Scînteia, octombrie 1988 (Anul 57, nr. 14344-14369)
1988-10-01 / nr. 14344
SCINTEIA — simbată 1 octombrie 1988 DEPUNĂ ADEZIUNE IA POZIŢIA PRINCIPIALĂ, PROFUND CONSTRUCTIVĂ A PARTIDULUI ŞI STATULUI NOSTRU HOTĂRÎREA sesiunii comune a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca Deputaţii Consiliului popular judeţean Cluj şi ai Consiliului popular municipal Cluj-Napoca, întruniţi in sesiune comună, exprimind voinţa deplină a tuturor locuitorilor din această zonă a ţarii, indiferent de naţionalitate, işi manifestă in unanimitate mulţumirea pentru măsura, pe deplin îndreptăţită, luată de statul şi guvernul român privind încetarea, începînd cu data de 1 iulie 1988, a activităţii Consulatului General al Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca şi închiderea acestuia. Participanţii la sesiunea comună apreciază justeţea acestei hotarîri şi consideră, în acelaşi timp, că se impunea a fi luată mai devreme, avîndu-se in vedere şi faptul că încă din 1985 România a stabi- lit încetarea activităţii Consulatului General Român de la Debreţin. Forumul democratic a! locuitorilor judeţului Cluj şi al municipiului Cluj-Napoca a fost convocat şi ca răspuns la cererile formulate de numeroşi, cetăţeni cu mai mult timp in urmă privind desfiinţarea Consulatului General al Republicii Populare Ungare, care, în timpul activităţii sale, a încălcat normele si con- . duita de funcţionare, s-a abătut in mod inadmisibil de la regulile diplomatice, ocupîndu-se de probleme străine de misiunea şi atribuţiile ce-i reveneau. Prin practicile folosite, prin încălcarea normelor juridice internaţionale, Consulatul General al Republicii Populare Ungare din Cluj-Napoca nu a contribuit la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre ţările noastre, ci, dimpotrivă, a avut un rol contrar menirii sale. Luînd cunoştinţă , din presă, de la radio şi televiziune, din celelalte mijloace de informare în masade insistenţele Republicii Populare Ungare cu privire la reînfiinţarea consulatului de la Cluj-Napoca, deputaţii Consiliului popular judeţean şi ai Consiliului popular al municipiului Cluj-Napoca consideră cu totul nejustificată o asemenea cerere. Avînd în vedere cele menţionate mai sus şi în deplin consens cu apelul tuturor celor ce s-au adresat Consiliului popular judeţean şi Consiliului popular municipal Cluj-Napoca, sesiunea comună, în unanimitate, adresează conducerii de partid şi de stat a Republicii Socialiste România rugămintea să nu dea curs cererii de reînfiinţare a Consulatului General al Republicii Populare Ungare. Deputaţii Consiliului popular judeţean şi Consiliului popular municipal Cluj-Napoca dau glas deplinei adeziuni la poziţia principială şi profund constructivă a statului şi guvernului român, care acţionează cu consecvenţă pentru ca raporturile româno-ungare să se dezvolte in spiritul conlucrării, înţelegerii şi al bunei vecinătăţi, respectîndu-se ferm principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei socialismului, colaborării şi păcii pe continentul european, şi in întreaga lume. Vineri a avut loc sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca. In deschiderea sesiunii, tovarăşul Ioachim Moga, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvîntul deputaţii : Aurel Negucioiu, rectorul Universităţii din Cluj-Napoca; Ioan Cioca, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de utilaj greu din Cluj-Napoca ; Măria Cristian, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă; Arpad Pali, prorector al Universităţii din Cluj-Napoca, deputat in Marea Adunare Naţională ; Fărcaş Ana, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la Combinatul de pielărie şi încălţăminte „Clujeana“ ; Gheorghe Marcu, dirrectorul Institutului de chimie din Cluj-Napoca ; Ioana Giurgea, directorul întreprinderii „Unirea“ din Cluj-Napoca ; Teodor Marton, secretarul comitetului de partid, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea mecanică de material rulant ,,16 Februarie“ din Cluj-Napoca ; Arpad Földvári, director adjunct al întreprinderii judeţene de transport local Cluj ; Aurel Rău, scriitor, redactor-şef al revistei „Steaua“. In cuvîntul lor, vorbitorii au pus în evidenţă marile transformări petrecute in ţara noastră in toate domeniile vieţii materiale şi spirituale în anii socialismului, cu deosebire in perioada inaugurată de Congresul al IX-lea al partidului, in „Epoca Nicolae Ceauşescu“. S-a subliniat că in aceşti ,ani de profunde prefaceri revoluţionare s-a asigurat dezvoltarea econoroico-socială a tuturor judeţelor şi localităţilor ţării, s-a