Scînteia, aprilie 1984 (Anul 53, nr. 12941-12965)
1984-04-01 / nr. 12941
PAGINA 2 PENTRU I CREŞTEREA \PUTERNICĂ a producţiei ZOOTEHNICE EXPERIENŢA ÎNAINTATĂ ÎMBUIBI — FURAI CIT MAI MILE, E BUNA CALITATE! Acţiuni, iniţiative, metode practice pentru creşterea valorii nutritive a nutreţurilor de volum, aplicate cu bune rezultate în judeţul Olt, şi care îndeamnă la generalizarea lor în toate judeţele, în toate unităţile agricole Creşterea producţiei de nutreţuri - preocupare centrală în toate unităţile agricole In scopul asigurării furajelor necesare pentru efectivele de animale de care dispun unităţile agricole şi gospodăriile populaţiei din judeţul Olt, comitetul judeţean de partid a întreprins şi întreprinde în cointinuare acţiuni eficiente, în primul rînd pentru creşterea producţiei de nutreţuri pe terenurile destinate bazei furajere. Aceatstă problemă se pune cu atît roai mult cu cit efectivele de animale sunt in continuă creştere. La recensămintul din acest an a rezultat că efectivul de bovine a crescut, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 18 200 capete, cele de porcine — cu 96 200, iar cele de ovine — cu 55 100, îmbunătăţirea structurii plantelor de nutreţ cultivate, in sensul creşterii ponderii culturilor leguminoase, bogate în proteină vegetală, constituie o altă direcţie de acţiune. In acest scop se întreprind măsuri concrete pentru ca suprafeţele cultivate cu leguminoase şi cu amestecuri din ierburi perene să crească de la 44 la sută în anul trecut la peste 70 la sută in anul 1985. Pentru aceasta, în toate unităţile agricole a fost organizată temeinic producerea întregului necesar de săminţă. Totodată, au fost introduse în cultură o serie de plante noi de nutreţ, deosebit de valoroase, cum sunt typhonul, meiul, rapiţa „Olt“, bobul, trifoiul alb, dovleacul „Mariţa“, secara perenă, triticale etc. Un exemplu în acest sens il constituie introducerea în cultură a typhonului. Această plantă permite obţinerea mai multor producţii pe an, asigurind la trei-patru coase în jur de 120—130 tone la hectar masă verde. Ea poate fi însămînţată atit ca plantă perenă, cit şi toamna, in cultură dublă, eliberînd terenul pentru porumb. Pină acum, în judeţ au fost însăminţate 1 300 ha cu această plantă valoroasă. O menţiune in plus trebuie făcută cu privire la lucrările şi acţiunile ample desfăşurate pentru ridicarea potenţialului productiv al păşunilor şi pajiştilor naturale prin regenerarea şi fertilizarea acestora. In acest an, bunăoară, vor fi desţelenite şi însămînţate cu plante valoroase 2 000 ha păşune naturală slab productivă, iar 500 ha vor fi supraînsămînţate. Pe suprafeţe mari se fac lucrări de fertilizare cu îngrăşăminte chimice şi gunoi de grajd, precum şi lucrări de întreţinere a pajiştilor şi păşunilor naturale. O atenţie deosebită s-a acordat folosirii furajelor grosiere, ca sursă obligatorie, in completarea balanţei furajere pentru bovine şi ovine prin valorificarea tuturor resurselor locale insuficient utilizate pină nu de mult. Numai în toamna anului trecut s-a creat o importantă rezervă de furaje prin stringerea şi depozitarea a 12 850 tone capitule de floarea-soarelui, 14 815 tone pleavă de grîu, la care se adaugă importante cantităţi de vrejuri de soia, mazăre şi fasole. Incepind cu acest an, această acţiune, aşa cum a stabilit comitetul judeţean de partid, va deveni obligatorie in toate unităţile agricole, spre a nu se risipi nici o resursă de furaje. Este cunoscut, furajele grosiere reprezintă din punct de vedere cantitativ sortimentul de bază in hrana bovinelor şi a ovinelor. Aceasta a determinat o amplă acţiune la scara întregului judeţ pentru găsirea modalităţilor privind ridicarea valorii nutritive a furajelor grosiere recunoscute ca fiind mai sărace in proteină digestibilă. „Deoarece în condiţiile de secetă din anul trecut nu s-a putut asigura întreg necesarul de finuri — preciza tovarăşul Vasile