Scînteia, mai 1982 (Anul 51, nr. 12345-12369)
1982-05-30 / nr. 12369
SÂNTEIA — duminică 30 mai 1982 Şedinţa Biroului Executiv al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea" (Urmare din pag. 1) Geneva, a unor acţiuni de popularizare a concepţiei tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, cu privire la dezarmare, pace şi securitate internaţională. S-a arătat, totodată, că la lucrările Comitetului pentru dezarmare de la Geneva a fost prezentat un document de lucru al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, care propune convenirea unui cadru propice care să dea posibilitatea oamenilor de ştiinţă să contribuie nemijlocit la desfăşurarea negocierilor în marile probleme ale dezarmării, punind un accent deosebit pe necesitatea prevenirii folosirii celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii in scopul creării de arme de distrugere în masă, în cadrul şedinţei a fost relevată preocuparea Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ de a-şi aduce, alături de celelalte organizaţii neguvernamentale, internaţionale şi naţionale, o contribuţie tot mai importantă la lucrările celei de-a doua sesiuni speciale a O.N.U. consacrate dezarmării, indeplinindu-şi astfel, cu înaltă răspundere, mandatul încredinţat de oamenii de ştiinţă din ţara noastră. în cadrul şedinţei a fost apoi dezbătut şi aprobat planul de muncă privind activitatea Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, pe semestrul II al anului 1982 şi pe anul 1983. Planul prevede intensificarea activităţii comitetului naţional, prin organizarea de acţiuni pentru mobilizarea oamenilor de ştiinţă, a tineretului la înfăptuirea politicii de pace a partidului şi statului nostru. Se prevede dezvoltarea colaborării comitetului cu organizaţii şi personalităţi ştiinţifice de peste hotare în lupta pentru pace şi dezarmare, participarea la organizarea „Anului internaţional al tineretului", precum şi la alte acţiuni consacrate păcii şi dezarmării. S-a apreciat că trebuie intensificate manifestările organizate de Comitetul naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“ — care a cuprins numeroase conferinţe, simpozioane, mese rotunde — şi în cadrul cărora s-a urmărit stabilirea unor obiective concrete prin care oamenii de ştiinţă români pot să-şi aducă contribuţia specifică la înfăptuirea politicii partidului de promovare a păcii, dezarmării şi cooperării internaţionale. Subliniind necesitatea reactualizării programului de lucru al Comitetului naţional român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“, tovarăşa academician doctor inginer Elena Ceauşescu a apreciat, în încheierea şedinţei, că acţiunile prevăzute vor da o expresie tot mai pregnanţă dorinţei oamenilor de ştiinţă din ţara noastră, a întregului popor român pentru înfăptuirea dezarmării, şi in primul rînd a dezarmării nucleare, pentru promovarea politicii ferme de pace și colaborare a partidului și statului nostru. REGHIN : Industria oraşului a îndeplinit planul pe 5 luni Oamenii muncii din industria oraşului Reghin au obţinut realizări deosebite in modernizarea fluxurilor tehnologice şi valorificarea superioară aresurselor materiale de care dispun. Ca urmare, ei au raportat îndeplinirea, înainte de termeni a planului producţiei marfă pe primele 5 luni ale acestui an. Intre unităţile cu cele mai bune rezultate in realizarea exemplară a sarcinilor de plan, se numără întreprinderea metalurgică „Republica“, I.F.E.T., Întreprinderea de bere şi cooperativa „Lemnimetal“. (Gheorghe Giurgiu). HUNEDOARA: însemnate depăşiri la producţia fizică Colectivele unităţilor economice din judeţul Hunedoara înregistrează, de la începutul anului şi pînă acum, însemnate depăşiri de plan la producţia fizică. Prin mai buna folosire a capacităţilor de producţie şi a forţei de muncă, promovarea unor noi tehnologii de lucru, in această perioadă s-au