Scînteia, martie 1989 (Anul 58, nr. 14472-14498)
1989-03-01 / nr. 14472
PAGINA 2 RĂSPUNDEREA INDIVIDUALĂ ŞI COLECTIVĂ LA NIVELUL INTERESELOR ÎNTREGII SOCIETĂŢI CHIPUL COMUNISTULUI IN OGLINDA FAPTELOR Tezele din aprilie şi Expunerea din noiembrie 1988 ale secretarului general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pun un accent deosebit pe creşterea răspunderii organelor de partid şi de stat de la toate nivelurile „în raport cu rolul şi atribuţiunile pe care le au in societatea noastră“, pe „răspunderile mari ale organismelor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare“, subliniind, totodată, şi cerinţa „creşterii răspunderii personale a fiecărui activist de partid şi de stat“. In acest context este puternic afirmată necesitatea împletirii juste, dialectice a rolului conducător al partidului cu creşterea răspunderii şi a rolului organelor de stat şi organismelor democratice, al maselor populare, precum şi a răspunderii colective cu cea individuală, ca două laturi aflate intr-o strînsă relaţie de intercondiţionare. Cum funcţionează acest mecanism al răspunderii, cum se materializează în activitatea organelor şi organizaţiilor de partid, în munca şi viaţa de fiecare zi a comuniştilor ? — aceasta este tema investigaţiei noastre în judeţul Maramureş. EFICIENŢA ACŢIUNILOR DEPINDE DE CONTRIBUŢIA FIECĂRUIA. Mina Baia Sprie are, in ceea ce priveşte realizările în producţie, un „palmares“ de-a dreptul impresionant: locul I pe ţară şi „Ordinul Muncii“ clasa I in anii ’85—’86—’87 şi rezultate foarte bune în bilanţul pe ’88. De pe o astfel de „platformă“, în acest an Baia Sprie a lansat chemarea la întrecere către toate unităţile miniere de extracţie şi preparare a minereului, chemare pe care o onorează, încă din primele luni, cu rezultate deosebite. Cele 23 de organizaţii de partid de la mină mobilizează colectivele pentru extinderea unor metode înaintate (cum ar fi „perforarea în evantai“), pentru modernizarea producţiei şi a muncii... ...Şi totuşi realizările ar putea fi mult mai bune dacă la toate nivelurile muncii de partid din mina noastră ar funcţiona mai bine mecanismul răspunderii, ne spune Ioan Roman, secretar al comitetului de partid. De altfel, în scopul îmbunătăţirii stilului şi a metodelor de muncă, al întăririi răspunderii, comitetul de partid a întreprins recent un sondaj cu tema: „Cum se cunosc şi se îndeplinesc sarcinile şi hotărîrile şi cum se îmbină răspunderea colectivă şi cea personală în asigurarea rolului conducător al organizaţiilor de partid“. Concluzia ? Rezultatele diferite în muncă se datoresc unor modalităţi diferite de acţiune şi de asumare a răspunderii. Astfel, în vădit contrast cu majoritatea cadrelor de partid de la mină, unii secretari de organizaţii de partid, cum ar fi maistrul miner Gavrilă Pop (organizaţia de bază sector 4, schimbul C) sau maistrul miner Borkoczi Zoltán .(organizaţia de bază sector 3, schimbul B) nu urmăresc Sistematic , îndeplinirea hotăririlor comitetului de partid şi ale adunărilor generale, aşteptînd să fie „traşi de mînecă“ în preajma unor termene scadente şi venind cu tot felul de „justificări“în cazurile respective se mai întîmplă încă un lucru ciudat. Cînd e vorba de activitate, cei în cauză nu antrenează membrii birourilor organizaţiilor de bază, adoptând un ineficient stil de muncă „de unul singur“. Cind e vorba de răspundere, aduc in faţă argumentele „muncii colective“ sau „biroul nu a făcut şi nu a dres..“. Desigur, ambele ipostaze sunt incompatibile cu un stil de muncă eficient, revoluţionar, făcind, de altminteri, obiectul unor severe critici in comitetul de partid. Aşa cum cu îndreptăţire se subliniază in ideile şi orientările secretarului general al partidului, răspunderea colectivă a organelor de conducere nu înlocuieşte şi nu poate înlocui răspunderea individuală, ambele laturi trebuind să se îmbine intr-un raport dialectic, armonios. Este, totodată, de la sine înţeles că răspunderea este unitară şi deplină atît in iniţiativele şi acţiunile „pe cont propriu“, cit şi în hotărîriie şi activităţile colective. Ea este cu atît mai mare şi antrenează urmări cu atit mai importante cu cit sint mai însemnate atribuţiile încredinţate de societate unei persoane sau unui colectiv. Corelaţia atribuţii-răspunderi este pusă in evidenţă în discuţia cu ing. Cornelia Măriuţ, membru al biroului comitetului judeţean de partid, director al întreprinderii textile „Maramureş“. Ni se relatează că, la un moment dat, în această