Scînteia, mai 1985 (Anul 54, nr. 13278-13303)
1985-05-01 / nr. 13278
SCl NT El A — miercuri 1 mai 1985 PAGINA 3 ADUNAREA FESTIVA CONSACRATA ZILEI DE 1 MAI CUVÎNTUL TOVARĂŞULUI ION DINCĂ membru al Comitetului Politic Executiv al C. C. al P. C. R., prim viceprim-ministru al guvernului Mult iubite şi stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, Mult stimată tovarăşă Elena Ceauşescu, Stimaţi tovarăşi, Oamenii muncii din ţara noastră, Întregul popor român sărbătoresc, intr-o atmosferă de puternică angajare patriotică, revoluţionară, tradiţionala zi a muncii, a frăţiei şi solidarităţii celor ce muncesc de pretutindeni în lupta pentru edificarea unei lumi noi, mai bune şi mai drepte pe planeta noastră, pentru pace şi progres social. (Vii aplauze), întimpinind această zi cu sentimente de profundă satisfacţie si inaltă mindrie patriotică pentru măreţele realizări obţinute in opera de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate pe pămintul patriei, cu încrederea fermă in viitorul luminos al României socialiste, oamenii muncii din ţara noastră îşi reafirmă, totodată, solidaritatea cu muncitorii din întreaga lume, cu forţele revoluţionare, progresiste şi democratice in lupta pentru dreptate şi libertate socială şi naţională, pentru independenţă şi pace, pentru inţelegere şi colaborare intre toate, statele. Cinstirea zilei de 1 Mai are in acest an semnificaţii deosebite. Se împlinesc 40 de ani de la primul 1 Mai liber pe pămintul patriei noastre străbune. Ne aflăm la puţină vreme de cind întreaga ţară, intr-o atmosferă de deplină unitate şi înaltă vibraţia patriotică, a trăit evenimentul istoric al reinvestirii tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, in funcţia supremă de preşedinte al Republicii Socialiste România, act de importanţă fundamentală, expresie a voinţei unanime a poporului nostru, întruchipare a profundei recunoştinţe faţă de marele conducător revoluţionar, cel care de peste cinci decenii şi-a dedicat întreaga viaţă măreţei lupte pentru libertate socială şi naţională, pentru progresul şi prosperitatea patriei, pentru construirea socialismului şi comunismului pe pămintul României. (îndelungi aplauze şi puternice urale ; se scandează cu însufleţire „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). Această opţiune fermă este izvorită din hotărirea întregii noastre naţiuni de a încredinţa, pe mai departe, făuritorului de epocă şi de ţară nouă, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, destinele patriei, pentru ridicarea pe o treaptă superioară a măreţei opere revoluţionare in noua etapă istorică deschisă de Congresul al Xlll-lea al partidului, întregul popor vede in realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, strateg şi ctitor al libertăţii şi demnităţii noastre, chezăşia trainică a înfăptuirii neabătute, in continuare, a obiectivelor fundamentale ale Programului partidului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Anul acesta se împlinesc două decenii de la momentul memorabil al istoriei contemporane a ţării — alegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in funcţia supremă de secretar general al Partidului Comunist Român. Votul istoricului Congres al IX-lea, expresie a înaltei preţuiri acordate de poporul nostru ace, tivităţii şi vieţii revoluţionare, de patriot înflăcărat a tovarăşului Nicolae Ceauşescu a reprezentat un act politic de importanţă hotăritoare pentru desfăşurarea procesului revoluţionar în ţara noastră, pentru înaintarea neabătută a naţiunii pe calea progresului multilateral. (Aplauze prelungite; se scandează „Ceauşescu— P.C.R. !“, „Ceauşescu reales, pentru pace şi progres !