realizat, peste prevederi, 12 517 tone huilă netă, 2 240 tone fier in minereu marfă, 6 138 tone cocs metalurgic, 4 876 tone laminate mijlocii şi uşoare, 75 tone cupru în concentrate, 1 052 tone utilaje tehnologice pentru lucrările miniere şi pentru metalurgie şi altie însemnate cantităţi de produse. (Sabin Corbu). CONSTANŢA : O nouă fabrică de conserve din peşte La Constanţa a intrat în producţie, cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut in grafice, o nouă fabrică de conserve şi semiconserve din peşte. Secţiile de fabricaţie sunt dotate cu utilaje şi instalaţii automatizate, de mare productivitate, realizate in ţară. (George Mihăescu). (Urmare din pag. I) secţiile de producţie). Filaret Chivuţă, şeful atelierului (fotografia de sus din suita imaginilor de la pag. I), ne arată, ne explică, e intr-o bună dispoziţie perpetuă şi are aerul omului care trăieşte cumva... in viitor. Ceea ce, pe undeva, e chiar adevărat. Ne vorbeşte despre faptul că uzina şi-a creat un puternic corp propriu de proiectanţi (numai ăstfel ar putea să ofere producţiei produse mereu noi şi înnoite) şi cum, pentru asta, au fost scoşi din secţii aproape toţi inginerii şi au fost aduşi aici ca să gindească, să facă, cu adevărat, o muncă de inginer. „Acolo, în secţiile de producţie — ne spusese şi directorul — nu e nevoie, neapărat, de mulţi ingineri, e o muncă de rutină căreia un maistru bun ii face faţă cu prisosinţă“. Au fost şi aici probleme de ordin moral. Cînd sunt în producţie, tinerii ingineri ar vrea... proiectare. E un soi de vis elevat. Venind in proiectare, toţi îşi dau seama că aici nu au de plimbat de colo-colo o hirtie, nici nu e de stat la cafele şi la şuete, ci se munceşte, li se cer idei, cunoştinţe multe, efortul de a fi „la zi“ cu tot ce e mai nou in domeniu, frămintare multă, schiţe, calcule, proiecte — o muncă vie. Unora le vine greu... -- Lucrind la proiectul unui motor nou — zice Chivuţă — noi avem înminte mereu gindul că undeva în lume, la cine ştie ce mare firmă, alţi proiectanţi, ca noi, se gindesc sau lucrează la aceeaşi idee, la acelaşi motor. Şi e „care pe care“. Ciştigă cei care-l vor scoate primii. Şi acum, intr-o secţie de producţie, la motoare asincrone. Discutăm şi-l însoţim prin secţie pe maistrul Stan Chivu (fotografia din mijloc), şeful atelierului de prelucrări mecanice. Aflăm de la el că, in urmă cu un an şi jumătate, o linie de motoare asincrone, de exemplu, avea 108 oameni şi fabrica un anumit număr de motoare pe lună. Aceeaşi linie are acum 36 de oameni şi produce cam tot atit. O creştere substanţială a productivităţii în condiţiile in care s-au introdus in fabricaţie produse noi, de mult mai mare complexitate. S-au schimbat tehnologii şi instalaţii, s-a modernizat totul, dar n-a fost de ajuns. Oamenii în primul rind au trebuit să-şi „modernizeze“ atitudinea faţă de munca lor. Asta a fost, de fapt, lucrul cel mai greu. — Cu mulţi a trebuit sămă lupt, ăsta este cuvintul O luptă morală. Atit am vorbit in perioada asta cit n-am vorbit eu in toată cariera mea de maistru şi, uite, o să am acasa 60 de ani. S-o luăm, de exemplu, pe Natalia Micu, de la maşina de aici (cea din dreapta fotografiei). Acuma e ,unul dintre cei mai buni muncitori. Dar în urmă cu un an şi jumătate... mai mult cochetărie decit muncă. Zilnic am luat-o de o parte şi i-am vorbit ca fiicei mele. Despre ce este şi ce nu este important, despre rostul ei in viaţă, despre mîndrie... Şi i-am făcut un program strict şi-ţ am ajutat-o să înţeleagă bucuria lucrului bine făcut, să capete gustul muncii... „Ambiţionează-te fata, ambiţia îl propulsează pe om !“ La primul ei succes le-am spus „in secret“ altora ca ea : „Uitaţi-vă la Nathliano să v-o ia înainte !