Scînteia, mai 1985 (Anul 54, nr. 13278-13303)

1985-05-01 / nr. 13278

SCl NT El A — miercuri 1 mai 1985 PAGINA 3 ADUNAREA FESTIVA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION DINCĂ membru al Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., prim viceprim-ministru al guvernului Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Oamenii muncii din ţara noastră, Întregul popor român sărbătoresc, intr-o atmosferă de puternică anga­jare patriotică, revoluţionară, tradi­ţionala zi a muncii, a frăţiei şi so­lidarităţii celor ce muncesc de pre­tutindeni în lupta pentru edificarea unei lumi noi, mai bune şi mai drep­te pe planeta noastră, pentru pace şi progres social. (Vii aplauze), întimpinind această zi cu senti­mente de profundă satisfacţie si inal­­tă mindrie patriotică pentru măreţe­le realizări obţinute in opera de fău­rire a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate pe pămintul patriei, cu încrederea fermă in viitorul luminos al României socialiste, oamenii mun­cii din ţara noastră îşi reafirmă, tot­odată, solidaritatea cu muncitorii din întreaga lume, cu forţele revoluţio­nare, progresiste şi democratice in lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru inde­pendenţă şi pace, pentru inţelegere şi colaborare intre­ toate, statele. Cinstirea zilei de 1 Mai are in acest an semnificaţii deosebite. Se împli­nesc 40 de ani de la primul 1 Mai li­ber pe pămintul patriei noastre stră­bune. Ne aflăm la puţină vreme de cind întreaga ţară, intr-o atmosfe­ră de deplină unitate şi înaltă vibra­ţia patriotică, a trăit evenimentul istoric al reinvestirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in funcţia supremă de preşedinte al Republicii Socialiste România, act de importanţă fun­damentală, expresie a voinţei unani­me a poporului nostru, întruchipare a profundei recunoştinţe faţă de marele conducător revoluţionar, cel care de peste cinci decenii şi-a de­dicat întreaga viaţă măreţei lupte pentru libertate socială şi naţională, pentru progresul şi prosperitatea pa­triei, pentru construirea socialismu­lui şi comunismului pe pămintul României. (îndelungi aplauze şi pu­ternice urale ; se scandează cu în­sufleţire „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). Aceas­tă opţiune fermă este izvorită din hotărirea întregii noastre naţiuni de a încredinţa, pe mai departe, făuri­torului de epocă şi de ţară nouă, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, desti­nele patriei, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a măreţei opere revoluţionare in noua etapă istorică deschisă de Congresul al Xlll-lea al partidului, întregul popor vede in realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strateg şi ctitor al liber­tăţii şi demnităţii noastre, chezăşia trainică a înfăptuirii neabătute, in continuare, a obiectivelor fun­damentale ale Programului partidu­lui de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Anul acesta se împlinesc două de­cenii de la momentul memorabil al istoriei contemporane a ţării — alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al Partidului Comu­nist Român. Votul istoricului Con­gres al IX-lea, expresie a înaltei pre­ţuiri acordate de poporul nostru ace, tivităţii şi vieţii revoluţionare, de patriot înflăcărat a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a reprezentat un act politic de importanţă hotăritoare pentru desfăşurarea procesului revo­luţionar în ţara noastră, pentru îna­intarea neabătută a naţiunii pe calea progresului multilateral. (Aplauze prelungite; se scandează „Ceauşescu— P.C.R. !“, „Ceauşescu reales, pentru pace şi progres !