Scînteia, iulie 1986 (Anul 55, nr. 13640-13666)

1986-07-03 / nr. 13642

! INT­ENAI ! Initiative $i demersuri constructive ale României!­­ al păcii , socialiste ptru înfăptuirea dezarmării ! S^£===3 2. Sarcina centrală şi fundamentală - dezarmarea nucleară . „Armele nucleare constituie un grav pericol pentru securita­tea şi independenţa popoarelor, pentru însăşi existenţa vieţii pe planeta noastră. De aceea trebuie să se renunţe la aceste arme! România consideră că nu menţinerea şi dezvoltarea armelor nucleare este calea reală spre securitate, ci distrugerea lor, trece­rea la o politică reală de dezarmare, de pace, de colaborare egală între toate naţiunile lumii”. NICOLAE CEAUŞESCU în cuvîntarea rostită la recenta plenară a C.C al P.C.R., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prezentînd, cu cla­ritate şi realism, principalele direcţii spre a căror în­făptuire, în concepţia României, este necesar să-şi foca­lizeze atenţia şi eforturile toate statele şi popoarele, a pus din nou accentul deosebit pe cerinţa arzătoare, in actualele împrejurări internaţionale, a dezarmării, in primul rind nucleare, ca factor de importanţă pri­mordială pentru salvgardarea vieţii, a civilizaţiei pe planeta noastră. Aceasta este o poziţie constantă, statornică a întregii activităţi internaţionale a partidului şi statului nostru, încă la Congresul al IX-lea al partidului, eveniment de capitală insemnătate in viaţa patriei, de la care se vor împlini, in curind, 21 de ani, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta : „Ţara noastră militează pentru încetarea cursei inarmărilor şi înfăptuirea dezar­mării, pentru crearea de zone denuclearizate, pentru interzicerea necondiţionată a folosirii armelor atomice şi distrugerea totală a stocurilor existente." In acest spirit a acţionat consecvent România în în­treaga perioadă ce a trecut de atunci, mărturie grăitoa­re fiind multiplele demersuri şi iniţiative constructive care au făcut ca numele României, ci preşedintelui ei să fie indisolubil asociate, în conştiinţa contemporaneităţii, cu lupta dîrză, necurmată pentru înlăturarea ameninţării distrugerii nucleare. Expresie a înaltei responsabilităţi faţă de soarta pro­priului popor, a tuturor popoarelor globului, glasul României socialiste, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu pune in lumină marele adevăr că, mai mult ca oricind, problema fundamentală a epocii contemporane este aceea de a face totul pentru a feri umanitatea de fla­gelul unui pustiitor conflict nuclear, a asigura supravie­ţuirea şi dezvoltarea in pace şi colaborare a întregii omeniri. Este un imperativ reafirmat în repetate rînduri de secretarul general al partidului, preşdintele Republicii, întru totul corespunzător realităţilor de astăzi, cînd, din păcate, asistăm la evoluţii nu în spiritul obiectivelor pentru care Organizaţia Naţiunilor Unite a proclamat 1986 drept An Internaţional al Păcii, ci, dimpotrivă, con­trare unor asemenea obiective, ca şi aşteptărilor legi­time ale popoarelor. Armele nucleare — cea mai mare primejdie. In con­­cepţia partidului şi statului nostru, necesitatea eliminării armelor nu­cleare — ca parte componentă cen­trală a unui program complex de dezarmare, ca un pas hotăritor pe calea dezarmării generale şi totale — este impusă de o seamă de factori. Iin primul rind, existenta si proli­ferarea armelor nucleare a produs o schimbare radicală a modului In care pune problema războiului : un conflict mondial s-ar transforma in mod inevitabil intr-un război atomic, cu consecinţe catastrofale. Potrivit estimărilor minimale ale specialişti­lor, un duel nuclear, care ar antre­na numai a patra parte din arsena­lele nucleare, ar provoca instanta­neu pierderi umane cifrate la 1 mi­liard de morţi si tot atîtia grav ră­niţi. In acelaşi timp, schimbările ca se vor produce In clima terestră, in­trate in vocabularul specialiştilor sub denumirea de „iarnă nucleară", ca şi persistenţa fenomenelor de ra­dioactivitate vor determina practic exterminarea lentă, dar sigură, a supravieţuitorilor, vor