Sportul Popular, octombrie 1946 (Anul 2, nr. 474-501)

1946-10-08 / nr. 480

r Stânca August Prosinek ! R­ămâi din moment încremenit atunci când îţi apare în faţă. Ai impresia că ai întâlnit o Stâncă. O stâncă plecată de la locul ei din munte şi care acuma, ani­mată de nu şti ce duh, se plimbă prin oraş. Aşa este Prosinek, înalt, blond, vârtos până la re­fuz şi cu o privire albastră şi cal­dă, de parcă tot timpul coboară ochii din seninul zilelor de vară. Chip dăltuit în rocă şi suflet. Suflet care se reflectă nereticent în priviri, de copil, care nu s’a cioc­ott încă de durităţile vieţei. Stai de vorbă cu el şi îl urmă­reşti cu greu în argumentaţia rup­tă din cea mai pură logică, pentru că din capul locului te opreşti la pace. Are ceva din căldura violei. Asta este Pr­osinek, omul cu care a de câteva minute ai făcut cunoş­tinţă. Dacă te-ai opri la coajă, fără a căuta să te înfrupţi din miez, ai spune că ai găsit un contem­plativ, un subtil şi steril vagabond al gândurilor. Şi totuşi blondul cu azur în pri­viri care este Prosinek, a fost un perfect partizan din minunata am­­­ată a legendarului Mareşal Tito, este un muncitor desăvârşit, angre­nat în greaua dar minunata operă de reconstrucţie a Iugoslavei, a acestei brave ţări mici care cu ar­ma în mână a fost prima dintre mi­cile naţiuni, care a înfruntat tru­fia mizantropului, de la Berlin. Pe partizanul şi muncitorul Au­gust Prosinek îl poţi desluşi perfect atunci când rulează cu bi­cleta dea lungul miilor de kilometri ai şoselelor. Dârzenie şi fermitatea efortului de a câştiga, nu pentru el — căci asta prea puţin contează — ci pen­tru gloria Iugoslaviei Mareşalului Tito, înţelegi perfect de ce poporul care l-a produs şi-a înscris numele la loc de frunte între naţiunile e­­roice ale luptei împotriva obscu­rantismului fascist. jȘi aplauzele cari i-au subliniat voictoria, au fost adresate în egală ^ «nrînrr/f Toi i Totrtr măsură lui și erate. Jugoslaviei demo- Nae Chicomban Dârz, ambiţios nevoie mare, fiu natural al plaiurilor noastre. Lup­tător neînfricat, cu resurse pe care le-a subliniat cu prisosinţă în cele 10 etape. A susţinut asalturile unor oameni de m­are clasă şi le-a smuls chiar câteva victorii preţioase. A purtat „tricoul galben“ cu mândrie naţională. L-a pierdut cu speranţe. Nu s a mai recucerit, pentru că nu a avut coechiperi solidari. S-a re­semnat însă. Pentru că in firea lui nu stau răbufnirile. E timid până nu-l calci pe picioare, dar şi atunci supărarea lui e măsurată. A fost campion naţional de ski şi asta i-a dat simţul coborîrii pan­telor şi al turnantelor. In aceste în­cercări a uimit şi pe străini, cu un curaj nedesminţit. A acuzat de multe ori,­ cu cuvin­te de ocară, praful aruncat în ochi de maşinile oficiale. Necazul său era sincer. Şi nimeni nu-l poate în­vinui. Căci „Nae" e aşa cum este : un suflet deschis, prietenos, luptă­tor. Trăeşte în munţi. A împrumutat înălţimilor sobrietatea, dorul de solitudine, semeţia vârfului cu flori în poală. ■Wai.WWW Învăţămintele Turului Ciclist (Urmare din pag. 1­ ar­ganiza atâtea concursuri internaţio­nale, Câte înainte nu se puteau pro­grama nici în 5 ani — şi nu exage­răm dacă ne gândim la întâlnirile de football cu echipele Dinamo, Lo­comoţie, Steaua Roşie, etc., la tur­­ne­ele din Iugoslavia, la matchul de la Sofia, la cele ce se desfăşoară acum la Tirana şi în Polonia, la campionatele şi jocurile balcanice, la sporturile cari anul acesta au primit pentru prima oară consacra­rea­­ internaţională — apoi dacă toa­te acestea s’au putut face numai in­­triun singur an se datoreşte exclu­siv faptului că avem acum o mişca­re sportivă bazată pe principii demo­cratice, o organizaţie sportivă ce este una din realizările regimului democratic din ţara noastră. Fiindcă cu totul altele ar fi fost relaţiile noastre sportive cu ţările vecine, cu U.R.S.S., Iugoslavia, Albania, Bul­garia, Polonia, Cehoslovacia etc., şi cu Franţa dacă în ţara noastră­ în sport ar fi continuat mentalităţile vechi, ar fi dăinuit şovinismul rasis­mul şi toate celelalte rămăşiţe o­­dioase ale fascismului. Organizaţia Sportului Popular a luptat pentru înlăturarea a tot ceea­ce era vechi şi putred in sportul ro­mânesc pentru întronarea unui spirit democratic în sport şi a reuşit. Dovada este că toate ţările demo­cratice au legături sportive din ce în ce mai frecvente cu România iar dacă O. S. P. a putut exista şi deci a-şi îndeplini opera aceasta este numai datorită faptului că la cârma ţării se află un guvern cu adevărat democratic care ajută toate organi­zaţiile cu caracter democratic, un guvern care sprijină sportul. De aceea este datoria noastră a sporti­vilor de a sprijini la rândul nostru guvernul Dr. Petru Groza, Oficialii Turului Ciclist ai României Democrat. Jr­ La capătul celor 1700 km ! O mare întrecere spera­vă a luat sfârşit prin încheserea pricinisiu ier Ciclist al României emocratice. Cursa aceasta a dovedit că ciclismul este un sport de m­assă prin excelenţă, bucu­rându-se de o imensă popularitate în marele public, eşti pretutindeni de-a lungul parcursului, în întâmpinarea alergătorilor. Credem că Turul ciclist al României va ajuta mult la popularizarea acestui frumos şi spectaculos sport, cere necesită, într’o egală măsură calităţi fizice şi morale. Intr’adevăr, pentru a alerga într'o asemenea cursă, nu ajunge să fii un bun atlet, să ai plămânii şi inima în perfectă stare, trebue să mai posezi In plus şi rezistenţă, dârzenie, spirit combativ şi curaj, mai­ curaj, pentru a alerga pe orice vreme, în noroi şi ploaie, pe frig sau căldură Insuportabilă, pe şosele desfundate şi adesea periculoase, uneori cu medie de patruzeci de kilometri la oră, şi chiar mult mai repede încă, atunci când terenul coboară. In Turul României, au fost realizate uneori viteze fantastice şi dificultăţile technice ce au avut de re­zolvat organizatorii, nu au venit din partea concuren­ţilor, ci din partea maşinilor oficialităţilor, care nu-l putea urmări in acelaş tempo vijelios! Şi câtă perseverenţă şi răbdare nu-i trebueşte unui alergător pentru a repara inevitabilele pene ce se ivesc atunci când ‘ trebue să parcurgă sute şi mii de kilometri. De aceea, gândindu-ne la micul număr al acelora care au fost forţaţi să abandoneze cursa, ne dăm seama cât de extraordinar de rezistentă este maşina umană atunci când ea este dominată de o voinţă de fier. Ceeea ce ne-a izbit în această cursă a fost perfecta solidaritate ce a dominat printre alergători. S'a creat o apropiere frăţească, nu numai în sânul unei echipe şi p­rintre comaţional, ci printre toţi concurenţii, indi­ferent de naţie, am văzut un francez dând bidonul său cu apă unui iugoslav, un albanez ajutând pe un român să-şi repare bicicleta, pe un român ajutând un iugoslav să treacă un moment de criză fizică, etc. Am apreciat mult spiritul camaraderesc al concu­renţilor, ajutându-se reciproc fără ca prin aceasta să-şi piardă vreunul dintre ei, dorinţa de a învinge. Credem­ că prietenii solide, s-au fondat între