Scînteia, noiembrie 1984 (Anul 53, nr. 13122-13148)
1984-11-01 / nr. 13122
SCINTEIA — joi 1 noiembrie 1984 Trec multe trenuri prin Focşani. Iar chioşcul din gară primeşte necontenit ziare cu cerneala încă proaspătă. Cumpărăm şi noi unul şi privirea ne cade pe ştirea . ..Locul I in întrecere, pe 9 luni. Depoul de cale ferată Adjud, cu 291,7 puncte“. Sunăm Adjudul de la primul telefon . » — Cu tovarăşul şef al depoului. — E in „operativă“, dar îl scot. Trec secunde bune . — Dumitru Brailescu, şeful depoului„la telefon. — Ce înseamnă locul I in întrecerea cu celelalte depouri ale ţării ? — Un loc de onoare, cu care ne mindrim. Afirmaţie cu deplină acoperire in fapte : 1,5 la sută depășire a volumului de transport pe magistralele de otel, un indice de productivitate a muncii superior prevederilor de plan cu 3,1 la sută, economii de motorină, energie electrică Si încă o adăugire , in acest an, al celui de-al XIII-lea Congres al partidului. Depoul de cale ferată din Adjud a sărbătorit un veac de existentă. Venerabila virstă nici că se putea cinsti mai bine decit cu strădaniile pentru locul din frunte. Da, drumul spre locul de onoare nu poate fi „pietruit" decit astfel. Ne convinge de acest lucru și Emilia Serban, secretară a comitetului de partid al oraşului Odobeşti doar de... trei săptămini . — Unităţile economice din oraşul nostru şi-au îndeplinit planul de producţie pe primii patru ani ai cincinalului la toţi indicato■rii. Sună frumos „oraşul nostru“ in vorbirea unui om care de numai trei săptămini poartă răspunderea amintită, înseamnă că rădăcinile se prind trainic in acest loc cu oameni vrednici. Şi mai înseamnă că merită să te integrezi unui asemenea flux de simţire şi acţiune care determina împliniri demne de laudă. Grigore Dima, primarul municipiului Focşani, prins de reporteri intre o teleconferinţă si alte o mie de treburi care „musai se cuvin dezlegate“, înfăţişează in cuvinte puţine rezultatele oraşului — intrat in istoria Unirii — acum, cind ne mai desparte mai puţin de o lună de marele forum al comuniştilor. — Producţie suplimentară la export in valoare de peste 40 milioane lei, hotărârea de a realiza planul de producţie pe primii „patru ani ai actualului cincinal pină la Congresul al XIII-lea al partidului. Asta înseamnă că există posibilitatea ca, pină la sfirşitul anului, economia municipiului să realizeze o producţie suplimentară de un miliard de lei, înmănunchem acest şuvoi de ştiri fierbinţi, care se adună din întregul cuprins al judeţului Vrancea. Pulsul faptelor exprimă dăruirea şi abnegaţia cu care făuritorii de bunuri materiale şi spirituale de aici îşi fac datoria, sub semnul autodepăşirii, accelerind ritmurile dezvoltării judeţului. Judeţ care, in răstimpul scurs de la Congresul al XII-lea al partidului, a depăşit „bariera“ celor 10 miliarde lei producţie industrială. O HOTĂRÎRE UNANIMĂ Nicolae Lupeş are virsta revoluţiei noastre. Intiii lui paşi in dimineaţa muncii s-au îndreptat către Fabrica de confecţii din Focşani. Era, la timpul acela, prima şi cea mai puternică ctitorie industrială din judeţ. Pe Valea Putnei ori a Milcovului, la Mera ori la Nereju, mîini măiestre potriviseră şi pină atunci, din veac in veac, armoniile arniciului pe ii. croiau fete de o eleganţă sobră, bundiţe înflorate născute, poate, odată cu nemuritoarea Mioriţă Care-şi are obirşia în aceste locuri, pe unul din nenumăratele „picioare de plai“. Fabrica de confecţii a atras ca un magnet priceperea şi arta transmise din generaţie in generaţie, iar mesajele muncii de aici au paşaport de liberă circulaţie in multe ţări ale lumii. Să ne întoarcem