Scînteia, martie 1986 (Anul 55, nr. 13537-13562)
1986-03-01 / nr. 13537
PAGINA 2 O direcţie fundamentala de acţiune: Asigurarea reproducţiei lărgite a fertilităţii solului Intre programele adoptate de recenta Plenară lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, menite să asigure dezvoltarea mai accelerată a diferitelor sectoare ale producţiei agricole, cel referitor la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor in perioada 1986—1990 prezintă neîndoielnic o importanţă cu totul deosebită. Si aceasta deoarece el stabileşte intr-o concepţie unitară, de largă perspectivă, complexul de măsuri ce trebuie întreprinse pentru a spori mult potenţialul productiv al pămîntului, principalul mijloc de producţie în agricultură. In legătură cu semnificaţia acestui program, direcţiile principale de acţiune preconizate şi modalităţile concrete de realizare a acestora am solicitat tovarăşului Tiberiu MUREŞAN, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, să facă unele sublinieri. — Mai iuţii, vă rugăm să vă referiţi la noutăţile pe care le aduce acest program. — Dintr-un început trebuie subliniat faptul că Programul cu privire la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor în perioada 1986—1990, elaborat din iniţiativa şi sub directa îndrumare a secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se constituie ca o parte integrantă a Programului naţional de îmbunătăţiri funciare de asigurare a unor recolte sigure şi stabile, prin creşterea capacităţii de producţie a solului, program adoptat în anul 1983 şi care este în plin proces de materializare. Esenţial este că programul actual prevede obligativitatea ca sistemele de agricultură specifice diferitelor categorii de sol, amenajările de irigaţii, desecări, prevenire şi combatere a eroziunii solului, precum şi lucrările agropedoameliorative să se realizeze in baza unei concepţii unitare şi în strînsă corelare cu acţiunea de organizare a teritoriului, care este în curs de realizare. — Ce anume a determinat adoptarea acestui nou program? — El constituie o necesitate obiectivă, fără de care nu este de conceput realizarea sarcinilor mari din domeniul agriculturii. Din cauze foarte diverse, la ora actuală există o mare diferenţiere în ce priveşte nivelul de fertilitate a diferite categorii de soluri. Avem şi soluri unde datorită unor preocupări sistematice se poate aprecia că fertilitatea a crescut simţitor. Şi, dimpotrivă, există şi întinse terenuri a căror fertilitate fie că staţionează, fie că este în scădere. Constituie o realitate faptul că în unele unităţi agricole datorită unor factori limitativi privind calitatea solului, realizarea producţiei agricole nu este la nivelul aşteptărilor. Pe baza cercetărilor şi studiilor pedologice şi agrochimice executate la nivelul întregii suprafeţe arabile a ţării au fost identificate, atît cantitativ, cit şi calitativ, categoriile de soluri care necesită lucrări speciale pentru creşterea fertilităţii lor. Consider ilustrativ pentru oportunitatea unor asemenea lucrări faptul că pe aproape 4,5 milioane hectare trebuie să se aplice un sistem de lucrări de fertilizare cu totul deosebit, împreună cu aplicarea altor măsuri specifice pentru a se asigura creşterea cantităţii de humus din sol. Totodată, trebuie cunoscut şi faptul că starea de aprovizionare cu elemente nutritive de bază a întinse suprafeţe de teren se situează la un nivel scăzut, comparativ cu producţiile ce trebuie realizate. Prin aplicarea măsurilor cuprinse în program, în mod distinct pentru fiecare categorie de sol, trebuie să se ajungă in final să se creeze ceea ce numim în mod obişnuit o bază pentru a se realiza reproducţia lărgită a fertilităţii solului de la un an la altul. Acesta este in esenţă scopul programului actual. — In ce măsură organizarea teritoriului poate