“ Se ambiţionau şi ei. Fiecăruia pe limba sa i-am vorbit. Şi mai ales despre datoria şi capacitatea omului de a se depăşi pe sine, de a creşte în ochii săi prin dovedirea propriei capacităţi. Şi intr-o altă secţie, la scularie. Cu maistrul Nicolae Călinescu (fotografia de jos, al treilea din dreapta), secretarul organizaţiei de partid din secţie. — A trebuit să ne adaptăm repede (că toată fabrica trecea prin acest proces) la un stil nou, la exigenţe noi, să fim flexibili, să facem repede şi la cota maximă a calităţii, nici o derogare, nici un „lasă că merge şi aşa", totul la vîrful vîrfului... Un timp am crezut că ne iese sufletul. Dar ce oameni suntem noi acuma ! Facem singuri totul : sederistica, tehnologii, proiecte, instalaţii. Vedeţi, asta am cîştigat noi : ideea că stă in puterea omului să facă şi lucruri care ar părea că nu se pot face. E uşor să spui „nu se poate", şi gata. Dar ce urmează după asta ? Cine mai eşti tu atunci ? Cine eşti, cum trăieşti ? Mereu în umbra celor care zic că „se poate“ şi măcar încearcă, şi incercind chiar izbutesc ? Avem şi muncitori care au ajuns la un asemenea grad de competenţă şi cutezanţă profesională incit işi fac singuri proiectele, foarte tehnice, pentru anumite sedereuri complicate... — E obligatoriu ? — Nu, e benevol, ca să ajute proiectarea in momente de suprasolicitare. Din plăcerea confruntării cu sine, din dorinţa de a fi un altfel de muncitor decit cel ce se mulţumeşte să răminâ sluga unei maşini. Nu, el e stăpînul, el e omul. Climatul muncii, climatul exigenţei muncitoreşti • UN NOU ALIAJ DE OTEL. In laboratorul Lawrence Berkeley din California a fost realizat un aliaj de otel rezistent la temperaturi foarte joase. Că început, specialiştii au studiat modificările intervenite in structura metalului in condiţiile unor temperaturi de minus 150 grade Celsius, cind intervine fenomenul de friabilitate. Căutînd un adaos pentru consolidarea structurii interne a oţelului, cercetătorii au folosit cu deosebită eficacitate borul. Aliajele de oţel obţinute pe această bază au o stabilitate mai mare la temperaturi de minus 150 grade in comparaţie cu oţelurile similare. • EFECTELE ÎNTIRZIATE ALE UNEI ERUPȚII VULCANICE. Chinchonal -unul din cei mai mari vulcani din Mexic , care a erupt la 29 martie, a răspîndit în atmosferă o imensă cantitate de praf. MMeteorologii au observat după citeva săptămini că in jurul Pamintului, la o înălţime de 24 km, s-a format un nor de praf cu o grosime de 3,2 km. La un moment dat, prezenţa norului era semnalată deasupra unei zone cuprinse între Arabia Saudită şi Mexic. După opinia ziarului londonez „Times“, nu este exclus ca evoluţia vremii să fie influenţată de prezenţa norului de praf vulcanic, in sensul scăderii temperaturilor obişnuite. Agenţia France Presse presupune că în emisfera nordică iarna ar putea veni mai devreme. • CABLU SUBMARIN DIN FIBRE DE STICLA. In Japonia se experimentează In prezent un cablu submarin din fibre de sticlă lung de 45 km şi amplasat la o adîncime de 1 000 metri sub apă. Cablul asigură transmiterea simultană a 6 000 convorbiri telefonice. în Statele Unite, firma „American Telephone and Telegraph“ intenţionează ca, în 1988, să instaleze în Oceanul Atlantic un cablu din fibre de sticlă lung de 5 000 km, care — aşa cum presupun specialiştii — va putea asigura transmiterea simultană a 36 000 de convorbiri telefonice. Actualele cabluri telefonice submarine asigură 5 000 de convorbiri în două direcţii. • AUTOMOBIL SOLAR. In Mexic a fost creat prototipul unui automobil experimental care funcţionează pe bază de energie solară. In cursul experienţelor, automobilul cu trei roţi, prevăzut cu o cabină pentru o singură persoană, a acoperit distanţa de 6,5 km în 20 de minute. Maşina este în măsură să acumuleze energia solară pentru a-şi asigura o autonomie de circulaţie de 10 ore, puţind dezvolta o viteză de 20—60 km pe oră. Datorită preţului de cost încă ridicat, constructorii nu pot trece la producţia de serie a automobilului solar. • FLAGELUL TOXICOMANIEI. Din 1979 până In prezent, numărul