înfăptuit un vast program de investiţii în domeniul construcţiilor de locuinţe in mediul urban şi rural, peste 80 la sută din populaţia ţârii mutîndu-se în case noi. Au cunoscut o afirmare fără precedent invăţămîntul, ştiinţa, arta şi cultura, a fost creat un autentic sistem al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, care asigură participarea largă şi nemijlocită a tuturor categoriilor de oameni ai muncii la Conducerea statului. Au fost asigurate condiţii egale de muncă şi de viaţă pentru toţi oamenii muncii, posibilitatea de afirmare deplină în viaţa politică şi economico-socială a ţării. Relevînd că o expresie grăitoare a politicii partidului şi statului nostru de dezvoltare armonioasă, echilibrată a tuturor zonelor ţării o reprezintă şi progresul multilateral, fără precedent, în plan economic şi social, cultural,ştiinţific, în celelalte sectoare înregistrat de judeţul Cluj, vorbitorii s-au referit la importantele fonduri de investiţii alocate pentru construirea atît in municipiul reşedinţă de judeţ, cit şi in celelalte oraşe a noi platforme industriale şi mari obiective economico-sociale, mărturie vie a preocupării neslăbite pentru asigurarea dreptului la muncă şi condiţii corespunzătoare, de viaţă tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, în cadrul sesiunii crrtuns s-a dat expresie sentimentelor de fierbinte dragoste şi aleasă preţuire faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, conducătorul iubit al partidului şi al ţării, pentru pilduitoarea sa activitate pusă în slujba înfăptuirii celor mai nobile aspiraţii ale poporului nostru, progresului neîntrerupt al patriei noastre socialiste, creşterii prestigiului ei în lume. • Dînd glas adeziunii depline la politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, vorbitorii au subliniat însemnătatea acţiunilor şi demersurilor României socialiste, ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru soluţionarea constructivă, in interesul tuturor popoarelor a marilor problemecu care se confruntă omenirea. Participanţii la dezbateri au exprimat deplina aprobare faţă de preocuparea statornică a conducerii partidului , şi statului nostru pentru extinderea şi adîncirea relaţiilor de prietenie, şi colaborare ale României cu ţările socialiste, cu ţările în curs de dezvoltare,, cu toate statele lumii, în interesul reciproc al cauzei păcii, înţelegerii, al colaborării între naţiuni. In cuvîntul lor, vorbitorii s-au referit la închiderea şi incetarea activităţii, incepind cu 1 iulie, a Consulatului General al R.P. Ungare din Cluj-Napoca. Participanţii la sesiune au subliniat că această măsură, deplin justificată, trebuia luată chiar mai de mult. S-a relevat, în deplină cunoştinţă de cauză, că, încă de la înfiinţarea consulatului, personalul acestuia a încălcat sistematic normele de funcţionare, regulile de conduită convenite, atribuţiile legale pe care le are o astfel de instituţie, principiile şi normele ce trebuie să stea" la baza relaţiilor dintre state. Prin practicile folosite, în flagrantă contradicţie cu normele juridice internaţionale, consulatul nu şi-a adus contribuţia la consolidarea şi dezvoltarea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre Republica Socialistă România şi Republica Populară Ungară, dintre poporul român şi poporul ungar. In legătură cu aceasta a fost adoptată in unanimitate Hotărîrea sesiunii comune a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca. Participanţii la dezbateri au respins cu fermitate orice pretenţii ale autorităţilor ungare de a-şi asuma aşa-zisa răspundere faţă de soarta cetăţenilor români de naţionalitate maghiară. S-a afirmat cu tărie că în ceea ce priveşte soarta tuturor cetăţenilor români, fără deosebire de naţionalitate, asigurarea condiţiilor lor de viaţă şi de muncă. Înfăptuirea aspiraţiilor lor de mai bine, toate acestea sunt atributul exclusiv al organelor constituţionale supreme de stat din Republica Socialistă România, ale Partidului Comunist Român. Participanţii la sesiunea comună au dat expresie angajamentului tuturor celor ce trăiesc şi muncesc în acest judeţ de a-şi consacra, cu înaltă dăruire patriotică, întreaga lor capacitate creatoare pentru înfăptuirea exemplară a hotăririlor Congresului al XIII-lea şi ale Conferinţei Naţionale ale partidului, de a sprijini cu toată energia promovarea largă a principiilor politicii externe ale partidului şi statului nostru. Participare şi răspundere (Urmare din pag. I) nomice, sociale şi morale. Pentru că numai aşa România va putea să ţină pasul cu competiţia dezvoltării ce se desfăşoară pe plan mondial. A nu ţine seamă de această cerinţă,a nu aloca mijloacele necesare acumulării şi dezvoltării ar însemna asumarea riscului răminerii in urmă. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat, în repetate rinduri, că nici unei generaţii nu-i este dat acest drept, de a irosi resursele, de a nu face totul pentru dezvoltarea forţelor de producţie, a bazei tehnico-materiale a societăţii, pentru asigurarea viitorului. Şi a precizat, în acest sens, că fiecare generaţie este judecată de posteritate nu după cit a consumat, ci după cit şi cum a produs. După moştenirea materială şi spirituală lăsată urmaşilor. Poporul român poate fi mindru de ce a construit, de ceea ce a înfăptuit în anii socialismului, cu precădere in perioada de după Congresul al IX-lea, în condiţiile participării sale active la conducerea societăţii. Se desprinde cu limpezime, din Tezele din aprilie, ideea că democraţia socialistă nu constituie o problemă în sine. Ea se dovedeşte a fi o problemă complexă dintr-un complex de probleme care compun, la scara întregii naţiuni, efortul de edi-ificare a noii societăţi. Pentru că democraţia nu poate fi separată nici de creşterea economică, nici de dezvoltarea ştiinţei, învăţămîntului şi culturii, nici de intensificarea activităţii politico-educative. Toate aceste imperative conferă o mare complexitate răspunderilor în ceea ce priveşte perfecţionarea cadrului de afirmare şi manifestare a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare. Prin activizarea formelor democratice de conducere se asigură participarea efectivă şi responsabilă a Întregului popor la ridicarea patriei pe noi trepte, tot mai înalte, de progres, de civilizaţie socialistă. Aşa cum se relevă şi vitezele din aprilie, sunt numeroase aspecte prin care noua orînduire socială îşi manifestă superioritatea faţă de capitalism, dar poate că rolul cel mai important îl au relaţiile de proprietate. Are profunde semnificaţii, in acest sens, faptul că în societatea noastră proprietatea socialistă a asigurat condiţiile absolut necesare pentru o puternică dezvoltare a avuţiei tării. în acelaşi timp, a deter- minat schimbarea a Însuşi statutului omului in societate. Pentru că, pe baza ei, a fost înlăturată exploatarea, s-a instaurait dreptatea socială. lată de ce, întărirea si permanenta dezvoltare a proprietăţii socialiste, de stat şi cooperatiste, reprezintă o legitate obiectivă, o condiţie fundamentală a umanismului revoluţionar. Proprietatea socialistă constituie temelia trainică a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare. Pentru că numai pe o astfel de bază pot fi asigurate cu adevărat condiţii egale, de muncă şi de viaţă, tuturor fiilor patriei. Sunt elocvente, in această privinţă, dreptul la muncă, asigurat tuturor cetăţenilor ţării în raport cu pregătirea şi aptitudinile lor, cu răspunderea faţă de îndatoririle sociale, accesul liber la învăţătură, la ştiinţă, la cultură, garantat de legi şi înfăptuit in practica vieţii economico-sociale, condiţionarea veniturilor numai şi numai de cantitatea şi calitatea muncii fiecăruia. Şi sunt elocvente, in acelaşi timp, condiţiile create pentru implicarea directă a tuturor cetăţenilor patriei in viaţa politică, in activitatea da conducere a societăţii. Conţinutul superior al democraţiei muncitoreşti-revoluţionare este conferit şi de un alt aspect : acela al împletirii drepturilor cu răspunderile. Pentru că sistemul democraţiei noastre presupune, în mod esenţial, cerinţa ca fiecare să se integreze activ în viaţa colectivului din care face parte, să se pregătească temeinic. Practica economico-socială constituie dovada cea mai elocventă că, in general, toate aceste înalte răspunderi sunt bine înţelese şi exemplar îndeplinite. Sint insă şi situaţii cînd în locul angajării active se manifestă formalismul. Unii reprezentanţi în consiliile oamenilor muncii, in loc să-şi îndeplinească răspunderea faţă de colectivele din care fac parte, işi rezumă activitatea lor in aceste organisme la simpla prezenţă. L-am întrebat, intr-o întreprindere industrială, pe secretarul comitetului de partid, care îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al consiliului oamenilor muncii, ce anume semnifică o astfel de atitudine a unora. Ne-a spus deschis că este rezultatul unei pregătiri politice şi profesionale care nu se ridică la înălţimea cerinţelor şi exigenţelor actualei etape. Pentru că, în absenţa unei pregătiri temeinice, participarea se transformă în contrariul ei , simpla îndeplinire a unei formalităţi. Aşa cum se subliniază