contribui la creşterea fertilităţii solurilor ? — Contribuie şi încă foarte mult. Fiindcă organizarea ştiinţifică a teritoriului asigură un cadru optim pentru aplicarea tuturor celorlalte măsuri în scopul creşterii fertilităţii solului. Pe baza indicaţiilor date de conducerea partidului, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a fost adoptată în această privinţă o concepţie nouă, care vine în sprijinul realizării măsurilor din program. Anume, s-a trecut la organizarea teritoriului şi introducerea asolamentelor în unităţile agricole socialiste pe sole şi parcele mici, care dau posibilitatea aplicării de măsuri agropedoameliorative pentru omogenizarea parcelelor, dar şi pentru aplicarea tehnologiilor unitare pe întreaga parcelă, uşurindu-se astfel controlul efectuării corecte a lucrărilor tehnologice. Până în prezent au fost delimitate perimetrele stabile pentru toate fermele de producţie vegetală şi s-a început organizarea teritoriului şi introducerea de asolamente pe sole şi parcele mici adecvate condiţiilor naturale din fiecare fermă. Finalizarea acestei acţiuni este eşalonată pină în anul 1989 şi vor fi cuprinse 4 462 unităţi agricole, ce dispun de 13 098 ferme pentru culturile de cîmp şi legumicole. Caracteristic pentru modul in care s-a căutat soluţionarea diferitelor aspecte legate de creşterea fertilităţii solului este abordarea interdisciplinară a problemelor, ceea ce, evident, impune ca în faza de aplicare a măsurilor preconizate să se asigure participarea largă a specialiștilor din diferite sectoare de activitate. — Materializarea întocmai, punct cu punct, a prevederilor din acest program implică și rezolvarea unor probleme de altă natură ? — Este cît se poate de evident că acest program este de o complexitate deosebită. Măsurile şi direcţiile de acţiune stabilite se bazează pe rezultatele cercetării ştiinţifice din diferite zone şi pe experienţa unităţilor agricole fruntaşe şi, tocmai de aceea, consider că ele seunt valoroase. Important este ca ele să fie aplicate cît mai aproape de optim, in complex, știut fiind faptul că există o strînsă interdependentă între măsurile recomandate, și că lipsa uneia nu poate fi compensată de alta. In programe sînt nominalizate sarcinile ce revin fiecărui județ. Este un lucru bun, dar nu suficient. Este absolut necesar ca organele agricole judeţene, in strînsă colaborare cu specialiştii din unităţi, cu cei din staţiunile sau institutele teritoriale de cercetări agricole să analizeze temeinic situaţia din fiecare unitate agricolă şi fermă de producţie, ca în funcţie de condiţiile specifice să detalieze măsurile ce se impun a fi luate, lucrările ce trebuie executate pentru a se asigura creşterea fertilităţii fiecărei categorii de sol. Fiind vorba de un program a cărui realizare este eşalonată pe mai mulţi ani, asigurarea unei activităţi consecvente pentru executarea cantitativ şi calitativ a fiecărei lucrări preconizate constituie condiţia de bază pentru a se obţine rezultate cit mai bune în ce priveşte creşterea fertilităţii solului. In acest sens, constituie o garanţie că programul se va aplica fără abatere şi fără întîrziere, faptul că Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, concomitent cu programul respectiv, a aprobat şi necesarul de cadre şi baza tehnico-materială pentru realizarea lui. Acum este de cea mai mare importanţă ca toţi factorii interesaţi — ministere şi organe centrale — să se achite exemplar de obligaţiile ce le revin pe linia asigurării bazei tehnico-materiale, corespunzător sarcinilor ce le-au fost stabilite prin program, astfel incit toate lucrările preconizate să poată fi realizate ritmic şi la termen. SCÍNTEIA sîmbată 1 martie 1986 Orientările şi sarcinile subliniate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la baza activităţii pentru creşterea