face imposibi­lă continuarea civilizaţiei umane , nu este exclusă chiar dispariţia ori­căror forme de viaţă de Pămint. In al doilea rind, pentru oricine este clar că suprainarmarea nuclea­ră, precizia crescindă a loviturilor prin folosirea celor mai moderne mijloace, imposibilitatea asigurării unor măsuri certe de apărare vor face ca în urma unui conflict nu­clear să nu mai existe nici învinşi, nici învingători. Fără îndoială,­­din acest punct de vedere, un eventual război nuclear ar fi şi ultimul care l-ar cunoaşte omenirea ! Pe plan in­ternaţional, recunoaşterea si însu­şirea acestui argument trebuie să conducă, in mod realist, la promo­varea unor acţiuni susceptibile de a scoate în afara legilor întreaga panoplie a armelor nucleare. Un obiectiv complex, dar pe deplin realizabil. Desigur, lichidarea definitivă a armelor nu­cleare este un obiectiv grandios, dar care, evident, nu poate fi transpus in viaţă de pe o zi pe alta. Româ­nia socialistă, preşedintele Nicolae Ceauşescu, luind in consi­derare complexitatea problemelor legate de eliminarea armamentului nuclear, concep dezarmarea nu­cleară ca un proces in continuă des­făşurare, menit să aibă loc în etape, care ar putea începe prin măsuri simple, pe deplin realizabile. In abordarea acestei probleme, tara noastră porneşte de la faptul că sunt în cauză multiple aspecte care se întrepătrund, cu profunde implicaţii de natură militară, politică şi eco­nomică, cu interese de mare diversi­tate în ceea ce priveşte securitatea şi raporturile internationale — toate influentind. Intr-o măsură mai mică sau mai mare, realizarea unor paşi pe calea dezarmării nucleare. Intr-un asemenea context, se impune maxi­mă receptivitate faţă de toate ini­ţiativele, analizarea cu deosebită grijă a tuturor propunerilor avansate. Este bine cunoscut in acest sens faptul că România a salutat şi sus­ţine cu toată hotărirea propunerile prezentate, la 15 ianuarie a.c., de secretarul general al C.C. al P.C.U.S. privind trecerea la înfăptuirea unui program de dezarmare nucleară, în mai multe etape, pînă în anul 2000. Aceste propuneri, împreună cu cele avansate cu prilejul recentei Consfă­tuiri a Comitetului Politic Consulta­tiv a­ statelor participante la Tra­tatul de la Varşovia, care — aşa cum spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se completează in mod corespun­zător, deschid perspectiva reală, pen­tru prima dată, de a se trece la dezarmare, la eliminarea completă a războaielor din viata omenirii. Tot­odată, In opinia tării noastre, in ve­derea atingerii obiectivelor de dezar­mare nucleară, trebuie luate in con­siderare şi propunerile altor state in vederea desfăşurării negocierilor şi realizarea unor acorduri corespun­zătoare. După cum se ştie, România socia­listă, care a acordat şi acordă pro­blematicii dezarmării nucleare un loc prioritar in cadrul preocupărilor statornice vizînd făurirea unei lumi fără arme şi fără războaie, o lume mai bună şi mai dreaptă, se pronun­ţă pentru elaborarea unui program realist, menit să ducă la înlăturarea completă a tuturor armelor de dis­trugere in masă. Propuneri constructive, în consens cu interesele su­preme ale păcii, efectivul fi­­nal al iniţiativelor României socia­liste, al demersurilor preşedintelui Nicolae Ceauşescu în domeniul dezarmării nucleare îl reprezintă oprirea producţiei, experimentării şi amplasării de noi arme atomice, li­chidarea celor existente. Până la atin­gerea acestui ţel vital ar putea fi, desigur, înfăptuite si alte măsuri de natură să stimuleze avansarea pe acest drum. Astfel, in viziunea tării noastre, pornind de la situaţia gravă creată in Europa, unde se află cea mai puternică concentrare de arme nucleare, se impune sistarea imediată a instalării de noi rachete atomice, stabilirea unui termen-limi­­ta pentru eliminarea celor existente. O asemenea măsură ar contribui la însem­narea climatului politic, la sporirea încrederii şi colaborării, ar crea condiţiile pentru adoptarea unor hotăriri similare şi In alte regiuni ale lumii. Aşa cum a subliniat In