concurenţii noştri şi cei străini, dat fiind că graţie lun­­gimei acestei curse, ei au avut tot timpul să se cu­noască şi să se aprecieze unul pe altul. In acelaş timp, Turul României a mai prezentat «i» rele merit de a face cunoscuţi populaţiei române din ţinuturi îndepărtate, pe reprezentanţii Franţei, Iugoslaviei şi Albaniei, pe c­are altfel ei n'ar fi avut niciodată prilejul să-i vadă, nici să le aprecieze ca­­lităţiie. Peste tot, în oraşele mari ca şi în cele mai mici sate, concurenţii au fost primiţi cu cel mai mare en­tuziasm de localnicii, care au ţinut să-şi manifesteze sentimentele lor prieteneşti, uneori în­tr’un chip naiv, însă întotdeauna In mod spontan şi sincer. De pildă, nenumărate au fost vizitele şi darurile da tot felul cu care Clujenii şi-au arătat simpatia pentru alergă­torii francezi Iipsi;i de noroc, care în urma acsidten­­telor suferite în cîmpul cursei, erau internaţi într'o clinică a oraşului ier; la rândul lor, concurenţii străini n’au rămas indife­­renţi la greutăţile c® le are de înfruntat poporul român, şi vrând să vie şi ei în ajutorul celor neno­rocit loviţi c­e secetă, le-au donat numeroase din premiile Ier în bani, înţelegând astfel să sprijine şi ei, eforturile depuse de guvern pentru a remedia trista situaţie a regiunilor nefericite. Prin acest gest minunat, ei au câştigat definitiv dragostea populaţiei române. Turul României a mai adus şi un însemnat spor, la educaţia poporului nostru în materie sportivă. Marea roassă a poporului nostru, care, până ori, nu văzuse asemenea întrecere sportivă, care nu avea prilejul nici posibilitatea să practice nici un sport, sportul fiind considerat — ceea ce şi de fapt era — mono­polul celor avuţi, a întrezărit deodată orizonturi rapun şi posibilităţi minunate. Suntem siguri că, în urma acestei curse, mulţi tineri şi- au pus speranţele în acest sport şi le dorim să reuşească a ajunge şi chiar a întrece performanţele idolilor lor de astăzi. Nădăjduim că în ciuda tuturor lipsurilor şi neajun­surilor din punct de vedere al organizaţiei, ca şi a celorlalte neplăceri inerente unei atât de lungi în­treceri sportive, concurenţii celor patru ţări vor pă­ra totuşi o plăcută amintire despre Turul C’e­st al Ro­mâniei, şi că într'un viitor eeiopiat, vom avea pri­lejul să-i vedem din nou alergând pe sossiele ţărei noastre. Greforie!?'! L« (Articol primit din partea unei cetitoare a „Sportului popular"). Be la Nisa, Marsilia şi Si Na­zarre la Cluj .Nu vom uita niciodată..." CLUJ, 6 (prin telefont de-a cores­­pasidentul nostru: R. FISCH).—Sâm­bătă dimineaţa la ora 8, s-au urcat în avionul de Bucureştii, cei trei ci­clişti francezi, Emil Rot, Baxbaroux Alexandre şi David , Georges, care după accidentele din etapa Tg. Mu­­reş-Cluj a ,.Turului României­, au pe­trecut 10 zie, ca pacienţi ai Clinicei Chirurgicale din localitate. Concurenţlor francezi le lipseau doar lacrimile din ochi, la aeroport. Atât de mult îndrăgiseră capitala Ar­dealului încât de abia le venea să-l părăsească, pentru a ajunge pe com­patrioţi şi a se înapoia la Paris. Timp de 10 zile, rezerva nr. 12 depă parterul Clinicei Chirurgicale a fost plină de fiori. Nu a trecut o zi fără ca 30—40 sportivi să se intereseze de soarta cicliştilor care au ieşit din cursă în­t­r-un mod atât de nefericit. Alergătorii francezi, care de câteva zile se simt mai bi­ne şi fac chiar plimbări, au fost îngrijiţi părinteşte de direcţia Clinicei cu precădere de d.nd dr. Pop Alexandru, dr. Nana Aurel, dr. Stoicoiu Traian şi dr Ga­vrilă Victor. S’au mai adăugat acestei griji, cu atenţii speciale, conducerea O. S. P.