toxicomanilor din Spania a crescut exploziv — de la 4 000 la aproape 300 000 relatează ziarul „Cambio 16“. Dacă în 1981 poliţia spaniolă a confiscat 34 kilograme de heroină, iar în primele trei luni ale acestui an au fost confiscate mai multe stupefiante decât pe parcursul întregului an trecut. „Cambio 16“ estimează că poliţia nu reuşeşte să depisteze decit cel mult o zecime din cantitatea de droguri aduse prin contrabandă in Spania. • DIAMANTELE PLANETELOR. Oamenii de ştiinţă americani au emis ipoteza că în adincurile planetelor Neptun şi Uranus există un strat de diamante a cărui masă ar depăşi de trei ori masa Pămintului. Ipoteza a fost formulată pe baza studierii acţiunii presiunilor şi temperaturilor înalte asupra metanului, elementul component de bază al stratului de gaze care înconjoară cele două planete. Presiunea din stratul de gaze ale celor două planete ar atinge şase milioane de atmosfere, iar temperatura ar depăşi 7 000 de grade Celsius. • TUNEL SAU POD? Problema unirii Siciliei cu partea continentală a Italiei — prin intermediul unui tunel sau al unui pod T— continuă să preocupe un larg cerc de specialiști italieni. în acest scop, au fost avansate diferite propuneri şi proiecte. Participă la concurs şi compania producătoare de oţel „Italstat“, care recomandă construirea pe sub strimtoarea Medina a unui tunel submarin lung de peste 3 km, larg de 40 metri şi inalt de 25 m. In opinia specialiştilor de la „Italstat“, aceasta este varianta cea mai acceptabilă care oferă posibilitatea unei duble utilizări a tunelului amintit, ca mijloc de transporturi feroviare şi magistrală rutieră. Lucrările de construcţie, evaluate la peste 1 500 miliarde lire italiene, ar urma să dureze opt ani. PRETUTINDENI vremea Timpul probabil pentru Intervalul M mai, ora 21 — 2 iunie, ora 21. Inarăt Vremea va fi In general frumoasă, cu cerul variabil, exceptind Jumătatea de est a ţării, unde vor cădea ploi cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale viritului, îndeosebi la începutul Intervalului. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 7 şi 17 grade, iar cele maxime între 20 şi 30 de grade. In Bucureşti ■. Vremea va fi în general frumoasă, cu cerul variabil, favorabil aversei de ploaie, Însoţită de descărcări electrice, la începutul intervalului. Vînt slab pină la moderat. Temperaturile minime vor fi cuprinse Intre 13 si 16 grade, iar cele maxime intre 25 si28 de grade, mai coborlte in prima zi. (Pop Corneliu, meteorolog de serviciu). • SPORT • SPORT • SPORT • SPORT FOTBAL, în derbiul campionatului, Dinamo - Universitatea Craiova: 4-0! Ieri, in meciul derbi al campionatului, Dinamo a întrecut net pe Universitatea Craiova, cu 4—0. Rezultatele celorlalte partide ale etapei nr. 30 : Corvinul — Sportul studenţesc 1—0, Jiul — Steaua 2—0, I.C. Olt — F.C. Chimia 1—1, Universitatea Cluj-Napoca — F.C. Argeş 1—1, F.C. Constanta — Politehnica Timisoara 1—0, Progresul Vulcan — C.S. Tirgoviste 1—0, U.T.A — S.C. Bacău 1—0, F.C.M. Brasov — A.S.A. 3—0. In clasament, pe primul loc a trecut, din nou, Dinamo — 42 puncte, urmată de Universitatea Craiova — 40 p. şi Corvinul — 37 p. Etapa viitoare este programată în ziua de miercuri, 2 iunie. ATLETISM: Rezultat de valoare mondială la Campionatele internaţionale ale României Pe stadionul „23 August“ din Capitală au început întrecerile celei de-a 27-a ediţii a campionatelor internaţionale de atletism ale României, la care participă sportivi şi sportive din opt ţări. Prima zi de concurs a fost marcată de excelenta evoluţie a atletei românce Anişoara Cuşmir, învingătoare în proba de săritură în lungime cu un rezultat de valoare mondială : 7,01 m. Confirmînd performanţele anterioare, Anişoara Cuşmir a stabilit, din a patra încercare, un nou record naţional cu 7,00 m (săritura de 7,01 m realizată în prima încercare a beneficiat de vînt favorabil). Pe locurile următoare s-au clasat