Scînteia, martie 1987 (Anul 56, nr. 13849-13874)

1987-03-01 / nr. 13849

SCINTEIA - duminică 1 martie 1987 Cronica zilei Tovarăşul Petru Enache, membru supleant al Comitetului Politic Exe­cutiv, secretar al C.C. al P.C.R., a primit o delegaţie de activişti ai Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condusă de Zbigniew Domino, ad­junct al şefului secţiei cultură a C.C. al P.M.U.P., care, la invitaţia C.C. al P.C.R., a efectuat o vizită pentru schimb de experienţă în ţara noastră, în perioada 23—28 februa­rie a.c. în cadrul convorbirii care a avut loc cu acest prilej au fost evocate bunele raporturi de prietenie şi co­laborare statornicite între Partidul Co­munist Român şi Partidul Muncito­resc Unit Polonez, între România şi Polonia, exprimîndu-se dorinţa de a le adunei şi extinde în viitor, în spi­ritul înţelegerilor realizate intre to­varăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România, şi tovarăşul Wojciech Jaruzelski, prim-secretar al Comite­tului Central al Partidului Muncito­resc Unit Polonez, preşedintele Con­siliului de Stat al Republicii Popu­lare Polone, spre binele şi în inte­resul popoarelor român şi polonez, al cauzei socialismului şi păcii. La întrevedere a participat Bo­­guslaw Stahura, ambasadorul R.P. Polone la Bucureşti. In perioada vizitei în ţara noastră, delegaţia de activişti ai P.M.U.P. a avut convorbiri la C.C. al P.C.R., la Consiliul Culturii şi Educaţiei So­cialiste, comitetele municipal Bucu­reşti şi judeţean Iaşi ale P.C.R., Uniunea scriitorilor şi Uniunea com­pozitorilor, a vizitat obiective econo­mice şi social-culturale din Capitală şi municipiul Iaşi. tv 11.50 Telex 11.35 Lumea copiilor • Telefilmoteca de ghiozdan : „Benji" (color). Ul­timul episod ÎS:40 Din cununa cintecului românesc (color). Muzică populară 13.00 Album duminical (parţial color) 14.50 A invăţa, a munci, a cerceta (co­lor). Reportaj 15.00 închiderea programului 19.00 Telejurnal 19,15 Cîntarea României (color). De pe marea scenă a ţării pe micul ecran 80,05 Film artistic: „Mîndrie şi preju­decată" 51,50 Telejurnal 22.00 închiderea programului Luni 2 martie. 20.00 Telejurnal 20,15 Orizont tehnico-ştiinţific 20,30 Tezaur folcloric (color) 20.45 Secvenţe marocane (color) 21.00 Roman-foileton : „Rebecca“. Ecra­nizare a romanului scriitoarei Daphne du Maurier. Cu : Lau­rence Olivier, Joan Fontaine, George Sanders, Judith Anderson, Nigel Bruce, Reginald Denny. Re­gia : Alfred Hitchcock. Ultimul episod 21.50 Telejurnal 22.00 închiderea programului vremea Institutul de meteorologie şi hidrolo­gie comunică timpul probabil pentru intervalul 1 martie, ora 20 — 4 martie, ora 20. In ţară . Vremea se va răci. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accentuate la început în sud-estul ţării, unde local se vor semnala precipitaţii, mai ales sub formă de ninsoare, apoi, spre sfîrşitul intervalului, înnorările se vor accentua în vest, unde, doar pe alocuri, vor cădea ploi, lapoviţă şi nin­soare. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat, cu unele intensificări în primele zile în estul şi sud-estul teritoriului, viscolind, izolat, ninsoarea, iar spre sfirşit în sud-vest. Temperaturile mi­nime, nocturne, vor fi cuprinse între minus 15 şi minus 5 grade, mai cobo­­rîte pe alocuri în primele nopţi în nor­dul şi în centrul ţării sub minus 20 de grade, dar uşor mai ridicate în ultima noapte, iar maximele, diurne, în gene­ral între minus 7 şi plus 3 grade. In Bucureşti . Vremea se va răci. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai accen­tuate la început, cînd vor cădea pre­cipitaţii mai ales sub formă de nin­soare. Vîntul va sufla slab pînă la mo­derat, cu unele intensificări în prima zi. Temperaturile minime vor fi cu­prinse între minus 10 și minus 5 grade, cele maxime între minus 2 și plus 3 grade. INSPECTORATUL GENERAL AL MILIŢIEI - Direcţia circulaţie­­­ Incepind cu data de 1 martie 1987 se reia circulaţia autoturismelor proprietate personală, în municipiul Bucureşti şi în toate judeţele ţării. Duminică, 1 martie a.c., circulă autoturismele cu număr de înmatri­culare fără soţ. PREVENIREA HEPATITELOR VIRALE Hepatita epidemică, denumită în prezent virală, este una din bolile infecţioase cu cea mai mare răspân­­dire pe întreg globul. Nu numai că orice persoană care n-a suferit de hepatită se poate îmbolnăvi, dar chiar şi cele care au trecut prin această suferinţă pot avea neşansa de a se îmbolnăvi din nou.