Bărbulescu, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid Olt — biroul comitetului judeţean de partid a cerut cadrelor de specialişti de la organele agricole şi din toate unităţile agricole din judeţ să manifeste o preocupare susţinută pentru a găsi noi soluţii şi noi procedee practice pentru a valorifica superior toate resursele de furaje grosiere. Asemenea metode au fost găsite şi ele au fost generalizate în scurt timp în toate fermele zootehnice din județul nostru“. Sporirea conţinutului de proteină al nutreţurilor de volum •* *prin aplicarea unor tehnologii noi, eficiente AMONIZAREA PAIELOR. Pentru ridicarea conţinutului de proteină digestibilă din paie, din vara anului 1982 a început o amplă acţiune de amonizare a acestora. Procedeul constă în injectarea amoniacului anhidru in şire de paie balotate, învelite cu folie din material plastic deasupra şi sub paie, pentru a nu permite amoniacului să intre in contact cu aerul şi umezeala din sol. Ce se realizează prin această metodă ? îmbunătăţirea digestibilităţii principalelor substanţe nutritive în medie cu 15—20 la sută ; creşterea conţinutului paielor în azot total ; ridicarea comestibilităţii paielor cu 25—30 la sută ; conservarea paielor fără infestaţii de mucegaiuri sau alte degradări ; neutralizarea excesului de aciditate a raţiilor care au un conţinut cantităţi mari de siloz şi borhot. Mai trebuie spus că paiele amonizate constituie un conservant eficient în procesul de însilozare a plantelor verzi. Ce arată experienţa practică din unităţile productive ? Folosite in raţia tineretului taurin la îngrăşat, paiele amonizate pot completa 20—25 la sută din necesarul zilnic al raţiei, revenind un consum pe animal de 3—5 kg. In aceeaşi cantitate se administrează şi la vacile de lapte, în funcţie de producţia de lapte ce o dau. Analizele de laborator au reliefat că valoarea nutritivă a paielor amonizate poate ajunge pină la 0,35 unităţi nutritive pe kilogram (MN/kg). In general, paiele amonizate pot fi administrate in hrana rumegătoarelor fără riscuri de intoxicaţie după ce în prealabil acestea parcurg o perioadă de adaptare de 7—10 zile. Care este efectul in producţie al paielor amonizate ? Experienţa de pină acum dovedeşte că prin utilizarea paielor amonizate se obţine o creştere a producţiei de lapte între 0,7—1 litru pe zi de la fiecare vacă furajată. Costul amonizării unei tone de paie este de 70 lei, cu această cantitate puţind fi hrănite timp de 6 zile 55 vaci la o singură masă, administrindu-se fiecăreia cite 3 kg de paie amonizate. Cum a fost generalizată metoda ? La nivelul judeţului au fost constituite trei formaţii de amonizare a paielor dotate cu utilajele necesare efectuării acestei operaţii. Oamenii care lucrează pe aceste instalaţii au fost instruiţi în mod special. Fiecare formaţie, conform unui program stabilit de direcţia agricolă judeţeană, trece prin fiecare unitate agricolă repartizată efectuînd operaţia de amonizare a paielor. Anul trecut au fost amonizate peste 35 000 tone paie. In acest an, comitetul judeţean de partid a stabilit ca imediat ce începe recoltarea cerealelor să se treacă la amonizarea unor cantităţi cit mai mari, întrucît această operaţie de amonizare dă rezultate foarte bune in conDROJDUIREA CIOCALIILOR. In vederea creşterii gradului de digestibilitate şi îmbunătăţirii proprietăţilor gustative ale furajelor grosiere s-au încercat diverse metode de preparare a acestora. Este de remarcat mai Intii de toate metoCOMPOZIŢIA UROCELULUI PRIMAR : — 25 la sută uree retardată ; — 10 la sută tărîţe ; — 5 la sută calciu ; — 60 la sută celofuraj. O altă reţetă : — 5 la sută uree retardată ; — 15 la sută tăriţe ; — 15 la sută gazuri ; — 5 la sută calciu ; — 60 la sută celofuraj. Valoarea nutritivă a unui kilogram de urocel primar este de 0,36 unităţi nutritive (UN), 103 grame proteină brută digestibilă la un conţinut de 800 grame substanţă uscată (SU). UROCELUL ÎMBUNĂTĂŢIT este alcătuit din : — 25 la