alte două sportive românce, de asemenea cu rezultate foarte bune : Gina Panait-Ghioroaie — 6,76 m şi Vali Ionescu — 6,71 m. Foarte disputată a fost şi proba feminină de aruncarea discului, ciştigată de atleta din R. D. Germană, Irina Meszynski — 66,26 m, urmată de Mariana Ionescu — 64,90 m și Florența Crăciunescu — 64,46 m. Proba de 400 m plat a revenit lui Vladimir Prosin, cu timpul de 46”33/ 100. La 400 m plat femei, reprezentanta noastră Iboya Korodi s-a clasat prima, cu 51 ”90/100, Ion Olteanu a cistigat proba de 110 m garduri In 14’TO/IOO, iar Tudorel Pîrvu pe cea de aruncare a suliţei cu 76,30 m. Campionatele continuă astăzi, dimineaţa de la ora 9,30 şi dupăamiaza de la ora 16,00. TENIS: Succese ale jucătoarelor noastre la „Roland Garros“ Cele două jucătoare românce, Lucia Romanov si Virginia Ruzici, participante la turneul internaţional de tenis de la ,.Roland Garros“ s-au calificat in sferturile de finală ale probei de simplu femei, în urma victoriilor repurtate în cel de-al patrulea tur. Virginia Ruzici a invins-o cu 6—4, 6—2 pe campioana argentiniană Ivanna Madruga, iar Lucia Romanov s-a calificat in dauna americancei Anne Smith, care, in primul set, la scorul de 6—5 in favoarea româncei, a abandonat, fiind suferindă. In turul doi al probei de dublu bărbaţi, perechea Die Năstase (România). J.L. Clerc (Argentina) a eliminat cu 6—7, 6—2, 6—4 cuplul I. Haroon (Zimbabwe) — M. Vines (S.U.A.) Telegrame de felicitare adresate tovarăşului Constantin Dăscălescu Cu prilejul alegerii dumneavoastră in funcţia de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România, ţin să vă transmit cele mai călduroase felicitări. Doresc ca relaţiile de prietenie dintre popoarele vietnamez şi român să se consolideze şi să se dezvolte tot mai mult Vă urez multă sănătate şi succes deplin inactivitatea dumneavoastră de înaltă răspundere. FAM VAN DONG Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Vietnam Tovarăşul Constantin Dăscălescu a mai primit, cu acelaşi prilej, o telegramă din partea primului ministru al Republicii Algeriene Democratice şi Populare, membru al Biroului Politic al F.L.N., Mohamed Benahmed Abdelghani, prin care i se transmite călduroase felicitări cu prilejul alegerii sale in funcţia de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste România şi se exprimă dorinţa de a se dezvolta pe mai departe relaţiile de prietenie tradiţională şi de cooperare dintre ţările noastre. (Agerpres) Cronica zilei Simbătă s-au Încheiat, la Bucureşti, lucrările primei sesiuni a Comisiei mixte guvernamentale româno-romaleze de cooperare economică şi tehnică. Cele două delegaţii au analizat, în lumina hotăririlor convenite cu prilejul convorbirilor dintre conducătorii de partid şi de stat ai celor două ţări, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşul Mohamed Siad Barre, posibilităţile amplificării relaţiilor economice bilaterale şi au stabilit măsuri concrete pentru dezvoltarea colaborării şi cooperării româno-somaleze în domenii de interes reciproc, pentru lărgirea şi diversificarea schimburilor comerciale dintre România şi Somalia. Aceste măsuri au fost consemnate in Protocolul sesiunii, care a fost semnat de preşedinţii celor două părţi in comisie, tovarăşii Gheorghe Ciolănescu, adjunct al ministrului agriculturii şi industriei alimentare, şef al Departamentului agriculturii de stat, şi Yusuf Ali Osman, ministru consilier la Ministerul Planificării Naţionale pentru Probleme de Acorduri şi Cooperare Internaţională al R.D. Somalia. Cu prilejul lucrărilor sesiunii, conducătorul delegaţiei somaleze a mai avut convorbiri cu tovarăşii Ion Teşu, ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Gheorghe Nestorescu, adjunct al ministrului industriei construcţiilor de maşini, Gheorghe Cazan, adjunct al ministrului industriei uşoare, şi Angelo Miculescu, preşedintele Academiei de ştiinţe agricole , şi