Insă la Nicolae Lupeş, pentru că de la el am pornit. Vine si el in noua fabrică ce a însemnat si înseamnă mult pentru Focşani. Lucrează ani buni şi bine.. Dovada ? Urcă categorie după categorie. Tocmai o ciștigase pe a Vl-a, cînd, iată, i se spune : — Acum e nevoie de tine la „Metalurgica". — Croitor la... laminoare ? — De ce nu ? Te recalifici in laminoarele brăilene și devii... croitor de metal. Adică, de profile mijlocii, de sirmă. Comunistul Lupeş înţelege că, intr-adevăr, este nevoie de el. Era îndată după Congresul al XII-lea al partidului, întreprinderea „Metalurgică“ Focşani? Unul din puternicele obiective industriale puse in funcţiune in acest răstimp. Ca şi secţia de panel a întreprinderii de prelucrare a lemnului Gugeşti. Ca si întreprinderea de tricotaje din Panciu. Ca şi Combinatul de celuloză si hirtie din Adjud ori secţia de pieptănat celofibră din Focşani. Cu „Metalurgica“, municipiul îşi face debutul in siderurgie. Şi cu oameni hotărîţi să-şi facă din plin datoria ca Nicolae Lupeș. Destine individuale în marele destin al tării... — De la Congresul al IX-lea al partidului. Vrancea ,și oamenii sai n-au cunoscut decit, un singur drum , mereu mai sus. Datorăm acest progres continuu PartiduluiComunist. Român. Il datorăm tovarășului Nicolae Ceauşescu, pe care l-ar primit cu dragoste aici, în mijlocul nostru, aşa cum ţara l-a primit şi îl primeşte peste tot. Iată motivele pentru care eu, ştefan Potop,ascuţitor la întreprinderea de scule şi elemente htofraUtice Focşani, mă alătur întregului partid, întregii ţări la hotărirea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales ,la Congresul al XIII- lea al partidului in funcţia de secretar general. „Vrancea n-a cunoscut decit un singur drum : mereu mai sus !“ Deceniile de care amintea Ştefan Potop au intrat, firesc in memorie şi, deopotrivă, in istorie. Prin tot ceea ce s-a durat dintr-o zare a tării in cealaltă zare. Avind mereu in cugete, in inimi îndemnul conducătorului partidului şi statului, comunistul de omenie a cărui privire vizionară şi acţiune revoluţionară sunt generatoare de mari energii creatoare. Ţara anului 2000, aşa cum o prefigurează proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea, are rădăcinile, în prezentul „Epocii Ceauşescu“. EI SUNT ŢARA ANULUI 2000 Dimineaţa, in podgoria Odobestiului. O zi de duminică. Soare, cer adine, văzduh cu toate simfoniile toamnei in ei. Şi versul poetului din amintire : „Tot mai miroase via atămios şi a coarnă“... Zi de duminică, cu elevi ai Liceului agroindustrial Odobeşti la ultimul cules. Ultima lor repriză de muncă aici, in viile cu rod bogat. S-o numim ca si ei, ultima zi de practică. încercăm un test, cu întrebarea : „Ce v-au învăţat aceste săptămini de practică ?“ Şi iată citeva răspunsuri : Mariana Dantes : „Să iubim şi să preţuim munca. 60 de căldări de struguri, de fiecare, nu s-au cules... singure.“ Costică Macovei : „Practica ? Intrare firească in meseria pentru care ne pregătim.“ Aurelia Ioan : „în aceste zile de muncă am descoperit cit de frumoase sunt aceste locuri. Mi-ar place să-mi fac meseria aici.“ Vasile Rău : „Ce m-a învăţat practica? Cred, înainte de toate, că m-a învăţat să pot fi de folos.