Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)

1982-05-30 / nr. 12369

SÂNTEIA — duminică 30 mai 1982 Şedinţa Biroului Executiv al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea" (Urmare din pag. 1) Geneva, a unor acţiuni de populari­zare a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, cu privire la dezarmare, pace şi securitate inter­naţională. S-a arătat, totodată, că la lucră­rile Comitetului pentru dezarmare de la Geneva a fost prezentat un document de lucru al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, care propune conveni­rea unui cadru propice care să dea posibilitatea oamenilor de ştiinţă să contribuie nemijlocit la desfăşura­rea negocierilor în marile probleme ale dezarmării, punind un accent deosebit pe necesitatea prevenirii folosirii celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in scopul creării de arme de distrugere în masă, în cadrul şedinţei a fost relevată preocuparea Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ de a-şi aduce, alături de celelalte or­ganizaţii neguvernamentale, interna­ţionale şi naţionale, o contribuţie tot mai importantă la lucrările celei de-a doua sesiuni speciale a O.N.U. con­sacrate dezarmării, indeplinindu-şi astfel, cu înaltă răspundere, manda­tul încredinţat de oamenii de ştiinţă din ţara noastră. în cadrul şedinţei a fost apoi dezbătut şi aprobat planul de muncă privind activitatea Comitetului na­ţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, pe semestrul II al anului 1982 şi pe anul 1983. Planul prevede intensificarea activităţii comitetului naţional, prin organizarea de acţiuni pentru mobilizarea oamenilor de şti­inţă, a tineretului la înfăptuirea po­liticii de pace a partidului şi statului nostru. Se prevede dezvoltarea co­laborării comitetului­ cu organizaţii şi personalităţi ştiinţifice de peste hotare în lupta pentru pace şi de­zarmare, participarea la organizarea „Anului internaţional al tineretului", precum şi la alte acţiuni consacrate păcii şi dezarmării. S-a apreciat că trebuie intensifica­te manifestările organizate de Comi­tetul naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ — care a cuprins numeroase conferinţe, simpozioane, mese rotunde — şi în cadrul cărora s-a urmărit stabilirea unor obiective concrete prin care oamenii de ştiinţă români pot să-şi aducă contribuţia specifică la înfăptuirea politicii partidului de promovare a păcii, de­zarmării şi cooperării internaţionale. Subliniind necesitatea reactualizării programului de lucru al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, tovarăşa academician doc­tor inginer Elena Ceauşescu a apre­ciat, în încheierea şedinţei, că acţiu­nile prevăzute vor da o expresie tot mai pregnanţă dorinţei oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, a întregului popor român pentru înfăptuirea de­zarmării, şi in primul rînd a dezar­mării nucleare, pentru promovarea politicii ferme de pace și colaborare a partidului și statului nostru. REGHIN : Industria oraşului a îndeplinit planul pe 5 luni Oamenii muncii din indus­tria oraşului Reghin au obţi­nut realizări deosebite in modernizarea fluxurilor tehno­logice şi valorificarea supe­rioară a­­resurselor materiale de care dispun. Ca urmare, ei au raportat îndeplinirea, înainte de termeni a planului produc­ţiei marfă pe primele 5 luni ale acestui an. Intre unităţile cu cele mai bune rezultate in realizarea exemplară a sarcini­lor de plan, se numără între­prinderea metalurgică „Repu­blica“, I.F.E.T., Întreprinderea de bere şi cooperativa „Lemni­­metal“. (Gheorghe Giurgiu). HUNEDOARA: însemnate depăşiri la producţia fizică Colectivele unităţilor econo­mice din judeţul Hunedoara în­registrează, de la începutul anu­lui şi pînă acum, însemnate de­păşiri de plan la producţia­ fi­zică. Prin mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă,­ promovarea unor noi tehnologii de lucru, in această perioadă s-au realizat, peste prevederi, 