sută uree retardată ; — 10 la sută tărîţe ; — 10 la sută gazuri ; — 5 la sută calciu ; — 5 la sută premix (Ri) ; — 45 la sută celofurat. Un kilogram de urocel Îmbunătăţit are 0,39 M, 109 grame proteină brută digestibilă şi 800 grame SU. Cum trebuie administrat în hrana animalelor ? Pentru a se preîntimpina accidentele in furajarea cu uree este nevoie de o perioadă de acomodare a animalelor de 8 zile. Cantităţile introduse în raţie cresc progresiv, după cum urmează : da de drojduire a ciocălăilor, metodă simplă, deloc costisitoare. Metoda constă in umectarea ciocălăilor măcinaţi cu o maia alcătuită din apă, cu sau fără melasă, tăriţe şi drojdie de bere. Acest amestec se poate realiza în butoaie de lemn sau tablă, cazane sau bazine cimentate. Trebuie doar ca temperatura încăperii să fie menţinută între 20—22 grade Celsius. Din ce este alcătuită malaua ? — apă încălzită la 37 grade C — 100 litri ; — tărîţe de grîu — 40 kg ; — drojdie de bere — 1 kg ; — melasă (poate lipsii — 5 kg. Total : 146 kg. Acest amestec se ţine 24 ore la temperatura de 20—22 grade, după care este diluat în proporţie de 1 la 1 sau 1/2 cu apă călduţă la 37 grade. Apoi se amestecă cu făină de ciocălăi, care a fost umectată cu o zi înainte cu apă călduţă. La o tonă de ciocălăi se folosesc 200 litri apă pentru umectare. După 24 ore de dospire a ciocălăilor cu maiaua diluată aceştia pot fi administraţi in hrana animalelor. La o tonă de ciocălăi este nevoie de următoarele cantităţi pentru a prepara maiaua : — apă încălzită la 37 grade C — 50 litri ; — tăriţe — 20 kg ; — drojdie — 1 kg ; — melasă — 5 kg (poate lipsi). Total : 76 kg. In timp ce malaua este ţinută la dospit 24 de ore, aceasta trebuie amestecată la intervale de 2—3 ore. Scăderea temperaturii sub 20 grade Celsius in camera de dospire încetineşte procesul de formare. Cum se administrează în hrana animalelor ? Ciocălăii drojduiţi pot fi administraţi in hrana taurinelor fie ca atare în tainul de prinz, fie în amestec cu urocel în tainul de dimineaţă. Amestecul trebuie făcut în momentul furajării. Ciocălăii drojduiţi se administrează in cantitate de 12,3 kg pe animal şi zi. Ciocălăii drojduiţi conţin 4,04 la sută proteină brută digestibilă şi 37,20 la sută SU. Cura este generalizată metoda ? Avantajele deosebite sub aspectul sporirii producţiei de lapte a determinat ca această metodă de preparare a ciocălăilor (de fapt pot fi drojduite şi alte furaje grosiere) să fie generalizată şi aplicată în toate fermele zootehnice din judeţ. Ciocălăii drojduiţi dau cele mai bune rezultate in amestec cu urocelul, in cadrul unui furaj unic a cărui reţetă este pentru o vacă cu lapte : urocel — 2 kg ; ciocălăi drojduiţi — 2 kg ; alte furaje grosiere şi fibroase măcinate — 2 kg. SUPA PROTEICA. O serie de preocupări au fost concentrate spre a se asigura utilizarea tuturor resturilor animale nevalorificabile de la abatoare şi din fermele de producţie în furajarea unor categorii de animale, prin aceasta realizindu-se un adaos de proteină de origine animală in raţia zilnică. In ce constă metoda ? La 100 litri apă se adaugă 20 kg de resturi de origine animală nevalorificabile. Se fierbe amestecul intr-un cazan special amenajat. Rezultă supa proteică, care conţine 4 kg proteină digestibilă. Cum se administrează ? Supa proteică se administrează in raţia porcilor Îndeosebi a celor cu anomalii de creştere sau taraţi. Pentru aceasta ea este amestecată cu 2 kg de furaj combinat, 1 kg zer şi zare, 5 la mie sare, 4 litri de apă, toate acestea pentru 1 kg de supă proteică. Prin această raţie se adaugă zilnic in hrana porcilor, suplimentar, 50 grame de proteină digestibilă. Am prezentat patru metode concrete puse la punct şi folosite pe scară largă privind valorificarea superioară a furajelor grosiere. In cadrul schimbului de experienţă au fost reliefate şi alte metode care prezintă, de asemenea, o deosebită importanţă practică pentru punerea în valoare şi a altor