repetate rînduri tovarăşul Nicolae Ceauşescu, un rol pozitiv in direcţia dezarmării nucleare l-ar avea sistarea experien­ţelor cu noi arme atomice. Este bine cunoscut faptul că testarea de noi armamente nucleare nu reprezintă un scop în sine, ci o parte compo­nentă a unuia şi­ aceluiaşi proces ex­trem de periculos, care vizează per­fecţionarea acestor armamente, creş­terea potenţialului lor distructiv. Incontestabil, încetarea de către toa­te puterile nucleare a oricăror ex­perienţe cu arme atomice. Încheierea unui acord in această privinţă ar putea constitui primul act ce se im­pune a fi realizat în Anul Interna­tional al Păcii, o demonstraţie eloc­ventă a concordantei Intre vorbe si fante. Propunînd acţiuni concrete, in mă­sură să elimine arsenalele nucleare, ţara noastră se ridică, totodată, cu hotărire împotriva proiectelor de militarizare a spaţiului cosmic, pen­tru a face din Cosmos un spaţiu al colaborării rodnice, nu al confruntă­rilor militare. Acestea sunt doar citeva din nu­meroasele iniţiative si demersuri ale României socialiste privind dezar­marea nucleară, ca parte integrantă a unui program complex de dezar­mare, care să aibă in vedere si ar­mele chimice, ca si cele convenţio­nale, precum si cheltuielile militare. Sunt propuneri izvorîte din necesi­tatea absolută a supravieţuirii. In numele acestui obiectiv suprem, România, poporul român, prin glasul celui mai autorizat reprezentant al său, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, adresează chemarea fierbinte tuturor statelor, tuturor popoarelor de a-şi uni eforturile pentru edificarea unui viitor de pace, ferit de spectrul răz­boaielor pustiitoare, Anul Internaţio­nal al Păcii constituind, în acest context, cadrul generos al unor ac­ţiuni tot mai viguroase şi energice, pentru apărarea dreptului la viaţă, demnitate şi progres. Ioan TIMOFTE ÎN FAŢA UNOR ASEMENEA REALITĂŢI, O SINGURĂ ALTERNATIVĂ - DEZARMAREA! • Cele 55 000 de focoase nucleare existente in lume însumează o putere distructivă de 6 000 de ori totalul explozivilor folosiţi in cel de-al doilea război mondial. • Capacităţile nucleare de azi permit extermina­rea a 30 de miliarde de oameni, adică de şase ori populaţia actuală a globului. • Un singur submarin de tipul „Poseidon”, cu arme nucleare la bord, echivalează, sub raportul forţei de distrugere, cu trei războaie mondiale, iar un submarin „Trident", înzestrat, de asemenea, cu arme nucleare, dispune de o capacitate de distrugere echivalentă cu de 25 de ori ultimul conflict mondial. • Prin declanșarea celor peste 15 000 încărcături nucleare aflate in Europa, fiecare locuitor al conti­nentului ar putea fi ucis de 114 000 ori. • O singură rachetă „Pershing II” din cele am­plasate in Europa occidentală, transportă o încăr­cătură nucleară de 250 kilotone, adică de 15 ori mai mult decit bomba de la Hiroshima, care a făcut 200 000 victime. ■ pe scurt O DELEGAŢIE DE ACTIVIŞTI AI P.C.R., condusă de Ion Sirbu, membru al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activităţii Economice­ şi Sociale,a făcut o vi­zită de schimb de experienţă in U.R.S.S., in perioada 25 iunie — 2 iulie, in cadrul planului de colabo­rare dintre P.C.R. si P.C.U.S. De­legaţia a avut convorbiri la secţia economică a C.C. al P.C.U.S.. la Comitetul regional de partid Vol­gograd al P.C.U.S.. la Comitetul de Stat al Planificării al U.R.S.S. si a vizitat unităţi economice si in­stitute de cercetări din Moscova şi regiunea Volgograd. In ultima zi a vizitei, delegaţia a fost primită de V. I. Dolghih, membru supleant al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.C.U.S. LA BERLIN s-au deschis lucră­rile celei de-a treia conferinţe a preşedinţilor academiilor de ştiin­ţe din ţări socialiste. Din ţara noas­tră participă o delegaţie condusă de academician Radu Voinea, pre­şedintele Academiei Republicii So­cialiste România. TIRG INTERNATIONAL. La Ja­karta s-a deschis cea de-a XIX-a ediţie a Tîrgului international, la care participă peste 425 de firme din ţară şi de peste hotare, printre care si din România. Actuala