vitezele din aprilie, „răspunderea colectivă a organelor de conducere nu înlocuiește și nu poate înlocui sau nu trebuie să înlocuiască răspunderea individuală“. Pentru că fiecare participant la activitatea unui organism colectiv de conducere are propriile lui răspunderi, conducerea colectivă nefiind paravanul după care să se ascundă cei ce nu-şi îndeplinesc sarcinile individuale. Dar, in acelaşi timp, se desprind, din conţinutul Tezelor pentru plenara C.C. al P.C.R., îndatoriri ce revin organelor colective de conducere, de a căror activitate depind în mare măsură şi producţia fizică, şi calitatea, şi productivitatea, şi eficienţa. Este limpede faptul că activitatea acestora trebuie să exprime gândirea şi iniţiativa colectivelor care le-au ales, în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de partid la nivelul întregii ţări, să asigure participarea tuturor oamenilor muncii la îndeplinirea exemplară a planului, a tuturor sarcinilor. A perfecţiona democraţia muncitorească-revoluţionară Înseamnă a întări spiritul de răspundere, a face efectivă şi rodnică participarea tuturor la conducere, a ridica pe trepte tot mai înalte activitatea pentru îndeplinirea cutezătoarelor programe stabilite de Congresul al XIII-lea şi Conferinţa Naţională ale partidului. Adrian VASILESCU PAGINA 3 PARTIDUL - CENTRUL VITAL AL NAŢIUNII NOASTRE SOCIALISTE Conducerea ştiinţifică a procesului revoluţionar de edificare a societăţii socialiste şi comuniste presupune, ca o legitate obiectivă, afirmarea rolului conducător al partidului comunist, manifestarea sa tot mai puternică în calitate de centru vital al întregii societăţi, de forţă politică dinamizatoare a energiilor ce pun in mişcare întregul angrenaj social, lumina care călăuzeşte spre ţeluri tot mai cutezătoare munca creatoare de bunuri materiale şi spirituale a întregului popor. Istoria modernă a României a validat incontestabilul adevăr că toate transformările de substanţă care au avut loc în viaţa politică, economică şi socială a naţiunii române pe calea progresului spre socialism, cit şi în anii glorioşi ai construcţiei socialiste au fost şi sunt determinate nemijlocit, în chip hotăritor, de prezenţa activă, cu rol de forţă motrice, esenţială a Partidului Comunist Român. Forţa uriaşă a partidului izvorăşte din capacitatea sa de a aplica creator legităţile generale ale socialismului ştiinţific la condiţiile societăţii româneşti. Întreaga istorie a partidului consemnează la loc de seamă statornicul efort pentru aprofundarea concepţiei materialist dialectice şi istorice pe care comuniştii români au înţeles-o şi o înţeleg ca un inepuizabil instrument de analiză şi descifrare a esenţei fenomenelor vieţii social-politice, a sensurilor şi direcţiilor sale de evoluţie. Această realitate fundamentală complexă o avea în vedere tovarăşul Nicolae Ceauşescu atunci cînd sublinia ideea că „tot ceea ce am realizat — răsturnarea regimului burghezo-moşieresc, construcţia socialismului, marile înfăptuiri în dezvoltarea generală a patriei, datorăm existenţei partidului. Viitorul naţiunii este strins legat de existenţa şi întărirea continuă a partidului, ca forţă conducătoare a întregii naţiuni“. Sunt exprimate aici sintetic principii de importanţă majoră pe care partidul nostru le-a afirmat exemplar în cîmpul practicii sociale, prin măsurile întreprinse in anii ce au urmat Congresului al IX-lea pe linia întăririi unităţii şi forţei sale politice şi organizatorice, ca şi în noile condiţii pe care le generează desfăşurarea impetuoasă a procesului revoluţionar al făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Concepţia privind rolul conducător al partidului in impulsionarea eforturilor creatoare ale tuturor domeniilor muncii şi-a aflat o amplă desfăşurare ideatică in magistrala expunere prezentată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 29 aprilie a.c. Aşa cum se subliniază in acest document de deosebită importantă teoretică si practică — adoptat ca Teze pentru plenara C.C. al P.C.R. — „ÎN NOUA ETAPĂ A CONSTRUCŢIEI SOCIALISTE ŞI IN PERSPECTIVĂ CRESTE SI MAI MULT ROLUL POLITIC CONDUCĂTOR AL PARTIUULUI ÎN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE“. Creşterea rolului politic conducător a! partidului în toate domeniile de activitate Necesitatea afirmării tot mai puternice a partidului comunist ca factor politic de conducere a întregii societăţi izvorăşte din specificul determinismului social în condiţiile făuririi şi dezvoltării socialismului, din sporirea permanentă a rolului factorului conştient în reglarea mecanismelor de