Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)

1948-07-16 / nr. 1075

ANUL ni — Hr. 1075 IN 1 [FLACĂRA OLIMPICĂ Ieste focul aprins de incendiatorii monarho-I FASCIŞTI GRECI L­a poalele munţilor Oimp. In localitatea cu acelaş nume, în antica­­ladă, sportiv, adunaţ­ îşi încercau forţele pentru gloria lor şi a ce­tăţii pe care o reprezentau. FL­căra sfântă, simbolizând pacea, ardea pe [ tot tîmpul întrecerilor. Și în tot­ acest tîmp orice război era suspendat. Intre două perioade de întreceri, flacăra era păstrată în sanctuarul de pe­­ Olimp. Dealungul veacurilor spiritul olmpic a dăinuit uitat undeva prin­tre- I­da. Ca și spiritul flacărei. I Din 1896, flacăra, simbolizând pacea, a călătorit pe rând la Londra, Amsterdam, Paris, Los Angeles, etc. A străbătut zeci de mii de kilometri­­ (poate sute de mii) dar nicăeri nu a aprins în sufletele oamenilor decât dorinţa de supremaţie, de întrecere oarecare, de concurs fără orizont. A­­­­ceastă flacără a aprins chiar şi ura între popoare şi rase. La Berlin, fla­căra olimpică nu a fost decât un instrument docil în mâinile naziştilor,­­ cari zî de zi au silit mii de reprezentanţi ai popoa­relor din întreaga lume , să asculte imnul care vestea un război de cucerire, imn al poftelor de sub- I­­ugare a popoarelor, patronând de naţiunile aduse atleţilor de altă culoare.­­ Din 1936 flacăra a şomat. A­cum flacăra «olimpică» porneşte spre ■ Londra, unde se va desfăşura a XIV .a olimpiadă modernă şi unde spiritul­­ păcii ar trebui să planeze deasupra jocurilor. Dar flacăra olimpică pornită de pe pământul însângerat al Greciei, pă- I mânt stropit cu sângele zecilor de mii de patrioţi ucişi de guvernul mo­narho-fascist al lui Tsatdaris are foarte puţine şanse să aducă pacea în rân- I durile reprezentanţilor a peste 60 naţiuni. Dar nu cumva organizatorii olimpiadei încearcă să trișeze pacea, aidu­­,­când un surogat de flacără olîmpi­că? Sigur că da. De vreme ce muntele I OUmp, este stăpânit de armatele viteze ale generalului Markos, armate lup­tând pentru eliberarea poporului gr­ec de sub jugul greu al unui regim te-­I rorist. Şi fiindcă pe Olimp, nu le prea dă mâna să se urce, organizatorii au­­ găsit undeva In teritoriul stăpânit de monarho-fascişti flacăra războiului civil, flacăra oprimării popoarelor de către reacţionarii imperîalişti, flacăra I pe care imperialismul o poartă dealungul continentelor pentru subjugarea I popoarelor.­­ Dacă flacăra ar fi pornit din O­limp, desigur ar fi deşteptat dorul de I libertate şi pace al popoarelor, care arde în inimile soldaţilor generalului , Markos. Nu este deci de mirare ca flacăra «olimpică» străbate teritorii în efervescență și nici nu este de mirare că pentru a străbate Marea Adria- I­tică flacăra va fî purtată pe un vas englez de război — «White­sand Bay» — fiind preluată din mâna unui grec tsaldarist de către un sergent au­ (Continuare pag. 3 col. 1-2) 4 PAGINI 5 LEI INSIGNA G.T.O. Una din bazele sportului de masse al U. R. S. S. ,­n preajmca marelui eveniment sportiv, „Parada Sporturilor din U. R. S. S.”, găsim interesant să relevăm câteva aspecte caracteristice ale sportuli­i sovietic. Iată, în rândurile­­ce urmează, lămuri­rile privitoare