edi­ţie a fost inaugurată de Umăr Wirahadikusumah, vicepreşedintele Indoneziei. Vizitînd standul Româ­niei, vicepreşedintele indonezian a evidenţiat calitatea exponatelor şi a relevat importanta dezvoltării in continuare a cooperării economice dintre cele două ţări. HOTĂRIRE. C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de Miniştri al U.R.S.S. au adoptat hotărirea „Cu privire la măsurile de creştere radicală a ca­lităţii producţiei“, care stabileşte un complex de măsuri organizato­rice, economice si juridice vizind creşterea nivelului tehnic si al ca­lităţii producţiei. Hotărirea subli­niază că indicatorii nivelului teh­nic si ai calităţii producţiei trebuie să devină factori decisivi in apre­cierea rezultatelor activităţii eco­nomice si formării fondurilor de stimulare economică a colectivelor. Totodată, documentul prevede re­organizarea activităţii serviciilor de control tehnic, sporirea rolului lor In domeniul creşterii calităţii pro­ducţiei. DECLARAŢIE. Luind cuvintul In cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Moscova, cu privire la propunerea statelor participante la Tratatul de la Varşovia referitor la reducerea forţelor armate şi arma­mentelor convenţionale. Vladimir Petrovski, adjunct al ministrului afacerilor externe al U.R.S.S., a de­clarat că partea sovietică a propus oficial părţii americane să inceapă pregătirile în vederea intilnirii dintre ministrul afacerilor externe al U.R.S.S. si secretarul de stat al S.U.A. De rezultatele acestei acti­vităţi pregătitoare, a subliniat di­plomatul sovietic, vor depinde re­­­­zultatele Intilnirii dintre cei doi miniştri de externe. CONVORBIRI ITALO-FRANCE­ZE. Preşedintele Franţei, Francois Mitterrand, care a efectuat o vizită de trei zile în Italia, s-a întîlnit, la Florenţa, cu primul ministru ita­lian, Bettino Craxi. Au fost discu­tate probleme privind controlul ar­mamentelor, dezarmarea nucleară şi alte chestiuni referitoare la si­tuaţia politică internaţională. S-a precizat că preşedintele Franţei s-a referit, în cursul convorbirilor, la vizitele pe care le va întreprinde luna aceasta la Washington şi Mos­cova, unde va avea convorbiri cu preşedintele Ronald Reagan şi cu secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Mihail Gorbaciov. Primul ministru italian a arătat că atât el, cât şi preşedintele Mitterrand con­sideră că „o atmosferă de încredere şi înţelegere reciprocă“ este de im­portanţă vitală în convorbirile din­tre S.U.A. şi U.R.S.S. în proble­mele dezarmării. CONFERINŢA. In discursul rostit in cadrul sesiunii inaugurale a ce­lei de-a Vil-a conferinţe la nivel Înalt a ţărilor membre ale Pieţei comune caraibiene (CARICOM), preşedintele Guyanei, Desmond Hoyte, a subliniat că in actualul context statele din regiune trebuie să acţioneze împreună pentru a înlătura grelele moşteniri ale pe­rioadei coloniale, dificultăţile exis­tente in prezent­ in comerţul regio­nal. El a lansat statelor caraibiene apelul de a dezvolta puternic rela­ţiile economice si comerciale cu America Latină. Pe de altă carte, preşedintele guyanez a chemat ţări­le caraibiene să sprijine lupta pen­tru libertate a popoarelor din Afri­ca de Sud şi Namibia, precum şi ţările africane din „prima linie“, victime ale agresiunilor lansate de regimul rasist de la Pretoria. PLENARA. La Alger au luat sfirsit lucrările Plenarei C.C. al Partidului Frontul de Eliberare Na­ţională (F.E.N.), in cadrul căreia au fost examinate probleme pri­vind situaţia economică a tării, măsurile de mobilizare a oameni­lor muncii algerieni in vederea în­deplinirii sarcinilor celui de-al doi­lea plan cincinal de dezvoltare social-economică a Algeriei, situa­ţia din agricultură. Chadli Bepdje­­did, secretarul general al F.E.N., preşedintele Algeriei, a rostit o cuvintare. COMUNICAT. In localitatea Abuja, din Nigeria, s-au încheiat lucrările celei de-a IX-a reuniuni la nivel Înalt a Comunităţii Econo­mice a Statelor Vest-Africane (E.C.O.W.A.S.). Intr-un comunicat dat publicităţii după şedinţa finală a reuniunii se arată că cele 16 tari