12 517 tone hui­lă netă, 2 240 tone fier in mine­­reu marfă, 6 138 tone cocs meta­lurgic, 4 876 tone laminate mij­locii şi uşoare, 75 tone cupru în concentrate, 1 052 tone utilaje tehnologice pentru lucrările mi­niere şi pentru metalurgie şi altie însemnate cantităţi de pro­duse. (Sabin Corbu). CONSTANŢA : O nouă fabrică de conserve din peşte La Constanţa a intrat în pro­ducţie, cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut in grafice, o nouă fabrică de conserve şi sem­iconserve din peşte. Secţiile de fabricaţie sunt dotate cu uti­laje şi instalaţii automatizate, de mare productivitate, reali­zate in ţară. (George Mihăescu). (Urmare din pag. I) secţiile de producţie). Fi­­laret Chivuţă, şeful ate­lierului (fotografia de sus din suita imaginilor de la pag. I), ne arată, ne explică, e intr-o bună dispoziţie perpetuă şi are aerul omului care tră­ieşte cumva... in viitor. Ceea ce, pe undeva, e chiar adevărat. Ne vorbeşte des­pre faptul că uzina şi-a creat un puternic corp pro­priu de proiectanţi (numai ăstfel ar putea să ofere producţiei produse mereu noi şi înnoite) şi cum, pen­tru asta, au fost scoşi din secţii aproape toţi inginerii şi au fost a­­duşi aici ca să gindească, să facă, cu adevărat, o muncă de inginer. „A­­colo, în secţiile de producţie — ne spusese şi directorul — nu e nevoie, neapărat, de mulţi in­gineri, e o muncă de ru­tină căreia un maistru bun ii face faţă cu prisosinţă“. Au fost şi aici probleme de ordin moral. Cînd sunt în producţie, tinerii ingineri ar vrea... proiectare. E un soi de vis elevat. Venind in proiectare, toţi îşi dau seama că aici nu au de plimbat de colo-colo o hir­­tie, nici nu e de stat la ca­fele şi la şuete, ci se mun­ceşte, li se cer idei, cunoş­tinţe multe, efortul de a fi „la zi“ cu tot ce e mai nou in domeniu, frămintare multă, schiţe, calcule, pro­iecte — o muncă vie. Uno­ra le vine greu... -- Lucrind la proiectul unui motor nou — zice Chi­­vuţă — noi avem în­­min­te mereu gin­dul că undeva în lume, la cine ştie ce mare firmă, alţi proiectanţi, ca noi, se gindesc sau lu­crează la aceeaşi idee, la acelaşi motor. Şi e „care pe care“. Ciştigă cei care-l vor scoate primii. Şi acum, intr-o secţie de producţie, la motoare asin­crone. Discutăm şi-l înso­ţim prin secţie pe maistrul Stan Chivu (fotografia din mijloc), şeful ateli­erului de prelucrări me­canice. Aflăm de la el că, in urmă cu un an şi jumătate, o linie de mo­toare asincrone, de exem­plu, avea 108 oameni şi fa­brica un anumit număr de motoare pe lună. Aceeaşi linie are acum 36 de oa­meni şi produce cam tot atit. O creştere substanţia­lă a productivităţii în con­diţiile in care s-au introdus in fabricaţie produse noi, de mult mai mare comple­xitate. S-au schimbat teh­nologii şi instalaţii, s-a modernizat totul, dar n-a fost de ajuns. Oamenii în primul rind au trebuit să-şi „modernizeze“ atitu­dinea faţă de munca lor. Asta a fost, de fapt, lucrul cel mai greu. — Cu mulţi a trebuit să­­mă lupt, ăsta este cuvintul O luptă morală. Atit am vorbit in perioada asta cit n-am vorbit eu in toată cariera mea de maistru şi, uite, o să am acasa 60 de ani. S-o luăm, de exemplu, pe Natalia Micu, de la ma­şina de aici (cea din dreap­ta fotografiei). Acuma e ,unul dintre cei mai buni muncitori. Dar în urmă cu un an şi jumătate... mai mult cochetărie decit mun­că. Zilnic am luat-o de o parte şi i-am vorbit ca fi­icei mele. Despre ce este şi ce nu este important, des­pre rostul ei in viaţă, des­pre mîndrie... Şi i-am făcut un program strict şi-ţ am a­­jutat-o să înţeleagă bucu­ria lucrului bine făcut, să capete gustul muncii... „Ambiţionează-te fata, am­biţia îl propulsează pe om !“ La primul ei succes le-am spus „in secret“ alto­ra ca ea : „Uitaţi-vă la Na­­thliano să v-o ia înainte !