“). Omagiind cele două decenii de rodnice împliniri din noua istorie a patriei — intrate in conştiinţa între­gii naţiuni, in semn de profundă cinstire şi aleasă recunoştinţă, cu nu­mele marelui ctitor al României con­temporane. ..Epoca Ceauşescu“ — întregul nostru popor dă o înaltă apreciere, rolului hotărîtor al to­varăşului Nicolae Ceauşescu In­ sta­bilirea şi înfăptuirea marilor obiecti­ve ale operei de edificare a societă­ţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comu­nism, contribuţiei sale de excepţio­nală valoare la fundamentarea ştiin­ţifică a politicii partidului şi statului nostru, la îmbogăţirea tezaurului teo­riei şi practicii revoluţionare. In aceşti douăzeci de ani de uriaşe înfăptuiri in toate domeniile, munca şi lupta harnicului şi talentatului nostru popor, permanent însufleţită şi dinamizată de gindirea novatoare, de activitatea clocotitoare a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, au confe­rit noi dimensiuni dezvoltării social­­economice a ţării, au asigurat înflo­rirea fără precedent a tuturor zone­lor patriei. In acest răstimp în so­cietatea românească s-au produs profunde transformări revoluţionare, s-a asigurat şi perfecţionat neîntre­rupt cadrul organizatoric de partici­pare largă a maselor la viaţa social­­politică a ţării, la conducerea socie­tăţii. S-a dezvoltat şi cimentat ne­contenit unitatea de aspiraţii, de voinţă şi de acţiune a oamenilor muncii, a întregului popor, naţiunea noastră socialistă înfăţişîndu-se as­tăzi mai puternică decit oricînd. Această unitate de monolit işi găseş­te o strălucită expresie în încre­derea neţărmurită cu care întregul popor urmează partidul, în hotărirea care-i însufleţeşte pe toţi fiii ţării de a înfăptui exemplar programele de dezvoltare social-economică a pa­triei. (Aplauze puternice). Sărbătorind ziua de 1 Mai sub semnul afirmării vocaţiei noastre constructive, al muncii paşnice pen­tru propăşirea patriei, poporul ro­mân, împreună cu întreaga omenire progresistă, aniversează împlinirea a 40 de ani de la victoria istorică asu­pra fascismului, a celui mai mare duşman al libertăţii şi independen­ţei popoarelor, al păcii şi progresului in lume. Printr-o fericită coinci­denţă, tot la 9 Mai vom sărbători şi ,,Ziua independenţei“, luminoasă pagină în istoria naţională, în lupta de veacuri a poporului român pen­tru libertate si independentă, adu­­cind un vibrant omagiu si o înaltă cinstire eroilor neamului nostru, tu­turor acelora care prin vitejia şi jertfa lor de singe au pecetluit ac­tul istoric al proclamării, in 1877, a independentei depline de stat a României. (Vii aplauze). Ne facem o datorie de conştiinţă din a sublinia şi de această dată contribuţia importantă pe care mult iubitul şi stimatul nostru conducă­tor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adus-o in mişcarea antifascistă, în lupta şi acţiunea clasei muncitoare, a celorlalte forţe sociale pentru drep­tate socială şi naţională, în organi­zarea marilor demonstraţii antifas­ciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, moment culminant al afirmării voinţei maselor muncitoare, a între­gului popor, pentru apărarea păcii, independenţei şi suveranităţii naţio­nale, pentru bararea drumului fas­cismului. (Puternice şi entuziaste aplauze). Aducem, totodată, un cald şi res­pectuos omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu, care, în acei ani de d tumult revoluţionar, s-a remarcat printr-o atitudine fermă, printr-o bogată activitate politico-organiza­­torică, prin lupta dirză, neînfricată împotriva asupririi, nedreptăţii şi ex­ploatării, împotriva pericolului fas­cist, prin devotamentul fată de cla­sa muncitoare, de poporul român, ale căror năzuinţe pentru o viaţă demnă, liberă şi fericită le-a slujit şi le slujeşte cu exemplară abnegaţie, (îndelungi aplauze). Stimaţi tovarăşi, La sărbătoarea de 1 Mai, oamenii muncii, întregul nostru popor