membre ale E.C.O.W.A.S. relevă ne­cesitatea extinderii colaborării din­tre ele ca un mijloc important pen­tru depăşirea dificultăţilor econo­mice persistente cu care se con­­n­fruntă. Potrivit rezoluţiilor adopta­te, participanţii au căzut de acord să semneze un pact de neagresiune care să preîntîmpine orice si­tuaţie de conflict intra membrii E.C.O.W.A.S. Uniunea Sovietică se pronunţă pentru măsuri concrete de dezarmare reciprocă O cuvintare a secretarului general al C.C. al P.C.U.S., Mihail Gorbaciov VARŞOVIA 2 (Agerpres). — Luind cuvîntul la uzinele „Karol Swier­­czewski", din Varşovia, Mihail Gorbaciov, secretar general al C.C. al P.C.U.S., s-a referit la unele pro­bleme ale situaţiei internaţionale. El a arătat că, astăzi, la orizontul po­litic se conturează clar pericolul nu­clear. Este important, a spus el, ca lumea să fie conştientă că mai multe arme nu înseamnă in prezent mai multă securitate, ci mai puţină. Un război nuclear global nu poate fi continuarea unei politici raţionale, căci el va pune capăt vieţii şi deci oricărei politici. Iată de ce noi pro­punem atit de insistent să începem dezarmarea de baze reciproce. Lan­săm guvernelor occidentale chemarea să se oprească la limita dincolo de care cursa înarmărilor poate scăpa de sub control. Zilele trecute — a spus vorbitorul — glasul statelor socialiste partici­pante la Tratatul de la Varşovia s-a făcut din nou auzit cu tărie. După complexul de măsuri referitoare la încetarea experienţelor nucleare, re­ducerea şi lichidarea armelor de distrugere In masă, noi am propus un plan concret de reducere a ar­melor convenţionale şi a forţelor ar­mate in Europa. Vorbind, recent, la Glassboro, pre­şedintele S.U.A., Ronald Reagan, a recunoscut, deşi nu fără reţineri, se­riozitatea noilor propuneri formulate de noi privind, reducerea armamen­telor nucleare. El a declarat că acum poate interveni un punct de cotitură in eforturile îndreptate spre conso­lidarea securităţii şi păcii în întrea­ga lume şi, în acest context, a ridi­cat din nou problema unei intîlniri sovieto-americane la nivel înalt. Nu vom face decit să salutăm o atitu­dine mai serioasă si mai responsa­bilă a Washingtonului in problemele dezarmării. Recent — a arătat M. Gorbaciov — i-am trimis preşedintelui o scrisoare continind propuneri concrete in le­gătură cu modul în care situaţia poate fi, scoasă din impas, in legă­tură cu modul in care se poate în­cepe. In sfirşit, lichidarea munţilor de arme. Sperăm — a arătat, in în­cheiere, secretarul general al C.C. al P.C.U.S. — că Administraţia ameri­cană se va alătura iniţiativelor noastre, va face posibilă o intilnire si elaborarea unor Înţelegeri pe care popoarele Europei si ale întregii lumi le aşteaptă cu speranţă. IN CADRUL SESIUNII DE URGENŢA A CONSILIULUI DE SECURITATE AL O.N.U. Fermă dezaprobare a sprijinului acordat de S.U.A. contrarevoluţionarilor din Nicaragua NAŢIUNILE UNITE 2 (Agerpres). — Consiliul de Securitate al O.N.U. s-a reunit in sesiune de urgenţă la cererea Republicii Nicaragua pentru a examina situaţia creată prin re­centa decizie a Camerei Reprezen­tanţilor a Congresului S.U.A. de a acorda un ajutor economic şi militar in valoare de 100 milioane de dolari elementelor contrarevoluţionare anti­­sandiniste. In discursul său, ministrul nicara­­guan de externe, Miguel d’Escoto, a condamnat cu fermitate hotărirea fo­rului legislativ american, arătind că aceasta va submina serios eforturile de pace în America Centrală depuse de ţările membre ale „Grupului de la Contadora" şi de O.N.U. Vorbi­torul a arătat că poporul nicaraguan este decis să-şi apere independenţa şi a apreciat că singura cale de evi­tare a agravării situaţiei o repre­zintă angajarea între S.U.A. şi Nica­ragua a unui dialog politic direct. Reprezentantul Venezuelei — ţară care alături de Columbia, Mexic şi Panama face parte din „Grupul de la Contadora“ — a subliniat că de­cizia S.U.A. dăunează eforturilor a­­cestor state de promovare a unei so­luţii politice, negociate,­in proble­mele existente în America Centrală şi a arătat că