­ Explica­­ţia constă în faptul că există 4 tipuri de hepatite virale : A, B, non A non B (NANB)’ şi cu virus delta, com­plet deosebite între ele din punct de vedere imunologic, aşa incit un om care a avut un tip de hepatită nu devine imun faţă de celelalte. Cu toate acestea, specialiştii considera că prevenirea hepatitei virale este posibilă. Am solicitat in acest sens recomandări prof. dr. docent Marin VOICULESCU, membru corespon­­dent al Academiei, şi conf. dr. Mir­­cea ANGELESCU, şeful clinicii de boli infecţioase de la spitalul Colen­­tina, autori a numeroase lucrări ştiinţifice şi cu o vastă experienţă în tratarea hepatitelor virale. Unde se află virusurile hepatitei? în primul rînd in organismul bolna­­vului, care pe diferite căi elim­ina virusul respectiv, specific tipului de hepatită. Omul bolnav de hepatită de tip A elimină virusul pe cale in­testinală şi este contagios numai trei săptămîni de la începutul bolii. In­ cazul hepatitei de tip B, bolnavii sunt contagioşi o perioadă mai înde­lungată, unii rămîn purtători de virus ani de zile sau chiar toată viaţa, motiv pentru care nu au voie să doneze singe. Există şi persoane care, fără să fi suferit în mod vizibil de hepatită, au antigenul HBs (deci virusul B) in singe. Cum ajunge virusul să se răspîn­­dească şi să îmbolnăvească alţi oa­meni ? In cazul hepatitei de tip A, virusul poate fi introdus în gură cu mina nespălată, murdară. Contami­narea mai poate avea loc prin sărut, contact direct cu bolnavul, folosirea unor obiecte personale care nu sunt foarte bine spălate. Obiceiul de a bea trecind sticla cu apă sau altă băutură de la o persoană la alta, în șir, constituie un risc de îmbolnăvi­re, pentru că virusul din saliva unui purtător de virus poate fi transmis celorlalţi. La fel de neigienic este obiceiul ca mai multe persoane să muşte din acelaşi măr, covrig, pîine etc. Tot ce a atins omul bolnav poate fi contagios. Virusul hepatitei de tip B pătrunde în organism in mod direct, pe calea sîngelui, prin mici răniri, la mani­chiură, zgîrieturi la bărbierit, injec­ţii cu instrumente nesterilizate prin fierbere (aşa cum se întimplă cu persoanele necalificate care fac in­jecţii fără a fi autorizate) sau trans­fuzii. Uneori, o simplă atingere cu sîngele bolnavului poate produce îmbolnăvirea. • Firul infecţiei pleacă deci de la rezervorul de viruşi pe care îl poartă bolnavii de hepatită (cu icter sau fără icter) şi de la purtătorii sănă­toşi de virus. In cazul hepatitei A, calea de transmitere este în special cea digestivă, prin circuitul de la intestin, de unde se elimină viruşii. OMUL ŞI VIAŢA RAŢIONALĂ care apoi, prin nerespectarea reguli­lor de igienă (nespălarea pe miini), ajung să contamineze alimentele. Iată citeva modalităţi de transmitere a hepatitei A : atingerea de către o persoană purtătoare de viruşi a pli­nii, numărarea banilor umezindu-i cu degetul dus la gură, îngrijirea unui bolnav de hepatită fără ca după aceea mîinile să fie bine spălate, lăsarea alimentelor descoperite şi care în felul acesta pot fi atinse de muşte şi alte insecte. Lipsa de igienă constituie, aşadar, un risc important de transmitere a hepatitei A. O dată pătruns virusul în orga­nism, cum se manifestă boala . Ca şi în cazul altor boli infecţioase, pe­rioada de început poate deruta atît pe cel suferind, cit şi pe cei din jur. Incubaţia (perioada care se scurge din momentul infecţiei cu virus pină la apariţia primelor simptome de boală) durează 15—40 de zile la he­patita A şi 50—150 zile pentru cea de tip B. Boala începe, clinic, fără icter, dar cu o oboseală persistentă, senzaţie de greutate la apăsarea ficatului, greaţă, lipsă de poftă de mîncare, constipaţie, dureri muscu­lare şi în articulaţii (ca în răceală), febră 37—38’, dureri de cap, astenie, urticarie, uneori singerări gingivale etc., timp de 4—10 zile, uneori şi mai mult. Bolnavul se alarmează în ge­neral abia cind apare icterul : îngăl­­benirea pielii şi alte semne (perioadă care merge pînă în a 14—21-a zi de boală, pentru a scădea apoi treptat în alte 10—14 zile, o dată cu revenirea apetitului şi a bunei dispoziţii). Nu de puţine ori, icterul poate să nu apară (forme anicterice), ceea ce face ca aceste hepatite să rămână neştiute de bolnav, nedescoperite. Bolnavul trebuie să ajungă la medie, pe cit posibil, înainte de apariţia icterului, care anunţă deja o sufe­rinţă gravă a ficatului. Boala poate fi identificată prin analize speciale, probe hepatice, chiar înainte de apa­riţia icterului. Este bine să se ştie că ficatul se reface treptat in 3—4 luni, perioadă cînd este posibilă re­venirea bolii dacă nu se respectă indicaţiile medicului. Dacă în hepatita A evoluţia favo­rabilă este urmată de vindecare completă, in circa 1—3 luni, hepatita B (cu antigen HBs) are o evoluţie mai prelungită, deseori dificilă, iar perioada de supraveghere a bolna­vului