“ Se ambiţionau şi ei. Fiecă­ruia pe limba sa i-am vor­bit. Şi mai ales despre da­toria şi capacitatea omului de a se depăşi pe sine, de a creşte în ochii săi prin do­vedirea propriei capacităţi. Şi intr-o altă secţie, la scularie. Cu maistrul Nico­lae Călinescu (fotografia de jos, al treilea din dreapta), secretarul orga­nizaţiei de partid din sec­ţie. — A trebuit să ne adap­tăm repede (că toată fa­brica trecea prin acest pro­ces) la un stil nou, la exi­genţe noi, să fim flexibili, să facem repede şi la cota maximă a calităţii, nici o derogare, nici un „lasă că merge şi aşa", totul la vîr­­ful­ vîrfului... Un timp am crezut că ne iese sufletul. Dar ce oameni suntem­ noi acuma ! Facem singuri to­tul : sederistica, tehnologii, proiecte, instalaţii. Vedeţi, asta am cîştigat noi : ideea că stă in puterea omului să facă şi lucruri care ar pă­rea că nu se pot face. E uşor să spui „nu se poate", şi gata. Dar ce urmează după asta ? Cine mai eşti tu atunci ? Cine eşti, cum trăieşti ? Mereu în umbra celor care zic că „se poate“ şi măcar încearcă, şi incer­­cind chiar izbutesc ? Avem şi muncitori care au ajuns la un asemenea grad de competenţă şi cutezanţă profesională incit işi fac singuri proiectele, foarte tehnice, pentru anumite sedereuri complicate... — E obligatoriu ? — Nu, e benevol, ca să ajute proiectarea in mo­mente de suprasolicitare. Din plăcerea confruntării cu sine, din dorinţa de a fi un altfel de muncitor decit cel ce se mulţumeşte să răminâ sluga unei maşini. Nu, el e stăpînul, el e omul. Climatul muncii, climatul exigenţei muncitoreşti • UN NOU ALIAJ DE OTEL. In laboratorul Law­rence Berkeley din California a fost realizat un aliaj de otel rezistent la temperaturi foarte joase. Că început, specialiştii au studiat modificările intervenite in structura metalului in condi­ţiile unor temperaturi de minus 150 grade Celsius, cind intervi­ne fenomenul de friabilitate. Căutînd un adaos pentru conso­lidarea structurii interne a oţe­lului, cercetătorii au folosit cu deosebită eficacitate borul. A­­liajele de oţel obţinute pe a­­ceastă bază au o stabilitate mai mare la temperaturi de minus 150 grade in comparaţie cu oţe­lurile similare. • EFECTELE ÎNTIR­­ZIATE ALE UNEI ERUPȚII VULCANICE. Chinchonal -unul din cei mai mari vulcani din Mexic , care a erupt la 29 martie, a răspîndit în atmosferă o imensă cantitate de praf. MMe­­teorologii au observat după citeva săptămini că in jurul Pamintului, la o înălţime de 24 km, s-a format un nor de praf cu o grosime de 3,2 km. La un moment dat, prezenţa norului era semnalată deasupra unei zone cuprinse între Arabia Sau­­dită şi Mexic. După opinia zia­rului londonez „Times“, nu este exclus ca evoluţia vremii să fie influenţată de prezenţa norului de praf vulcanic, in sensul scă­derii temperaturilor obişnuite. Agenţia France Presse presupu­ne că în emisfera nordică iarna ar putea veni mai devreme. • CABLU SUBMA­RIN DIN FIBRE DE STI­CLA. In Japonia se experi­mentează In prezent un cablu submarin din fibre de sticlă lung de 45 km şi amplasat la o adîncime de 1 000 metri sub apă. Cablul asigură transmiterea si­multană a 6 000 convorbiri tele­fonice. în Statele Unite, firma „American Telephone and Tele­graph“ intenţionează ca, în 1988, să instaleze în Oceanul Atlantic un cablu din fibre de sticlă lung de 5 000 km, care — aşa cum presupun specialiştii — va putea asigura transmiterea si­multană a 36 000 de convorbiri telefonice. Actualele cabluri te­lefonice submarine asigură 5 000 de convorbiri în două direcţii. • AUTOMOBIL SO­LAR. In Mexic a fost creat prototipul unui automobil expe­rimental care funcţionează pe bază de energie solară. In cursul experienţelor, automobilul cu trei roţi, prevăzut cu o cabină pentru o singură persoană, a a­­coperit distanţa de 6,5 km în 20 de minute. Maşina este în mă­sură să acumuleze energia so­lară pentru a-şi asigura o auto­nomie de circulaţie de 10 ore, puţind dezvolta o viteză de 20—60 km pe oră. Datorită pre­ţului de cost încă ridicat, con­structorii nu­ pot trece la pro­­­­ducţia de serie a automobilului solar. • FLAGELUL TOXI­COMANIEI. Din 1979 până In prezent, numărul