silvice. ★ Sâmbătă, la Constanţa, s-au încheiat lucrările primei consfătuiri naţionale cu tema „Folosirea raţională şi protecţia apelor", manifestare ştiinţifică cu caracter aplicativ, organizată de Consiliul Naţional al Apelor, în colaborare cu Consiliul popular judeţean Constanţa. In încheierea lucrărilor, participanţii au adoptat textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care, între altele, se spune : Participanţii la consfătuire se angajează ca, la locurile lor de muncă, împreună cu colectivele in care lucrează, să acţioneze cu toată priceperea şi dăruirea pentru aducerea, la îndeplinire a sarcinilor ce le revin din documentele de partid şi de stat, din indicaţiile date de dumneavoastră, mult stimate tovarăşe secretar general Nicolae Ceauşescu, în vederea utilizării cu maximum de eficienţă şi protejării ferme a resurselor de apă ale ţării. * La invitaţia Comitetului Naţional pentru Apărarea Păcii, în perioada 26—29 mai ne-a vizitat ţara directorul Fundaţiei „Bertrand Russell“ pentru pace din Marea Britanie, Ken Coates. Oaspetele a avut Întrevederi la Consiliul Naţional al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste. Comitetul Naţional Român „Oamenii de ştiinţă şi pacea“. Centrul naţional pentru promovarea prieteniei şi colaborării cu alte popoare. Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii, Ministerul Afacerilor Externe, Asociaţia de prietenie România — Marea Britanie şi a vizitat obiective socialculturale din Capitală. * O sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „Casa românească — coordonate arhaice şi universale“ a avut loc la Muzeul satului şi de artă populară din Capitală. Comunicările prezentate timp de două zile, de către specialişti din Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, etnografi, arhitecţi, istorici de artă au abordat aspecte multiple privind arhitectura populară românească, evoluţia diverselor tipuri de locuinţe rurale pe teritoriul ţării noastre, interdependenţa dintre elementele tradiţionale arhitecturale şi componentele de bază ale locuinţelor moderne din zonele rurale şi urbane. (Agerpres) PAGINA 5 Relatări ale reporterilor şi corespondenţilor „Scînteii“ . In municipiul Bacău a fost predat „la cheie“ apartamentul cu numărul 5 000 realizat de constructorii trustului judeţean in perioada care a trecut din actualul cincinal. Perioadă in care au fost finalizate lucrările la noile ansambluri de locuinţe „Republicii", „Carpaţi" şi „Cornişa II". La ora actuală, forţele sunt concentrate la înălţarea noului centru civic al municipiului Bacău, precum şi la realizarea ansamblului de locuinţe „George Bacovia", care va totaliza în final 4 500 de apartamente. ■ Nu intîmplător primăria comunei Berceni, judeţul Giurgiu, a obţinut „Ordinul Muncii" clasa a ll-a pentru ocuparea locului doi in 1981 in întrecerea pe ţară a consiliilor populare comunale privind îndeplinirea sarcinilor de plan, buna gospodărire şi înfrumuseţare a localităţii. Aici, fiecare curte este o adevărată grădină de legume, multe dintre ele fiind livrate şi pentru pieţele Capitalei. ■ La întreprinderea „Metalotehnica" din Tirgu Mureş s-a realizat, în premieră pe ţară, maşina semiautomată de cusut pense, care are o mare productivitate, in plus, se renunţă la importul unor astfel de maşini. B La I.M.A.I.A. Sibiu au fost executate in premieră şi livrate primele echipamente de recoltat pleavă ataşabile la combina C-12. Cu ele vor fi dotate, pină la începerea campaniei de recoltări, toate combinele C-12 din ţară. B La parterul noilor blocuri de la intrarea în oraşul Rm. Sărat s-a deschis expoziţia de mobilă cu vinzare „Confortul". Diferitele tipuri de mobilă sunt aranjate ca în apartament, printre ele aflîndu-se şi noile creaţii ale fabricii de mobilă din localitate. B Constructorii de utilaj chimic din Borzeşti au conceput şi realizat primele pompe pentru producerea