la insigna sportivă complexă GTO (GATA PENTRU MUNCA SI APARARE). A­ceastă distincţie a fost in­trodusă in toate cele 16 re­publici unionale din iniţiati­va Uniunii Tineretului Comunist- Leninist, în anul 1931. După un an, în 1932, s’a introdus o grada­ţie superioară acestui complex, iar în anu­l 1934 — un complex mai ușor pentru elevii în vârstă de 10— 16 ani. Introducerea acestor com­­­plexuri a atras în mișcarea sporti­vă, milioane de oameni ai muncii din URSS. Până în 1942 examene­le pentru îndeplinirea normelor complexului GTO au fost date de 6.000.000 de persoane. Numărul es­te într’adevăr impunător şi arată entuziasmul cu care această distinc­ţie sportivă populară a fost primită în massele de tineret din Uniunea Sovietică. In timpul războiului pro­bele pentru însuşirea insignei au continuat cu acea­ intens tate, deşi luptele pentru apărarea patriei se desfăşurau chiar pe pământul URS­S. In perioada 1941—1944, exame­nele pentru îndeplinirea complexu­lui GTO au fost date de 2.429.000 persoane pentru categoria I-a, 48.300 pentru categoria Il-a supe­rioară, 1.101.000 în categoria mai uşoară pentru şcolari. Complexul „Gata pentru muncă şi apărare” include aproximativ 60 de feluri de exerciţii fizice, variind după vârsta, sexul şi nivelul de pregătire fizică al celor ce vor să îndeplinească a­­ceste norme. Insigna GTO intră în programele şcolilor secundare, şco­lilor superioare şi al secţiunilor so­cietăţilor sportive din Uniunea So­vietică. La fel, insigna a fost adop­tată de Armata Roşie şi de flota de războiu. Experienţa unui şir de ani şi ac­tivitatea cercetărilor ştiinţifice în domeniul educaţiei fizice, au adus modificări importante în complexul „Gata pentru muncă şi apărare”. Refăcut pe baza nouilor date, com­plexul GTO prezintă o reuşită in­contestabilă. Exerciţiile care intră în cele trei categorii ale complexu­lui, sunt divizate în două părţi: în prima sunt incluse exerciţii obliga­torii, printre cari: 1. Alergări pe distanţe mijlocii. 2. Exerciţii gimnastice 3. Mersul pe sky 4. Innotul 5. Cross pe teren accidentat 6. Obiecte teoretice In a dou­a parte a complexului sunt incluse exerciţiile alese după dorinţa sportivului. Aceste exerciţii simt împărţite în 7 grupuri: 1. Exerciţii care desvoltă mai ales viteza — alergări pe o distanță de 100 m., alergări de patinaj pe di­ (Continuare pag. 3 col. 0-7) CURSA <V IC T O R I A» Marin Niculescu a învins şi în etapa a patra î­n prezenţa unui numeros public, — dovadă a popularităţii mereu cres­cânde de care se bucură ciclismul.­­6— startul în etapa a patra a cursei „Victoria“ s-a dat de la km. 9 de pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti, după ce pre­­sarea oficială se dăduse în Piaţa Berrera­­liss­mul Stalin. In această etapă de 136 km. au pornit numai 29 alergători, căci Drăgănescu din cauza unei furunculoze a fost oprit de medic să alerge. S’a plecat puternic, dar totul se liniş­teşte curând. Doar Lhitis spare şi se pierde pentru a fi găsit la reîntoarcere ins­tal­at într'o maşină, abandonase Câţi­va kilometri mai departe, Ghevu sparge şi el. In rest, nimic nou. Trena este dusă cu Schimbul şi în special Marin Niculescu şi Traian Chicomban trag puternic fără