-ului din localitate şi redac­ţia ziarului "Világosság-sport"­, car© nu zilnic, ci din oră în oră, au căutat ca şederea acestor ciclişti, veniţi toc­mai din Nsa, Marseille şi St. Nazaire la Cluj, să fie cât mai plăcută. Francezii au vizitat toate cinema­tografele, teatrele şi concertele de o­­peră ale oraşului. Aproape zilnic, au fost invitaţi la prânz şi cină de pro­fesorii doctori ai Clinicei, fiind co­pleşiţi de dragoste. La fiecare pas, francezii au fost a­­costaţi cu cadouri şi atenţii. Cea mai Tinereţea Piro Angeli c­ând l-am văzut prima dată, şi n’am putut crede că băeţan­­drul din faţa mea este unul dintre exponenţii sportului Alba­niei democrate. Prea este mic, prea cei 16 ani ai lui îl îndreptăţesc desfătărilor a­­dolescenţei, pentru a putea crede că Piro este un luptător şi a venit să lupte dârz, dar prietenesc, cu adversarii lui. Şi cu puţinii lţii ani, Piro An­­geli n’a abordat prima oară lup­­ta şi mai ales această ultra pacifică luptă pe care a constituit-o Pri­mul tur Ciclist al României de­mocrate. ■Şi n’a fost prima, pentru că — sunt puţini dar totuşi par imens de mulţi — anii din urmă au fost trăiţi de copilul Piro, nu pe tere­nurile de sport, nici în mijlocul al­tor copii cu care să se joace. Acestui lucru, el i-a preferat însă asprimea vieţei de partizan. Adi­că a acelei bieţi care a procurat multora satisfacţii de nespus, cul­minate prin aceia a îr­frângerei de­finitive a hitlerismului feseit. În­­chipuiţi-vă ce a însemnat asta pen­tru un copil care atunci nu avea decât 12—13 ani? O arată clar comportarea lui din Primul Tur Ciclist al României Democrate, în care a plecat fără şanse, nici măcar mediocre , de a câştiga. Şi totuşi a fugit cu încă­păţânare. A luptat, aşa cum a în­văţat, cu duritatea parcursului. Cu gropile pline de praf, care ofereau curse în care cădeai şi de cele mai multe ori te ridicai lovit serios. Unii — şi nu puţini — au aban­donat. S’au lăsat în pânţi de exi­genţele parcursului. Piro Angeli, copilul de pe coas­tele carmate, n’a dezarmat şi a a­­juns la Bucureşti. Nu în pripiele locuri ale clasamentului, dar reali­zând o splendidă , p­erformanţă în ideea de sport. Pentru el şi Alba­nia, un cald entuiaşti Bravo­­ mare bucurie le-a furnizat iasă ca­doul magazinului Polyfoto, din Piaţa Libertăţii 13, care le-a oferit albume cu toate fotografiile în care figurau. înainte de plecarea avionului, Roi, Barbariiux şi David, au ţinut să facă, pentru cititorii ziarului nostru, urmă­toarea declaraţie colectivă: „Dragostea cu care am fost încon­juraţi la Cluj, nu o vom ruta nicio­dată. Ne-am simţit ca acasă. Toţi me­dicii Clinicei, conducerea O.S­ P.-ului şi redactorii de sport ai ziarelor lo­cale, ne-­au îngrijit cu atâta dragoste în ti­mpul şederii noastre a’ci parc am fî fost proprii lor copii. De aceea, ne exprimăm toată dragostea şi mul­ţumirea, pentru toţi cei care­ s’au gândit la a­sfirarea noastră timp de 10 zile. Intre altele trebue să spunem că am­ stadion atât de frumos ca Par­cul Sportiv al Universităţii şi o gră­dină botanică atât de frumoasă nu am văzut nici la Nisa nici la Marsi­lia. Capitala Ardealului am închis-o pe vecie în mîinile noastre!" — şi-au încheiat declaraţiile cei trei ciclişti francezi, care nu au părăsit tocmai cu bucurie, aeroportul de la Someșen. Numai în serpentine a fost urcat dealului Balota, unde Vittorio Nicolozzi a atras tot plutonul V Tenacitate de val