toxi­comanilor din Spania a cres­cut exploziv — de la 4 000 la aproape 300 000 relatea­ză ziarul „Cambio 16“. Dacă în 1981 poliţia spaniolă a confiscat 34 kilograme de heroină, iar în primele trei luni ale acestui an au fost confiscate mai multe stupefiante decât pe parcursul întregului an trecut. „Cambio 16“ estimează că poliţia nu reu­şeşte să depisteze decit cel mult o zecime din cantitatea de droguri aduse prin contrabandă in Spania. • DIAMANTELE PLA­NETELOR. Oamenii de ştiin­ţă americani au emis ipoteza că în adincurile planetelor Neptun şi Uranus există un strat de dia­mante a cărui masă ar depăşi de trei ori masa Pămintului. Ipo­teza a fost formulată pe baza studierii acţiunii presiunilor şi temperaturilor înalte asupra metanului, elementul component de bază al stratului de gaze care înconjoară cele două planete. Presiunea din stratul de gaze ale celor două planete ar atinge şase milioane de atmosfere, iar temperatura ar depăşi 7 000 de grade Celsius. • TUNEL SAU POD? Problema unirii Siciliei cu par­tea continentală a Italiei — prin intermediul unui tunel sau al unui pod T— continuă să preocu­pe un larg cerc de specialiști italieni. în acest scop, au fost avansate diferite propuneri şi proiecte. Participă la concurs şi compania producătoare de oţel „Italstat“, care recomandă con­struirea pe sub strimtoarea Me­dina a unui tunel submarin lung de peste 3 km, larg de 40 metri şi inalt de 25 m. In opinia specialiştilor de la „Italstat“, a­­ceasta este varianta cea mai ac­ceptabilă care oferă posibilita­tea unei duble utilizări a tune­lului amintit, ca mijloc de transporturi feroviare şi magi­strală rutieră. Lucrările de con­strucţie, evaluate la peste 1 500 miliarde lire italiene, ar urma să dureze opt ani. PRETUTINDENI vremea Timpul probabil pentru Intervalul M mai, ora 21 — 2 iunie, ora 21. In­­arăt Vremea va fi In general frumoasă, cu cerul variabil, exceptind Jumătatea de est a ţării, unde vor cădea ploi cu ca­racter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale viritului, îndeosebi la începutul Intervalului. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar cele maxime între 20 şi 30 de grade. In Bucureşti ■. Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, favorabil aversei de ploaie, Însoţită de descărcări electrice, la începutul intervalului. Vînt slab pină la moderat. Temperaturile mini­me vor fi cuprinse Intre 13 si 16 gra­de, iar cele maxime intre 25 si­­28 de grade, mai coborlte in prima zi. (Pop Corneliu, meteorolog de serviciu). • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL, în derbiul campionatului, Dinamo - Universitatea Craiova: 4-0! Ieri, in meciul derbi al campiona­tului, Dinamo a întrecut net pe Uni­versitatea Craiova, cu 4—0. Rezultatele celorlalte partide ale etapei nr. 30 : Corvinul — Sportul studenţesc 1—0, Jiul — Steaua 2—0, I­.C. Olt — F.C. Chimia 1—1, Univer­sitatea Cluj-Napoca — F.C. Argeş 1—1, F.C. Constanta — Politehnica Timisoara 1—0, Progresul Vulcan — C.S. Tirgoviste 1—0, U.T.A — S.C. Bacău 1—0, F.C.M. Brasov — A.S.A. 3—0. In clasament, pe primul loc a trecut, din nou, Dinamo — 42 puncte, urmată de Universitatea Craiova — 40 p. şi Corvinul — 37 p. Etapa viitoare este programată în ziua de miercuri, 2 iunie. ATLETISM: Rezultat de valoare mondială la Campionatele internaţionale ale României Pe stadionul „23 August“ din Ca­pitală au început întrecerile celei de-a 27-a ediţii a campionatelor in­ternaţionale de atletism ale Româ­niei, la care participă sportivi şi sportive din opt ţări. Prima zi de concurs a fost mar­cată de excelenta evoluţie a atletei românce Anişoara Cuşmir, învingă­toare în proba de săritură în lungi­me cu un rezultat de valoare mon­dială : 7,01 m. Confirmînd perfor­manţele anterioare, Anişoara Cuşmir a stabilit, din­ a patra încercare, un nou record naţional cu 7,00 m (sări­tura de 7,01 m realizată în prima în­cercare a beneficiat de vînt favo­rabil). Pe locurile