frigului care folosesc drept surse de energie căldura recuperată din apele de răcire. Ele sunt destinate îndeosebi marilor unităţi industriale din ţară. Ţăranii cooperatori din Tîmboieşti, judeţul Vrancea, au pregătit pentru plantările din toamnă peste 5 milioane viţe de vie altoite. Materialul săditor va asigura întinerirea patrimoniului viticol al judeţului cu 400 hectare. TURIŞTII PE LITORAL, primele impresii în „cartea vacanţelor“ Declaraţii ale vilegiaturiştilor români şi străini aflaţi în aceste zile pe ţărmul însorit al Mării Negre Odată cu zilele călduroase, cele 12 staţiuni de pe ţărmul de linişte şi sănătate al Mării Negre — care se înşiră ca mărgăritarele pe firul apei, între Năvodari şi Vama Veche, pe o distanţă de 87 km — şi-au deschis porţile pentru turişti, aşa cum o mare carte Îşi răsfira filele. Este „cartea vacanţelor“ spre care fiecare ne îndreptăm, retrăind bucuria intîlnirii cu Marea noastră cea Mare, cu binefacerile ei ca odihnă şi sănătate. „Pulsul“ primelor vacanţe pe litoral se simte în aceste zile din plin. Prin numărul mare de trenuri care circulă spre „imperiul vacanţelor“ estivale. Prin straiele sărbătoreşti — de la înnoirea generală exterioară a vilelor şi hotelurilor pina la înnoirea vegetaţiei şi a întinselor peluze florale pe care le-au îmbrăcat din nou toate staţiunile de pe ţărmul mării. Prin eforturile vizibile pe care le fac gazdele, fie că e vorba de Mamaia ori Eforie, de Costineşti ori Mangalia, pentru ca oaspeţii litoralului să se simtă din primele zile ale sezonului cit mai bine. Dar „pulsul“ vacanţelor se poate lua — şi acest lucru ne-am propus in rîndurile de faţă — şi prin consemnarea primelor impresii ale turiştilor în „marea carte a vacanţelor" pe litoral care abia au început. Ce spun oaspeţii români şi străini din primele două serii ale actualului sezon despre modul in care au fost primiţi, despre vacanţele petrecute aici ? Să le dăm cuvîntul. Gavrilă Benea, strungar din Arad, şi-a petrecut vacanţa împreună cu soţia şi fetiţa în staţiunea „Venus“ din Mangalia : „Am ezitat să vin la mare în prima serie a sezonului. Mă temeam că o să fie vreme unită. Acum nu regret. Vacanţa ne-a costat sub 2 000 lei şi am avut zile bune şi de plajă, şi de odihnă. Dacă m-am simţit bine . Da ! Am mincat la restaurantul «Cocorul», unde atit mincarea, cit şi serviciile au fost foarte bune. Atenţia faţă de turişti merge pină la amănunte. In fiecare zi am găsit pe masă flori şi un chestionar pe care-l completam, referitor la calitatea mlncării. Intrucit mi-am propus să revin şi la anul tot aici, am de făcut o sugestie. Lacul Razelm din apropierea hotelului In care am locuit, a stat tot timpul liber, iar bărcile închise. Degeaba am aşteptat şi noi şi copiii să ne plimbăm pe lac ! De asemenea, sala de jocuri mecanice a fost şi ea zăvorită. Deşi in seria respectivă numai in hotelurile «Cocorul», «Pajura» şi «Vulturul» au fost peste 350 de turişti. Evident , e vorba de amănunte, dar şi amănuntele fac parte din vacanţă". In holul hotelului „Mangalia“ doamna Katinka Vinkes, reprezentanta firmei „Vierna-Reizen“ din Olanda, înainte de a ne răspunde la întrebare, se consultă cu un grup de turişti. Apoi revine la noi : „Turiştii olandezi sunt foarte mulţumiţi, in primul rind de eficienţa bazei de tratament de aici. Este una amire cele mai bine dotate. In plus, personalul medical manifestă o înaltă profesionalitate. Doctorii av. nu s-au rezumat numai la tratarea diagnosticelor pe care le aveau inscrise pe fişă bolnavii, l-au reinvestigat şi au descoperit că au nevoie şi de alte tratamente, serviciile în restaurant au întrecut aşteptările noastre. Responsabilul de aici ne cere zilnic părerea. Dacă ar fi după olandezi, aceştia ar minca numai sarmale. Atit de mult le plac. Anul acesta firma noastră va aduce pe litoral peste 2 000 de turişti. Cei care pleacă acasă peste citeva zile sunt convinsă că vor