Strain enit singur din Triestul Adria­­ticei, Strain, nume care nu spune nimic pentru publicitate, a reuşit din prima etapă să se im­pună atenţiei unanime. Handicapat de absenţa vreunui co­echipier sau manager, a trebuit să alerge de unul singur cei 1700 km­­ai „Turului". N’a câştigat nici o etapă, dar tot­deauna a fost la sosire intre primii A luptat cu încăpăţânare pentru a face cunoscute calităţile celor din Triest şi a reuşit din plin. Dotat cu o tenacitate, nu rareori vecină cu încăpăţânarea, a învins ob­stacol după obstacol reuşind să facă o figură din cele mai frumoase. Când îl priveşti pedalând, îţi su­­gerează ceva din tumultuozitatea valurilor Adriaticei cari se isbesc fără încetare de coastă. Din totdea­una ele au dus lupta contra ţărmu­lui şi deşi n’au reuşit să-l fărâme, atâta timp cât va c­rista marea şi ţăr­mul, prima îşi va trimite valurile să lupte. Strain, deşi era conştient că nu pu­tea câştiga el Turul ciclist al Româ­niei Democrate a continuat să lupte cu dârzenie şi hotărârea valului. Este asta o caracteristică a locuitorilor Triestului, pe care el ne-a ilustrat-o Perfect. Şi tot acest Tur ciclist ne-a mai demonstrat ceva. Apropierea până la similitudine a fiului Triestului, Strain, cu adversarii lui sum­b­ri, dar fraţii lui in privinţa calităţilor, iu­goslavii. Si demonstraţia, a fost din 'cele mei revrite, prin iăsări r*-"tone­­ ne rare l-a năşit la Prosenik. Pored­­i’m, Par­ej ennam­inia, Revelator, nu? ■* Cei trei ,,­V* sau România Ci peşi România era copios re­prezentat în „Tur“, prin două echipe naţionale, individualii ro­mâni sau comportat mai mult decât onorabil. S’au distins peste toţi, „cei trei N‘­‘: N­opolezzo Vit­torio, Norhadian şi N culescu Ma­rin, clasaţi respectiv la locuril 8 9 şi 14, încercând să-i reunim într’o echipă pe care am numi-o ,,Ro­mânia C“, conchidem că forma­ţia s’ar fi clasat la locul 3, înain­tea României B, cu timpul to­tal de 188.29.35 (Nicolozzo V. 62.04.38, Norhadian 62,2841, Nîr­culescu M. 63.56.16). Ceea ce­ să recunoaştem este o performanță remarcabilă! Prosinek a parcurs 1704 km în 80 ore, 38 minute şi 31 secunde cm o medie orară tie 28.020 km. Etapa CÂŞTIGĂTOR Dist. Timp Media T " "IMrLjTKOL - ■ 163 ' *~Th~5?~ ""ttSeo'Km. XI NAB" CHICOMBAN_____________150^______5h 01’ __29.380 Km._ III PROSINEK 104 4h 17' 24.210_Km. IV WATERSCHOÖT____________130 4h 19’ 27.780 Km. V WATERSCHOOT 150 4h 52’ 30.780 Km, Vî PORECŞKI 158_______5b 32’ __28.110 Km. ~VÎÎ NAE CHICOMBAN- 213 7h 41’ 27.720 Km. VŢi5" WATERSCHOÖT 144 4h 00’ 28 500 Km. "IX SÓLMÁN 220 9h 07’ 24.120 Km. X SOLMÁN 124 5b 05’ 27.900 Km. XI WATERSCHOOT 1 170 5h 14' 32.460 Km. O noua victorie a Democraţiei­ ­Timare din part. l-a)­cut mai mult decât oricine pen­tru reuşita competiţiei. In al doilea rând trebue sa mulţumim conducătorilor Or­­ganizaţiei Sportului Popular din Capitală şi din provincie, cari au lucrat zi şi noapte la organizarea turului. Trebue să aducem laude şi mulţumiri membrilor F. H. C., cari au dus la capăt greaua misiune a controlului technic al turului. Mulţumim deasemenea mar­ei masse anonime a sportivilor, care a urmărit cu pasiune şi a susţinut cu simpatie efortu­rile alergătorilor şi ale orumni­­zatorilor... Mu minţim spunând că zi de zi fără bătaia acestor mii de Inimi In ritm cu ale noastre, nu am fi putut duce la bun sfârşit sarcina noastră. Răspundem cu toată căldura prieteniei sportivilor iugoslav­, francezi şi albanezi, cari au o­­norat prin prezenţa lor turul nostru, turul