unitate, şefii unor secţii, ateliere şi formaţii de lucru au adoptat „cu de la sine putere“ nişte măsuri care duceau la diferenţieri nejustificate privind orele suplimentare şi stimulentele pentru export, de natură să nemulţumească colectivele de oameni ai muncii. Comitetul de partid a acţionat energic, cu răspundere, sesizînd şi stăvilind actele voluntariste, iar consiliul oamenilor muncii a infirmat măsurile luate, adoptind altele care să corespundă intru totul prevederilor legale, eticii noastre socialiste. Modul de rezolvare a situaţiei create pune în evidenţă eficienţa funcţionării organismelor democraţiei muncitoreşti-revoluţionare, inclusiv în privinţa corelării, în spiritul principiilor autoconducerii, a relaţiei atribuţie-răspundere. In aceeaşi ordine de idei am reţinut şi preocuparea comitetului de partid de la marea întreprindere textilă maramureşeană de a întări răspunderea individuală şi a spori contribuţia efectivă a celor care fac parte din diferite foruri de conducere colectivă. „Nu puteam tolera — ne relevă maistrul Margareta Polbaci, secretar al comitetului de partid — situaţia ca unele muncitoare precum Elisabeta Rus, Carmen Andreica sau Rodica Miclăuș, învestite de colectivele din care fac parte cu răspunderea onorantă de a le re- prezenta in C.O.M., să trateze cu superficialitate această responsabilizte, neparticipînd activ la dezbateri, la adoptarea deciziilor, netransmiţind în formaţiile de muncă cele hotărâte în vederea declanşării unor acţiuni susţinute“. Ni se relevă că măsurile luate în aceste cazuri au avut, în primul rind, un caracter formativ- educativ: întărirea răspunderii personale, a spiritului de iniţiativă şi de participare ale celor care compun forul de conducere colectivă sporeşte competenţa deciziilor şi acţiunilor stabilite, determină printr-o bună legătură cu masele , înfăptuirea lor, ducind in ultimă instanţă la îmbunătăţirea calităţii actului de conducere. Reglîndu-se in acest fel mecanismul răspunderii, se materializează in viaţă cerinţa formulată de secretarul general al partidului de a se perfecţiona activitatea organismelor democratice, începind cu adunările generale ale proprietarilor, producătorilor şi beneficiarilor, cu consiliile oamenilor muncii, pentru a se asigura „dezbaterea largă a problemelor, stabilirea măsurilor în vederea realizării in viaţă a tuturor programelor şi hotăririlor“. A INTERVENI LA TIMP ÎNSEAMNĂ A ASIGURA UN CLIMAT PRIELNIC PERFORMANŢEI PROFESIONALE. La consiliul unic agroindustrial Ulmeni, organizatorul de partid Vasile Moraru pune faţă în faţă câteva rezultate cu totul deosebite : la Mireşul Mare au fost obţinute anul trecut la cereale producţii cu peste 1 000 kg la hectar mai mari decit la vecinii de la Sălsig sau Lucăceşti. Pămînturile, aşezate în lunca Someşului, sunt la fel de bune, ploile au căzut în cantităţi egale, sămânţa a fost aceeaşi. Ce a determinat atunci diferenţele înregistrate la cintar ? Fără îndoială, felul cu totul diferit de a munci, de a-şi îndeplini răspunderile individuale de către ing. Andrei Băican de la Mireşul Mare,, pe de o parte, şi ing. Petru Ştirbu şi loan Cristian, din celelalte două unităţi, pe de altă parte. Pînă unde poate merge lipsa de răspundere reiese şi din următorul fapt : ing. loan Bardoţ, din acelaşi C.U.A.S.C., a acceptat ca, sub ochii săi, la însămînţări griul să rămînă pe jumătate afară pe o suprafaţă de 5 hectare. Desigur, i s-a imputat lucrarea şi a fost sancţionat de adunarea generală de partid, dar paguba nu se reduce doar la refacerea unei insămînţări. E vorba de timp irosit şi de mijloace materiale imobilizate inutil, şi de sămînţă, şi mai ales, de neexecutarea lucrării la timpul optim. Toate acestea puteau fi evitate dacă mecanizatorii care au lucrat şi inginerul, care avea îndatorirea expresă să asigure calitatea insăminţării, acţionau cu răspunderea cuvenită. Reacţia negativă, declanşată în lanţ, nu s-ar mai fi produs. Mecanismul răspunderii ar fi stăvilit mecanismul din... lanţul slăbiciunilor. In comuna Satu Lung, Iuliana Mureşan, secretarul comitetului comunal de partid, ne relatează un caz cu totul ieşit din comun. Acţionând, nici mai mult nici mai puţin, împotriva *,t hotăririi adunării generale a C.A.P., brigadierul Ioan Sălăjan de la Priboieşti oprea „pe cont propriu“ pe cei din brigadă să efectueze un anumit număr de zile-muncă în legumicultură, la asociaţia de stat şi cooperatistă. „Păi, adunarea generală a hotărât...