categorii de furaje. Aceste metode se referă la folosirea corzilor de viţă de vie in furajare, prepararea sun diferite forme a dovlecilor furajeri, insilozarea ciocălăilor măcinaţi in amestec cu tăiţeii de sfeclă de zahăr, utilizarea borşurilor in hrana animalelor ş. a.diţii de temperatură mai ridicată. UROCELUL In vederea echilibrării sub aspect proteic a raţiilor de furaje care se dau in hrana rumegătoarelor, lucru necesar datorită cantităţilor mari de nutreţuri grosiere care intră în raţii, s-a recurs la metoda introducerii în hrana animalelor a ureei retardate. Această operație — retardarea — este absolut necesară pentru a întîrzia descompunerea ureei care altminteri s-ar descompune în mod brusc, provocînd accidente animalelor. Retardarea constă în crearea unei pelicule de amidon pe suprafaţa cristalelor de uree. Această operaţie se realizează în instalaţii speciale prevăzute cu gelatinizatoare, în care se realizează amestecul ureei cu gazuri şi tărîţe, la temperatura de 120—150 grade. Amestecul folosit la retardare : 20 la sută uree, 60 la sută gazuri valoroase şi 20 la sută tărite. Ureea retardată, împreună cu alte sortimente de furaje, formează un furaj concentrat proteic, care a primit denumirea de urocel. Se produc două tipuri de urocel : primar şi îmbunătăţit. — ziua I — 200 grame urocel ce conţine 10 grame uree ; — ziua a II-a — 400 grame urocel care conţine 20 g uree ; — ziua a IlI-a — 600 grame urocel care conţine 30 g uree ; — ziua a IV-a — 800 grame urocel care conţine 40 g uree ; — ziua a V-a — 1 000 grame urocel care conţine 50 g uree ; — ziua a VI-a — 1 400 grame urocel care conţine 70 g uree ; — ziua a ViI-a — 1 800 grame urocel care conţine 90 g uree ; — ziua a VIII-a — 2 000 grame urocel care conţine 100 g uree. După ziua a opta, cantitatea de urocel administrată se va menţine în continuare la acelaşi nivel — 2 kg urocel pe zi/animal. In cazul in care, din diverse motive, administrarea urocelului se întrerupe pe o durată mai mare de 24 de ore, reintroducerea lui în furajarea animalelor va trebui să fie reluată urmind acelaşi flux de administrare. Urocelul nu se administrează animalelor în ultimele două luni de gestaţie şi nici in prima lună de lactaţie, cum nici animalelor slabe sau cu afecţiuni parazitare cronice. Cum a fost generalizată metoda ? Pentru asigurarea necesarului de urocel pentru toate unităţile agricole din judeţ în trei cooperative agricole — Cezieni, Seaca şi Balş — au fost înfiinţate trei staţii speciale pentru producerea acestui furaj concentrat proteic. Fiecare staţie are o capacitate de pină la 4 000 tone pe an şi asigură urocelul pentru unităţile repartizate ei. Producerea centralizată a urocelului elimină pericolul unor greşeli in respectarea rețetarului de fabricație. * S Rezultate care recomanda experienţa judeţului Olt în îmbunătăţirea calităţii furajelor CREŞTEREA PRODUCŢIEI DE LAPTE PE O VACA FURAJATA IN SECTORUL COOPERATIST Sporirea efectivelor de animale, pe total judeţ (situaţia** la '29 februarie“1984 “ faţă de 28 februarie 1983) în mii capete 1983 1984 Specia 2802. 2902. 1 Bovine Total 154,5 172,7 +18,2 Porcine Total 401,2 497,4 +96,2 Ovine Total 412,8 467,9 +55,1 Însemnate cantităţi de lapte şi carne livrate la fondul de stat , „ . v. sîfibrK/ițr'v'1. «W 9t ! (Situaţia în trimestrul I a.c.) Indicatorul Anul Realizate Lapte vacă 1983 74,4 (mii hl) 1984 98,2 +23,8 Carne bovine 1983 1657 (în tone) 1984 2952 +1295 Carne porc 1983 3163 (în tone) 1984 3480 +317 Este, desigur, pe deplin justificată întrebarea : ce eficienţă au aceste metode şi soluţii practice de preparare şi de administrare a nutreţurilor la care ne-am referit in capitolul anterior ? In fiecare unitate vizitată, cu prilejul schimbului de experienţă organizat in judeţul Olt, s-au făcut precizări clare : producţiile de lapte şi sporul de creştere în greutate al animalelor sunt net superioare în comparaţie cu cele obţinute în perioada cînd