“). Omagiind cele două decenii de rodnice împliniri din noua istorie a patriei — intrate in conştiinţa întregii naţiuni, in semn de profundă cinstire şi aleasă recunoştinţă, cu numele marelui ctitor al României contemporane. ..Epoca Ceauşescu“ — întregul nostru popor dă o înaltă apreciere, rolului hotărîtor al tovarăşului Nicolae Ceauşescu In stabilirea şi înfăptuirea marilor obiective ale operei de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, contribuţiei sale de excepţională valoare la fundamentarea ştiinţifică a politicii partidului şi statului nostru, la îmbogăţirea tezaurului teoriei şi practicii revoluţionare. In aceşti douăzeci de ani de uriaşe înfăptuiri in toate domeniile, munca şi lupta harnicului şi talentatului nostru popor, permanent însufleţită şi dinamizată de gindirea novatoare, de activitatea clocotitoare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au conferit noi dimensiuni dezvoltării socialeconomice a ţării, au asigurat înflorirea fără precedent a tuturor zonelor patriei. In acest răstimp în societatea românească s-au produs profunde transformări revoluţionare, s-a asigurat şi perfecţionat neîntrerupt cadrul organizatoric de participare largă a maselor la viaţa socialpolitică a ţării, la conducerea societăţii. S-a dezvoltat şi cimentat necontenit unitatea de aspiraţii, de voinţă şi de acţiune a oamenilor muncii, a întregului popor, naţiunea noastră socialistă înfăţişîndu-se astăzi mai puternică decit oricînd. Această unitate de monolit işi găseşte o strălucită expresie în încrederea neţărmurită cu care întregul popor urmează partidul, în hotărirea care-i însufleţeşte pe toţi fiii ţării de a înfăptui exemplar programele de dezvoltare social-economică a patriei. (Aplauze puternice). Sărbătorind ziua de 1 Mai sub semnul afirmării vocaţiei noastre constructive, al muncii paşnice pentru propăşirea patriei, poporul român, împreună cu întreaga omenire progresistă, aniversează împlinirea a 40 de ani de la victoria istorică asupra fascismului, a celui mai mare duşman al libertăţii şi independenţei popoarelor, al păcii şi progresului in lume. Printr-o fericită coincidenţă, tot la 9 Mai vom sărbători şi ,,Ziua independenţei“, luminoasă pagină în istoria naţională, în lupta de veacuri a poporului român pentru libertate si independentă, aducind un vibrant omagiu si o înaltă cinstire eroilor neamului nostru, tuturor acelora care prin vitejia şi jertfa lor de singe au pecetluit actul istoric al proclamării, in 1877, a independentei depline de stat a României. (Vii aplauze). Ne facem o datorie de conştiinţă din a sublinia şi de această dată contribuţia importantă pe care mult iubitul şi stimatul nostru conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a adus-o in mişcarea antifascistă, în lupta şi acţiunea clasei muncitoare, a celorlalte forţe sociale pentru dreptate socială şi naţională, în organizarea marilor demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, moment culminant al afirmării voinţei maselor muncitoare, a întregului popor, pentru apărarea păcii, independenţei şi suveranităţii naţionale, pentru bararea drumului fascismului. (Puternice şi entuziaste aplauze). Aducem, totodată, un cald şi respectuos omagiu tovarăşei Elena Ceauşescu, care, în acei ani de d tumult revoluţionar, s-a remarcat printr-o atitudine fermă, printr-o bogată activitate politico-organizatorică, prin lupta dirză, neînfricată împotriva asupririi, nedreptăţii şi exploatării, împotriva pericolului fascist, prin devotamentul fată de clasa muncitoare, de poporul român, ale căror năzuinţe pentru o viaţă demnă, liberă şi fericită le-a slujit şi le slujeşte cu exemplară abnegaţie, (îndelungi aplauze). Stimaţi tovarăşi, La sărbătoarea de 1 Mai, oamenii muncii, întregul nostru popor se prezintă cu măreţe