următoare s-au clasat alte două sportive românce, de asemenea cu rezultate foarte bune : Gina Panait-Ghioroaie — 6,76 m şi Vali Ionescu — 6,71 m. Foarte disputată a fost şi proba fe­minină de aruncarea discului, cişti­­gată de atleta din R. D. Germană, Irina Meszynski — 66,26 m, urmată de Mariana Ionescu — 64,90 m și Florența Crăciunescu — 64,46 m. Proba de 400 m plat a revenit lui Vladimir Prosin, cu timpul de 46”33/ 100. La 400 m plat femei, reprezen­tanta noastră Iboya Korodi s-a clasat prima, cu 51 ”90/100, Ion Olteanu a cistigat proba de 110 m garduri In 14’TO/IOO, iar Tudorel Pîrvu pe cea de aruncare a suliţei cu 76,30 m­. Campionatele continuă astăzi, di­mineaţa de la ora 9,30 şi după­­amiaza de la ora 16,00. TENIS: Succese ale jucătoarelor noastre la „Roland Garros“ Cele două jucătoare românce, Lu­cia Romanov si Virginia Ruzici, par­ticipante la turneul internaţional de tenis de la ,.Roland Garros“ s-au calificat in sferturile de finală ale probei de simplu femei, în urma victoriilor repurtate în cel de-al pa­trulea tur. Virginia Ruzici a invins-o cu 6—4, 6—2 pe campioana argentiniană Ivanna Madruga, iar Lucia Romanov s-a calificat in dauna americancei Anne Smith, care, in primul set, la scorul de 6—5 in favoarea româncei, a abandonat, fiind suferindă. In turul doi al probei de dublu bărbaţi, perechea Die Năstase (România). J.L. Clerc (Argentina) a eliminat cu 6—7, 6—2, 6—4 cuplul I. Haroon (Zimbabwe) — M. Vines (S.U.A.) Telegrame de felicitare adresate tovarăşului Constantin Dăscălescu Cu prilejul alegerii dumneavoastră in funcţia de prim-ministru al Gu­vernului Republicii Socialiste România, ţin să vă transmit cele mai călduroase felicitări. Doresc ca relaţiile de prietenie dintre popoarele vietnamez şi român să se consolideze şi să se dezvolte tot mai mult Vă urez multă sănătate şi succes deplin in­activitatea dumneavoastră de înaltă răspundere. FAM VAN DONG Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Vietnam Tovarăşul Constantin Dăscălescu a mai primit, cu acelaşi prilej, o te­legramă din partea primului minis­tru al Republicii Algeriene Demo­cratice şi Populare, membru al Bi­roului Politic al F.L.N., Mohamed Benahmed Abdelghani, prin care i se transmite călduroase felicitări cu prilejul alegerii sale in funcţia de prim-ministru al Guvernului Re­publicii Socialiste România şi se exprimă dorinţa de a se dezvolta pe mai departe relaţiile de prietenie tradiţională şi de cooperare dintre ţările noastre. (Agerpres) Cronica zilei Simbătă s-au Încheiat, la Bucu­reşti, lucrările primei sesiuni a Co­misiei mixte guvernamentale ro­­mâno-romaleze de cooperare econo­mică şi tehnică. Cele două delegaţii au analizat, în lumina hotăririlor convenite cu pri­lejul convorbirilor dintre conducăto­rii de partid şi de stat ai celor două ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Mohamed Siad Barre, po­sibilităţile amplificării relaţiilor eco­nomice bilaterale şi au stabilit mă­suri concrete pentru dezvoltarea co­laborării şi cooperării româno-so­­maleze în domenii de interes reci­proc, pentru lărgirea şi diversifica­rea schimburilor comerciale dintre România şi Somalia. Aceste măsuri au fost consemnate in Protocolul sesiunii, care a fost semnat de preşedinţii celor două părţi in comisie, tovarăşii Gheorghe Ciolănescu, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, şef al Departamentului agriculturii de stat, şi Yusuf Ali Osman, minis­tru consilier la Ministerul Planifică­rii Naţionale pentru Probleme de Acorduri şi Cooperare Internaţională al R.D. Somalia. Cu prilejul lucrărilor sesiunii, con­ducătorul delegaţiei somaleze a mai avut convorbiri cu tovarăşii Ion Teşu, ministrul agriculturii şi indus­triei alimentare, Gheorghe Nesto­­rescu,­ adjunct al ministrului indus­triei construcţiilor de maşini, Gheor­ghe Cazan, adjunct al ministrului in­dustriei uşoare, şi Angelo Miculescu, preşedintele Academiei de ştiinţe agricole , şi silvice. ★ Sâmbătă, la Constanţa, s-au înche­iat lucrările primei consfătuiri na­ţionale cu tema „Folosirea raţională şi protecţia apelor", manifestare şti­inţifică cu caracter aplicativ, organi­zată de Consiliul Naţional al Apelor, în colaborare cu Consiliul popular judeţean Constanţa. In încheierea lucrărilor, participan­ţii au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, între al­tele, se spune : Participanţii la con­sfătuire se angajează ca, la locurile lor de muncă, împreună cu colecti­vele in care lucrează, să acţioneze cu toată priceperea şi dăruirea pentru aducerea, la îndeplinire a sarcinilor ce le revin din documentele de partid şi de stat, din indicaţiile date de dumneavoastră, mult stimate to­varăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, în vederea utilizării cu maximum de eficienţă şi protejării ferme a resurselor de apă ale ţării. * La invitaţia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, în perioada 26—29 mai ne-a vizitat ţara directo­rul Fundaţiei „Bertrand Russell“ pentru pace din Marea Britanie, Ken Coates. Oaspetele a avut Întrevederi la Consiliul Naţional al Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste. Comi­tetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“. Centrul naţional pentru promovarea prieteniei şi cola­borării cu alte popoare. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Mi­nisterul Afacerilor Externe, Asocia­ţia de prietenie România — Marea Britanie şi a vizitat obiective social­­culturale din Capitală. * O sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Casa românească — coor­donate arhaice şi universale“ a avut loc la Muzeul satului şi de artă popu­lară din Capitală. Comunicările pre­zentate timp de două zile, de către specialişti din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, etnografi, arhi­tecţi, istorici de artă au abordat as­pecte multiple privind arhitectura populară românească, evoluţia diver­selor tipuri de locuinţe rurale pe te­ritoriul ţării noastre, interdependenţa dintre elementele tradiţionale arhi­tecturale şi componentele de bază ale locuinţelor moderne din zonele ru­rale şi urbane. (Agerpres) PAGINA 5 Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii“ . In municipiul Bacău a fost predat „la cheie“ apartamentul cu numărul 5 000 realizat de construc­torii trustului judeţean in perioada care a trecut din actualul cincinal. Perioadă in care au fost finalizate lucrările la noile ansambluri de lo­cuinţe „Republicii", „Carpaţi" şi „Cornişa II". La ora actuală, for­ţele sunt concentrate la înălţarea noului centru civic al municipiului Bacău, precum şi la realizarea an­samblului de locuinţe „George Ba­­covia", care va totaliza în final 4 500 de apartamente. ■ Nu intîmplător primăria comu­nei Berceni, judeţul Giurgiu, a ob­ţinut „Ordinul Muncii" clasa a ll-a pentru ocuparea locului doi in 1981 in întrecerea pe ţară a consiliilor populare comunale privind îndepli­nirea sarcinilor de plan, buna gos­podărire­ şi înfrumuseţare a locali­tăţii. Aici, fiecare curte este o ade­vărată grădină de legume, multe dintre ele fiind livrate şi pentru pie­ţele Capitalei. ■ La întreprinderea „Metaloteh­­nica" din Tirgu Mureş s-a realizat, în premieră pe ţară, maşina semi­automată de cusut pense, care are o mare productivitate, in plus, se renunţă la importul unor­ astfel de maşini. B La I.M.A.I.A. Sibiu au fost exe­cutate in premieră şi livrate primele echipamente de recoltat pleavă ata­­şabile la combina C-12. Cu ele vor fi dotate, pină la începerea campaniei de recoltări, toate com­binele C-12 din ţară. B La parterul noilor blocuri de la intrarea în oraşul Rm. Sărat s-a deschis expoziţia de mobilă cu vinzare „Confortul". Diferitele tipuri de mobilă sunt aranjate ca în apar­tament, printre ele aflîndu-se şi noile creaţii ale fabricii de mobilă din localitate. B Constructorii de utilaj chimic din Borzeşti au conceput şi reali­zat primele pompe pentru produ­cerea frigului care folosesc drept surse de energie căldura recupera­tă din apele de răcire. Ele sunt des­tinate îndeosebi marilor unităţi in­dustriale din ţară.