“ Testul ia sfîrşit aici, deoarece, ca un ultim argument, trece pe lingă noi un tractor cu remorca grea de budane încărcate vîrf cu strugurii culeşi de interlocutorii noştri. Aflăm că, pe întregul judeţ, 38 000 de elevi au trăit din plin experienţă practicii in această toamnă cu ioct .bogat. După, serhneje lori de, ,hărnicie, amm puteaspune cu deplin temeii că aceşti tineri cetăţeni sînt ţara anului 2000. în lumina caldă şi calmă, de sfîrşit de octombrie, directorul Staţiunii de cercetare şi producţie vitivinicola Odobeşti, dr. ing. Nicolae Varga, invită reporterii lingă butucii de „Merlot — 16", soi aflat la prima producţie dupăomologare. — Care sint „virtuţile“ sale ? — Dă producţii mari : 16—18 tone la hectar ; realizează o bună acumulare de zahăr, este rezistent la boli. — In cit timp se naşte un nou soi de vită ? — Intre zece şi douăzeci de ani. Uneori, şi mai mult. Soiului „Şarba — cel mai bun produs al nostru — i-au trebuit peste 25 de ani pentru a fi ceea ce este astăzi. Ani de experienţe. Ani de muncă in laboratorullaborator şi în laboratorul naturii care este podgoria (Vrancea deţine locul I, pe ţară, la suprafaţa viticolă), îrn toate anotimpurile, calcule şi conexiuni, scuturarea de erori şi prejudecăţi. • curajul de a o lua mereu de la capăt... Şi toate aceste strădanii, din adâcui respect pentru profesie, din dorinţa continuă de autodepăşire.Descifrăm in aceste destine de cutezători statura morală a comunistului. CUVÎNT COMUNIST, CUVÎNT AL FAPTEI „Congresul al XIII-lea al partidului — ne spune tovarăşul Traian Ţicău, preşedintele consiliului municipal al sindicatelor Focşani, pe care-l aflăm in una din tinerele unităţi economice — generează peste tot iniţiative muncitoreşti, pune in mişcare mari energii“. Receptionăm ideea şi dăm cuvîntul... faptelor. • In una din zilele de muncă record desfăşurate la întreprinderea de scule si elemente hidraulice s-a obtinut suplimentar o producţie-marfă de 200 000 lei. Succes aşezat la temelia Sporului valoric de 1 milion lei productie-marfă, cit se estimează să fie realizat aici, peste totă.n. . in lună octombrie. • Strădaniilemetalurgiştilor focşăneni sunt concentrate acum spre reducerea necontenită a cheltuielilor de producţie. Asta, in condiţiile cind aici au fost livrate la export, peste plan, produse in valoare de mai bine de 20 milioane lei. • La cooperativa agricolă de producţie Tănăsoaia la inniţiativa preşedintelui Costică Cruceanu, a inginerului-şef Petre Boros, imediat după conferinţa comunală de partid, s-au accelerat lucrările de terasare a dealurilor — locuri unde cu greu se puteau obţine, pină acum, în jur de 800 kg de cereale la hectar. Potrivit experienţei de la Perieni (Vaslui), se estimează că aici se pot obţine, in terase, producţii de griu şi porumb intre 2 000 şi 3 000 kg la hectar. Iar cooperatorii din Corbita şi Bogheşti, trăgînd cu ochiul la vecini, au hotărît să sculpteze şi ei dealurile ,ca la Tănăsoaia“. Amfiteatrele marilor recolte din curînd o expresie uzuală di in această parte de nord a judeţului Vrancea. • Conferinţele comunale de partid din Străoane,fiii şti. Moviliţa au hotărît să se acţioneze mai decis pentru refacerea patrimoniului viticol. Pentru făuritorii marilor recolte, perioada din preajma apropiatului Congres al partidului este nu numai anotimpul rodului.. Ci şi al privirilor Îndreptate spre viitor. • în adunările, de dare de seamă şi alegeri ale organizaţiilor de partid din judeţ au luat cuvîntul peste 11 000 de comunişti, s-au făcut peste 6 000 de propuneri. Un tezaur de experienţă, un uriaş potential de muncă si creaţie care a si inceput să fie pus in valoare. ÎN COMPETIŢIA PENTRUO NOUA CALITATE Inginerul Gabriel Stoica ne arată, într-o expoziţie a întreprinderii de scule şi elemente hidraulice, două componente de tractor fabricate aici. Lucru migălos, de precizie, de mecanică fină. Aceleaşi... obiecte, să le numim aşa,dar cu mari diferenţe de greutate. Au fost realizate la citiva ani distanţă. Ultima componentă — mult mai uşoară. ..foarte competitivă, de