este mai lungă. Intrarea în convalescenţă şi vin­decarea după o boală acută în hepa­tita de tip A şi mai lent după hepa­tita B (după o boală acută de circa 2 luni) se anunţă prin retragerea semnelor de boală , revine apetitul, dispare senzaţia de oboseală, ficatul işi recapătă dimensiunile normale şi nu mai este sensibil la apăsare etc. Perioada convalescenţei decide perfectarea vindecării (1—2 luni la hepatita de tip A şi 2—3 luni la cea de tip B) şi a consolidării, pentru a se preveni trecerea într-o hepatită cronică. Cu o bună supraveghere a convalescenţei, hepatita virală de tip A se vindecă complet şi pentru tot­deauna, iar pentru hepatita de tip B vindecarea se poate obţine în circa 90 la sută din cazuri ; restul de zece la sută îi reprezintă purtătorii cro­nici de virus, hepatita cronică şi uneori ciroza hepatică. Vindecările în hepatitele virale se obţin prin colaborarea strînsă a pa­cientului cu medicul, dar, dată fiind severitatea bolii, este infinit mai bine să le prevenim. Cele mai multe din măsurile de prevenire sunt, așa cum am văzut, pe cit de simple, pe atît de utile, de eficace. Elena MANTU 4 _______________________ ------, DIN ORIZONTURILE CUNOAŞTERII • MAI MULT AUR NEGRU. o­­ nouă şi originală tehnologie de extracţie a­­ ţiţeiului şi gazelor, cu ajutorul unor pro­­­­cese de vibraţii, care permit creşterea de­­ cinci ori a randamentului sondelor, a fost­­ pusă la punct de specialiştii Institutului * pentru studiul maşinilor al Academiei de­­ ştiinţe a U.R.S.S. I Pentru grăbirea extragerii hidrocarburi-­­­lor, este suficient să se instaleze pe fundul­­ sondei un mic dispozitiv generator de vi­­­­braţii, alcătuit, in principal, dintr-un cilin­­­­dru de oţel, prevăzut cu orificii. înainte de­­ a urca la suprafaţa pămîntului, ţiţeiul şi­­ gazele care-1 însoţesc vor trebui să treacă­­ prin acest dispozitiv ale cărui orificii sunt 7 astfel executate, incit ţiţeiul şi gazele se­­ amestecă într-un anumit mod, ceea ce de-­­ termină apariţia unor vibraţii. Energia vi-­i­bratorie astfel creată stimulează accesul­­ ţiţeiului spre suprafaţă. 7 Cu succes se poate aplica noua metodă­­ şi in vederea creşterii debitului in conduc-­­ tele prin care se transportă ţiţei şi gaze. In­­ plus, prin vibraţii, se pot separa eficient­ă gazele de ţiţeiul pe care-l însoţesc, dar şi particulele de rocă antrenate, ceea ce per­mite ca, la prelucrarea ţiţeiului, să se poată extrage mai multă benzină de calitate su­perioară. Aplicarea noii tehnologii are ca principal efect economic reducerea substanţială a consumurilor energetice în extracţia, trans­portul şi prelucrarea hidrocarburilor. • UN MILIARD DE OPERAŢII PE SECUNDĂ, iată recordul de viteză pe care îl deţine supercalculatorul Cray-2, fabricat de firma Seymour Cray. Perfor­manţele sale sunt de un milion de ori mai înalte decit cele ale calculatorului IBM PC. Cu circuitele cele mai rapide şi de cea mai avansată integrare, noul calculator are un ciclu de bază de 4,1 miliardimi de secundă, iar memoria sa comună pentru cele patru microprocesoare se ridică la 256 milioane de cuvinte de 64 biţi. In aceste condiţii, timpul de deplasare a electronilor ridică serioase probleme. Pentru a ciştiga In vi­teză, trebuie apropiate la maximum circui­tele. De aici, forma curioasă, foarte com­pactă a calculatorului Cray-2. Inconvenien­tul este insă căldura produsă, datorită apro­pierii prea mari a circuitelor, ceea ce poate duce la arderea instalaţiei. Aceasta este, de fapt, o problemă majoră a tuturor marilor sisteme informatice. In cazul lui Cray-2, răcirea circuitelor se face scufundînd an­samblul maşinii intr-o baie de săruri to­pite, care asigură absorbţia căldurii. In ciuda superiorităţii tehnice remarca­bile, Cray-2 nu constituie decit o maşină de tranziţie, apreciază chiar realizatorii ei. Peste 2—3 ani, ea va fi înlocuită de Cray-3, care se şi află în lucru la Chippewa Falls, in Wisconsin, S.U.A. Noua versiune a ma­şinii este construită cu circuite din arse­­niură de galiu şi va avea performanţe de zece ori mai ridicate decit Cray-2. • ÎMPOTRIVA UNUI REDUTA­BIL FLAGEL. Peste circa cinci ani, după încheierea tuturor testărilor prevăzute, se va putea trece la folosirea pe scară largă a unui nou vaccin, rod al ingineriei ge­netice. Este vorba de vaccinul împotriva paludismului pus la punct prin colabora­rea dintre citeva echipe de cercetători din S.U.A. şi testat cu succes pe şoareci şi iepuri. El va constitui un eficient mijloc de luptă împotriva acestei maladii parazi­tare, care constituie o stare endemică, în cele mai multe ţări tropicale. în lume, în permanenţă, două sute de milioane de copii sunt afectaţi de