ca cineva să se piardă totuşi de pluton. Media orară este de 34 de kilometri. Sin­gurii care mai animă plutonul sunt Ne­­goescu şi Giohodaru, dar fără jos. La km. 66 Spulbatu cade, dar revine puter­nic, profitând de făptui că în pluton nu se trage. Ne aşteptam ca la Bucureşti să sosească iar un pluton format din mulţi alergători, după felul cum se în­toarce la Găeşti. Nu lipsea decât Chivu. Care nu reuşise să remonteze minutele pierdute. Dar presupunerile noastre sunt repede infirmate căci la 15 kilometri de Găeşti, Traian­ Chicomban sparge pentru prima oară după cele trei etape. Câţiva kilome­tri mai departe îi găsim pe fraţii Şan­­dru reparând. Traian repară şi revin­e puternic din urmă. Acum trag toţi trei şi ne aştep­tam să prindă primul pluton. Intre timp însă trena a devenit mai rapidă „aşii“ ne mai vrând să repete fi­gura unei sosiri cu 22 de alergători. Primul care rămâne este lonescu , din cauza unei defecţiuni. Peste patru kilo­metri se pierd din trenă Popescu şi Atlas iar Naidin are o defecţiune. Cei doi Şan­­dru şi Traian îi prind pe aceşti trei şi trag acum împreună. Dar din trenă se pierd Borş şi Spulba­tu care nu reuşesc să se alăture nici ce­lui d­e al doilea pluton format. La kilometrul 20 de sosire V. Neo­­feuzzo şi Ciohodaru se lovesc şi cad. Pri­mul are o pană mai gravă dar cel da al doilea pleacă imediat, şi mergând puter­­i­, j­­ode cel de al doilea puton în car® trena este dusă cu schimbul. O altă vic­timă a trenei rapide este Ghezarie şi astfel primul pluton îşi reduce simţitor rândurile. Mai departe rămân Vit şi G. Nico­­lozzo care trag împreună. Se mai pierd I. Grigorescu, M. Ştefănescu şi Doieta, merg şi ei împreună. Pe pietrele din oraş se merge puternic,­ fiecare fe­­rindu-şi cauciucurile. Totuşi Gociman sparge, la câteva sute de metri de sosire. Este şi el unul din ghinioniştii cursei fără însă a-l întrece pe V. Nicolozzo. Şi această etapă este câştigată la sprint. Marin Niculescu atacă puternic şi tre­ce de Norhadian, care nu reuşeşte să-l ajungă şi dovedeşte ci ştie să sprinteze câştigând consecutiv două etape ala cursei „Victoria“. Intre timp se pierd mulţi din benă, printre care si Nae Chicomban spre surprinderea tuturor. Iată ordinea sosirii in etapa a patra a Cursei «Victoria“ I. Marin Niculescu (VD) 3 h. 54’05’ (Continuare pag. 3 col. 1-2) MARIN NICULESCU COMPUNEREA N0D1L0R COMITETE FEDERALE I­n cadrul reorganizării federaţiilor sportive din RPR, Organizaţia Spor­­tului Popular a numit nouile comitete federale, după cum urmează : AUTO — MOTOCICLISM Secretar federal: WALTER AGA­­TON. — Responsabil administrativ şi tehnic : A. GHEORGHIU. — Resp. pro­pagandă : V. MAVRODIN. — Resp competiţii: I. SCHMITZER. — Mem­­bru: M HANCU. BASKETBALL Secretar federal: M. DUMITRESCU •­ Organizatoric : I. KUNST. — Tehnic: G. AVACHIAN. — Propagandă: C. NA. GHL — Membrii: LAZARESCU, C­RIEGLER şi A. NETOLINSKY. BOX Secretar federal şi tehni : I. GRUIA — Organizatoric: T. PROTOPOPESCU. —­ Administrativ : H. MARG. — Pro­pagandă: I DUMITRESCU. — Mem­bru : E. MASSINI. CICLISM Secretar federal: N. DRAGOMIR. — Organiza­toric: Dr. P. GANE — Admi­nistrativ: I. BOATA. — Tehnic: N. DRAGOM­IR. — Propagandă: D-na G