dimensiuni reduse“. — Este chiar drumul uzinei noastre cuprins în acest produs. Colectivul nostru a dat nenumărate bătălii de acest fel. Bătălii pe frontul modernizării, al calităţii. — Evocaţi una dintre acestea ! — Dublarea producţiei intr-un timp scurt, sarcină dată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu cind a fost in mijlocul nostru. Bătălie ciştigată, se-ntelege. —• Iar de aici încolo ? — De aici încolo, angajarea şi mai temeinică in competiţie, cum obişnuiesc eu să zic, în competiţia pentru o nouă calitate.. superioară., Competiţia, reîncepe si mai strins, după fiecare’ treaptă ciştigată. Lucidă optică de a judeca un succes. O astfel de atitudine, comunistă, ne duce cu gîndul la competiţiile in care tinărul judet a fost angajat pină acum. S-au dat destule bătălii m . Vrancea de la Congresul al XII-lea încoace. Dovada că imensa lor majoritate au fost câştigate înainte de toate realităţile noi, cu act de ctitorie in acest fertil spaţiu de timp. Oamenii noi ce s-au format şi călit la flacăra acestor strădanii. Si nu in ultimul rind... panoplia de înalte distincţii acordate judeţului, panoplie pe care am văzut-o expusă la loc de cinste, la intrarea in sediul politico-administrativ : „Ordinul Muncii“ clasa I, două ordine „Steaua Republicii“ clasa a II-a, trei „Ordinul Muncii“ clasa a II-a şi două clasa a II-a... Toate obţinute de organizaţia judeţeană de partid şi Consiliul popular judeţean Vrancea în răstimpul scurt, dar dens în realizări de la Congresul al XII-lea al partidului. Ilie TANASACHE Dan DRĂGULESCU corespondentul „Scinteii“ DE LA CONGRESUL AL XII-LEA LA CONGRESUL AL XIII-LEA AL PARTIDULUI ŢARA - UN VAST ŞI DINAMIC ŞANTIER AL MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE AUTODEPĂŞIREA ca deviză a muncii de fiecare zi ECHIPA „SCINTEII“ TRANSMITE DIN JUDEŢUL VRANCEA FOCŞANI. Străvechiul oraş al Unirii trăieşte tinereţea clocotitoare a acestor ani de profunde înnoiri pe tot cuprinsul ţării Fotografii : Eugen DICHISEANU ! PAGINA 3 REPERE ALE DEZVOLTĂRII ECONOMICO-SOCIALE A JUDEŢULUI VRANCEA Valoarea fondurilor fixe nou create în Vrancea se ridică în prezent la 28 MILIARDE LEI, faţă de 4 miliarde lei în 1965. S-au creat în judeţ peste 10000 NOI LOCURI DE MUNCA în perioada de la Congresul al XII-lea şi pînă în prezent. Dezvoltarea economică din aceşti luminoşi ani a determinat şi o pu- ternică înflorire socială, edilitară, culturală. Dintre numeroasele fapte care depun mărturie în acest sens desprindem: Şi în prezent, 86 la sută din populaţia judeţului locuieşte în casă nouă. Numărul total de apartamente construite pînă azi se ridică la 131 000. • Fiecare al patrulea locuitor al judeţului urmează o formă de învăţămînt. în 1984 iau loc în băncile celor 660 unităţi, şcolare ale Vran- cei circa 80 000 de elevi. • Numărul de locuitori la un medic este în prezent de 710, faţă de 1 483 în 1965 şi 2 618 în 1945. ’ • Pe scena ultimei ediţii a Festivalului naţional ,,Cîntarea României“ au urcat peste 70 000 de oameni ai muncii din oraşele şi satele judeţului. Sunt repere ale dezvoltării armonioase, materiale şi spiri- tuale, a acestui judeţ, la unison cu ţara, în aceşti ani de mari împliniri socialiste sub stindardul partidului. ÎNTREPRINDEREA „METALURGICA". Unitate economică înzestrată cu laminoare moderne, puse in funcţiune după Congresul al XII-lea al partidului, cind Vrancea şi-a adăugat un „palmares" siderurgia Tehnică modernă, mnimi măiestre care făuresc produse competitive, cunoscute şi pe pieţele externe, lată o emblemă posibilă pentru tinara ÎNTREPRINDERE DE SCULE ŞI ELEMENTE HIDRAULICE DIN FOCŞANI .