funcţionare a societăţii pe măsura adîncirii procesului revoluţionar. In condiţiile dezvoltării complexe şi modernizării radicale a economiei naţionale, ale cerinţelor noi pe care le ridică asigurarea concordanţei relaţiilor de producţie cu caracterul forţelor de producţie, a bazei tehnico-materiale a societăţii cu suprastructura, ale asigurării desfăşurării procesului de perfecţionare a activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative, se afirmă cu putere funcţiile noi pe care trebuie să şi le asume azi partidul, noua calitate a activităţii pe care el o desfăşoară. Creşterea rolului conducător al partidului este impusă, deopotrivă, şi de exigenţele sporite de intensificare a relaţiilor economice şi politice ale ţării noastre cu alte state, de afirmarea tot mai hotărîtă a voinţei de pace, libertate şi bună înţelegere a poporului nostru. Sintetizînd in mod strălucit, pe plan teoretic, bogata experienţă acumulată, descifrind esenţa mutaţiilor de ordin cantitativ şi calitativ pe care le-a generat în mod obiectiv procesul construcţiei socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a definit partidul ca centru vital al întregii naţiuni, forţa politică dinamizatoare a energiilor creatoare ale societăţii noastre socialiste. O asemenea definiţie pune in evidenţă faptul că partidul nu acţionează dinafara societăţii, de pe poziţii de comandă, ci dinăuntrul acesteia, elaborind orientările generale care trasează calea dezvoltării viitoare şi implicîndu-se direct in transpunerea lor în viaţă. Împreună cu făuritorii bunurilor materiale şi spirituale, asigurind valorificarea potenţialului de gindire şi iniţiativă al comuniştilor, al fiecărui colectiv de muncă. Fiind un partid de masă, Partidul Comunist Român acţionează din interiorul societăţii noastre ; el este prezent prin organizaţiile şi membrii săi pretutindeni unde trăiesc şi muncesc oamenii. Aceasta conferă partidului, la scara întregii ţâri, o solidă şi permanentă legătură cu masele, posibilitatea şi capacitatea de a cunoaşte in permanenţă, în mod veridic realitatea socială, de a acţiona eficient. Revenind stăruitor asupra acestei idei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia in expunerea de la sfîrşitul lunii aprilie teza potrivit căreia „partidul nu trebuie să devină un club de discuţii generale, ci să acţioneze ca centru vital al întregii naţiuni. El trebuie să fie organizatorul şi dinamizatorul activităţii in toate domeniile care asigură dezvoltarea generală a ţării“. In expunerea ţinută In 23 iunie a.c. la Consfătuirea de lucru cu activul şi cadrele de bază din domeniile muncii organizatorice de partid şi politico-ideologice, secretarul general al partidului sublinia acelaşi imperativ cînd cerea comuniştilor „să se afle în locurile hotăritoare, să fie in primele rinduri, să acţioneze pentru unirea eforturilor tuturor oamenilor muncii în buna desfăşurare a activităţii de înfăptuire a planului şi programelor. Fiind partid de guvernămint, partidul nostru poartă întreaga răspundere pentru realizarea planurilor şi programelor de dezvoltare economico-socială. In acest cadru, fiecare organizaţie de partid — in domeniul său — poartă deplina răspundere a realizării tuturor planurilor şi programelor, a bunei desfăşurări a întregii activităţi“. Militînd pentru creşterea continuă a rolului conducător al partidului, pentru afirmarea sa tot mai puternică în calitate de centru vital al naţiunii noastre socialiste, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, releva că potrivit principiilor conducerii activităţii social-economice organele de partid nu pot şi nici nu trebuie să înlocuiască organele economico-sociale , membrii de partid din organele de stat şi economico-sociale răspund, atît In fata partidului, cit şi în fata organelor de stat, pentru activitatea lor. In viziunea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, delimitarea şi precizarea răspunderilor organelor de partid si de stat constituie o parte inseparabilă a perfecţionării conducerii pe baza autoconducerii şi autogestiunii. Răspunderile ce revin organelor de partid şi răspunderile ce revin organelor de stat nu se exclud, nu vin in contrazicere, ci, dimpotrivă, ele reprezintă o unitate dialectică a conducerii ştiinţifice, a democraţiei muncitoreşti-revoluţionare. In concepţia partidului nostru, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, creşterea rolului conducător al partidului în etapa actuală antrenează în acelaşi timp un proces obiectiv de dezvoltare a democratismului propriu societăţii noastre. Sub conducerea