paludism ; aproape un milion mor in fiecare an în Africa, iar situaţia este pe cale de a se agrava, prin răspîndirea unor paraziţi rezistenţi la medicamentele de sinteză împotriva palu­dismului. In faţa recrudescenţei acestei maladii, se poate lesne înţelege efortul medicinei de a produce un vaccin preven­tiv. In cursul utimilor zece ani, un mare număr de echipe de cercetare s-au lansat într-o adevărată competiţie vizînd desco­perirea şi reproducerea în laborator a unui antigen parazitar, susceptibil de a stimula apărarea imunitară a organismului. In 1984, cercetătorii americani au reuşit să doneze in drojdia de bere o genă a parazitului răs­punzător de paludismul maimuţelor. In prezent, proteina produsă de bacterii recombinate este identică cu proteina anti­gen a bacteriei Plasmodium falciparum, cel mai periculos parazit al paludismului. • ARHITECTURA LUMII. As­tronomia a exercitat dintotdeauna o in­fluenţă majoră asupra civilizaţiei chineze, constituind, totodată, una din temele pre­ferate ale literaturii şi artei. Pînă nu de­mult, cea mai veche referire la astronomie cunoscută în literatura chineză data din anul 240 î.e.n. Este vorba de o lucrare inti­tulată „Primăverile şi toamnele domnului Lu“, în care sunt descrise cele 28 de con­stelaţii din regiunea ecuatorială a cerului. De curînd, a fost însă descoperită o hartă cerească datînd din anul 433 î.e.n. Respec­tiva hartă constituie decorul de pe capacul unui cufăr care a fost găsit, alături de in­strumente muzicale, arme, bijuterii şi vase, într-un mormînt princiar din provincia Hubei. In centrul copacului se află un semn mare reprezentînd Ursa Mare în­tr-un cadru oval, alcătuit din numele celor 28 de constelaţii fundamentale din regiu­nea ecuatorială a cerului. Ornamentaţia cufărului prezintă o deosebită importan­ţă ştiinţifică deoarece permite plasarea primei referiri la constelaţiile respective cu aproape 200 de ani mai devreme decit­­ s-a considerat. Constituirea sistemului de­­ 28 de constelaţii este foarte probabil şi 4 mai­ timpurie. De unde această deducţie 7 7 Dacă un meşteşugar din Hubei, provincie­­ mărginaşă a Chinei, a ales un asemenea­­ motiv decorativ, înseamnă că acesta intra-­­ se deja în repertoriul curent. De fapt, nici­­ nu surprinde la o civilizaţie agrară, cum­­ a fost cea chineză, buna cunoaştere a fe-­­ nomenelor astronomice, pe baza cărora se­­ stabilea calendarul indispensabil organiză-­­ rii activităţilor necesare traiului. 4 In ansamblul ei, ornamentaţia de pe cu­­i fărul recent descoperit atestă importanţa­­ cosmogoniei în universul cotidian chinez. 1 Demersul ştiinţific al observării cerului a ,* pus bazele unei astronomii populare care­­ a avut asupra gîndirii chineze un impact­­ cu totul deosebit, perfect concretizat în­­ artă. Din abundenţa de obiecte din diferite­­ epoci, împodobite cu motive de inspiraţie­­ cosmologică, reiese clar că din cele mai­­ vechi timpuri civilizaţia chineză a ştiut să­­ exprime chiar şi în viaţa de zi cu zi a- a­ceastă nevoie de a cunoaşte „arhitectura­­ lumii“ pînă în cele mai mici detalii. 7 . -------------------------­(Urmare din pag. I) să spun că piloţii nu s-au mai spart ? — Ce socotiţi că au putut reţine Şerban Petrache, ceilalţi oameni din acest episod de muncă ? — Eu am vrut să-i con­ving că pot să-şi rezolve şi singuri o dificultate sau alta. Că pot mai mult chiar decit îşi închipuie ei. Creş­terea şi menţinerea în for­mă în profesie se fac şi pe aceste căi. Adică, stimu­­lînd energiile din fiecare. Acţionînd în aşa fel — mă rog, de la caz la caz — in­cit să reuşeşti să aduci în linia întîi rezervele de in­teligenţă, de efort, de dă­ruire din linia a doua. Re­zerve despre care, am con­statat din practică, unii nici nu ştiu că le au. Iar atunci cind izbuteşti, in­tr-o împrejurare sau alta, să le pui în mişcare, nu­mai ce-i auzi cum se miră: „Nu credeam că sunt în stare să fac cutare ori cu­tare lucru...“ — „O maşină rea poate face şoferul bun“. Parabola-comentariu la cele de mai sus aparţine inginerului şef de secţie coordonator, Vasile Gaiu, îl rugăm să se explice. Şi aflăm : — Compactarea piloţilor în discuţie se realizează în fel şi chip. Variantele le înveţi în timp, experienţa, vorba ceea, se adună bob cu bob. Cînd din acest lanţ lipseşte o verigă. ..maşina e rea“. Prea bine, dar „şo­ferul“ e bun atunci cînd ştie s-o pună în mişcare. Experienţa, capacitatea de a pune la lucru gîndirea, curajul, ca şi încrederea în reuşită te ajută totdeauna să faci faţă neprevăzutu­lui, să depăşeşti cu bune situaţii pe care nu le-ai mai întîlnit. Iar la coc­­serii avem parte şi de u­­nele, şi de altele. Mereu se schimbă reţetele, încercăm