noua măsură Întreprin­să de guvernul Statelor Unite este contrară principiilor şi normelor dreptului şi legalităţii internaţio­nale. Vorbind din partea statelor parti­cipante la mişcarea de nealiniere, reprezentantul Indiei a evidenţiat că ajutorul acordat de guvernul ameri­can elementelor contrarevoluţionare periclitează grav pacea şi securitatea în regiune şi a cerut tuturor state­lor membre ale O.N.U. să sprijine activ eforturile de pace întreprinse de „Grupul de la Contadora". Vorbi­torul a reiterat solidaritatea fermă a ţărilor nealiniate cu Republica Nica­ragua şi a adresat un anei O.N.U. şi comunităţii internaţionale să acorde întregul sprijin poporului nicaraguan in lupta sa pentru apărarea suvera­nităţii şi integrităţii teritoriale a ţării sale. Reprezentantul Statelor Unite a în­cercat, în discursul său, să justifice politica tării sale de amestec in tre­burile interne ale Republicii Nicara­gua, politică ce este respinsă, după cum se ştie, de o mare parte a opi­niei publice americane şi de majori­tatea covirşitoare a statelor membre ale O.N.U. CANBERRA. — Ministrul de ex­terne al Australiei, Bill Hayden, a criticat hotărirea forului legislativ al S.U.A. de a acorda 100 milioane de dolari pentru ajutorarea elemente­lor contrarevoluţionare antisandinis­­te. Arătind, în cadrul unei confe­rinţe de presă, că guvernul sandinist din Nicaragua a fost ales şi se bucură de sprijinul populaţiei, şeful diplomaţiei australiene a atras aten­ţia că incurajarea elementelor con­trarevoluţionare ..ridică probleme serioase, de principiu, în legătură cu modul de desfăşurare a relaţiilor intre state suverane“. CARACAS. — „­Grupul de la Con­tadora» şi-a încheiat o etapă impor­tantă a procesului său de mediere privind soluţionarea pe căi politico­­diplomatice, prin negocieri, a stării conflictuale din America Centrală“ , a declarat la Caracas, ministrul venezuelean al relaţiilor externe, Si­mon Alberto Consalvi, transmite agenţia I.P.S. „Revine acum guver­nelor ţărilor din regiune sarcina să adopte măsuri pentru realizarea in fapt a acordului de pace propus de­­Grupul de la Contadora­“ , a ară­tat el. ÎN POFIDA PROTESTELOR OPINIEI PUBLICE AMERICANE ŞI INTERNAŢIONALE S.U.A. au efectuat un nou experiment în cadrul programului „războiul stelelor“ WASHINGTON 2 (Agerpres).­­ In condiţiile in care in Statele Unite şi in întreaga lume se înmulţesc luă­rile de atitudine împotriva proiectu­lui american „Iniţiativa de Apărare Strategică“ (S.D.I.), avertizindu-se in legătură cu riscurile pe care acesta ie prezintă pe planul escaladării cursei înarmărilor nucleare şi al ex­tinderii competiţiei militare in spa­ţiul cosmic, ministrul american al apărării, Caspar Weinberger, a anun­ţat că S.U.A. au efectuat, recent, un experiment care face parte din cer­cetările asupra „războiului stelelor“. Este vorba de distrugerea în zbor a unui obiect, ce se deplasa la 4 000 m înălţime cu o viteză superioară de trei ori vitezei sunetului, de către o rachetă lansată din avion, de la alti­tudinea de 15 000 m. Testul a avut loc la 27 iunie, deasupra poligonului de la White Sands (New Mexico) — precizează agenţiile Reuter şi France Presse. Noi acţiuni împotriva regimului de apartheid de la Pretoria PRETORIA 2 (Agerpres). — Lideri ai celei mai mari centrale sindicale a populaţiei de culoare din Republi­ca Sud-Africană, COSATU, s-au re­unit, intr-un loc secret, pentru a hotărî un plan de acţiuni, ca răs­puns la măsurile abuzive adoptate de autorităţi prin impunerea, la 12 iunie, a stării de urgenţă. Agen­ţia U.P.I., citind surse ale COSATU, relevă că in momentul de fată in Închisori, printre cele 4 000 de per­soane arestate, se află 900 de lideri, muncitori, lucrători din comerţ care aparţin sindicatului. Din surse pro­prii, agenţia Reuter informează că data declanşării acţiunilor antigu­vernamentale de către sindicat ar putea fi 14 iulie. Un ultim bilanţ al climatului de violenţă din R.S.A. relevă că de la instituirea stării de urgenţă şi-au pierdut viaţa 109 persoane. Pe de altă parte, agenţiile interna­ţionale