partidului, in ţara noastră a fost creat in ultimele decenii un amplu sistem democratic de participare a întregului popor la conducerea societăţii, un sistem democratic original care cuprinde toate organizaţiile de masă şi obşteşti, organele autoconducerii muncitoreşti, statul socialist şi organele cu dublă natură, de partid şi de stat, congresele naţionale ale oamenilor muncii din diferite domenii de activitate. Fiecare om al muncii se regăseşte în calitate de participant în una din aceste structuri, îşi poate exprima astfel rolul său activ in întreaga viaţă economică şi social-politică a ţării. Desigur, dezvol- tarea democraţiei socialiste nu înseamnă a lăsa lucrurile să meargă de la sine, ci, dimpotrivă, presupune creşterea rolului factorilor conştienţi, subiectivi. In acest cadru sporesc rolul si funcţiile statului socialist în organizarea şi conducerea unitară şi democratică, pe baza planului naţional unic, a întregii activităţi economico-sociale, ca una dintre trăsăturile definitorii ale societăţii socialiste. Continua întărire a unităţii politico-organizatorice şi ideologice. Obiectivele şi sarcinile stabilite de Congresul al XIII-lea, de Conferinţa Naţională relevă adevărul potrivit căruia cu cit sarcinile construcţiei socialiste se dovedesc mai complexe, cu cit exigenţele de natură calitativă sint mai înalte, cu atît mai necesară devine conducerea politică unitară. In acelaşi timp, condiţia realizării depline a funcţiei, partidului de centru vital al naţiunii noastre socialiste rezidă în îmbinarea unitară a activităţii teoretico-ideologice cu munca politică şi organizatorică ; continua întărire a unităţii dintre elementul politico-organizatoric şi cel ideologic reprezintă garanţia supremă a creşterii rolului conducător al partidului, a înfăptuirii cu succes a societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Experienţa partidului nostru, practica socială infirmă părerile emise uneori în literatura socialpolitică de peste hotare potrivit cărora rolul partidului comunist ca partid de guvernămint ar trebui privit exclusiv din perspectiva unei funcții abstract ideologice, rezumată la dezbaterea teoretică a căilor dezvoltării socialiste, latura practică, politico-organizatorică, de realizare efectivă a noii orînduiri umnînd să cadă în seama altor structuri şi instituţii social-politice. In concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, rolul conducător al partidului este inteles ca factor de unificare a eforturilor naţiunii, acţionînd şi conducînd împreună cu poporul şi pentru popor. Partidul este astăzi prezent şi acţionează în toate sferele vieţii sociale — de la producţia de bunuri materiale la activitatea ideologico-educativă, de la perfecţionarea relaţiilor sociale la viaţa ştiinţifică, artistică şi culturală, de la politica internă la cea externă — cu alte cuvinte partidul este prezent şi acţionează în absolut toate unităţile si colectivele de oameni ai muncii. Practic, absolut tot ceea ce priveşte desfăşurarea vieţii economice în societatea noastră, incepind de la elaborarea orientărilor de principiu şi obiectivelor strategice ale dezvoltării economice, într-o etapă sau alta a construcţiei socialiste, a planurilor, cincinale şi anuale, cit şi a programelor speciale pe domenii de activitate, şi pînă la stabilirea modalităţilor de rezolvare a problemelor concrete care apar în diverse domenii, intră sub directa incidenţă a preocupărilor partidului. Pentru un partid revoluţionar, care a cucerit puterea politică şi conduce opera de făurire a socialismului, activitatea ideologică îndeplineşte funcţia unei puternice forţe motrice in unirea eforturilor creatoare ale oamenilor muncii, în dezvoltarea continuă a forţelor de producţie şi perfecţionarea relaţiilor sociale, a formelor de conducere a societăţii. De aceea, partidul nostru consideră creşterea rolului activităţii ideologice în actualul stadiu de dezvoltare a României, în perspectiva înaintării spre comunism drept o necesitate obiectivă a progresului, una din căile menite să determine participarea conştientă, democratică şi responsabilă a maselor la făurirea propriului viitor. Preocuparea pentru intensificarea şi perfecţionarea activităţii politico-educative şi-a găsit o elocventă expresie în Programul ideologic, aprobat şi însuşit de Congresul al XIII-lea al partidului ca parte integrantă a Programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism. Ampla dezbatere care are loc in prezent, în întregul partid, in întreaga noastră societate a Tezelor pentru plenara C.C. al P.C.R. constituie