puternică a producţiei agricole PENTRU RECOLTE MARI PĂMÂNTULUI O PRODUCTIVITATE SPORITĂ! ____________________________ . . . . ____ % ■ . . . _ Programul cu privire la organizarea teritoriului şi creşterea fertilităţii solurilor în perioada 1986-1990 Obiective ample care trebuie să mobilizeze toate forţele din agricultură Organizarea teritoriului şi a asolamentelor Pentru a se realiza indicaţia conducerii partidului de a se încheia acţiunea de organizare a teritoriului şi asolamentelor, vor fi întreprinse următoarele măsuri : 1. Ministerul Agriculturii, împreună cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi direcţiile agricole judeţene vor asigura întocmirea proiectelor de organizare a teritoriului şi asolamentelor, precum si aplicarea lor la termen in perioada 1986—1990, in toate unităţile agricole deţinătoare de terenuri arabile. 2. Pentru organizarea ştiinţifică a teritoriului si asolamentelor si asigurarea folosirii cu eficientă a fondului funciar se va acţiona in următoarele direcţii : — Ministerul Agriculturii cu Institutul de economie agrară, Institutul de cercetări pentru pedologie si agrochimie, împreună cu organele agricole judeţene, vor încheia in anul 1986 acţiunea de zonare si microzonare a culturilor, pe baza căreia se vor stabili tipurile deasolamente la nivelul fermelor, potrivit recomandărilor cercetării științifice ; — se va urmări ca prin zonare și microzonare, pe ansamblul agriculturii, să se asigure atît realizarea sarcinilor de plan și prevederilor Directivelor Congresului al XIII-lea al P.C.R. privind suprafeţele si producţiile totale, cit si o repartizare teritorială corectă a culturilor , — scoaterea treptată a plantaţiilor de vii şi pomi de pe terenurile plane si reamplasarea acestora pe terenurile in pantă, îndeosebi în zonele consacrate. Se vor defrişa plantaţiile răzleţe de vii si pomi în folosinţa membrilor cooperatori şi se vor comasa în apropierea satelor pe terenuri improprii culturilor de cimp . — sola va constitui unitatea de cultură, formată din una sau mai multe parcele. Numărul de sole intr-un asolament va fi determinat de tipul asolamentului recomandat de cercetarea ştiinţifică în zona respectivă. Mărimea solelor se va stabili pe tipuri de asolamente, in suprafeţe de pină la 150—200 ha pentru culturile de cîmp în zona de cimpie, irigate şi neirigate, 25—100 ha pentru culturi de cimp pe terenuri în pantă, 25 ha pentru legume şi 50 ha pentru orezării. Pentru a putea asigura un control cît mai riguros al modului de organizare şi efectuare a lucrărilor tehnologice specifice fiecărei culturi şi al exploatării cu maximă eficienţă a amenajărilor pentru irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului, în cadrul solelor si parcelelor cadastrale anual se organizează parcele de lucru. — lucrările de irigaţii, desecări, prevenirea si combaterea eroziunii solului si cele agropedoameliorative se vor stabili, proiecta si executa pe cadrul organizării teritoriului si corelate cu aceasta. Pe terenurile în pantă lucrările de combatere a eroziunii solului se vor face astfel ca să permită si irigarea teraselor prin aducerea apei gravitationale — Ministerul Agriculturii, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, cu organele agricole judeţene şi specialiştii din unităţi vor stabili şi aplica tehnologii adecvate tipurilor de asolamente organizate în scopul creşterii potenţialului de fertilitate a solurilor şi a producţiilor. In anii 1986—1987 Ministerul Agriculturii va lua măsuri ca împreună cu Ministerul Educaţiei şi Invăţămirntului să specializeze prin cursuri de scurtă durată (2—3 luni) şi prin cursuri postuniversitare de un an, cadre de pedologi şi pentru organizarea teritoriului necesare. Ministerul Agriculturii cu sprijinul Comitetului de Stat al Planificării va urmări anual, pe durata