de presă informează că auto­rităţile de la Pretoria au anunţat abolirea unor limitări privind depla­sarea negrilor. Unele organizaţii de opoziţie, intr-o primă reacţie, au declarat că măsura anunţată de au­torităţi nu schimbă cu nimic politica oficială de apartheid. LUCRĂRILE CONGRESULUI Al X-LEA AL PARTIDULUI MUNCITORESC UNIT POLONEZ VARŞOVIA 2 (Agerpres). — I. Dumitraşcu transmite : In cea de-a patra zi a lucrărilor Congresului al X-lea al Partidului Muncitoresc Unit Polonez au continuat discuţiile pe marginea Raportului Comitetului Central, Raportului Consiliului de Miniştri cu privire la direcţiile dez­voltării econ­omico-sociale a Poloniei in perioada 1986—1990 şi pină in 1995, a celorlalte documente prezen­tate forumului comuniştilor polo­nezi. Au fost relevate Împlinirile şi nea­junsurile in diverse domenii, fiind făcute, totodată, sugestii şi propu­neri concrete care să poată duce la ridicarea activităţii partidului pe o treaptă calitativ superioară. Delega­ţii au subliniat necesitatea asigură­rii premiselor pentru dezvoltarea un ritm susţinut a industriei şi agri­culturii, a celorlalte sectoare, ca şi a folosirii la parametri superiori a întregului potenţial material şi uman de care dispune Polonia, realizării de economii importante de materii prime şi materiale. Multi vorbitori s-au referit la rolul şcolii in pregă­tirea tinerei generaţii pentru muncă şi viaţă, la participarea tinerilor la efortul general de dezvoltare eco­­nomico-socială a tării, in prezent şi in perspectiva următorilor 15 ani. A fost subliniată, de asemenea, im­portanta colaborării economice si a schimburilor comerciale cu alte ţări. In vederea soluționării problemelor cu care este confruntată economia poloneză. Lucrările congresului continuă. PARIS Manifestări culturale dedicate României PARIS 2 (Agerpres).­­ La Paris l-au desfăşurat, sub auspiciile „Uniunii Latine“, in colaborare cu ambasada română, o suită de ma­nifestări culturale româneşti. La casa de cultură „Latina“ a avut loc o „Seară românească“, in cadrul manifestării, asistenţa a vi­zitat o expoziţie de carte in care, la loc de frunte, se aflau volume consacrate personalităţii si activită­ţii preşedintelui Nicolae Ceauşescu editate in Franţa, precum şi o ex­poziţie infăţişind imagini din România contemporană. In alocuţiunea rostită cu acest prilej, Philippe Rossillon, secretar general al „Uniunii Latine“, a evocat aspecte semnificative din istoria României, evidenţiind latini­tatea poporului român, vocaţia şi lupta sa multiseculară pentru inde­pendenţă şi suveranitate naţională. A luat cuvintul, de asemenea, ambasadorul României la Paris, Gheorghe Tache. La cinematograful „Latina“ a avut loc „Săptămina filmului românesc“, in cadrul căreia au fost prezentate producţii ale cinematografiei con­temporane din tara noastră. CU PRILEJUL CELEI DE-A 65-A ANIVERSARI A CREĂRII P.C. CHINEZ Adunarea festivă de la Beijing BEIJING 2 (Agerpres). — Cu pri­lejul marcării celei de-a 65-a aniver­sări a creării Partidului Comunist Chinez, in Sala Mare a Poporului, din Beijing, a avut loc o adunare festivă — relatează agenţia China Nouă. Au luat parte membri ai con­ducerii P.C. Chinez, ai guvernului, militari, peste 20 000 de veterani ai partidului.. In Încheierea adunării a fost prezentat un spectacol. Dialogul — bază universală a păcii Reuniunea internaţională de la Roma ROMA 2 (Agerpres). — Sub devi­za „Dialogul — bază universală a păcii“, la Roma s-au deschis miercuri lucrările unei reuniuni internaţiona­le la care participă delegaţi din a­­proximativ 75 de ţări. Printre parti­cipanţi se numără secretarul general al O.N.U., Javier Perez de Cuellar, şi alte personalităţi politice. La reu­niune vor fi examinate o serie de probleme importante ale lumii con­temporane, intre care oprirea cursei Înarmărilor şi realizarea de progre­se pe calea dezarmării, reluarea des­tinderii, dezvoltarea cooperării din­tre state, îmbunătăţirea relaţiilor Est-Vest, reluarea dialogului Nord- Sud, Întărirea păcii şi securităţii in­ternaţionale. La 4 iulie, in ultima zi a lucrărilor acestui forum, organizat cu prilejul Anului Internaţional al Păcii. In fața participanților va lua cuvîntul secretarul general al O.N.U. // ORIENTUL MIJLOCIU • Evoluţia situaţiei din Liban • Conferinţă Internaţională in problema palestiniană BEIRUT 2 (Agerpres).