DRAGOMIR. — Membrii: M. POMPEI şi I. JUGARU. LUPTE ŞI HALTERE Secretar federal şi Resp. admin­istrati­v: S. IONESCU. — Resp. tehnic : M. CO­­LOSEUS. — Resp. organizatoric : S. GOTELET. — Resp. Propagandă: C. GEORGESCU. — Membru ŞTEFAN PETRESCU. NATAŢIE Secretar federal: R. FOROCEANU. — Organizatoric: A. IACOBINI. _ Tehno:­­ KRANTZ. — Administrativ : R. TO­­ROCEANU. — Propagandă: ( BLIDA­RI). — Membru A. VOGEL. RUGBY Secretar fel. : L ANASTAS1ADE, — (Continuare pag, 3 col.1-21 VINERI 16 IULIE 1948 O DIOSUL atentat împotriva lui I jPalmiro Togliatti. I secretarul general al Partidului­­ Comunist Italian 1 r T n atentat mişelesc a fost îndreptat Miercuri la amiază imn­ i­m­potriva secretarului general al Partidului Comunist Ita-­­ [­lian, Palmiro Togliatti. Crima mârșavă, specifică regimurilor ] » teroriste fasciste, face parte d­in arsenalul de luptă al imperialis- t » muluî împotriva popoarelor dornice de libertate din lumea în- t­­ treagă. . | Clasa muncitoare din Romârhia și partidul său de avantgardă 1 [ PUNR și-au exprimat eri, prin meetinguri la care au participat l­a sute de miii de muncitori, solidaritatea cu lupta muncitorimii italie­­i • ne condusă de PALMIRO TOGLIAOTl. urând victimei odiosului ] i atentat — de curând oaspetele ţării — grabnică însănătoşire, pen- 1 [ tru a relua cât mai curând lupta împotriva exploatării im­peria-­­ I liste și a o duce la isbândă. ] Telegrama Comitetului Central al P. M. R. * către C. C. al P. C. Italian ! COMITETUIUJI CENTRAL­­ AL PARTIDULUI COMUNIST ITALIAN ROMA Comitetul Central *1 Partidului Muncitoresc Român a aflat cu revoltă ] I I vestea odiosului atentat săvârșit împotriva tovarăşului Palmyro To­ ' ] I gratti de un asasîn a cărui mână a fost condusă de imperialişti, duşmani ] I I ai clasei muncitoare, ai păciî şi aî Independenţei naţionale a popoarelor.­­ I I In numele proletariatului şî al tuturor oamenilor muncii din Republ­ca ' I [ Populară Română înfierăm această crimă ticăloasă şi ne exprimăm sol.da- ¡ I I rjtatea frăţească cu Partidul Comunist Italian.­­ Lovind în cel mai bun fiu al proletariatului italian, «acţiunea a cău- j I ] tat să lovească în Insăşi clasa muncitoare. Dar noi ne exprimăm convin- 1 ] I ger­ea că acest atentat — dovadă a slăb'cîunjl «acţiunii __ va face ca j I [ muncitorimea din Italia, aliată cu ţărănimea muncitoare, să ducă cu şi 1 ] I mal multă hotărîre admirabila sa luptă împotriva imperialiştilor şi a J ( ' reacţ­uniî, împotriva exploatării capitaliste, pentru Independenţa şi liber- ' J I tatea Italiei. j j ! 1 Comitetul Central j! al­­I Parti­dului Muncitoresc Român ș­ i Secretar General, ! I GHEORGHE GHEORGHIU DEJ ! ('59gBeKBBB3:BBB'aB£iaBSflBBflB3£33S!£3;BEI9EiaBaEBBBSaS!!flllBZ!BCfSi::HBXaBBaBSBBBB3SB! ! Mâine seară pe programul galei dela O­S.P. ȘASE CAMPIONI M­âine seară cu începere dela ora 10, ringul arenei OSP va cu­noaște cele mai pasionante dispute pugilistice din ultma vreme. Intr’adevăr, întâlnirea dintre reprezentativele R.P.R. şi Bucureşti, ne oferă putinţa de a pro­nostica un spectacol superlativ, în care dramatismul matchurilor se va îmbina cu demonstraţiile de tehnică superioară, ale celor 13 combatanţi. Trebue dealtfel să remarcăm că, niciodată, pe afişul unei ga­le de box n’au figurat atâţi campioni sau foşti campioni; St. Constantin (fost cam­pion sedical); Eustabu Mărgărit (cam­pion naţional); Gh. Fiat (campion na­ţional); L. Borduz (campion balcanic); I. Boamfă (campion naţional); Bogdan Po­­povici (campion naţional) şi Paul Ment­zel (campion balcanic şi naţional).