vorbi frumos despre vacanţa petrecută aici. Majoritatea mi-au declarat că se vor întoarce şi la anul~. Pe tovarăşa Cornelia Chiforeanu, de la Agenţia de voiaj C.F.R. Bucureşti, o intîlnim în holul hotelului „Steaua de Mare“ din Eforie Nord . „Nici nu mă aşteptam — ne spune — ca la început de sezon să existe o vreme atit de frumoasă. De mai mulţi ani doream să obţin un loc in hotelul «Steaua de Mare», care este unul din cele mai moderne din Eforie Nord. L-am obţinut şi mă simt foarte bine. Am tot ■ confortul, in cameră există televizor şi radio. Personalul medicalist dă tot interesul ca fiecare pacient să fie cit mai bine tratat. Totuşi am impresia — poate şi pentru că e la început de sezon — că există personal insuficient. Cel puţin aşa imi explic anumite perioade de aglomeraţie. Vin de mulţi ani in staţiunea Eforie Nord. Nu am găsit-o niciodată mai frumoasă şi mai bine gospodărită ca in acest an. E o curăţenie ca intr-o farmacie peste tot. Inclusiv pe plajă. Masa e bună, hrănitoare. Am venit cu bilet O.J.T., cu preţul de 54 lei pe zi“, în hotelul „Riviera“ din Mamaia stăm de vorbă cu Hansen Knud, fost constructor de nave din Copenhaga, şi soţia sa, lima. „N-aş fi crezut că găsesc atîta amabilitate — ne spune din capul locului fostul constructor naval. Acum 9 ani am mai fost aici şi am locuit in camera 1001. Mi-am exprimat dorinţa să locuiesc tot acolo. Directoarea hotelului a rugat familia care primise această cameră s-o cedeze in favoarea noastră şi acest lucru ne-a impresionat foarte mult. Noi sintem turişti in vîrstă. Ne-am petrecut vacanţa şi in Italia şi in Spania. Credeţi-ne că la Mamaia ne place cel mai mult. Plaja este imensă, are un nisip fin. Apa e curată, mică la margine, fără nici un pericol. Mamaia este o staţiune liniştită, in care omul are siguranţă in toate şi se simte bine. Vom reveni, cred, şi la anul la Mamaia. (Soţia intervine: „Vom reveni sigur !“). Domnul Juergen Schreiber este reprezentantul firmei vest-germane T.U.I. (Turistik Union International). Una din firmele care aduce anual peste 20 000 de turişti să-şi petreacă vacanţa în România. Şi-a fixat sediul reprezentanţei în staţiunea Eforie Nord. De ce ? Pentru că aici, pe litoral, vin cei mai mulţi dintre turiştii aduşi de respectiva firmă. „Ca reprezentant al firmei — ne spune în continuare — sunt de 9 ani in ţara dv. Cunosc Romania Ca pe propria mea ţară. Am fost necăjit la începutul acestui an cind unele ziare de la noi au prezentat nefavorabil condiţiile de turism de anul acesta din România. După ce a început sezonul şi am văzut cit de bine este pregătit, cită atenţie se acordăturiştilor, am şi invitat ciţiva ziarişti să vină să se convingă. Primii doi au venit. Acum aştept un alt grup. Am vizitat zilele trecute toate staţiunile in care firma are turişti — Neptun, Olimp, Mangalia şi Mamaia. Peste tot reprezentanţii firmei sunt mulţumiţi şi de serviciile din hotel şi de cele din restaurant. Atit ei, cit şi turiştii mi-au declarat că mişcarea este îndestulătoare, variată, şi este adaptată permanent cerinţelor exprimate de turişti. Personal am făcut maimulte sondaje, in postură de turist, in hoteluri şi restaurante şi am constatat o amabilitate şi atenţie deosebite faţă de turişti.aceste constatări le-am transmis şi acasă şi cred că firma noastră va face noi înscrieri pentru litoral“. ...Primele impresii din mafta „carte a vacanţelor“. Ele sunt —, fapt îmbucurător — pozitive în majoritatea staţiunilor. Ceea ce înseamnă că obligă gazdele, pe măsură ce sezonul se apropie de momentul de vîrf, să facă eforturi pentru a fi permanent la înălţimea acestora. Pentru ca aprecierile bune de la începutul sezonului să fie... permanente. Atit in folosul lor — ca amfitrioni ai vacanţelor — ct şi al turiştilor. Pentru ca „dialogul“ gazdă-turist să fie dialogul unor satisfacţii reciproce. Aşa cum trebuie să fie intr-o vacanţă. Constantin PRIESCU