înfăptuiri, cu noi şi remarcabile succese în realizarea obiectivelor celui de-al VII-lea plan cincinal, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al partidului. Prin munca însufleţită şi puternica angajare patriotică a clasei noastre muncitoare, a întregului nostru popor, producţia industrială a tării va creste în actualul cincinal intr-un ritm anual de circa 6 la sută. In agricultură s-au obţinut cele mai mari producţii din istoria ţării, iar în 1904 s-a realizat peste o tonă de cereale pe locuitor. S-a înfăptuit un important program de investiţii, de circa 1 200 miliarde lei, ceea ce a asigurat modernizarea şi dezvoltarea forţelor de producţie, punerea in funcţiune a circa 1 800 noi capacităţi de producţie. S-au dezvoltat puternic relaţiile economice ale României cu alte state, volumul comerţului exterior fiind in acest an cu 28 la sută mai mare decit în 1980. Ca rezultat al dezvoltării forţelor de producţie, in 1985, produsul social va fi cu 25 la sută mai mare decit în 1930, iar volumul fondurilor fixe se va ridica la peste 2 300 miliarde lei. Pe baza creşterii necontenite a avuţiei naţionale, a dezvoltării puternice a forţelor de producţie s-a asigurat înfăptuirea neabătută a programului de ridicare a nivelului de trai al poporului, de creştere a gradului de civilizaţie şi bunăstare al întregii ţări — ţelul suprem al politicii partidului şi statului nostru. Retribuţia reală a oamenilor muncii va fi, astfel, în acest an, cu 8 la sută mai mare decit in 1980. Totodată, in perioada 1981—1985 se vor construi 750 000 noi apartamente, ceea ce va duce la îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, factor important in ridicarea bunăstării generale a poporului. Pentru toate aceste măreţe realizări, pentru contribuţia de seamă adusă la dezvoltarea economiei naţionale, la sporirea avuţiei naţionale — temelie trainică a libertăţii şi suveranităţii patriei socialiste — vă rog să-mi permiteţi ca, din împuternicirea conducerii partidului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, să adresez, cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai, cele mai călduroase felicitări clasei muncitoare, tuturor oamenilor muncii din patria noastră, împreună cu urarea de a obţine noi şi tot mai mari succese in înfăptuirea planului pe acest an şi pe întregul cincinal, de a-şi spori eforturile creatoare pentru dezvoltarea şi înflorirea continuă a scumpei noastre patrii. Republica Socialistă România ! (Aplauze şi urale prelungite : se scandează „Ceauşescu — România, stima noastră şi minciuna !“). Stimaţi tovarăşi, Anul în care ne aflăm este hotăritor pentru îndeplinirea sarcinilor celui de-al şaptelea plan cincinal şi aşezarea unor temelii trainice viitorului cincinal, prin a căror infăptuire ţara noastră va urca o nouă treaptă spre îndeplinirea luminosului Program al partidului de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. In această perspectivă, oamenii muncii din patria noastră sunt chemaţi să-şi perfecţioneze necontenit activitatea, să asigure cîmp larg de afirmare iniţiativei lor creatoare, să muncească exemplar, cu înaltă dăruire şi abnegaţie revoluţionară, pentru a infăptui programele de dezvoltare economicosocială a patriei, hotărîrile istoricului Congres al XIII-lea. In industrie, in fiecare întreprindere trebuie să se acţioneze cu neabătută consecvenţă pentru asigurarea integrală, ritmică şi la toate sortimentele a planului producţiei fizice. Cu deosebire, trebuie să se acorde prioritate sporirii bazei de materii prime şi energie, realizării în condiţiile unei calităţi superioare a producţiei pentru export, introducerii operative a cuceririlor revoluţiei ştiinţifico-tehnice. Avind in vedere cerinţele noului