se pre­zintă cu măreţe înfăptuiri, cu noi şi remarcabile succese în realizarea obiectivelor celui de-al VII-lea plan cincinal, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. Prin mun­ca însufleţită şi puternica angajare patriotică a clasei noastre muncitoa­re, a întregului nostru popor, pro­ducţia industrială a tării va creste în actualul cincinal intr-un ritm anual de circa 6 la sută. In agricul­tură s-au obţinut cele mai mari pro­ducţii din istoria ţării, iar în 1904 s-a realizat peste o tonă de cereale pe locuitor. S-a înfăptuit un impor­tant program de investiţii, de circa 1 200 miliarde lei, ceea ce a asigurat modernizarea şi dezvoltarea forţelor de producţie, punerea in funcţiune a circa 1 800 noi capacităţi de produc­ţie. S-au dezvoltat puternic relaţiile economice ale României cu alte sta­te, volumul comerţului exterior fiind in acest an cu 28 la sută mai mare decit în 1980. Ca rezultat al dezvol­tării forţelor de producţie, in 1985, produsul social va fi cu 25 la sută mai mare decit în 1930, iar volumul fondurilor fixe se va ridica la peste 2 300 miliarde lei. Pe baza creşterii necontenite a avuţiei naţionale, a dezvoltării puternice a forţelor de producţie s-a asigurat înfăptuirea neabătută a programului de ridicare a nivelului de trai al poporului, de creştere a gradului de civilizaţie şi bunăstare al întregii ţări — ţelul su­prem al politicii partidului şi statu­lui nostru. Retribuţia reală a oame­nilor muncii va fi, astfel, în acest an, cu 8 la sută mai mare decit in 1980. Totodată, in perioada 1981—1985 se vor construi 750 000 noi aparta­mente, ceea ce va duce la îmbună­tăţirea condiţiilor de locuit, factor important in ridicarea bunăstării ge­nerale a poporului. Pentru toate aceste măreţe reali­zări, pentru contribuţia de seamă a­­dusă la dezvoltarea economiei na­ţionale, la sporirea avuţiei naţiona­le — temelie trainică a libertăţii şi suveranităţii patriei socialiste — vă rog să-mi permiteţi ca, din împuter­nicirea conducerii partidului, a to­varăşului Nicolae Ceauşescu perso­nal, să adresez, cu ocazia sărbăto­ririi zilei de 1 Mai, cele mai căldu­roase felicitări clasei muncitoare, tu­turor oamenilor muncii din patria noastră, împreună cu urarea de a obţine noi şi tot mai mari succese in înfăptuirea planului pe acest an şi pe întregul cincinal, de a-şi spori eforturile creatoare pentru dezvolta­rea şi înflorirea continuă a scumpei noastre patrii. Republica Socialistă România ! (Aplauze şi urale prelun­gite : se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“). Stimaţi tovarăşi, Anul în care ne aflăm este hotă­­ritor pentru îndeplinirea sarcinilor celui de-al şaptelea plan cincinal şi aşezarea unor temelii trainice vii­torului cincinal, prin a căror infăp­­tuire ţara noastră va urca o nouă treaptă spre îndeplinirea luminosu­lui Program al partidului de edifi­care a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate şi înaintare a Româ­niei spre comunism. In această per­spectivă, oamenii muncii din patria noastră sunt chemaţi să-şi perfecţio­neze necontenit activitatea, să asigu­re cîmp larg de afirmare iniţiativei lor creatoare, să muncească exem­plar, cu înaltă dăruire şi abnegaţie revoluţionară, pentru a infăptui pro­gramele de dezvoltare economico­­socială a patriei, hotărîrile istoricu­lui Congres al XIII-lea. In industrie, in fiecare întreprin­dere trebuie să se acţioneze cu neabătută consecvenţă pentru asigu­rarea integrală, ritmică şi la toate sortimentele a planului producţiei fizice. Cu deosebire, trebuie să se acorde prioritate sporirii bazei de materii prime şi energie, realizării în condiţiile unei calităţi superioare a producţiei pentru export, introdu­cerii operative a cuceririlor revolu­ţiei ştiinţifico-tehnice. Avind in ve­dere