“ încercau să spună oamenii din brigadă. „Pentru voi, eu sunt adunarea generală !“ — le răspundea el, pierzîndu-şi cu totul simţul măsurii şi al răspunderii. Privind situaţia în oglinda faptelor, reiese că Ioan Sălăjan a ignorat nepermis faptul că forul de conducere colectivă i-a încredinţat răspunderea funcţiei de brigadier. Şi asta pentru a-i respecta hotărîrile, şi nu pentru a le încălca în mod firesc, sancţiunea dată de comitetul de partid, pentru nerespectarea îndatoririlor de comunist, a fost urmată de sancţiunea forului de conducere colectivă, care l-a schimbat din funcţie. In Maramureş am intilnit situaţii asemănătoare şi la alte niveluri. Astfel, întreaga conducere a întreprinderii de exploatare a pajiştilora primit sancţiuni de partid şi a fost schimbată pentru nerespectarea programelor, efectuarea de mîntuială a unor lucrări şi încercările de dezinformare cu privire la îndeplinirea hotăririlor şi a sarcinilor stabilite. Societatea nu poate fi nepăsătoare faţă de felul în care se exercită răspunderea individuală şi cea colectivă, ea acţionează pentru promovarea intereselor generale. „Comuniştii, cadrele de partid — subliniază cu pregnanţă tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU în Expunerea din noiembrie 1988 — răspund pentru activitatea lor din toate domeniile in faţa organelor şi organizaţiilor de partid, dar, totodată, ei răspund şi în faţa organelor din care fac parte, şi, in acelaşi timp, poartă Întreaga răspundere in faţa poporului !“. Atunci cînd răspunderea Individuală şi colectivă nu acţionează corespunzător pentru promovarea intereselor generale, urmările decurg firesc, îmbrăcînd, uneori, forma retragerii Încrederii acordate. Eficienţa unui asemenea mod de acţiune este ilustrată şi de următorul fapt. Cu citva timp în urmă, principalele cadre de conducere de la marele Combinat de prelucrare a lemnului din Sighetu Marmaţiei au fost înlocuite pentru un stil de muncă defectuos, concretizat in neîndeplinirea repetată a sarcinilor de producţie, a propriilor măsuri şi angajamente. Noile cadre de conducere, promovînd un spirit de lucru partinic, revoluţionar, un stil de muncă dinamic, operativ, concret, au determinat schimbarea radicală a situaţiei. Pentru prima dată, după un lung şir de ani, combinatul şi-a îndeplinit sarcinile de producţie pe 1988 şi a luat un „start bun“ în acest an. In încheierea investigaţiei noastre în Maramureş, tovarăşul Mihai Niculiţă, secretar al comitetului judeţean de partid, ne înfăţişează un amplu program de măsuri politicoorganizatorice pentru întărirea răspunderii personale şi colective în vederea îndeplinirii programelor şi a planului în profil teritorial. Reţinem, in mod deosebit, acţiunile de îndrumare, sprijin şi control complex, întreprinse cu ajutorul activului de partid in toate domeniile, intr-un număr sporit de unităţi şi localităţi, precum şi preocupările de a se asigura o înaltă eficienţă prevederii statutare privind prezentarea raportului comunist, de către toţi merii■mbrii de partid, de către toate cadrele şi mai cu seamă de către cele cărora partidul şi societatea le-au încredinţat munci de răspundere. O atenţie deosebită este acordată, totodată, activităţii politico-ideologice şi formativ-educative, în scopul înlăturării unor mentalităţi şi atitudini învechite, anacronice, al ridicării răspunderii individuale şi colective la nivelul intereselor întregii societăţi. Gh. ATANASIU Gh. PÂRIA VIAŢĂ DE PARTID în judeţul Maramureş UN BUN DE PREŢ AL VIEŢII, AL ACTIVITĂŢII ECONOMICOSOCIALE Aşa cum este bine cunoscut, apa — parte integrantă a avuţiei naţionale, bunul de preţ ce condiţionează însăşi viaţa — nu este nelimitată! Buna sa gospodărire, economisirea severă, utilizarea raţională constituie o stringenţă a zilelor noastre ce trebuie să inmurească comportamentul şi conştiinţa civică a tuturor, a fiecăruia dintre noi. Existenţa apei atît de la indemînă, obţinerea ei atît de facilă, prin simpla răsucire a robinetului, determină însă pe mulţi, din păcate, să uite sau să ignore cu ce eforturi, cu cite cheltuieli se obţine, în realitate, apa potabilă, apa cristalină ca de la izvor. Care, de fapt, nu provine de la izvor decit in puţine situaţii, în cea mai mare parte a cazurilor ea este preluată din rîuri sau adusă la suprafaţă din adincuri, filtrată şi tratată prin procedee costisitoare şi abia după aceea pompată şi repompată cu nu mai puţine consumuri de energie şi cheltuieli spre casele noastre, spre unităţile economice. Aşadar, asigurarea apei