mecanism economico-financiar, oamenii muncii trebuie să-şi sporească eforturile pentru reducerea consumurilor materiale şi energetice, pentru buna gospodărire a resurselor, pentru valorificarea lor cu randamente superioare. Aceasta impune să se instaureze în fiecare unitate economică un climat de ordine, disciplină şi răspundere muncitorească, ca fiecare om al muncii să dea dovadă de înaltă conştiinţă profesională, dăruire şi competenţă, să-şi facă exemplar datoria la locul său de muncă, realizând produse de calitate si complexitate ridicată. In agricultură, acum cind s-au încheiat în mod practic insăminţările de primăvară, este necesar ca, folosind din plin însemnata bază tehnico-materială de care dispun uni- tăţile noastre agricole, bogata experienţă acumulată in organizarea producţiei şi a muncii, lucrătorii ogoarelor să acţioneze cu hărnicie, cu dăruire spre a efectua la timp şi la un înalt nivel calitativ toate lucrările agricolei asigurind creşterea puternică a producţiilor atit la culturile vegetale, cit şi in zootehnie. In investiţii, este necesar să se desfăşoare o activitate susţinută, bine organizată, pentru înfăptuirea integrală a planului, recuperarea in intregime a restanţelor datorate condiţiilor grele ale iernii. Avem convingerea că oamenii muncii din ţara noastră, în frunte cu comuniştii, însufleţiţi de dragoste fierbinte faţă de patrie şi popor, vor munci cu toată hotărirea, cu Întreaga lor energie si capacitate creatoare, pentru ca in fiecare unitate, ramură sau domeniu de activitate să fie îndeplinite exemplar măreţele sarcini stabilite de partid, să se dea răspuns prin fapte de muncă harnică, pătrunsă de înaltă responsabilitate, chemărilor înflăcărate ale secretarului general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, asigurind astfel progresul şi prosperitatea continuă a patriei noastre socialiste. (îndelungi aplauze şi urale, se scandează „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“, „Vom munci şi vom lupta, ţara o vom înălţa !“). Stimaţi tovarăşi, Angajat cu profund devotament patriotic in opera de edificare a noii orinduiri pe pămintul străbun, poporul român se află în primele rinduri ale luptei pentru afirmarea idealurilor supreme ale popoarelor, pentru promovarea păcii, înţelegerii şi colaborării între naţiunile lumii, a libertăţii, independenţei şi demnităţii acestora. Vasta şi multilaterala activitate internaţională a României, strălucitele sale iniţiative în vederea soluţionării constructive a marilor probleme care frâmîntă lumea contemporană, al căror consecvent promotor este tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au adus ţării un uriaş prestigiu politic internaţional, numeroşi prieteni pe toate meridia- nele globului, numele României, al marelui său conducător devenind pretutindeni în lume un simbol al păcii, prieteniei, înţelegerii şi colaborării între popoare. (Vii aplauze ; se scandează „Ceauşescu — pace !“). Aşa cum sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, poporul român va sărbători gloriosul jubileu de la 9 Mai, împlinirea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului, cu legitimă mindrie patriotică, cu sentimentul şi conştiinţa datoriei împlinite, prin participarea in a doua parte a războiului, cu toate forţele materiale şi umane, la uriaşa bătălie purtată alături de armatele sovietice şi ale întregii coaliţii antihitleriste, împotriva celor mai reacţionare forţe ale imperialismului, ale întunericului şi războiului. Despre contribuţia poporului şi armatei române la victoria finală împotriva hitlerismului vorbesc faptele de eroism şi uriaşele jertfe de singe date de ostaşii români pe cimpul de bătălie, alături de ostaşii sovietici — care au dus