­­ Ţăranii cooperatori din Tîmbo­­ieşti, judeţul Vrancea, au pregătit pentru plantările din toamnă peste 5 milioane viţe de vie altoite. Ma­terialul săditor va asigura întine­rirea patrimoniului viticol al jude­ţului cu 400 hectare. TURIŞTII PE LITORAL, primele impresii în „cartea vacanţelor“ Declaraţii ale vilegiaturiş­­tilor români şi străini aflaţi în aceste zile pe ţăr­mul însorit al Mării Negre Odată cu zilele călduroase, cele 12 staţiuni de pe ţărmul de linişte şi sănătate al Mării Negre — care se înşiră ca mărgăritarele pe firul apei, între Năvodari şi Vama Ve­che, pe o distanţă de 87 km — şi-au deschis porţile pentru turişti, aşa cum o mare carte Îşi răsfira filele. Este „cartea vacanţelor“ spre care fiecare ne îndreptăm, retrăind bucuria intîlnirii cu Marea noastră cea Mare, cu binefacerile ei ca o­­dihnă şi sănătate. „Pulsul“ primelor vacanţe pe li­toral se simte în aceste zile din plin. Prin numărul mare de tre­nuri care circulă spre „imperiul vacanţelor“ estivale. Prin straiele sărbătoreşti — de la înnoirea ge­nerală exterioară a vilelor şi hote­­­lurilor pina la înnoirea vegetaţiei şi a întinselor peluze florale pe care le-au îmbrăcat din nou toate staţiunile de pe ţărmul mării. Prin eforturile vizibile pe care le fac gazdele, fie că e vorba de Mamaia ori Eforie, de Costineşti ori Man­galia, pentru ca oaspeţii litoralului să se simtă din primele zile ale sezonului cit mai bine. Dar „pulsul“ vacanţelor se poate lua — şi acest lucru ne-am propus in rîndurile de faţă — şi prin con­semnarea primelor impresii ale tu­riştilor în „marea carte a vacanţe­lor" pe litoral care abia au început. Ce spun oaspeţii români şi stră­ini din primele două serii ale ac­tualului sezon despre modul in care au fost primiţi, despre vacanţele petrecute aici ? Să le dăm cuvîntul. Gavrilă Benea, strungar din Arad, şi-a petrecut vacanţa împreună cu soţia şi fetiţa în staţiunea „Venus“ din Mangalia : „Am ezitat să vin la mare în prima serie a sezonului. Mă temeam că o să fie vreme unită. Acum nu regret. Vacanţa ne-a costat sub 2 000 lei şi am avut zile bune şi de plajă, şi de odihnă. Dacă m-am simţit bine . Da ! Am min­­cat la restaurantul «Cocorul», unde atit mincarea, cit şi serviciile au fost foarte bune. Atenţia faţă de turişti merge pină la amănunte. In fiecare zi am găsit pe masă flori şi un chestionar pe care-l completam, re­feritor la calitatea mlncării. Intru­­cit mi-am propus să revin şi la anul tot aici, am de făcut o suges­tie. Lacul Razelm din apropierea hotelului In care am locuit, a stat tot timpul liber, iar bărcile închise. Degeaba am aşteptat şi noi şi copiii să ne plimbăm pe lac ! De aseme­nea, sala de jocuri mecanice a fost şi ea zăvorită. Deşi in seria res­pectivă numai in hotelurile «Coco­rul», «Pajura» şi «Vulturul» au fost peste 350 de turişti. Evident , e vorba de amănunte, dar şi amănun­tele fac parte din vacanţă". In holul hotelului „Mangalia“ doamna Katinka Vinkes, reprezen­tanta firmei „Vierna-Reizen“ din Olanda, înainte de a ne răspunde la întrebare, se consultă cu un grup de turişti. Apoi revine la noi : „Tu­riştii olandezi sunt foarte mulţumiţi, in primul rind de eficienţa bazei de tratament de aici. Este una am­ire cele mai bine dotate. In plus, personalul medical manifestă o înaltă profesionalitate. Doctorii av. nu s-au rezumat numai la tratarea diagnosticelor pe care le aveau in­­scrise pe fişă bolnavii, l-au rein­vestigat şi au descoperit că au ne­voie şi de alte tratamente, servi­ciile în restaurant au întrecut aş­teptările noastre. Responsabilul de aici ne cere zilnic părerea. Dacă ar fi după olandezi, aceştia ar minca numai sarmale. Atit de mult le plac. Anul acesta firma noastră va aduce pe litoral peste 2 000 de turişti. Cei care pleacă acasă peste citeva zile sunt convinsă că vor