înseamnă energie electrică, substanţe biologice şi chimice destinate purificării, instalaţii şi conducte pe sute şi mii de kilometri, eforturile a nenumăraţi oameni care muncesc şi veghează zi şi noapte ca apa să asigure satisfacerea nevoilor noastre, ale fiecăruia. Dincolo de aceste elemente ce se pot cuantifica şi calcula,cu precizie, apa rămine insă inestimabilă. In absenţa ei viaţa este imposibilă. In întreaga lume această relaţie apăviaţă se formulează deja în termenii unui semnal de alarmă, de care toţi locuitorii planetei trebuie să fie deplin conştienţi. In numeroase ţări de pe glob preocupările determinate de creşterea consumurilor şi diminuarea surselor de apă sunt la ordinea zilei. In ţara noastră, rezervele de apă — fără a fi nelimitate, ca oriunde în lume, de altfel — asigură în mod îndestulător nevoile populaţiei, agriculturii şi industriei, dat fiind măsurile luate an de an, înfăptuirea consecventă a prevederilor Programului naţional de amenajare a bazinelor hidrografice, a marilor lucrări de investiţii ce s-au realizat şi se realizează în Capitală şi în toate judeţele ţării. Ca urmare, aşa cum se ştie, în prezent, ţara noastră se află între primele ţări ale lumii în privinţa consumului de apă pe locuitor. Toate aceste însemnate eforturi materiale şi financiare pentru asigurarea apei populaţiei, proceselor industriale, irigării nu exclud, ci, dimpotrivă, impun necesitatea folosirii raţionale a apei, exploatării şi valorificării ei conform normelor existente, legislaţiei cuprinzătoare, clare, ce reglementează acest domeniu. Acest lucru este cu atît mai necesar in ultimele luni, cu un regim scăzut de precipitaţii, ceea ce a condus la scăderea debitelor rîurilor. Astfel, conform datelor ce ne-au fost furnizate de Consiliul Naţional al Apelor, în luna ianuarie precipitaţiile au fost de 10—25 de litri pe metru pătrat, iar în unele judeţe chiar mai mici faţă de o medie normală pentru această perioadă de 20—55 de litri pe metru pătrat. în mare, valorile respective s-au menţinut şi în luna februarie. Este de la sine inţeles că această situaţie impune o şi mai severă economisire a tuturor resurselor de apă, o preocupare susţinută, concertată, in primul rind din partea consiliilor populare, a factorilor şi unităţilor cu atribuţii şi răspunderi in privinţa mai bunei gospodăriri a apei, utilizării raţionale şi eliminării oricărei căi de risipă. Or, din păcate, aşa cum ziarul nostru a consemnat în repetate rînduri, cum au stabilit cu precizie diverse foruri şi unităţi prin sondaje şi studii, apa continuă să fie folosită în multe locuri fără grija şi chibzuinţă necesare şi, nu în puţine cazuri, in mod de-a dreptul iresponsabil. Cauza principală : nerespectarea normelor existernte, încălcarea lor sistematică pe întregul traseu, în primul rind de către consumatori şi, nu o dată, de către unităţile de exploatare. Cauzele sunt numeroase, la fel cei răspunzători — începind cu consumatori industriali care abuzează de consumul de apă potabilă şi sfîrşind cu unităţile producătoare de armături şi alte piese de schimb pentru instalaţii şi robineţi, care fabrică asemenea repere in cantităţi insuficiente. Dar cea mai mare risipă de apă continuă să aibă drept cauză neglijenţa, „mica" neglijenţă, materializată într-un robinet care lasă să se prelingă la nesfîrşit un firicel de apă datorită unei defecţiuni minore. Studii întreprinse în mai multe oraşe au concluzionat că în circa 10—15 la sută din apartamente există asemenea neglijenţe cu pierderi zilnice de cîteva zeci sau sute de litri de apă. Enorm ! Un adevărat rîu al risipei ce poate fi stopat atît de lesne de fiecare dintre noi, prin mai multă atenţie, prin mai mult spirit gospodăresc. La aceasta se adaugă, bineînţeles, folosirea abuzivă, comportamentul consumatorist, favorizat şi de faptul că apa nu este contorizată în toate cazurile pe fiecare consumator în parte. Trebuie însă înţeles că acest consum nejustificat şi aparent „nenormat“ are efect de bumerang, fiind principala cauză a reducerii debitelor în reţea. O risipă mare este determinată de înseşi întreprinderile de furnizare a apei, cărora le revine şi sarcina remedierii celor mai multe dintre defecţiunile accidentale. In unele municipii şi oraşe, apar zilnic zeci de asemenea defecţiuni în reţeaua de distribuţie a apei, aproape tot atitea şuvoaie ale risipei. Căci, trebuie spus, realitatea, nenumăratele sesizări ale cetăţenilor demonstrează că nu de fiecare dată se intervine cu maximă