­­ Agen­ţiile internaţionale de presă anunţă că miercuri, în Beirut, se semnala o respectare a Acordului de încetare a focului încheiat intre principalele miliţii rivale din capitala libaneză. Aproximativ 1 000 de soldaţi şi poli­ţişti libanezi dislocaţi în Beirutul de vest menţin controlul situaţiei din această parte a oraşului, rechiziţio­­nînd armele şi patrulînd pe străzi, arată agenţia Reuter. După o lună de lupte intense intre părţile aflate in conflict, statisticile privind pierderile umane relevă ade­vărata dimensiune, dramatică, a si­tuaţiei de conflict prelungit. Citind surse militare şi ale spitalelor, agen­ţia Reuter relevă că, in urma cioc­­nirilor desfăşurate în luna iunie, in Liban au fost ucise 260 de persoane, cu 70 mai mult decit in luna mai. Luptele dintre miliţiile Amal şi luptătorii palestinieni din sudul ca­pitalei libaneze au provocat moartea a 119 persoane. In cei 11 ani de război civil, cel puţin 100 000 de oameni şi-au pier­dut in Liban, viaţa. VIENA 2 (Agerpres). — La Viena s-au deschis lucrările celei de-a III-a conferinţe internaţionale in problema palestiniană, la care parti­cipă reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din unele ţări din Europa, Asia, Africa şi America de Nord. Convocată din iniţiativa Comi­tetului O.N.U. pentru exercitarea drepturilor inalienabile ale poporu­lui palestinian, reuniunea va dezbate probleme legate de necesitatea con­vocării cit mai urgent posibil a unei conferinţe internaţionale în proble­ma Orientului Mijlociu, sub egida O.N.U., cu participarea tuturor sta­telor interesate, şi a altor chestiuni legate de soluţionarea problemei pa­lestiniene. Datoriile externe şi protecţionismul­­ puternice b­une In calea progresului tarilor In curs de dezvoltare Sesiunea Consiliului Economic şi Social al O.N.U. GENEVA 2 (Agerpres). — Luind cuvîntul la Geneva cu prilejul des­chiderii sesiunii Consiliului Economic şi Social al O.N.U. (ECOSOC), secre­tarul general al Naţiunilor Unite, Javier Perez de Cuellar, a atras atenţia asupra proporţiilor alarman­te şi implicaţiilor grave ale proble­mei datoriei externe a ţărilor in curs de dezvoltare, care afectează efortu­rile de progres ale acestor state şi provoacă perturbaţii serioase în viaţa economică mondială. El a lansat un apel la uşurarea poverii pe care tre­buie să o suporte ţările in curs de dezvoltare ca urmare a datoriei ex­terne masive şi a apreciat, în acest sens, că sunt necesare noi credite in­ favoarea acestor state, precum şi re­ducerea ratei dobinzilor, sugerând, in context, că „ţările cu venituri reduse ar putea plăti o parte a datoriei în moneda lor naţională“. Secretarul ge­neral al O.N.U. s-a referit, în conti­nuare, la implicaţiile negative pe care le au asupra economiilor ţărilor in curs de dezvoltare măsurile protec­­ţioniste adoptate de unele state occi­dentale, care privează ţările sărace de posibilitatea obţinerii unor re­surse financiare necesare realizării programelor lor de dezvoltare econo­mică. De asemenea, vorbitorul a ca­lificat drept o anomalie, ce se cere eliminată, transferul spre statele bo­gate al unor resurse din ţările în curs de dezvoltare în termeni de schimb inechitabili, care împiedică ţările rămase în urmă din punct de vedere economic să-şi asigure mij­loacele necesare pentru o rată stabi­lă a creşterii lor economice. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA . Cod 71 341. Bucureşti Piaţa Scrnteii nr. 1. Tel. 1T 60 10, 17 60 30. Abonamentele se fac la oficiile poştale şi difuzori­ din întreprinderi şi instituţii. Cititorii din străinătate au pot abona prin Sectorul export-import presă P.O. Box 12­ 201, telex 10376 prsfic Bucureşti, Calea Griviţei nr. 64—66. Tiparul : Combinatul poligrafic CASA SCINTEII 40 360 .ROMPRESFILATELIA“ —

Next