României. Aducem tot prinosul recunoş­tinţei, alergătorilor români din echipele naţionale precum şi celor individuali, cari au în­vins greutăţi uriaşe pentru a putea termina această probă dificilă. Ne-au procurat marea satis­facţie a unei victorii a echipei româneşti, făcând sacrificii­­­mente. Au dovedit un patrio­­tism şi o conştiinciozitate care va rămâne pildă vie tuturor sportiviior români. Am iniţiat turul şi l-am orga­nizat pentru a dovedi, că şi in aceste timpuri vitregi de după război, tânăra democraţie sportivă este in stare de mari eforturi. In condiţiuni asemă­natoare marilor popoare spor­tive. Credem a nu greşi afir­mând, că prin această organi­zare ne-am situat in fruntea naţiunilor sportive din această parte a Europei, ceea ce este o cinste pentru sportul romanesc, care a profitat de pe urma a­­cestui tur şi repercusiunile fa­vorabile nu se vor lăsa aştep­­tate mult. S-au făcut greşeli, ici şi colo, dar aceste greşeli au fost de­parte de a fi grave şi au fost inerente unui debut care este unanim recunoscut de toţi ofi­cialii străini, ca mai mult decât promiţător. Acesta a fost primul tur, dar alte tururi ale României demo­crate vor urma an de an şi este sigur că vor fl din ce In ce mal perfecte, pe măsura ce mijloace financiare şl technice mal com­plecte vor veni In ajutorul or­ganizării . Turul României 194S va ră­mâne pe veci In Istoria spor­tului românesc şl va constitui subiect de povestiri şi de dis­cuţii mult timp de aci înainte. Fie ca aceste discuţii să con- tiue la ridicarea sportul românesc.­­Iar noi vom consi­­dsea, că munca noastră nu a fost de prisos. Făgăduim aici tuturor sporti­vilor din România cari ne ci­tesc şi Cari lucrează şi ei la desvoltarea sportului, că nu vom conferii nici de acum în­­nainte de a lupta­ şi da a munci fără întrerupere pentru binele sportului românesc, pentru a­­propierea popoarelor prin sport şi pentru o pace dreaptă şi du­rabilă. Istoricul Mediilor Orare in Tururile lomitatei TURUL 1934 1 media orară pe 1026 km. M. Nicoloff (Bulgaria) 22.800 km.. . TURUL 1333 1 Daniel (Polonia) 1725 km. 22.940 km.­­ TURUL 1936: 2247 km. Pierre Gallien (Franța), 26.125 km. TURUL 1946: 1704 km. A. Prosinek (Iugoslavia), 28.020 km. Cu toate drumurile mai proaste acum. Ce contează că este un iugoslav, căci­­unchiatul, propriul copil. 11 tratează ca pe '^m’c'sca Supleţea­na ffr d­ivi L­a desfăşurarea acestui prim Tur Ciclist al României Democrate, Watterschoot a însemnat o fi­gură de erou de legendă. A plecat împreună cu alţi 5 tova­răşi de luptă. Treptat-treptat, numă­rul lor s’a împuţinat. Accident după accident, neşansă cruntă abătută asu­pra exponenţilor ciclismului gallic a făcut ca el să rămână singur. Indis­cutabil că acest fapt a constituit un handicap din cele mai mari. Nu a avut pe nimeni care să-l a­­jute, pe nimeni care să-l antreneze in momentele — inevitabilele mo­mente — de depresiune care avar­ă, probe de acest gen. Peste toate greutăţile el a trecut, cu fluturare de zâmbet, în colţul gurei. Ştia că undeva, departe, la mulţi, foarte mulţi kilometri, atenţia F­ranţ­ei Democrate este îndreptată asupra lui Ştia că F. S. G. T.