cerinţele noului mecanism eco­­nomico-financiar, oamenii muncii trebuie să-şi sporească eforturile pentru reducerea consumurilor ma­teriale şi energetice, pentru buna gospodărire a resurselor, pentru va­lorificarea lor cu randamente supe­rioare. Aceasta impune să se insta­ureze în fiecare unitate economică un climat de ordine, disciplină şi răspundere muncitorească, ca fie­care om al muncii să dea dova­dă de înaltă conştiinţă profesională, dăruire şi competenţă, să-şi facă exemplar datoria la locul său de muncă, realizând produse de calita­te si complexitate ridicată. In a­­gricultură, acu­m cind s-au înche­iat în mod practic insăminţările de primăvară, este necesar ca, folosind din plin însemnata bază tehni­­co-materială de care dispun uni-­ tăţile noastre agricole, bogata ex­perienţă acumulată in organizarea producţiei şi a muncii, lucrătorii ogoarelor să acţioneze cu hăr­nicie, cu dăruire spre a efectua la timp şi la un înalt nivel calita­tiv toate lucrările agricolei asigu­­rind creşterea puternică a producţii­lor atit la culturile vegetale, cit şi in zootehnie. In investiţii, este ne­­­­cesar să se desfăşoare o activitate susţinută, bine organizată, pentru înfăptuirea integrală a planului, re­cuperarea in intregime a restanţe­lor datorate condiţiilor grele ale iernii. Avem convingerea că oamenii muncii din ţara noastră, în frunte cu comuniştii, însufleţiţi de dragost­­e fierbinte faţă de patrie şi popor, vor munci cu toată hotărirea, cu Întreaga lor energie si capacitate creatoare, pentru ca in fiecare uni­tate, ramură sau domeniu de acti­vitate să fie îndeplinite exemplar măreţele sarcini stabilite de partid, să se dea răspuns prin fapte de muncă harnică, pătrunsă de înaltă responsabilitate, chemărilor înflăcă­rate ale secretarului general al parti­dului, preşedintele Republicii, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, asigurind astfel progresul şi prosperitatea con­tinuă a patriei noastre socialiste. (în­delungi aplauze şi urale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“, „Vom munci şi vom lupta, ţara o vom înălţa !“). Stimaţi tovarăşi, Angajat cu profund devotament patriotic in opera de edificare a noii orinduiri pe pămintul străbun, po­porul român se află în primele rin­­duri ale luptei pentru afirmarea idealurilor supreme ale popoarelor, pentru promovarea păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiunile lumii, a libertăţii, independenţei şi dem­nităţii acestora. Vasta şi multilate­rala activitate internaţională a României, strălucitele sale iniţiative în vederea soluţionării constructive a marilor probleme care frâmîntă lumea contemporană, al căror con­secvent promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au­ adus ţării un uriaş prestigiu politic internaţional, numeroşi prieteni pe toate meridia-­­ nele globului, numele României, al marelui său conducător devenind pretutindeni în lume un simbol al păcii, prieteniei, înţelegerii şi colaborării între popoare. (Vii aplauze ; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poporul român va săr­bători­ gloriosul jubileu de la 9 Mai, împlinirea a 40 de ani de la victo­ria asupra fascismului, cu legitimă mindrie patriotică, cu sentimentul şi conştiinţa datoriei împlinite, prin participarea in a doua parte a răz­boiului, cu toate forţele materiale şi umane, la uriaşa bătălie purtată ală­turi de armatele sovietice şi ale în­tregii coaliţii antihitleriste, împo­triva celor mai reacţionare forţe ale imperialismului, ale întunericului şi războiului. Despre contribuţia po­porului şi armatei române la vic­toria finală împotriva hitlerismului vorbesc faptele de eroism şi uria­şele jertfe de singe date de ostaşii români pe cimpul de bătălie, ală­turi de ostaşii sovietici — care au dus