o expresie a continuării procesului înnoitor datorat Congresului al IX- lea, proces in cadrul căruia a avut loc, pe parcursul a peste două decenii, din iniţiativa şi sub conducerea partidului, a secretarului său general, perfecţionarea organizării şi conducerii vieţii economico-sociale, a muncii organizatorice, ideologice şi politico-educative, s-a acţionat sistematic pentru a se asigura întrepătrunderea armonioasă a dezvoltării economico-sociale cu afirmarea, pe scară largă, a unei concepţii înaintate despre lume şi viaţă. Rolul conducător politic al partidului se realizează astfel in totalitatea componentelor acestei funcţii, intr-un proces ce relevă unitatea organică indisolubilă dintre elaborarea liniei politice generale şi aplicarea acesteia prin desfăşurarea unei vaste activităţi politico-organizatorice. Acest proces nu poate fi imaginat ca desfăşurindu-se după tipare date o dată pentru totdeauna, ci evoluează el însuşi, permanent, corespunzător condiţiilor şi sarcinilor specifice fiecărei etape. Perfecţionarea permanentă a metodelor şi stilului de muncă ; dezvoltarea continuă a democraţiei interne de partid, a criticii şi autocriticii. Ideea perfectibilităţii continue a modului de exercitare a rolului conducător al partidului este pusă în evidenţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu prin sublinierea necesităţii îmbunătăţirii sistematice a activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative, a metodelor şi stilului de muncă ale partidului, dezvoltării continue a democraţiei interne de partid, a criticii şi autocriticii. Este vorba, fireşte, despre o perfecţionare sub multiple aspecte, care implică sesizarea şi promovarea noului sub toate modalităţile sale de expresie, cuprinderea şi soluţionarea unitară a problemelor, asigurarea unei perspective clare a muncii în fiecare domeniu, sporirea exigenţei şi răspunderii comuniştilor, a cadrelor de conducere pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor. Totodată, organele şi organizaţiile de partid au datoria să acţioneze cu stăruinţă pentru introducerea pretutindeni a spiritului de partid, a unei ordini şi discipline exemplare, prin repartizarea judicioasă a forţelor, dezvoltarea mai puternică a democraţiei interne de partid, afirmarea cu mai multă vigoare a criticii şi autocriticii, a combativităţii revoluţionare, pentru perfecţionarea muncii şi conducerii colective, concomitent cu creşterea răspunderii personale, pentru organizarea riguroasă a controlului înfăptuirii hotăririlor organelor superioare şi a propriilor hotărîri, pentru Întărirea continuă a legăturilor cu masele largi de oameni ai muncii. Pentru ca membrii partidului, pentru ca toţi oamenii muncii să ajungă la înţelegerea clară a imperativelor actuale ale dezvoltării economico-sociale a patriei, este necesar, sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca organele şi organizaţiile de partid sâ-şi îmbunătăţească şi să-şi intensifice şi mai mult activitatea politico-educativă. Munca de partid este înainte de toate o muncă cu oamenii şi tocmai de aceea organelor şi organizaţiilor de partid le revine îndatorirea ca prin întreaga activitate politicoeducativă să asigure creşterea spiritului revoluţionar, combativ al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii, instaurarea în toate colectivele de muncă a unei atmosfere de înaltă responsabilitate pentru realizarea sarcinilor de plan, de intransigenţă faţă de lipsuri şi neajunsuri, faţă de încălcarea legilor ţării, a normelor eticii şi echităţii socialiste. Este o sarcină de mare însemnătate întrucît de gradul de conştiinţă revoluţionară şi răspundere al comuniştilor, al oamenilor muncii, de pregătirea lor profesională şi politică depinde traducerea neabătută in viaţă a hotăririlor partidului in toate domeniile de activitate. Dezvoltarea democraţiei interne de partid reprezintă o adevărată „şcoală“ prin care se asigură materializarea în practică a înaltelor principii comuniste ce-i stau la bază: promovarea schimbului de opinii, adoptarea în mod colectiv a hotăririlor, îmbinarea armonioasă a răspunderilor personale cu cea colectivă, afirmarea unei receptivităţi autentice faţă de tot ceea ce este nou şi înaintat, exercitarea unei critici şi autocritici constructive faţă de neajunsuri şi lipsuri. Tezele din aprilie subliniază cerinţa ca organizaţiile de partid să-şi sporească exigenţa faţă de modul în care activiştii de partid şi de stat, comuniştii răspund, zi de zi, înaltelor îndatoriri politice şi profesionale, activează pentru înfăptuirea hotăririlor