promptitudine, că trec zile în şir pină cînd defecţiunile sunt înlăturate. Nu este in nici un fel admisibilă o asemenea atitudine de delăsare in gospodărirea apei, de utilizare a ei fără discernământ. Aceleaşi imperative trebuie să guverneze şi conduita consumatorilor industriali, care, totodată, trebuie să diminueze la strictul necesar consumul de apă potabilă creîndu-şi propriile resurse, utilizînd în proporţii mult mai mari — conform normelor aprobate — apa industrială. Apa folosită trebuie recirculată la maximum, iar apa ce revine în rîu nu trebuie să fie poluată, pentru a putea fi folosită în aval fără cheltuieli suplimentare. Consiliile populare, unităţile de gospodărire, de exploatare şi distribuţie a apei, inspecţiile specializate şi celelalte organe de control, asociaţiile de locatari trebuie să-şi îndeplinească în mod strict atribuţiile prevăzute de lege, să nu tolereze în nici un fel risipa, să închidă toate „supapele“ lipsei de responsabilitate în utilizarea apei. Absenţa precipitaţiilor, clima uscată din ultimele luni determină ca aceste imperative să se pună cu şi mai multă acuitate. Iar economisirea apei, folosirea ei raţională, responsabilă trebuie să fie, să devină o preocupare permanentă a fiecărui cetăţean, acasă sau la locul de muncă. Pentru că apa este un bun vital al nostru, al tuturor. Al vieţii. Ion MARIN APA-mai bine gospodărită, mai raţional utilizată! BISTRIŢA-NASAUD . Noi apartamente pentru oamenii muncii De la Congresul al IX-lea al partidului şi pină acum, în judeţul Bistriţa-Năsăud s-au construit peste 38 000 apartamente. Numai în actualul cincinal au fost date în folosinţă mai bine de 2 900 de locuinţe. Acestui bilanţ oamenii muncii din cadrul întreprinderii de antrepriză construcţii-montaj Bistriţa îi adaugă noi împliniri prin ritmul alert in care lucrează la noi ansambluri de locuinţe. Cel mai nou ansamblu aflat în lucru şi care poartă numele „Mihai Eminescu“ a primit primii locatari într-un bloc modern. In diferite faze de construcţie se află alte 4 blocuri de locuinţe. Sub aceleaşi însemne ale frumosului, utilului si trăiniciei se află în faza lucrărilor de finisaj noi blocuri in ansamblurile „Crinilor“ şi „Independenţei-Sud“. Dar nu numai în oraşul de reşedinţă a judeţului se construieşte în momentul de faţă, ci şi în celelalte localităţi. In acest an vor fi predate „la cheie“ oamenilor muncii 1 150 apartamente. (Gheorghe Crişan). SC I NT El A —miercuri 1 martie 1989 ELOCVENTA ilustrare a politicii profund umaniste A PARTIDULUI DE CREŞTERE A BUNĂSTĂRII POPORULUI începind de azi, 1 martie. Generalizarea majorării retribuţiilor în industria minieră In conformitate cu prevederile Decretului Consiliului de Stat nr. 206/1988, începind de azi, 1 martie, se trece la aplicarea etapei a III-a de majorare a retribuţiilor tarifare mai mari de 2 250 lei lunar. De această majorare, eşalonată pe ramuri şi domenii de activitate pînă la 1 august a.c., urmează să beneficieze peste, 3,4 milioane de oameni ai muncii, astfel incit, începind din luna august 1989, întregul personal muncitor din economie va primi retribuţii majorate. Primii care beneficiază de majorarea retribuţiilor în cadrul etapei a III-a sunt oamenii muncii din industria minieră, ca semn al preţuirii de care se bucură puternicul detaşament de mineri ai ţării, ca o recunoaştere a rolului deosebit de important pe care ei îl au în asigurarea bazei energetice şi de materii prime a economiei naţionale. In legătură cu modul de aplicare a majorării retribuţiilor în industria minieră, am solicitat amănunte tovarăşului Ion Mitrea, director in Ministerul Minelor. — Bucurîndu-se de înalta apreciere şi grija deosebită ale partidului şi statului, ale întregii societăţi, minerii sunt încadraţi pe reţele tarifare cu niveluri superioare — ne-a spus la început interlocutorul. De altfel, majoritatea minerilor care lucrează în subteran şi în marile cariere, sunt retribuiţi pe reţelele tarifare situate pe primele locuri în cadrul ierarhizării prevăzute de Legea retribuirii. Avînd în vedere tocmai nivelul ridicat al retribuţiilor din această ramură industrială, practic, cea mai mare parte a minerilor vor beneficia de majorarea retribuţiilor acum, în cadrul etapei a III-a, numărul lor ridicîndu-se la peste 160 000. Prin aceasta, industria minieră devine primul sector în care se generalizează majorarea retribuţiilor întregului personal muncitor. Desigur, majorările se vor acorda diferenţiat, pe niveluri de retribuire, categorii