greul războiului — pentru eliberarea deplină a României şi apoi pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei, pină la infrîngerea totală a hitlerismului şi încheierea victorioasă a războiului. La aniversarea a patru decenii de la această măreaţă izbindă, poporul român aduce un înalt omagiu tuturor celor care s-au jertfit în lupta împotriva fascismului, considerind că suprema cinstire ce poate fi adusă acestora o reprezintă acţiunea fermă pentru ca un asemenea flagel să nu se mai repete niciodată. Aceasta se impune cu atit mai mult in actualele împrejurări, cind in situaţia internaţională s-a ajuns la o "încordare fără precedent — cum nu a fost niciodată de la încheierea celui de-al doilea război mondial — şi cind prezenţa armelor nucleare, ce pot distruge de cîteva ori omenirea, a creat cel mai grav pericol din istorie pentru existenţa (Continuare în pag. a IV-a) Spectacol cultural-artistic dedicat zilei de 1 Mai Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au asistat, după încheierea adunării festive, la un spectacol cultural-artistic dedicat zilei de 1 Mai. Spectacolul a fost organizat de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al U.G.S.R., Comitetul Central al U.T.C., U.A.S.C.R., Consiliul Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ministerul Apărării Naţionale, Radioteleviziunea română, împreună cu Comitetul municipal Bucureşti al Partidului Comunist Român. Prin întreaga sa desfăşurare, spectacolul s-a constituit intr-un omagiu adus în tiiului de Mai, zi care, de decenii, cinsteşte nobilele strădanii constructive ale omului, dorinţa sa perpetuă de propăşire şi pace. Peste 4 500 de artişti din întreaga ţară — copii, tineri şi virstnici — reuniţi în mari orchestre, coruri, colective de balet sau formaţii de dansuri, actori, solişti vocali şi instrumentişti, laureaţi ai Festivalului naţional „Cântarea României“, au făcut o demonstraţie de talent şi virtuozitate creatoare, oferind un spectacol cu un profund mesaj patriotic şi revoluţionar. Prin evoluţia artistică, prin originalele montări scenice, proiecţii cinematografice, imagini plastice şi fotografice, prin efecte de sunet şi luming, spectacolul a adus in prim-plan momente de referinţă legate de sărbătorirea zilei de 1 Mai în România, reflectind luptele poporului nostru pentru eliberarea socială şi naţională, conduse de Partidul Comunist Român, şi încununate de marea victorie de la 23 August 1944, marile prefaceri care au schimbat chipul patriei în anii socialismului, precum şi impresionantele realizări ale celei mai fecunde epoci din viaţa ţării, „Epoca Ceauşescu“. O atmosferă profund mobilizatoare este imprimată încă de la începutul spectacolului. Răsună cintece revoluţionare, stihuri despre primul 1 Mai liber, despresărbătoarea de astăzi a muncitorilor din întreaga lume. Se inalţă un emoţionant cint pentru constructorii României contemporane, un imn de slavă pentru partid şi încercatul său conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. In acordurile „Cantatei marii sărbători“, creaţie in primă audiţie, grupuri de muncitori, ţărani, intelectuali, copii, tineri, militari, evoluează într-o amplă mişcare coregrafică, simbolizînd ideea unităţii şi fraternităţii celor ce muncesc, dorinţa lor de pace şi solidaritate cu muncitorii din întreaga lume : E intii de Mai in larga zare, E ziua celor ce muncesc ; Cu ţara liberă sub soare Cinstim a muncii sărbătoare Pe plaiul nostru românesc. Imaginea scenică, versurile şi muzica ilustrează, de asemenea, o idee cu putere de simbol : unitatea indestructibilă dintre partid şi popor, care se regăseşte, de altfel, pe parcursul întregului spectacol. Aniversarea istorică la acest început de mai a patru decenii de