greul războiului — pentru eli­berarea deplină a României şi a­­poi pentru eliberarea Ungariei, Ce­hoslovaciei, Austriei, pină la in­­frîngerea totală a hitlerismului şi încheierea victorioasă a războiului. La aniversarea a patru decenii de la această măreaţă izbindă, poporul român aduce un înalt omagiu tu­turor celor care s-au jertfit în lupta împotriva fascismului, considerind că suprema cinstire ce poate fi a­­dusă acestora o reprezintă acţiunea fermă pentru ca un asemenea fla­gel să nu se mai repete niciodată. Aceasta se impune cu atit mai mult in actualele împrejurări, cind in situaţia internaţională s-a ajuns la o "încordare fără precedent — cum nu a fost niciodată de la în­cheierea celui de-al doilea război mondial — şi cind prezenţa armelor nucleare, ce pot distruge de cîteva ori omenirea, a creat cel mai grav pericol din istorie pentru existenţa (Continuare în pag. a IV-a) Spectacol cultural-artistic dedicat zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din con­ducerea partidului şi statului au asistat, după încheierea adunării festive, la un spectacol cultural-ar­tistic dedicat zilei de 1 Mai. Spectacolul a fost organizat de Con­siliul Culturii şi Educaţiei Socialis­te, Consiliul Central al U.G.S.R., Co­mitetul Central al U.T.C., U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Na­ţionale, Radioteleviziunea română, împreună cu Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român. Prin întreaga sa desfăşurare, spec­tacolul s-a constituit intr-un omagiu adus în tiiului de Mai, zi care, de decenii, cinsteşte nobilele strădanii constructive ale omului, dorinţa sa perpetuă de propăşire şi pace. Peste 4 500 de artişti din întreaga ţară — copii, tineri şi virstnici — reuniţi în mari orchestre, coruri, co­lective de balet sau­ formaţii de dan­suri, actori, solişti vocali şi instru­mentişti, laureaţi ai Festivalului na­ţional „Cântarea României“, au făcut o demonstraţie de talent şi virtuo­zitate creatoare, oferind un specta­col cu un profund mesaj patriotic şi revoluţionar. Prin evoluţia artis­tică, prin originalele montări sceni­ce, proiecţii cinematografice, imagini plastice şi fotografice, prin efecte de sunet şi luming, spectacolul a adus in prim-plan momente de re­ferinţă legate de sărbătorirea zilei de 1 Mai în România, reflectind luptele poporului nostru pentru eli­berarea socială şi naţională, conduse de Partidul Comunist Român, şi în­cununate de marea victorie de la 23 August 1944, marile prefaceri care au schimbat chipul patriei în anii socialismului, precum şi impresio­nantele realizări ale celei mai fecun­de epoci din viaţa ţării, „Epoca Ceauşescu“. O atmosferă profund mobilizatoa­re este imprimată încă de la în­ceputul spectacolului. Răsună cintece revoluţionare, stihuri despre primul 1 Mai liber, despre­­sărbătoarea de astăzi a muncitorilor din întreaga lume. Se inalţă un emoţionant cint pentru constructorii României con­temporane, un imn de slavă pentru partid şi încercatul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acordurile „Cantatei marii sărbători“, creaţie in primă audiţie, grupuri de muncitori, ţărani, intelectuali, copii, tineri, militari, evoluează într-o amplă mişcare coregrafică, simboli­­zînd ideea unităţii şi fraternităţii ce­lor ce muncesc, dorinţa lor de pace şi solidaritate cu muncitorii din întreaga lume : E intii de Mai in larga zare, E ziua celor ce muncesc ; Cu ţara liberă sub soare Cinstim a muncii sărbătoare Pe plaiul nostru românesc. Imaginea scenică, versurile şi mu­zica ilustrează, de asemenea, o idee cu putere de simbol : unitatea in­destructibilă dintre partid şi­ popor, care se regăseşte, de altfel, pe par­cursul întregului spectacol. Aniversarea istorică la acest în­ceput de mai a patru decenii de la victoria