şi trepte de încadrare, muncitorilor, maiştrilor, personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ din industria minieră. — Cum se vor majora retribuţiile muncitorilor ? — Muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Mine subteran, nivelul A“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 318—4 941 lei, corespunzător categoriei 1, bază — specialist, treapta II, vor primi începînd de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 745—5 453 lei lunar. Muncitorilor calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Mine subteran, nivelul B“, cu retribuţii cuprinse între 2 281—4 599 lei, corespunzător categoriei 1, treapta II — specialist, treapta II, li se majorează retribuţiile la 2 708—5 112 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Mine subteran, nivelul C“, retribuţiile tarifare se majorează de la 2 306—4 185 lei la 2 733— 4 660 lei lunar, corespunzător categoriei 2, bază — specialist, treapta II. Muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţelele tarifare „Mine suprafaţă“, ale căror retribuţii sunt cuprinse între 2 258—3 255 lei, diferenţiate in funcţie de nivelul reţelei tarifare (A, B, sau C), pe categorii şi trepte de încadrare, vor primi începind de azi retribuţii majorate cuprinse între 2 678 —3 685 lei lunar. In sfîrşit, muncitorii calificaţi retribuiţi pe reţeaua tarifară „Exploatări la zi de cărbune şi minereuri cu utilaje grele“, cu retribuţii cuprinse între 2 258—4 262 lei, corespunzător categoriei 1, treapta I — specialist, treapta II, vor primi noile retribuţii tarifare majorate cuprinse între 2 688—4 731 lei lunar. Pentru muncitorii calificaţi din industria minieră cu retribuţii tarifare mai mari de 2 250 lei lunar, care sunt retribuiţi pe alte reţele tarifare decât cele specifice acestui domeniu de activitate, se acordă începând de azi retribuţiile majorate prevăzute în Decretul Consiliului de Stat nr. 206/1988 pentru reţelele tarifare pe care aceştia sunt încadraţi. — Care vor fi noile retribuţii majorate ale maiştrilor din industria minieră ? — Pentru maiştri, maiştri principali şi maiştri principali specialişti retribuiţi pe reţelele tarifare „Mine subteran", nivelurile A, B şi C, retribuţiile tarifare se majorează de la 3 060—5 130 lei la 3 465—5 480 lei lunar, în funcţie de clasa de retribuire. Retribuţiile tarifare ale maiştrilor din exploatările la zi de cărbune şi minereuri cu utilaje grele cresc de la 2 920—4 230 lei la 3 325—4 620 lei lunar. Maiştri, maiştri principali şi maiştri principali specialişti retribuiţi pe reţelele tarifare „Mine suprafaţă“, nivelurile A, B şi C, beneficiază de majorarea retribuţiilor tarifare, in funcţie de clasa de retribuire, de la actualul nivel cuprins între 2 355— 3 680 lei la noul nivel cuprins între 2 760—4 095 lei lunar. — Cum se vor majora retribuţiile de peste 2 250 lei ale personalului tehnic, economic, de altă specialitate şi administrativ din industria minieră ? — Creşterile sunt diferenţiate pe funcţii, clase de retribuire şi grupe de ramuri. Astfel, retribuţiile tarifare ale tehnicienilor, grupa I subteran, se majorează de la 2 425—4 230 lei la 2 810—4 560 lei lunar, iar ale celor din grupa I suprafaţă de la 2 290— 3 680 lei la 2 680—4 050 lei lunar. Retribuţiile de peste 2 250 lei ale planificatorilor, contabililor, statisticienilor şi merceologilor se majorează de la 2 290-2 800 lei la 2 680—3 175 lei lunar. Retribuţiile subinginerilor, grupa I subteran, se majorează de la 3 360—5 130 lei la 3 720—5 360 lei lunar, iar ale celor din grupa I suprafaţă de la 2 920-4 440 lei la 3 290— 4 740 lei lunar. Pentru economişti creşterile sunt de la 2 800—4 440 lei la 3 175—4 740 lei lunar, pentru ingineri, grupa I subteran, de la 3 680— 5 610 lei la 4 050—5 860 lei lunar, iar pentru inginerii din grupa I suprafaţă de la 3 060-4 900 lei la 3 420— 5 120 lei lunar. Fac precizarea că muncitorii, maiștrii și personalul T.E.S.A. din industria minieră, care primesc începând de la 1 martie retribuții tarifare majorate, vor beneficia de venituri sporite și prin majorarea părții variabile a retribuției, anume prin creșterea adaosului de acord, a sporului de vechime şi a celorlalte adaosuri la retribuţie, care se calculează in funcţie de noile retribuţii majorate, prin mărirea — de la 4 la sută la 4,5 la sută din fondul de retribuire planificat — a cotelor de participare a oamenilor muncii la realizarea producţiei, a beneficiilor şi la împărţirea beneficiilor, precum şi prin