partidului şi a legilor ţării, pentru îndeplinirea fermă a sarcinilor încredinţate, astfel incit, in orice funcţie s-ar afla, comunistul să dea dovadă de înaltă principialitate şi exigenţă, să nu se împace niciodată cu lipsurile şi stările de lucruri negative, să acţioneze, împreună cu colectivele de oameni ai muncii in care lucrează, cu hotărîre şi abnegaţie, pentru înfăptuirea politicii partidului, pentru realizarea programelor de dezvoltare economico-socială a ţării, avînd mereu in faţă exemplul de muncă neobosită al tovarăşului Nicolae Ceauşescu, convingătoare lecţie de ceea ce înseamnă a acţiona împreună cu masele, a fi mereu in mijlocul lor, a purta un permanent dialog cu muncitorii, ţăranii, intelectualii, cu toate categoriile de oameni ai muncii. Sub înrîurirea obiectivelor Congresului al XIII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului - o etapă de muncă rodnică. Ori de cîte ori se referă la problemele rolului conducător al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu subliniază că acest proces se exprimă, înainte de toate, în modul concret în care se desfăşoară activitatea fiecărei organizaţii de partid, a fiecărui membru al partidului. Expunerea din aprilie subliniază expres în acest sens ideea că : „îndeplinirea rolului de forţă politică conducătoare presupune implicarea activă, cu întreaga răspundere, a fiecărei organizaţii, a organelor de partid, a fiecărui membru al partidului în înfăptuirea politicii partidului, in desfăşurarea in cele mai bune condiţii a activităţii din toate domeniile de activitate“. Desigur, o asemenea subliniere implică cerinţa ca şi astăzi munca şi viaţa comuniştilor să fie statornic aşezate sub semnul înaltului spirit revoluţionar. Aceasta înseamnă implicarea plină de abnegaţie in marea operă constructivă ce se înfăptuieşte acum în ţară, înaltă răspundere şi dăruire în muncă, in activitatea de gospodărire a zestrei tehnico-mate- t riale a fiecărei unităţi economice, de valorificare superioară a tuturor resurselor materiale. Spirit revoluţionar înseamnă în condiţiile de azi — ale progresului fără precedent al cunoaşterii umane, ale revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane — preocupare susţinută şi necontenită pentru ridicarea pregătirii profesionale, pentru sporirea competenţei tehnice şi ştiinţifice, lupta hotărîtă împotriva vechiului, pentru a deschide pretutindeni timp larg de afirmare noului. In acest spirit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat că partidul, cadrele şi membrii săi trebuie să se afle în primele rinduri în bătălia pentru soluţionarea celor mai grele şi mai complexe probleme. înfăptuirea corespunzătoare a vastelor programe de dezvoltare economico-socială în cincinalul actual şi în perspectiva anilor 2000 este indisolubil legată de realizarea unei noi calităţi în domeniul pregătirii cadrelor, atît sub raport tehnic şi economic, cit şi pe planul conducerii, al formării teoretice, politico-ideologice. Conducerea partidului consideră că este necesară o adevărată revoluţie în gindirea şi acţiunea oamenilor, în nivelul lor profesional, tehnicştiinţific şi cultural, informarea omului nou, cu o inaltă conştiinţă revoluţionară, patriotică. Din perspectiva acestui imperativ, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a atras atenţia la consfătuirea din iunie a.c. că „este necesar să perfecţionăm şi să îmbunătăţim activitatea de formare şi promovare a cadrelor, munca cu activul de partid, de ridicare a pregătirii profesionale, tehnice şi politice a cadrelor din toate sectoarele“. Pe această cale, intensificarea preocupărilor tuturor organelor şi organizaţiilor de partid pentru creşterea calităţii şi eficienţei activităţii politico-organizatorice şi educativi, în vederea intîmpinării celui de-al XIV-lea Congres al partidului şi a celei de-a 45-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă cu noi realizări in toate domeniile, cu înfăptuirea exemplară a sarcinilor economice va contribui la ridicarea patriei noastre pe noi trepte de progres şi civilizaţie, la creşterea prestigiului şi rolului partidului de centru vital al naţiunii noastre socialiste. CONSULTAJIE SPRIJINUL PARTICIPANŢILOR IA ÎNVĂŢAMlNTUL POLITICO-IDEOLOGIC DE PARTID TEMA: „Tezele din aprilie 1988 despre partid ca centru vital al naţiunii noastre socialiste. Concepţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, cu privire la perfecţionarea activităţii organizatorice, ideologice şi politico-educative în vederea creşterii rolului conducător al partidului in întreaga viaţă economico-socială“.