să stoarcem ci­ mai multe subproduse, mereu trebuie să sileşti pasul pentru a fi în formă. — Se deprinde uşor, greu această cadenţă ? — Depinde de „formula pedagogică“ a profesoru­lui , e de părere Nicolae David, maistru cocsar. Şi pentru descifrarea a­­firmaţiei sunt decupate din realitatea de aici două sec­venţe şi aşezate faţă în faţă. Un tînăr care abia trecuse pragul cocseriei este dat în grija lui Con­stantin Saculea. Om cu bună pregătire. Tînărul ? Dornic de învăţătură, dar şi copleşit de complexita­tea instalaţiilor. Cum să-l scoţi din această stare de „trac“ ? Aici e aici ! Au toţi meseriaşii buni tactul pedagogic, puterea, autori­tatea necesare pentru a-i ajuta să depăşească o ase­menea stare ? Iată între­bări nu lipsite de temei. Saculea a început prin a-l despovăra pe tînăr de... complexul instalaţiilor. L-a ajutat cu răbdare să priceapă că ceea ce pare greu de descurcat devine uşor atunci cind afli rostul fiecărui lucru. L-a adus nu o dată în faţa schemei de pornire a fluxului. Şi l-a pus să privească cu aten­ţie, să verifice singur, să descopere singur eventua­le erori în funcţionare. U­­neori reuşea, alteori nu. Şi aşa, pas cu pas, a învă­ţat meserie. Iar în citiva ani tînărul a ajuns să ţină locul şefului de echipă, să nu-i mai sperie schema de funcţionare, să capete în­credere şi gustul pentru a şti, a se pregăti, a descifra tainele profesiei. Cam în aceeaşi perioadă, unui om la fel de capabil, de la un post al bateriei, ii este dat şi lui un tînăr în grijă. Profesorul ? Foarte bun, repetăm, în munca lui, dar la capitolul pedagogie nu uza decit de formule care începeau cu nu : „Nu ac­ţionezi mecanismul cutare că strici instalaţia „Nu te atinge de cutare lucru că e jale !“... Nu face pa­ Sul ăla, nu te hazarda pe direcţia aia, numai nu şi nu... Incit, după citeva zile de interdicţii de tot felul, care mai de care mai... prăpăstioase, tină­­rul şi-a căutat altă mese­rie, cocseria pierzînd un om care, cine poate şti, pe alte miini probabil că avea toate şansele să-şi facă un viitor aici. — Răsucind zicala expri­mată mai înainte, şi o „mină bună“ poate merge la eşec în privinţa creşterii oamenilor de calitate ?... — ...dacă nu deţine se­cretul muncii cu omul, da, e de acord Emil Odea, maistru la întreţinerea u­­tilajelor. Sunt lucruri asu­pra cărora noi nu avem dreptul să închidem ochii, să spunem că : „las că merge şi aşa“. Lipsa de răspundere, conştiinţa scă­zută în felul de a înţelege şi a-ţi face datoria se răz­bună şi tocmai de aceea noi suntem­ neîngăduitori cu asemenea neajunsuri. — Dincolo de afirmaţia de ordin general, iată pro­ba „ruptă“ din realitatea de producţie. Oamenii de la întreţinere au aici, la cocserii, zi de zi revizii la utilaje. Stare firească, deoarece se lucrează la temperaturi şi presiuni mari, la solicitări meca­nice deosebite. Unei ma­şini de şarjare i-a venit şi ei rîndul la revizie, totul a mers normal, spre sfîr­şitul schimbului meşterul face controlul de rigoare şi vede o neregulă la un rul­ment. „Cine a lucrat aici ?“ „C. Bădoi“ m­i se răspun­de: „Să vină încoace“. Vine Bădoi şi zice : „Meş­tere, n-am văzut rulmen­tul ăsta nenorocit, se mai întîmplă...“. „Nu trebuie să se întîmple, l-a între­rupt meşterul. Inchipuieş­­te-ţi că instalaţia asta ar fi un avion şi tu îl laşi să zboare cu un rulment de­fect. Ei 7 I-ai da drumul să se înalţe In văzduh 7“ „Nu !" „Perfect. Stai pe timpul tău şi pe banii tăi şi repară ceea ce trebuia să faci bine din capul lo­cului, din proprie conştiin­ţă muncitorească“. — Măsura a fost un fel de sancţiune, nu 7 — Pentru un om cu bun simţ, cu orgoliu de mese­riaş care şi-a cîştigat pe merit o platformă de pres­tigiu, răspunde inginerul şef de secţie coordonator, ceea ce s-a petrecut cu Bădoi chiar este o sanc­ţiune. Iar cel care a tre­cut printr-o asemenea ex­perienţă, e sigur, va face totul să nu mai dea piept cu ea. Dezvăţul de anu­mite mentalităţi nu se pro­duce de la sine, fiecare dintre noi este convins de acest adevăr, cu omul se cuvine — şi merită ! — să munceşti clipă de clipă, deoarece cum îl creştem aşa ii avem. Mijloacele de creştere sunt, precum s-a văzut din episoadele înfăţişate de in­terlocutorii noştri, de o mare diversitate. Şcoala muncii — acest uriaş la­borator de formare şi că­­lire a virtuţilor morale înaintate — oferă neconte­nit soluţii. Iată, intr-un schimb de noapte, oamenii lui V. Maftei nu au făcut tot ceea ce le stătea în putinţă să evite îngheţarea unui utilaj. Da, s-au înre­gistrat cu producţia cu­venită, dar au predat şta­feta lui Vasile Andrei cu neajunsul amintit. Şase ore au cheltuit cei care au preluat schimbul pînă au adus utilajul la