întregului cincinal, ca pe judeţe, unităţi si ferme să se respecte structura de culturi prevăzută în plan şi stabilită prin zonare si prin asolamentele proiectate si aplicate. Pentru efectuarea lucrărilor necesare in proiectarea și aplicarea la teren a organizării teritoriului și asolamentelor. Ministerul Agriculturii cu sprijinul Ministerului Aprovizionării Tehnico-Materiale și Gospodăririi Fondurilor Fixe, în cursul anilor 1986 și 1987, va asigura dotarea Institutuluide organizare a teritoriului şi a oficiilor judeţene de cadastru cu aparatura si materialele necesare. Aplicarea îngrășămintelor organice In perioada 1986—1990 se vor lua următoarele măsuri : 1. Se va aplica anual cantitatea de 50 000 mii tone gunoi de grajd si 2 000 mii tone urină, ceea ce echivalează cu 150 mii tone substanţă activă îngrăşăminte chimice cu azot, 75 mii tone substanţă activă îngrăşăminte cu fosfor şi 200 mii tone substanţă activă îngrăşăminte cu potasiu. 2. Din cantitatea de gunoi de grajd şi urină prevăzută a se aplica: 15 600 mii tone gunoi de grajd şi 360 mii tone urină se vor transporta si administra cu atelajele. 3. Ingrăşămintele organice sub formă lichidă provenite din complexele zootehnice se vor aplica prin sistemele de irigaţie pe suprafaţa de 63 mii ha special amenajate in acest scop. 4. Organele agricole judeţene vor urmări aplicarea in teren a tuturor cantităţilor de îngrăşăminte organice produse în complexele de creştere a animalelor şi în gospodăriile populaţiei. Specialiştii din unităţile agricole de producţie vor asigura aplicarea îngrăşămintelor organice cu prioritate pe parcelele cu soluri mai sărace și la culturile mai valoroase, în special la legume, vie și pomi. Lucrările de scarificare și subsolaj Pentru perioada 1986—1990 se vor lua următoarele măsuri : 1. Se vor executa anual scarificări pe suprafaţa de 515 mii ha și subsolaj pe 1370 mii ha, asigurindu-se revenirea pe acelaşi teren o dată la 4 ani. Aceste suprafeţe au fost repartizate pe judeţe pe baza studiilor pedologice. 2. Pe baza lucrărilor de organizare a teritoriului, specialiştii din unităţile de producţie agricolă, cu asistenţa oficiilor judeţene de studii pedologice si agrochimice, vor stabili parcelele pe care se vor executa lucrări de scarificare si subsolaj. Eșalonarea pe ani a acestor lucrări, pe parcele, se va face un acord cu rotatia culturilor. Lucrările de scarificare vor fi efectuate în intervalul iulie — noiembrie, iar lucrările de subsolaj în perioada septembrie—noiembrie. 3. Ministerul Agriculturii va asigura utilajele necesare și va urmări elaborarea documentațiilor tehnice de specialitate privind executarea lucrărilor de scarificare și subsolaj. Ameliorarea solurilor podzolice şi a altor soluri acide Pentru generalizarea in producţie a tehnologiilor elaborate de unităţile de cercetare, în vederea valorificării superioare a solurilor podzolice şi a altor soluri acide, se vor aplica in perioada 1986—1990 următoarele măsuri: 1. Se vor aplica 5 504 mii tone amendamente pe suprafaţa de 1 386 mii ha. eşalonate pe ani ; se va realiza creşterea normei medii de aplicare a amendamentelor pină la 5 tone la hectar si o periodicitate medie de 7 ani pe solurile arabile şi de 12 ani pe păşuni si fineţe. Pe solurile acide deficitare in magneziu se va aplica dolomită in locul calcarului. Ca surse de amendamente se vor folosi in cea mai mare parte materiale reziduale si subproduse industriale, după cum urmează (tone/an) : — 200 mii tone carbonat de calciu precipitat, subprodus din industria sodei ; — 50 mii tone spumă de decantare de la fabricile de zahăr ; — 85 mii tone dolomită măcinată din industria materialelor de construcții ; — 45 mii tone calcar măcinat. 