­­ Dacă adăugăm acestora pe G. R­oka, C. Chiriac, Vasie Tuţă, Fr. Covaci, cam­ oricând pot emite pretenţii pentru pri­mul joc, reiese că spectatorii bucureşteni vor avea ocazia să vadă mâine seară tot ce are boxul românesc mai select. Revanşa Fr. Covaci— R. Popovici Programul, după cum se ştie cuprinde opt matchuri, de la categoria muscă până la categoria grea. Opt matchuri echilibrate, în care un pumn ferici aplicat poate decide în ul­tima instanţă un rezultat Dintre acestea se detaşează întâlnirea Fr. Covaci— Bogdan, Popovici,­ în, cadrul categoriei semi-grea, contând drept revanşă a m­atchului susţinut de către cei doi ad­versari cu prilejul campionatelor naţio­nale din acest an. Este vie încă în a­­mintirea pasionaţilor „nobilei arte“ elec­trizanta partidă furnizată de Covaci şi Popovici. Dacă, atunci, lupta ar mai fi continuat încă o jumătate de minut, Po­povici ar fi fost pus desigur K.O. deşi câştigase primele două reprize. Gongul a intervenit însă salvator şi, astfel, Po­povici a devenit campion naţional. Mat­­chul de mâine seară va izbuti să ne do­vedească pe „cel mai bun din 2“. Tre­bue să menţionăm deasemeni că până a­­cum, ei s‘au întâlnit de patru ori, de două ori câştigând Covaci şi da două ori Popovici. In rest, întâlniri echîlî­­feî*i®He Celelalte matchuri sunt la fel de pro­(Continuare pag. 3 la rubrică) EUSTAŢIU MĂRGĂRIT O MARE REALIZARE Tabăra de antrenament de la Tg.-Mureş —­ „Şcoala aceasta va forma , de bază în mişcarea sportivă popi VICI, preşedintele O.S.P. în cu văl­carea şcoalei de antrenori, care a Ianuarie. Şi numai după cinci luni, foştii elevi, antrenorii de azi ai grupărilor divizionare A şi B s’au înapoiat în sala de cursuri, de data aceasta pentru a se perfecţiona, pentru a-şi însuşi materialul predat de colecti­vul technic alcătuit din BRAUN, VOGL şi CÂRJAN, pentru a lua parte la discuţiile purtate în sen­sul unificării sistemului de antre­nament şi de joc. Astăzi, ca niciodată în trecut, an­trenorii şi juniorii sunt laolaltă, trăesc sub acelaş acoperământ, des­făşoară o vie activitate, rezolvând totodată marea şi greua problemă a antrenorilor şi juniorilor. T­abăra de la Târgu-Mureş este o măreaţă înfăptuire a Orga­­nizaţiei Sportului Popular, ea făcând parte din vastul program de lucru pentru progresul football­ului românise­­ntrenorul, educator de tineret, om țară”, a spus d. SERGIU PETRO-­­ul de deschidere, rostit la 1inaugu­­avut loc în Capitală în cursul luneî Inaugurată cu 10 zile In urmă« tabăra organizată in Colegiul Re­format din Târgu Mureş diferă mult de acele din trecut, ea pro­­punându-şi să formeze adevăraţi conducători şi educatori ai tinere­tului precum şi cadrele necesare redresării football­ului. Mai pe scurt, este prima şcoală de perfecţionare a antrenorilor şi prima tabără democrată din ţara noastră 44 antrenori şî 57 juniori Au fost chemaţi aci