starea de funcţionare. Timp în care s-a pierdut producţie. Din neglijenţa celor care au lucrat noaptea. Şi cum orice neglijenţă are nota ei de plată — e firesc şi echitabil să fie aşa — cele şase ore au fost suportate de vinovaţi. — Măsură educativă cu­rentă aici, la cocserii, con­chide Nicolae David. Nu numai pentru a asigura un flux continuu, netulbu­rat al producţiei de cocs, ci şi pentru a înrădăcina un flux de răspundere munci­torească, revoluţionară la fiecare om, pe fiecare post. ...Cocsul se produce la 1 320 de grade Celsius. Cu toleranţe admise de plus ori minus 7 grade. la ce temperaturi se formează şi se călesc făuritorii de cocs din vatra siderurgică a Galaţiului . Din secven­ţele înfăţişate de interlo­cutorii noştri reiese lim­pede că noul aliaj uman devine realitate numai la flacăra exigenţei revolu­ţionare. In acest timp re­voluţionar. Flacără cu temperaturi ridicate. Examenul răspunderii la şcoala muncii teatre cinema • Teatrul Naţional (14 7171, Sala Mare) : Harap Alb — 11 ; Ucenicul vrăjitor — 18 ; (sala Amfiteatru) : Poveste din Hollywood — 18 ; (sala Atelier) : Papa dolar — 10 ; Fata din Andros — 14 ; (sala Studio — 99) : „Medalion liric — Eminescu“ — 16,30. • Opera Română (13 18 57) : Inimă de copil — lt . Ernani-----18. • Teatrul de operetă (14 80 11, la sala mică a Teatrului Naţional): Suzana — 10,30 ; Vînzatorul de păsări — 18,30. • Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“ (sala Schitu Măgureanu, 14 75 46) : Io, Mircea Voievod — 10,30 ; Romeo şi Julieta la sfirşit de noiembrie — 18 . (sala Grădina icoanei, 11 95 44) : Cin­­tec despre mine însumi — 10,30 ; Me­najeria de sticlă — 18. • Teatrul Mic (14 70 81) : Mitică Po­­pescu — 10,30 ; Diavolul şi bunul Dumnezeu — 18. • Teatrul Foarte Mic (14 09 05) : A­­tentie, se filmează — 11 ; Ana-Lia — 18,30. • Teatrul de comedie (16 64 60) : Pe­­ţitoarea — 10 ; Avea două pistoale cu ochi albi şi negri — 18. • Teatrul „C. I. Nottara“ (59 31 03, sala Magheru) : Rîs şi plîns — 10 ; Pădurea —* 18 ; (sala Studio) : Pen­siunea doamnei Olimpia —­ 10,30 ; Sentimente şi naftalină — 18,30. • Teatrul Giuleşti (sala Giuleşti, 18 04 85) : Arta conversaţiei — 11 ; Vi­sul unei nopţi de iarnă —* 18 : (sala mică a Palatului) : Iarna cînd au murit cangurii — 15 . 18.30. • Teatrul satiric-muzical ,,C. Tăna­­se“ (sala Savoy, 15 56 78) : Nimic des­pre elefanţi — 18,30 : (sala Victoria, 50 58 65) . Astăzi se improvizează — 11 ; Bărbatul fatal — 19. • Teatrul ..Ion Creangă“ (50 26 55) ; Vrăjitorul din Oz — 10.30 ; Spectacol de muzică rock și poezie —• 17 ; 19;30. • Punct... și de la capăt : LUMINA (14 74 16) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, CUL­TURAL (83 50 13) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Program de desene animate — 9; 11; 13; 15, Evadarea — 17; 19 , DOINA (16 35 38). • Intilnire in Atlantic­­ GIULESTI (17 55 46) — 9; 11; 13; 15; 17; 19, COS­MOS (27 54 95) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Toate piizele sus : COTROCENI (49 48 48) — 15; 17; 19. • Misterele mărilor : PACEA (71 30 85) — 15; 17; 19, VIITORUL (10 67 40) — 15; 17; 19. • Sania albastră : MIORIȚA (14 27 14) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. FLAMURA (8577 12) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Umbre ale trecutului — 19.30; Mari regizori, mari actori — 9,30; 11,30; 13,30; 15.30; 17.30: STUDIO (59 53 15). • Carmen : PATRIA (11 86 25) — 9; 12; 15; 18.15. • Rivalele : TIMPURI NOI (15 61 10) — 9; 11; 13; 15; 17. 19. • Călătorul cu cătuşe : FESTIVAL (15 63 84) — 9; 11; 13; 15; 17; 19. • Anna Karenina : LUCFA:FARUL (15 87 67) — 9; 12; 15;15; 18:30. • Mari regizori, mari actori : SCALA (11 03 72) — 9; 11 ; 13; 15; 17: 19. • Pacea — victorie a raţiunii : CA­PITOL (16 29 17) — 9; 11;30; 14; 16,30: 19. • Ali-Baba sl cel 40 de hotl : GRIVI­TA (17 08 58) — 9; 12; 15.30; 18,30. LIRA (317171) — 9. 12; 15: 18. • Luptătorii din valea misterioasă : FERENTARI (80 49 85) — 15; 17; 19. • Muzica si filmul : POPULAR (35 15 17) — 15; 17; 19. • Apasii : MUNCA (21 50 97) — 15; 17; 19. • Acţiunea Topolino : FLACARA (20 33 40) — 14.30; 16.30; 18.30. IN „LUNA CADOURILOR PENTRU FEMEI** : Daruri frumoase, utile După cum am aflat de la direcţia metalo-chimice din cadrul Ministe­rului Comerţului Interior, există în magazinele de stat un fond de marfă bogat şi variat, destinat tra­diţionalei luni a cadourilor pentru femei. Astfel, articolele de podoabă — inele, cercei, medalioane, coliere, mărgele, broşe, brăţări, pudriere, oglinzi şi casete din diferite metale, intr-un design modern — sunt acce­sorii ale eleganţei feminine. Maga­zinele „Bijuteria“ din Capitală şi din