2. Se vor realiza amenajările de desecare și de combatere a eroziunii prevăzute in planul pe 1986—1990. Pe terenurile amenajate cu astfel de lucrări se vor aplica măsurile agropedoameliorative pentru scurgerea excesului de apă. 3. Se vor executa, în conformitate cu programele speciale, lucrări de aplicare a gunoiului de grajd in doze de 20—30 t/ha o dată la 3—4 ani şi a îngrășămintelor chimice, precum şi cele de scarificare și subsolaj periodic, din 4 in 4 ani in prima etapă și la interval de 5—6 ani după introducerea asolamentelor cu culturi amelioratoare. 4. Se vor executa arăturile la adîncimea maximă permisă de grosimea stratului arabil, mai redusă pe aceste soluri (de regulă 20 cm). Ținind seama de numărul mare de zile ploioase şi de unele caracteristici nefavorabile ale solurilor podzolice, pentru a permite realizarea lucrărilor in epoca optimă, se va asigura o încărcătură adecvată de teren arabil pe tractor. 5. Direcţiile agricole judeţene şi oficiile de studii pedologice şi agrochimice vor identifica prin studii pedologice şi agrochimice la nivel de parcelă terenurile pe care se vor aplica amendamente şi sortimentul acestora, precum şi celelalte lucrări agropedoameliorative, împreună cu specialiştii din unităţile de producţie agricolă, vor programa executarea lucrărilor necesare pe ani, în funcţie de rotaţia culturilor din asolament. 6. Ministerul Agriculturii şi direcţiile agricole judeţene vor urmări ca trusturile staţiunilor de mecanizare a agriculturii, trusturile întreprinderilor agricole de stat, împreună cu unităţile de producţie agricolă, să organizeze formaţii speciale de lucru pentru executarea lucrărilor de amendare şi a celorlalte lucrări agropedoameliorative prevăzute in program. Ameliorarea solurilor sărăturate Pentru punerea în valoare în continuare şi mărirea capacităţii de producţie a solurilor sărăturate se vor executa următoarele lucrări: 1. Se vor amenaja cu lucrări de îmbunătăţiri funciare următoarele suprafeţe în perioada 1986—1990 : — amenajări pentru irigaţii la culturi de cîmp pe 119 mii ha ; — amenajări pentru orezării pe 4 mii ha. Suprafeţele neprevăzute în program se vor amenaja după 1990, pe măsura asigurării surselor de apă în zonele respective. 2. Se vor aplica sisteme speciale de agricultură, diferenţiate in funcţie de categoria de soluri, de folosinţă, de stadiul de amenajare cu lucrări de imbunătăţiri funciare şi de etapa de ameliorare a solului. 3. In cadrul acestor sisteme speciale de agricultură se vor cultiva plante tolerante la salinitate, se vor executa supraînsăminţări pe pajişti cu ierburi perene tolerante la salinitate, se va aplica pe suprafeţele amenajate rotaţia orez-culturi de cimp şi alternarea folosinţei piscicole cu cea agricolă(pe solurile foarte puternic sărăturate). 4. Ministerul Agriculturii va urmări executarea amenajărilor complexe de îmbunătăţiri funciare, inclusiv a amenajărilor prizicole şi agropiscicole pe terenurile cu soluri sărăturate şi va repartiza sarcinile de plan şi mijloacele necesare executării pe aceste terenuri a lucrărilor agropedoameliorative. Direcţiile agricole judeţene şi oficiile de studii pedologice şi agrochimice vor identifica în dinamică, prin studii pedologice periodice, parcelele cu astfel de soluri, stabilind tehnologiile adecvate în fiecare caz concret. Unităţile de producţie agricolă vor executa lucrările stabilite, în corelare cu tehnologia de cultură a plantelor din asolament şi vor urmări amplasarea pe teren a culturilor din plan în funcţie de gradul de salinitate a solului din fiecare parcelă. Ameliorarea solurilor nisipoase şi a nisipurilor Pentru punerea in valoare In continuare a acestor terenuri, se vor lua următoarele măsuri : 1. Se vor extinde lucrările de irigaţii şi nivelare în conformitate cu prevederile Programului naţional, pină in 1990, la 303,3 mii ha. Ministerul Agriculturii, prin Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare, va asigura realizarea amenajărilor pentru irigat conform eşalonării pe ani făcută in Programul naţional. 