creşterea fondurilor de premiere. De asemenea, menţionez că noile retribuţii majorate, care cuprind şi compensaţiile pentru produse alimentare, energie termică, gaze naturale şi alţi combustibili, ce se acordau pină acum în afara retribuţiei tarifare in baza decretelor Consiliului de Stat nr. 46 şi 240 din 1982, măresc baza de calcul pentru toate drepturile ce se acordă în funcţie de retribuţiile tarifare, inclusiv drepturile de pensie. Ca şi majorările din etapele precedente, nici cele de acum nu afectează drepturile de alocaţie de stat pentru copii, nivelul chiriilor, iar pînă la 31 august a.c. nici contribuţia lunară a părinţilor pentru copiii din creşe şi grădiniţe. Mihai IONESCU Puternic îndemn de a munci mai spornic, mai eficient După ce în primele două etape au beneficiat de majorarea retribuţiei minerii mai tineri, cu retribuţii de pină la 2 250 lei lunar, acum, de la 1 martie, se generalizează măsura de majorare a retribuţiilor în întreaga industrie minieră. Aceasta demonstrează din nou, cu puterea de netăgăduit a faptelor, grija deosebită ce o poartă conducerea partidului şi statului, personal tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, minerul de onoare al ţării, ridicării continue a nivelului de trai al detaşamentului muncitoresc al minerilor. Pentru cea mai mare parte dintre ortacii mei, care vor primi retribuţii majorate începînd din această lună, creşterea veniturilor va fi de mai multe sute de lei. In ce mă priveşte, sporul la retribuţi'„va fi doi-'circa 500,lei,-‘ lă care se vaadăuga şi creşterea părţii variabile a retribuţiei, ceea ce înseamnă că voi avea un ciştig lunar netde 5 745. Dacă adaug la cîştigul meu faptul că, împreună cu soţia şi cei doi copii, dispunem de un apartament modern, confortabil, aflat în Brad, oraş cu veche tradiţie, care s-a transformat radical în glorioasa „Epocă Nicolae Ceauşescu“, pot ilustra mai bine condiţiile bune de viaţă de care ne bucurăm noi, cei ce muncim şi trăim în această parte a ţării. Doresc să subliniez, de asemenea, că lucrez ca miner într-unul din sectoarele fruntaşe ale întreprinderii miniere Barza, unitate importantă in mineritul hunedorean. De ani în şir, sectorul nostru se află printre fruntaşii minei, extrăgînd peste prevederi însemnate cantităţi de minereuri complexe, necesare industriilor prelucrătoare din ţară. Şi anul 1989 l-am început in bune condiţii, înregistrînd pînă acum o depăşire a planului cu peste 5 la sută. Noua majorare ne stimulează şi mai mult în creşterea contribuţiei noastre la depăşirea planului, în condiţiile reducerii consumurilor de energie electrică, materiale şi combustibil, ale creşterii eficientei întregii activităţi economice. Majorarea retribuţiilor oamenilor muncii din România — în condiţiile in care, în multe ţări ale lumii, au loc creşteri ale preturilor, scăderi ale veniturilor şi reduceri ale locurilor de muncă, îngroşîndu-se de la o lună la alta rîndurile şomerilor — atestă vigoarea şi caracterul sănătos al economiei naţionale, trăinicia orânduirii noastre socialiste. Manifestîndu-ne întreaga recunoştinţă faţă de atenţia deosebită acordată condiţiilor noastre de muncă şi de viaţă, profund încrezători in politica partidului şi statului, ne angajăm ca in 1989 — anul cind sărbătorim a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă şi cînd va avea loc Congresul al XIV-lea alpartidului — să depăşim lunar prevederile de plan cu 10 la sută, să obţinem cele mai bune rezultate din activitatea noastră, Ioan NAŞTE miner, întreprinderea minieră Barza - Brad, judeţul Hunedoara Profundă recunoştinţă intărită prin rezultate superioare in producţie Am marea satisfacţie de a munci într-o formaţie de prestigiu din bazinul minier al Gorjului, formaţie, care, in cursul anului trecut, a înregistrat un important record de producţie, ocupînd locul I în întrecerea socialistă pe ţară. Am lucrat la început ca lăcătuş, dar pe parcurs mi-am însuşit şi meseria de excavatorist, astăzi avind cinstea de a mă afla la pupitrul de comandă al unui excavator cu rotor gigant — autentică „uzină pe şenile“. Am venit aici, in bazinul Gorjului, din părţile Moldovei, iar şansa de a munci în acest destoinic colectiv de mineri, caracterizat prin competenţă, ordine şi disciplină, m-a ajutat să-mi formez un nou destin profesional, să înţeleg temeinic dimensiunile răspunderii muncitoreşti. Am inteles aici că viaţa şi munca fiecăruia dintre noi se află intr-o strînsă împletire, că pentru a trăi mai bine trebuie să