întreaga ţară, ca şi raioanele specializate ale marilor magazine universale au pus în vînzare aces­te articole. De asemenea, cele de cosmetică deţin un loc important. Iar fabrici renumite ca „Miraj“, „Farmec“, „Nivea“ au lansat pe piaţă multe produse de larg inte­res, între care parfumurile „Idila“, „Bellatrix“ cu buchet floral, „Mi­raj—25“ și „Miraj—Lux“ pentru ocazii festive, articole de cosme­tică decorativă ca „Egreta". Alături de obiectele de podoabă şi cosmetică, un cadou util poate fi și un radioreceptor portabil, pre­cum „Song“, „Top“, „Iris“, „Solo 100“, „Solo 300“, „Solo 500“, „Glo­ria“, ca şi un obiect de porţelan din variata gamă a bibelourilor sau un termos din tablă litografică cu diferite desene şi de diverse mă­rimi. Un pandantiv, un parfum, un ter­mos, un radioreceptor portabil sunt daruri binevenite pentru orice fe­meie. Daruri care pot fi procurate cu uşurinţă din oricare magazin al comerţului de stat de pe cuprinsul ţării. (Marta CUIBUS). RĂSFOIND PRESA STRĂINĂ „independent“. Costul exorbitant al proiectului „războiul stelelor“ Periculozitatea deosebită a programului militar spaţial american „Ini­ţiativa de apărare strategică“ (S.D.I.), cunoscut şi sub numele de „războiul stelelor“, a fost evidenţiată, in numeroase rinduri, de cercuri dintre cele mai diverse ale opiniei publice mondiale, inclusiv din Statele Unite, care au subliniat că realizarea acestuia înseamnă, in ultimă instanţă, transfe­rarea cursei înarmărilor în spaţiul extraterestru. Noul cotidian britanic „Independent“ pune in lumină şi alte repercusiuni ale acestui program intr-un articol din care reproducem cele de mai jos: In discuţiile care au loc între Pentagon şi Ministerul de Externe al S.U.A., în cadrul cărora s-a pus problema dacă să se meargă in continuare pe calea realizării pro­gramului „Iniţiativa de apărare strategică" — „războiul stelelor“ — costul pe care trebuie să-l plăteas­că pentru acesta contribuabilul american este adeseori omis. Or, cifrele sunt copleşitoare : un total de aproximativ 800 miliarde de dolari pentru a materializa şi a pune in stare operaţională, în zece ani, un sistem global de apărare împotriva rachetelor strategice. Dar este greu să-ţi imaginezi pe ameri­cani dornici să plătească preţul , şi, desigur, actualul Congres, dominat de membri ai Partidului Democrat, nu se arată dispus să aprobe creş­terile necesare, în acest sens, ale bugetului militar. Chiar dacă fon­durile respective ar fi obţinute, oponenţii „războiului stelelor“ au o impresionantă listă de proiecte alternative ce ar putea fi înfăptuite cu aceşti bani. De exemplu, costul realizării primelor două etape ale prograt­ului S.D.I. — circa 160 mi­liarde de dolari — este echivalent cu suma necesară pentru ca în țară să fie reconstruită, de la zero, în­treaga rețea de artere rutiere între statele federale , sau cu fondurile necesare pentru acoperirea tuturor cheltuielilor statului, pe o perioadă de 16 ani, în sfera educaţiei. Dacă, in pofida majorităţii esti­mărilor, americanii ar dori sporirea cheltuielilor militare pentru a­­ se obţine fondurile necesare realizării S.D.I., aceasta s-ar putea face ori prin majorarea impozitelor, ori prin reducerea sumelor alocate al­tor programe federale. „Indiferent care ar fi modalităţile adoptate pentru a plăti costul S.D.I., dolarii cheltuiţi pentru aceasta ar fi reali“, au declarat Say Barry Blechman şi Victor Utgoff, doi analişti ameri­cani, care au efectuat recent un studiu pentru Universitatea John Hopkins în legătură cu problema respectivă. Impozitele suplimentare pe venituri ar reprezenta, în acest caz, restrîngerea serioasă a unor po­sibilităţi pentru Întreaga naţiune in ceea ce priveşte bunăstarea, atît la nivelul individual — în calitate de contribuabili , cit şi colectiv, pe ansamblul societăţii, au menţio­nat ei. Desfăşurarea unui sistem cuprin­zător de apărare antirachetă ar presupune o sporire apreciabilă a fondurilor din bugetul apărării alo­cate forţelor nucleare strategice. Când Statele Unite au început să-şi desfăşoare primele rachete, să-şi modernizeze bombardierele nucle­are şi să-şi edifice sistemul aerian de apărare — în anii ’50 — costul anual a fost de aproximativ 47 mi­liarde de dolari — la nivelul pre­ţurilor din 1987 — sau circa 20 la sută din totalul cheltuielilor mili­tare. Costul menţinerii şi îmbuna-­­ tăţirii forţelor strategice nucleare a scăzut, în următorii 20 de ani, la mai puţin de 7 la sută din bugetul­­ apărării, pentru a creşte, apoi, în perioada administraţiei Reagan, la aproximativ 15 la sută. Dacă fondurile alocate pentru forţele nucleare strategice vor creş­te la nivelul anilor ’50, s-ar