-ul şi-a pus speran­ţele în el. Şi handicapat de neşansele din pri­mele etape, el a pornit să realizeze performanţa cea mare. Etapă după etapă s’a clasat în primele două-trei locuri. Atunci când nu a câştigat nu s’a aflat la mai mult de câţiva centi­metri de cel ce a trecut primul linia de sosire. Suplu şi elegant ca o „stea" a bale­tului,­­ s’a desprins totdeauna la finish şi a smuls aplauze ce niciodată nu s’au lăsat aşteptate. In acest mod, a devenit una dintre figurile mari aile acestei competiţiuni. A impresionat în mod cu totul plă­cut modestia cu care a primit via manifestaţiune de simpatie pe care cei 20.000 de cetăţeni aflaţi la Anef, i-au făcut-o. Cu acelaş zâmbet în colţul buzelor, a mulţumit şi s’a re­tras undeva unde singur, să-şi poată îndrepta gândurile spre Franţa lui, spre Franţa la a cărei reconstrucţie lucrează. Şi câştigătorul „Grand Prixului de L’Humanite" a avut o lacrină d­in ochi, o lacrimă pentru tovarăşii lui cari au trebuit, accidentaţi, să aban­doneze şi în acest mod să rateze o victorie nouă a Franţei Prin comportarea lui ca ciclist şi ca om, Watterschoot a realizat o mare victorie; a câştigat simpatia u­­nanimă şi neprecupeţită a adversari­lor din cursă şi a marilor masse cari au urmărit desfășurarea acestei pri­me grandioase realizări a sportului democrat din România. Statistica „Turn!nî Românie?" înscriși : 71 La start: 58 Au terminat cursa: *5. Iugoslavia : l'rosinek (6), Bat­iâ­ Soli­man (10), Jesici (8). 1 ’’ ’ România A: Chicomban Nie. i21î f22›e°rü rZi)l Șaot!fu ›25›- N. I. fapii i .UCho:nbiW1 Tr- 120). Georgien România B : Georgescu­ C. (27», Do­­««I. M- Ștefănescu (33), Robert ţot­ (32). Franţa : Wattershoot (18). Albania : Piro (2). Indrănan: Strain (70), Nicolozzo V( 46), Norhadian (69), Niculescu Marin (34), Nicolozzo G. (46), Naidin (44), Bur­­cea (39), Costanda (63) Cimpoeriu (35). Hors concurs : Hapci­uc (ind.). ABANDONAŢI ŞI SCOŞI DIN CURSA ETAPA I-a Indispoziţie : Teodoreanu Bucur (jud ) Popscu Şt. (ind.), Leu Nicolae (ind.), Boroneaţă (ind.), Bouru Ion (ind.), Popa Petre (ind.), Teofan Paul (ind), Liri­­u­s Dumitru (ind.), Someşan Alex. (ind.) Craighero Eug. (ind.), Albert Beleni (ind.). Accident: Radu Ioniţă (ind.). ETAPA Ill-a Indispoziţie: Cico Mischel (A), Mufti Ibrahim (A] Accident Accident: Alexandre David George ETAPA IV-a Rol Emile (F.J. (F.). Barbarous ETAPA V-a Indispoziţie: Nagy Iuliu (ind.). ETAPA VI-a Indispoziţie: Ţuţuianu Alex. (ind.), Silvestru Ion (RB) Gh. Dumitrescu (RB) Asim Alia (A). După închiderea controlului : Gant Lac? (A). ETAPA VII-* Indispoziție: Pavliju Iosif (J), Ionica Alex. (J), Sarrin (F). După închiderea controlului: Petri­­cioiu Dumitru (ind.). ETAPA Vin-* Indispoziție: Puv Iosif (F), Gociman Julian (RB), Hapciuc Gh. (ind.), Cioho­­daru Const. (RA). ETAPA IX-­ Indispoziţie : Poredski (J). După închiderea controlului: Comas (ind.). CÂŞTIGĂTORII DE ETAPE Buc.—Câmpulung : Rol (F). Câmpulung—Făgăraş: N. Chicom­ban (RA). Făgăraş—Tg. Mureş : Prosinek (J). Tg. Mureş—Cluj : Wattershoot (F) Cluj—Oradea : Wattershoot (F). Oradea—Timişoara : Poredski (J). Timişoara—T. Severin: N. Chiconu­ban (RA). T. Severin—Craiova : Wattershoot (F). Craiova—Sibiu : Şoiman (J). Sibiu—Braşov • Şolman (J). Braşov—Bucureşti: Wattershoot (F) CLAS­AMENT AU CÂŞTIGAT ETAPE: De patru ori: De două ori: Şolman (J). Odată: Rol (F), Poredski (J), Prosi­nek (J). CÂŞTIGĂTORII DE SEMI-ETAPE­­ Buc.—Piteşti: Rol (F). Piteşti—Câmpulung: Rol (F). Oradea—Arad : Poredski (J). Arad—Timişoara­a Poredski (J). Timişoara—Caransebeş : N. Chirom­ban (RA). Caransebeş—T. Severin ( Watter­shoot CF). Craiova—R. Vâlcea: Şoiman (J). R. Vâlcea—Sibiu : Wattershoot IT) CLASAMENT AU CÂȘTIGAT SEMI -ETAPE­­ De două ori: Rol (F), Poredski (J), Wattershoot (F). Odată: N. Chicomban (RA), Şol­­men (J), (F­). Wattershoot (F). N. Chlcomban (RA)

Next