toţi antrenor­­ii divizionarelor A şi B, foşti ju­­cători de football, majoritatea pur­tătorii unei glorii necontestate, pre­­cum şi toate talentele, juniorii ce urmează să fie pregătiţi atât din punct de vedere tehnic cât şi edu-­ cariv. In afara celor trei lectori^ BRAUN VOGL şi CÂRJAN, au foab prezenţi la apelul făcut, dând do­vadă de mare punctualitate şi don-* ştiinciozitate, cei mai vechi inter­naţionali. — azi cu tâmplele încât­runţite — ca Andy Wetzer- dr* Hirsch; Hoksary; Colea Vâlcov; Lă­­puşoteanu, urmaţi în ordine de Bo­tescu; Inhssz; Czinczer; Covaci; Baratiev; Cobay; Wiczer II; Reme­­ny; Alini; Cociş; Munteanu; Lent* gheriu; Căpuşan; Dobra; Lazăr V­; Iov­cin; Lambiri; Mariaescu Ani* ghel, col. Stănculescu; maior Stur*­­za; Hanga; Nagy Géza; Nagy E.H muntî; Traian lordache; Jenesen Drum; lt. Gheorghian; Weber; Bei­fa; Răşinaru; Grun; dr. Grădinaru; Nedulcek; Nagy Iuliu; D­vor jack Neacşu şi Totaia. Juniorii mândri că pot răspun­de la apelul talentelor, spun pre­­zent atunci când îşi aud numele’ Koioză.: Vâlceaua;­­Florescu; Popes­cu; Dumitrescu; Tican; Popa; Vâli­cov; Lăzărescu A.; Piotilie; Biases­­cu; Mateos; Sas; Marineas; Kisef Băcuţ lt.­; Mihuţ; Spitaş; Rase; Konti; Dobay; Florescu; Niculin;­­Ertl; Crasovari; Bucurescu; Glis­.ci; Voeroes; Pain Nicolae; Mateescu; Chivăraru; Hers­sen ; Gheorghe Va­­sile; Braun; Copil; Pologea; Szuces; Timar; Pehei Fr.; Derulin; Balogh- Gurcan; Rădulescu M.; Păunescu M; Bacs; Cherecheş; Teodorescu; Gru­asu; Niculescu V.; Spiridon; Gârjeaeni; Bociardi; Kovács; Mera; Cristescu; Ardeleanu T. şi Dula O­­vidiu.­­ Cum până In prezent nu vizitiia­sem o tabără asemănătoare , a­cea­­Continuare pag. 3 la rubrical I. D. TUDOR VASILE, în mijlocul antrenorilor din tabăra de la Tg. Mureș. UN PROGRAM EXCEPŢIONAL Duminecă, în Capital­ă, sărbătorirea zilei Sportului Sovietic C­u ocazia sărbătoririi zilei sportu­lui sovietic, ce va avea loc Du­minică 18 Iulie la Parcul de Cul­tură şi Odihnă al Casei Prieteniei So­­vieto-Române, ARLUS în colaborare cu cu OSP a întocmit un program de în­treceri sportive care poate fî numit — fără nici o reţinere — excepţional. Cam­pionii naţ­onalî de tennis, de volley basket-bail masculin şi femenin, de box scrimă, lupte şi haltere vor evolua pen­tru prima dată într’un program comun Aceasta va fî deajuns ca succesul ace­­steî serbări să reprezinte o victorie şi justă reprezentare a însemnătăţii ace­stei zile. Iată programul: Ora 17: Discurs: D. Alex. Siperco: «Sportul un bun al întregului tineret sovietic»* Or*o 17.30—38.30« iffssiot şî săriturii artistice 100 m. Über domnî: participă: Novac; Slăvescu; Popescu; Marine­; Avramescu şi Adrian Adrian. 100 m liber doamne: participă: Fuca Grigorîţă; Lerea Edith; Eftimîu Sanda; Virgînîea Ghiţă; Brigitte Prediger. 200 m. brasse doamne: participă: Măr­­gineanu Elena; Şerban Elena; Virginia Ghiţă; Teodoride Elena; Herman Ivonne Huner Constanța. 200 m. brasse domni: participă Patrichi E. Popescu Z.­ Munteanu D., V­einreich Petit Richard, Guguîanu. 100 m. spate domnî: participă: Enă­­ceanu; Friedman; Slăvescu; Frâncu;. Stafet. 4x100 m. Lîber domni: participă PMB; LNR: Godeanu; Macabî. GFRI (Continuare, pag. 3 sol. 1-2) ~ ,

Next