la victoria asupra fascismului prilejuieşte evocarea, în spectacol, a unor momente definitorii din cronica eroică a participării României la războiul antihitlerist. Spectacolul aduce un prim-plan, într-o viziune scenică inedită, aspecte legate de perioada revoluţionară ilegală cinci, sub conducerea Partidului Comunist Român, stegar al luptei antifasciste, masele populare, forţele înaintate, patriotice ale ţării au dus o aprigă bătălie împotriva războiului, militînd pentru o Românie liberă şi independentă, întreaga mişcare iscenică sugerează lupta comuniştilor, suferinţele şi jertfele poporului nostru, chemarea la luptă antifascistă pentru zdrobirea maşinii de război hitleriste. Revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă din August 1944, deschizătoare de eră nouă in dezvoltarea independentă a României, s-a clădit — aşa cum ilustrează spectacolul prin marea sa putere de evocare şi încărcătura de simboluri — din luptele şi jertfele fiilor neamului nostru. Pe marele ecran din funeralul scenei se proiectează succesiv date înscrise cu litere de aur in cartea istoriei româneşti — 23 August 1944, 9 Mai 1945 —, marcîndu-se astfel unul dintre momentele culminante ale spectacolului. Mărturii documentare de epocă vorbesc despre contribuţia întregului popor român, prin neînfricate fapte de arme, prin uriaşe jertfe de singe, la victoria finală asupra hitlerismului şi încheierea victorioasă a războiului. Pe fiecare palmă de pămint stropită de singele luptătorilor români pentru libertate şi neatîrnare, in locuri dinţară şi de peste hotare, încărcate de istorie, se înalţă astăzi, după cum ilustrează imagini filmice şi fotografice, trainice zidiri ce dovedesc din plin că luptele şi sacrificiile ostaşilor români n-au fost zadarnice. Următorul moment al spectacolului, sugestiv intitulat „O temelie nouă ţării noi“, este dedicat rodnicilor ani de după Eliberare. Se apelează la memoria peliculei , imaginile de pe fundalul scenei redau edificatoare secvenţe ale construcţiei socialiste. Totul se exprimă intr-un plastic limbaj fotografic. Două decenii, ctitoria nouă Spre binele întregului popor, încrederea, izbindu-s amindouă Prinse-n marşul nostru triumfător Două decenii de-mpliniri, mindria A tuturor acelor ce-l urmăm Spre comunism ştiind că România Bogată, suverană, o-nălțăm ! Sunt versuri ce dau substanţă unui alt moment din spectacol, consacrat oglindirii celor două decenii de soare, de primăveri şi împliniri, epocii pe care cu mindrie o numim „Epoca Ceauşescu“. Adevărată valoare de simbol au ctitoriile socialiste din ultimii douăzeci de ani. Citeva dintre ele, ce nu-şi au egal în istoria României — Canalul Dunăre — Marea Neagră, Metroul bucureştean, — ca şi mari şantiere, obiective economice şi social-culturale sunt redate prin fresce sau imagini cinematografice. Imagini familiare, imprimate nu de mult, în memoria şi inima noastră, prezentînd pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu la cel de-al XIII-lea Congres al partidului, şi cu prilejul realegerii ca preşedinte al Republicii Socialiste România se derulează in spectacol. Alte secvenţe cinematografice, prezentînd pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, înconjuraţi cu dragoste şi bucurie de oameni ai muncii, precum şi tablouri coregrafice de masă oferă laolaltă imaginea tonică a încrederii poporului în viitorul strălucit al României. „Ceauşescu şi poporul“ sunt cuvinte ce exprimă un simţămînt pornit din inima ţării către inima mereu tinără şi generoasă a conducătorului nostru iubit. Versurile îngemănează un semn de omagiu o parte din multitudinea simţămintelor de dragoste şi recunoştinţă ale unui întreg popor faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu . In frunte ţara are neîntrecut viteaz, Purtind cu strălucire şi cinste tot ce-au dat Străbunii zestre sacră unui erou-bărbat, Un om ales al gliei şi-al vremilor de azi... Idealul scump naţiunii române, tuturor locuitorilor planetei, de a trăi într-o lume a dreptăţii, a păcii şi omeniei este sugestiv exprimat in ample scene de balet, în acordurile muzicale de un mare lirism, decorurile şi costumele sugerind, prin culoare şi grafică, optimism, încredere in pacea omenirii. Recitatorii, soliştii vocali, corurile reunite şi orchestra interpretează cantata „Viitor de aur ţara noastră are“, adevărat legămint de devotament şi credinţă al tuturor fiilor patriei. Pe scenă şi în sală răsună in încheiere una dintre creaţiile profund mobilizatoare intrate în patrimoniul muzical naţional — „Chemarea muncitorilor“. Pionieri şi şoimi ai patriei oferă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, cu dragoste şi emoţie, buchete de flori. Artiştii, spectatorii, sala in ansamblul ei scandează „Ceauşescu — P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, cuvinte ce aduc un elogiu Conducătorului iubit, ţării, epocii măreţe pe care o trăim. în această atmosferă entuziastă, din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi a tovarăşei Elena Ceauşescu a fost oferit artiştilor, tuturor participanţilor la reuşita spectacolului un frumos coş cu flori. Adunarea festivăşi spectacolul cultural-artistic dedicat Zilei de 1 Mai s-au încheiat prin intonarea imnului de luptă al clasei muncitoare , „Internaţionala“. ■k Spectacolul a fost realizat după un scenariu semnat de Nicolae Dragoş, Dan Verona, Hero Lupescu, Cornel Todea. Regia artistică: Hero Lupescu, Cornel Todea. In spectacol au fost prezentate versuri de : Tudor Arghezi, Dan Verona, Nicolae Dragoş, Viorel Cozma, Eugen Frunză, Constantin Cirjan, Mircea Block, Angel Grigoriu, Ronjteo Iorgulescu. Regia de film : Mihăiţă Lupu. Muzică în primă audiţie : Paul Urmuzescu, Sergiu Eremia, Marin Constantin, Cornel Trăilescu, Temistocle Popa, George Grigoriu, Ionel Tudor. In spectacol au mai fost prezentate creaţii muzicale de : Ciprian Porumbescu şi Filaret Barbu. Dirijori : Sergiu Eremia şi Paraschiv Oprea. Conducerea muzicală : Sergiu Eremia. Regia muzicală : Paul Enigărescu. Coregrafia : Gheorghe Ştefan, Doina Andronache, Theodor Vasilescu, Gheorghe Baciu, Gheorghe Teodorciuc, Gineta Stoienescu. Scenografia : Traian Niţescu, Dan Radu, Cristian Varlam, Petre Pădureţ. Grafica : Diana Ioan, Mihai Iliescu. Şi-au dat concursul actorii : Mircea Albulescu, Adela Mărculescu, Ioana Pavelescu, Gelu Niţu, Olga Bucătaru, Mihai Dinvale, Cristina Deleanu, Costel Constantin, Lucia Mureşan, Daniel Tomescu, Angela Ioan, Silviu Stănculescu, Teofil Vilcu, Olga Delia Mateescu, Gheorghe Cozorici. Au evoluat soliştii : Ion Voicu, Marina Mirea, Adina Iuraşcu, Florin Diaconescu, Marcel Roşea, Daniela Vlădescu, Florin Georgescu, Eleonora Enăchescu, Vasile Martinoiu, Ştefan Teodorescu, Dorin Teodorescu, Diana Ruset, Elvira Cîrje, Ionel Voineag, precum şi Vasile Bărbuceanu, Cristina Teodorescu, Laurenţiu Guină, Mirela Beutel. Costume : Elisabeta Benedek, Luana Drăgoescu, Elena Postelnicu. Direcţia tehnică : Corneliu Ciolac. Mişcarea scenică : Victor Tibacu, Iosif Hidi, Alexandru Crăciunescu, Ion Dobrescu, Tudor Panait. Maeştri lumini : Ioan Cotîrlă, Zamfir Dumitraşcu, Petre Vieru. Sonorizare : Radu Ionescu, Adam Gheorghe, Oprea Popa, George Mitrică, Alexandru , Ciocan, Gabriel Ştefan, Mircea Raicu, Marian Golofca. La reuşita spectacolului şi-au dat concursul mari formaţii artistice ale unor prestigioase instituţii de artă şi cultură, coruri şi ansambluri din întreprinderi, instituţii centrale, elevi, studenţi, militari. (Agerpres)