asupra fascismului prile­juieşte evocarea, în spectacol, a unor momente definitorii din cronica eroică a participării României la războiul antihitlerist. Spectacolul aduce un prim-plan, într-o viziune scenică inedită, aspecte legate de perioada revoluţionară ilegală cinci, sub conducerea Partidului Comunist Român, stegar al luptei antifasciste, masele populare, forţele înaintate, patriotice ale ţării au dus o aprigă bătălie împotriva războiului, mili­­tînd pentru o Românie liberă şi in­dependentă, întreaga mişcare isceni­­că sugerează lupta comuniştilor, su­ferinţele şi jertfele poporului nos­tru, chemarea la luptă antifascistă pentru zdrobirea maşinii de război hitleriste. Revoluţia de eliberare so­cială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din August 1944, deschizătoare de eră nouă in dez­voltarea independentă a României, s-a clădit — aşa cum ilustrează spectacolul prin marea sa putere de evocare şi încărcătura de simboluri — din luptele şi jertfele fiilor nea­mului nostru. Pe marele ecran din funeralul scenei se proiectează succesiv date înscrise cu litere de au­r in cartea istoriei româneşti — 23 August 1944, 9 Mai 1945 —, marcîndu-se astfel unul dintre momentele culminante ale spectacolului. Mărturii documen­tare de epocă vorbesc despre contri­buţia întregului popor român, prin neînfricate fapte de arme, prin uriaşe jertfe de singe, la victoria finală asupra hitlerismului şi în­cheierea victorioasă a războiului. Pe fiecare palmă de pămint stropită de singele luptătorilor români pentru libertate şi neatîrnare, in locuri din­­ţară şi de peste hotare, încărcate de istorie, se înalţă astăzi, după cum ilustrează imagini filmice şi fotogra­fice, trainice zidiri ce dovedesc din plin că luptele şi sacrificiile ostaşilor români n-au fost zadarnice. Următorul moment al spectacolu­lui, sugestiv intitulat „O temelie nouă ţării noi“, este dedicat rodnicilor ani de după Eliberare. Se apelează la memoria peliculei , imaginile de pe fundalul scenei redau edificatoare s­ecvenţe ale construcţiei socialiste. Totul se exprimă intr-un plastic limbaj fotografic. Două decenii, ctitoria nouă Spre binele întregului popor, încrederea, izbindu-s amindouă Prinse-n marşul nostru triumfător Două decenii de-mpliniri, mindria A tuturor acelor ce-l urmăm Spre comunism ştiind că România Bogată, suverană, o-nălțăm ! Sunt versuri ce dau substanţă unui alt moment din spectacol, consacrat oglindirii celor două decenii de soare, de primăveri şi împliniri, epocii pe care cu mindrie o numim „Epoca Ceauşescu“. Adevărată valoare de simbol au ctitoriile­­ socialiste din ultimii douăzeci de ani. Citeva din­tre ele, ce nu-şi au egal în istoria României — Canalul Dunăre — Ma­rea Neagră, Metroul bucureştean, — ca şi mari şantiere, obiective econo­mice şi social-culturale sunt redate prin fresce sau imagini cinemato­grafice. Imagini familiare, imprimate nu de mult, în memoria şi inima noastră, prezentînd pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIII-lea Congres al partidului, şi cu prilejul realegerii ca pre­şedinte al Republicii Socialiste România se derulează in spectacol. Alte secvenţe cinematografice, prezentînd pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, înconjuraţi cu dragoste şi bucurie de oameni ai muncii, precum şi tablouri coregrafice de masă oferă­­ laolaltă imaginea tonică a încrederii poporului în viitorul strălucit al României. „Ceauşescu şi poporul“ sunt cuvinte ce exprimă un simţă­­mînt pornit din inima ţării către ini­ma mereu tinără şi generoasă a con­ducătorului nostru iubit. Versurile îngemănează un semn de omagiu o parte din multitudinea simţămintelor de dragoste şi recunoştinţă ale unui întreg popor faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu . In frunte ţara are neîntrecut viteaz, Purtind cu strălucire şi cinste tot ce-au dat Străbunii zestre sacră unui erou-bărbat, Un om ales al gliei şi-al vremilor de azi... Idealul scump naţiunii române, tu­turor locuitorilor planetei, de a trăi într-o lume a dreptăţii, a păcii şi omeniei este sugestiv exprimat in ample scene de balet, în acordurile muzicale de un mare lirism, decoru­rile şi costumele sugerind, prin cu­loare şi grafică, optimism, încredere in pacea omenirii. Recitatorii, soliştii vocali, corurile reunite şi orchestra interpretează cantata „Viitor de aur ţara noastră are“, adevărat legămint de devota­ment şi credinţă al tuturor fiilor patriei. Pe scenă şi în sală răsună in încheiere una dintre creaţiile pro­fund mobilizatoare intrate în patri­moniul muzical naţional — „Chema­rea muncitorilor“. Pionieri şi şoimi ai patriei oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi to­varăşei Elena Ceauşescu, cu dragos­te şi emoţie, buchete de flori. Artiştii, spectatorii, sala in ansam­blul ei scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, cuvinte ce aduc un elogiu Conducă­torului iubit, ţării, epocii măre­ţe pe care o trăim. în această atmosferă entuziastă, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit artiştilor, tu­turor participanţilor la reuşita spec­tacolului un frumos coş cu flori. Adunarea festivă­­şi spectacolul cultural-artistic dedicat Zilei de 1 Mai s-au încheiat prin intonarea imnului de luptă al clasei muncitoa­re , „Internaţionala“. ■k Spectacolul a fost realizat după un scenariu semnat de Nicolae Dragoş, Dan Verona, Hero Lupescu, Cornel Todea. Regia artistică: Hero Lupescu, Cornel Todea. In spectacol au fost prezentate versuri de : Tudor Ar­ghezi, Dan Verona, Nicolae Dragoş, Viorel Cozma, Eugen Frunză, Con­stantin Cirjan, Mircea Block, Angel Grigoriu, Ronjteo Iorgulescu. Regia de film : Mihăiţă Lupu. Muzică în primă audiţie : Paul Urmuzescu, Ser­giu Eremia, Marin Constantin, Cornel Trăilescu, Temistocle Popa, George Grigoriu, Ionel Tudor. In spectacol au mai fost prezentate creaţii muzi­cale de : Ciprian Porumbescu şi Fi­­laret Barbu. Dirijori : Sergiu Eremia­­ şi Paraschiv Oprea. Conducerea mu­zicală : Sergiu Eremia. Regia muzi­cală : Paul Enigărescu. Coregrafia : Gheorghe Ştefan, Doina Andronache, Theodor Vasilescu, Gheorghe Baciu, Gheorghe Teodorciuc, Gineta Stoie­­nescu. Scenografia : Traian Niţescu, Dan Radu, Cristian Varlam, Petre Pădureţ. Grafica : Diana Ioan, Mihai Iliescu. Şi-au dat concursul actorii : Mircea Albulescu, Adela Mărculescu, Ioana Pavelescu, Gelu Niţu, Olga Bucătaru, Mihai Di­nvale, Cristina Deleanu, Costel Constantin, Lucia Mureşan, Daniel Tomescu, Angela Ioan, Silviu Stănculescu, Teofil Vilcu, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Co­­zorici. Au evoluat soliştii : Ion Voicu, Marina Mirea, Adina Iuraşcu, Florin Diaconescu, Marcel Roşea, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Eleonora Enăchescu, Vasile Martinoiu, Ştefan Teodorescu, Dorin Teodorescu, Diana Ruset, Elvira Cîrje, Ionel Voineag, precum şi Vasile Bărbuceanu, Cris­tina Teodorescu, Laurenţiu Guină, Mirela Beutel. Costume : Elisabeta Benedek, Luana Drăgoescu, Elena Postelnicu. Direcţia tehnică : Corne­­liu Ciolac. Mişcarea scenică : Victor Tibacu, Iosif Hidi, Alexandru Cră­­ciunescu, Ion Dobrescu, Tudor Pa­­nait. Maeştri lumini : Ioan Cotîrlă, Zamfir Dumitraşcu, Petre Vieru. So­norizare : Radu Ionescu, Adam Gheorghe, Oprea Popa, George Mi­­trică, Alexandru , Ciocan, Gabriel Ştefan, Mircea Raic­u, Marian Go­­lofca. La reuşita spectacolului şi-au dat concursul mari formaţii artistice ale unor prestigioase instituţii de artă şi cultură, coruri şi ansambluri din în­treprinderi, instituţii centrale, elevi, studenţi, militari. (Agerpres)

Next