vorbi frumos despre vacanţa petrecută aici. Ma­joritatea mi-au declarat că se vor întoarce şi la anul~. Pe tovarăşa Cornelia Chiforeanu, de la Agenţia de voiaj C.F.R. Bucu­reşti, o intîlnim în holul hotelului „Steaua de Mare“ din Eforie Nord . „Nici nu mă aşteptam — ne spu­ne — ca la început de sezon să existe o vreme atit de frumoasă. De mai mulţi ani doream să obţin un loc in hotelul «Steaua de Mare», care este unul din cele mai mo­derne din Eforie Nord. L-am obţi­nut şi mă simt foarte bine. Am tot ■ confortul, in cameră există televi­zor şi radio. Personalul medical­ist dă tot interesul ca fiecare pacient să fie cit mai bine tratat. Totuşi am impresia — poate şi pentru că e la început de sezon — că există personal insuficient. Cel puţin aşa imi explic anumite perioade de aglomeraţie. Vin de mulţi ani in staţiunea Eforie Nord. Nu am găsit-o nici­odată mai frumoasă şi mai bine gospodărită ca in acest an. E o cu­răţenie ca intr-o farmacie peste tot. Inclusiv pe plajă. Masa e bună, hrănitoare. Am venit cu bilet O.J.T., cu preţul de 54 lei pe zi“, în hotelul „Riviera“ din Mamaia stăm de vorbă cu Hansen Knud, fost constructor de nave din Co­penhaga, şi soţia sa, lima. „N-aş fi crezut că găsesc atîta amabilitate — ne spune din capul locului fos­tul constructor naval. Acum 9 ani am mai fost aici şi am locuit in camera 1001. Mi-am exprimat do­rinţa să locuiesc tot acolo. Direc­toarea hotelului a rugat familia care primise această cameră s-o cedeze in favoarea noastră şi acest lucru ne-a impresionat foarte mult. Noi sintem­ turişti in vîrstă. Ne-am pe­trecut vacanţa şi in Italia şi in Spania. Credeţi-ne că la Mamaia ne place cel mai mult. Plaja este imensă, are un nisip fin. Apa e curată, mică la margine, fără nici un pericol. Mamaia este o staţiune liniştită, in care omul are siguranţă in toate şi se simte bine. Vom re­veni, cred, şi la anul la Mamaia. (Soţia intervine: „Vom reveni si­gur !“). Domnul Juergen Schreiber este reprezentantul firmei vest-germane T.U.I. (Turistik Union Internatio­nal). Una din firmele care aduce anual peste 20 000 de turişti să-şi petreacă vacanţa în România. Şi-a fixat sediul reprezentanţei în sta­ţiunea Eforie Nord. De ce ? Pentru că aici, pe litoral, vin cei mai mulţi dintre turiştii aduşi de respectiva firmă. „Ca reprezentant al firmei — ne spune în continuare — sunt de 9 ani in ţara dv. Cunosc Roma­nia Ca pe propria mea ţară. Am fost necăjit la începutul acestui an cind unele ziare de la noi au pre­zentat nefavorabil condiţiile de tu­rism de anul acesta din România. După ce a început sezonul şi­ am văzut cit de bine este pregătit, cită atenţie se acordă­­turiştilor, am şi invitat ciţiva ziarişti să vină să se convingă. Primii doi au venit. Acum aştept un alt grup. Am vizitat zi­lele trecute toate staţiunile in care firma are turişti — Neptun, Olimp, Mangalia şi Mamaia. Peste t­ot re­prezentanţii firmei sunt mulţumiţi şi de serviciile din hotel şi de cele din restaurant. Atit ei, cit şi turiştii mi-au declarat că mişcarea este în­destulătoare, variată, şi este adap­tată permanent cerinţelor exprimate de turişti. Personal am făcut mai­­multe sondaje, in postură de tu­rist, in hoteluri şi restaurante şi am constatat o amabilitate şi aten­ţie deosebite faţă de turişti.­aceste constatări le-am transmis şi acasă şi cred că firma noastră va face noi înscrieri pentru litoral“. ...Primele impresii din mafta „­carte a vacanţelor“. Ele sunt —, fapt îmbucurător — pozitive în majoritatea staţiunilor. Ceea ce în­seamnă că obligă gazdele, pe mă­sură ce sezonul se apropie de mo­mentul de vîrf, să facă eforturi pentru a fi permanent la înălţimea acestora. Pentru ca aprecierile bune de la începutul sezonului să fie... permanente. Atit in folosul lor — ca amfitrioni ai vacanţelor — c­­t şi al turiştilor. Pentru ca „dialogul“ gaz­­dă-turist să fie dialogul unor satis­­facţii reciproce. Aşa cum trebuie să fie intr-o vacanţă. Constantin PRIESCU

Next