putea realiza primele două etape ale sis­temului „războiul stelelor“, cu con­diţia să nu sporească costul arme­lor nucleare ofensive. Dar un sis­tem cuprinzător de apărare antira­­chetă ar necesita un nivel al chel­tuielilor militare nemaiintîlnit vreo­dată. Indiciile sugerează că americanii nu vor fi în favoarea unei creşteri globale a cheltuielilor de apărare în timp de pace. Preşedintele a cerut o sporire reală de 3 la sută pe an a cheltuie- , Iilor militare, pînă in 1991. Cu toate acestea, după cum menţionează cei doi analişti. Congresul pare prea puţin dornic să permită un aseme­nea spor real al fondurilor alocata apărării. INFORMAŢII SPORTIVE • La campionatul mondial mascu­lin de handbal (grupa B), ce se des­făşoară in Italia, selecţionata Româ­niei a ocupat locul 5 în clasamentul final, învingînd cu scorul de 22—19 (12—12) echipa Elveţiei. în meciul pentru locurile 3—4, echipa Poloniei a dispus cu 24—20 (13—8) de forma­ţia R.F. Germania. • Sîmbătă, în cadrul competiţiei sportive internaţionale Spartachiada de iarnă a armatelor prietene s-a desfăşurat proba de schi fond pe 30 km, care a prilejuit o comportare meritorie a lui Carol Kope (Româ­nia), prezent pe podiumul de premie­re şi cîştigător al medaliei de bronz. Iată clasamentul final al probei : 1. Holger Bauroth (R.D. Germană) — lh 22’11’TO/IOO ; 2. Vasili Gorbacev (U.R.S.S.) — lh 23’23”40/100 ; 3. Carol Kope (România) şi Petr Lisicean (Cehoslovacia) — ambii cronometraţi în lh 23’52”80/100 ; 5. Vaclav Korunka (Cehoslovacia) — lh 24’24”10/100 ; 6. Ghenadi Lazutin (U.R.S.S.) — lh 24’31” ; 7. Vladimir Smirnov (U.R.S.S.) — lh 24’48”70/100 ; 8. Iuri Burlakov (U.R.S.S.) — lh 25T­ 60/ 100 ; 9. Svetoslav Atanasov (Bulga­ria) — lh 26’43”20/100 ; 10. Ivan Smi­­lenov (Bulgaria) — lh 26’53”40/100. Astăzi se dispută alte două probe : cea de biatlon pe 10 km, pe valea Rîşnoavei, şi proba de colorre, găzduită de Poiana Braşov, pe Piriia Lupului. • La Cîmpulung Moldovenesc s-a disputat sîmbătă meciul dintre echipa locală Explorări şi formaţia F.C. Olt, contind pentru „16-imile“ de finală ale „Cupei României“ la fotbal. Victoria a revenit gazdelor cu scorul de 1-0 (după prelungiri), prin golul înscris de Hodină (min. 113), • în turneul de hochei pe gheaţă­, din cadrul Spartachiadei de iarnă a armatelor prietene, ce se desfăşoară pe patinoarul „23 August“ din Ca­pitală, selecţionata U.R.S.S. a întrecut cu scorul de 9—0 (5—0, 0—0, 4—0) echipa Bulgariei. • Proba feminină de slalom spe­cial din cadrul Jocurilor mondiale universitare de iarnă de la Strbske Pleso a revenit schioarei cehoslovace Ivana Valesova, cronometrată în două manşe cu timpul de 1’39”87/100, urmată de iugoslava Nataşa Bokar (1’48”64/100) şi coechipiera acesteia — Katia Lesjak (1’48”98/100). • La Lausanne s-a disputat meciul internaţional amical de fotbal dintre echipa Dinamo Kiev, aflată în turneu în Elveţia, şi formaţia F.C. Lausanne. Au cîştigat fotbaliştii sovietici cu scorul de 5—0 (0—0). • Turneul preolimpic masculin de volei se va desfăşura între 10 şi 17 mai la Brasilia şi va reuni echipele Cubei, Argentinei, Franţei, Japoniei, Egiptului şi Braziliei. Prima clasată se va califica pentru J.O. din 1988. PAGINA 5 LISTA OFICIALĂ a obligaţiunilor C.E.C. ieşite cîştigătoare la tragerea la sorti lunară din 28 februarie 1987 Cîştigurile intregi revin obligaţiu­nilor de 200 de lei. In valoarea cîşti­­gurilor este cuprinsă şi valoarea no­minală a obligaţiunilor ieşite cişti­­gătoare. Plata cîştigurilor se efectuează prin sucursalele, filialele şi agenţiile C.E.C. La obligaţiunile C.E.C. din seriile 000001-099999 care au numerele cu­rente cuprinse între 81-200, la con­fruntarea cu lista oficială, primul zero de la serie nu se ia în consi­derare. V. *3 * c *2 a *4 a *- ui cs 3 i­­ns­t­a a 'r %di qj bî ** bn £§‚ Sa S1.5? S-~ B S t® .2? siS rt' I z“6 1 87060 51 50 000 1 72576 78 50 000 1 70629 36 50 000 1 78042 57 50 000 1 49243 07 40 000 1 66812 176­­ 40 000 1 54977 156 40 000 1 66945 94 40 000 1 15229 127 40 000 1 97256 74 30 000 1 91424 63 30 000 1 68792 51 30 000 1 90­911 198 30 000 1 32700 154 30 000 1 40542 127 30 000 1 52973 141 20 000 1 57275 198 20 000 1 69058 191 20 000 1 27789 132 20 000 1 04816 108 20 000 1 24126 66 20 000 1 16926 95 20 000 ii «yi .2 .2 2)*­£ sl St a £._ b. aj H u 100 090 143 10 000 100 851 182 5 000 100 879 06 3 000 100 226 46 3 000 1 000 81 135 1 000 1 000 40 49 1 000 1 000 49 72 1 000 1 000 18 177 1 000 1 000 49 80 800 1 000 12 170 800 1 000 33 199 800 1 000 19 42 800 1 000 46 169 800 1 000 44 14 800 1 000 73 152 *­ 800 1000 000 199 800 1 000 85 190 800 13 422 TOTAL: 14 020 000 DIN ORIZONTURILE CUNOAŞTERII

Next