asemenea tehnologii de furajare nu se aplicau. De exemplu, în fermele zootehnice din CUASC Strejeşti producţia de lapte pe cap de vacă furajată a crescut cu 196 litri, in cele din CUASC Oboga — cu 192 litri, CUASC Ianca — cu 190 litri, CUASC Vlădila - cu 181 litri, CUASC Scorniceşti — cu 141 litri, CUASC Radomireşti — cu 125 litri. „Practic — preciza tovarăşul ing. Romul Nica, director cu probleme de zootehnie al Direcţiei judeţene agricole Olt , nu există fermă zootehnică in care să nu se fi înregistrat creşteri substanţiale ale producţiilor animaliere. Pe total judeţ, la producţiile de lapte am obţinut un spor de 152 litri, iar in fermele de ingrăşare a bovinelor se înregistrează o creştere medie zilnică pe cap de animal de 150 g, peste nivelul atins anterior. Ca urmare, în acest an, în primul trimestru, judeţul Olt a livrat la fondul de stat cu 23 800 hl lapte de vacă mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, au fost livrate mai mult cu 1 295 tone carne de bovină şi cu 317 tone carne de porc. Acum, în urma generalizării noilor tehnologii de furajare a animalelor avem garanţii că sporurile de producţie vor fi şi mai însemnate“. Participanţii la schimbul de experienţă au avut posibilitatea să vadă „pe viu“ in ce constă metodele aplicate in judeţul Olt pentru valorificarea superioară a furajelor grosiere, să se convingă de avantajele şi de eficienţa lor ridicată. Dincolo de acest aspect, subliniem, ca deosebit de important, faptul că acest schimb de experienţă, care s-a bucurat de o organizare atentă pentru atingerea scopului propus, s-a încheiat cu hotărirea fermă de a se trece imediat în toate judeţele ţării la generalizarea tehnologiilor aplicate in Olt. In spiritul sarcinilor şi indicaţiilor formulate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, laconsfătuirile de lucru pe probleme de agricultură de la C.C. al P.C.R. din decembrie 1983 şi din ianuarie 1984, privind dezvoltarea mai puternică a zootehniei, in încheierea schimbului de experienţă au fost stabilite cîteva din măsurile imediate ce trebuie întreprinse de către factorii de v Generalizarea celor mai valoroase experienţe -obiectiv imediat pentru toate judeţele răspundere din toate judeţele pentru generalizarea celor mai valoroase metode şi soluţii de furajare a animalelor. In principal, măsurile stabilite se referă la : In cel mai scurt timp sâ se întocmească un documentar care să prezinte în amănunţime tehnologiile de preparare şi administrare a furajelor grosiere înnobilate ; Elaborarea de către Ministerul Agriculturii a unei broşuri cu aceste tehnologii, care sâ fie difuzate tuturor cadrelor de conducere din zootehnie, pină la şeful de fermă Pină la 20 aprilie a.c., direcţiile agricole judeţene trebuie sâ elaboreze programe proprii de măsuri pentru aplicarea tehnologiilor prezentate, stabilind termene şi răspunderi precise, care sâ permită controlul îndeplinirii lor. Aceste programe trebuie sâ aibă un caracter concret, cu obiective clare pentru fiecare fermă zootehnică. Schimbul de experienţă din judeţul Ol a prilejuit evidenţierea şi a altor acţiuni valoroase întreprinse pentru dezvoltarea zootehniei, cum sunt : modernizarea adăposturilor de animale, utilizarea energiei solare şi eoliene, înfiinţarea de staţii de biogaz in toate fermele, amenajarea de tabere de vară pentru animale, extinderea creşterii porcilor în sistem gospodăresc, înfiinţarea de păşuni cultivate pe lingă fermele de creştere a taurinelor şi de lucerniere in jurul crescătoriilor de porci etc. Toate acestea permit aprecierea că participanţii au plecat de la schimbul de experienţă din Olt cu multe învăţăminte utile. De acum, important este ca în fiecare judeţ să se treacă deîndată la generalizarea a tot ceea ce este valoros, asigurindu-se astfel finalitate acestei acţiuni de importanţă majoră pentru dezvoltarea zootehniei. Pagină realizată de Aurel PAPADIUC şi Iancu VOICU SClNTEIA — duminică 1 aprilie 1984