muncim mai bine, să manifestăm toată grija pentru buna funcţionare a utilajelor cu care lucrăm, pentru folosirea chibzuită a tuturor posibilităţilor de care dispunem, astfel ca întreaga noastră activitate să fie mai rodnică, mai eficientă. In acest adevar, în această cerinţă majoră, subliniată în repetate rinduri de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, îşi află izvorul şi noile măsuri, pătrunse de cel mai înalt umanism, de majorare a retribuţiilor. Retribuţia mea tarifară va creşte, ca urmare a majorării prevăzute, cu 430 lei faţă de perioada anterioară. La retribuţia tarifară majorată se adaugă veniturile suplimentare prevăzute de lege pentru personalul muncitor şi, în plus, sporurile prevăzute pentru activitatea din carierele miniere. Lucrînd în condiţiile organizării muncii un acord global, chiar şi noi, cei mai tineri mineri, am obţinut în permanenţă retribuţii mult sporite. Iată, de pildă, prin îndeplinirea planului pe luna ianuarie în proporţie de 135 la sută, sporul la retribuţie obţinut de membrii formaţiei noastre a fost pe măsură. Ştim că avem permanent o mare răspundere pentru ţară, că trebuie să punem la dispoziţia economiei naţionale cantităţi mereu sporite de cărbune energetic. Trebuie să spunem că noi, minerii de la Rovinari, dispunem de toate condiţiile — complexe mecanizate de înalt randament, circuite de transportoare moderne, o bogată experienţă — pentru , a ne îndeplini, lună de lună, sarcinile ce ne revin în acest an din întregul cincinal. Creşterea substanţială a retribuţiei personalului muncitor din industria minieră, începind cu 1 martie, reprezintă un nou şi puternic stimulent pentru a ne mobiliza şi mai mult forţele în vederea sporirii neîncetate a producţiei de cărbune. Gindul nostru de profundă recunoştinţă faţă de iubitul conducător al partidului şi statului pentru această generoasă acţiune de majorare a retribuţiilor îl întărim prin noi fapte de muncă. Ele îşi găsesc o ilustrare convingătoare în cele 20 000 tone cărbune realizate peste plan în primele două luni din 1989. În hotărirea noastră de a extrage suplimentar , în anul celui de-al XIV- lea Congres al partidului şi al celei de-a 45-a aniversări a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă — un volum de peste 500 000 metri cubi masă minieră. Iancu IORDACHE miner-excavatorist, Cariera Tismana II, judeţul Gorj Deplină angajare pentru a da ţării mai mult cărbune Trecerea de la 1 martie la majorarea retribuţiilor mai mari de 2 250 lei ale oamenilor muncii din industria minieră ne priveşte şi pe noi, cei ce lucrăm în bazinul carbonifer Berbeşti-Alunu. Această măsură, care ilustrează grija statornică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, pentru ridicarea bunăstării celor ce muncesc, am întimpinat-o cu vie satisfacţie şi bucurie, exprimîndu-ne hotărirea unanimă de a ne spori eforturile spre a da patriei cantităţi tot mai mari de lignit energetic. De altfel, in ultimii doi ani întreprinderea noastră s-a situat pe un loc de frunte in întrecerea socialistă, iar în lunile ianuarie si februarie din acest an au fost livrate suplimentar din bazinul nostru către termocentrale aproape 100 000 tone cărbune. In perspectiva trimestrului I şi aîntregului an, suntem ferm hotărîţi să muncim cu întreaga răspundere pentru ca să amplificăm tot mai mult aceste rezultate. O serie de succese remarcabile am obtinut in acest an si in domeniul Investiţiilor miniere, domeniu în care lucrez. Principala noastră sarcină este de a urgenta punerea în valoare a noi zăcăminte de lignit în cîmpurile Amaradia — Tărîia şi Cernişoara—Tărîia, pentru a asigura pe această cale condiţiile de care depinde creşterea tot mai susţinută a producţiei de cărbune. Concludent în acest sens este faptul că, in cele două luni care au trecut din acest an, volumul descopertărilor este superior nivelurilor planificate cu peste 500 000 m.c„ apropiind astfel clipa cînd excavatoarele-gigant vor intra in noile cariere şi puncte de lucru pentru a extrage cărbunele atit de necesar ţării. Toate deopotrivă sunt realizări care se doresc a fi răspunsul nostru mineresc la grija şi preocuparea permanentă ale iubitului conducător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de a asigura un nivel de trai tot mai ridicat făuritorilor de bunuri materiale şi spirituale, de a înălţa patria noastră socialistă, liberă şi demnă, pe noi trepte de progres şi civilizaţie. Imj. Măricel DUMEA întreprinderea minieră Horezu, judeţul Vâlcea