2. Se va analiza schimbarea modului de folosinţă pentru valorificarea superioară a terenurilor nisipoase prin creşterea suprafeţelor arabile şi a celor de vii şi pomi. Ministerul Agriculturii şi direcţiile judeţene vor urmări ca prin lucrările ce se vor executa să se realizeze schimbarea in categorii superioare a modului de folosinţă a terenurilor nisipoase, conform acestui program. 3. In raport cu starea de fertilitate a solurilor nisipoase şi a nisipurilor, Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole vor aplica sisteme specifice de agricultură, şi anume : — asolamente cu structuri speciale de culturi, incluzind ingrăşămintele verzi in cultură succesivă pe 37 mii ha anual; — fertilizare ameliorativă cu îngrăşăminte organice (pină la 40—60 t/ha la 2—4 ani, revenind anual ( 117 mii t pe 104 mii ha) şi minerale, folosind un sortiment specific cu solubilizare lentă ; — 'măsuri de protecţie împotriva spulberării nisipurilor (perdele şi culise de protecţie, culturi succesive) ; — irigaţia cu norme mici şi dese ; — lucrări ale solului la adîncime redusă. Lucrări de agrotehnică antierozională Pentru protecţia şi sporirea capacităţii de producţie a solurilor situate pe pante se vor lua următoarele măsuri: 1. Ministerul Agriculturii, prin Direcţia generală economică de îmbunătăţiri funciare, va asigura proiectarea şi execuţia amenajărilor de combatere a eroziunii, care vor ajunge in 1990 la o suprafaţă de 3 050 mii ha, conform eşalonării prevăzute in Programul naţional. 2. Ministerul Agriculturii va asigura întocmirea şi aplicarea proiectelor de amenajare şi organizare antierozionale, care vor include lucrările de agrotehnică antierozională, în cadrul cărora se va generaliza pe judeţe experienţa de la Perieni, completă cu experienţa locală dobindita in perimetrele etalon. 3. Unităţile de producţie agricolă vor aplica in continuare sisteme specifice de agricultură, şi anume : — in zona secetoasă din Dobrogea, sudul Moldovei, Cimpia Jijiei, Cîmpia Olteniei şi Munteniei, pe lingă protecţia împotriva eroziunii provocate de ploi se vor aplica măsuri speciale de prevenire a eroziunii pe terenurile irigate ; —in zona semiumedă a Podişului Moldovei, Cîmpia Transilvaniei, dealurile şi colinele subcarpatice, pe lingă măsurile de protecţia solului împotriva eroziunii se vor executa lucrări de prevenire a alunecărilor, de desecare şi, local, de ameliorare a săraturilor ; — în zona umedă din Podişul Sucevei, dealurile din Subcarpaţii Meridionali, Podişul Tirnavelor, dealurile din vestul ţării, pe lingă protecţia solului împotriva eroziunii se vor executa lucrări de desecare şi de prevenire a alunecărilor. 4. Pentrurealizarea sistemelor de agricultură antierozională se va asigura producţia tractoarelor pe şenile şi a maşinilor specifice, prevăzute in sistema de maşini aprobată de conducerea de partid şi de stat. Pagină realizată de Aurel PAPADIUC Aspect de la executarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Sculeni-Ţuţora-Gorbani, din judeţul Iaşi pe şantierul Foto : E. Dichiseanu influenta Îngrăşămintelor naturale şi a celor CHIMICE ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB In grafic sunt prezentate rezultatele obţinute in creşterea producţiei de porumb boabe prin administrarea îngrăşămintelor naturale separat, sau împreună cu îngrăşăminte chimice, in diferite doze la hectar. Rezultatele reprezentînd media pe 5 ani a experienţelor organizate la Institutul de cercetări pentru cereale şi plante tehnice Fundulea şi in reţeaua staţiunilor de cercetări agricole de profil situate în 16 localităţi din ţară — pun in evidenţă sporurile mari de porumb boabe ce se pot obţine prin administrarea împreună, cu doze moderate, a îngrăşămintelor naturale şi chimice.