Sportul Popular, iulie 1948 (Anul 4, nr. 1059-1090)

1948-07-17 / nr. 1076

r 4 . 1 t ANUL IV — Nr. 1076 SPOR­T­U­L D­IN PRESA SOVIETICĂ 0­ R­ubricile sportive ale gaze­ A­­telor noastre politice ocu­pă un spaţiu special, se­parat de celelalte preocupări zilnice. Printr-o rubricare anu­me, sportul pare să fie un do­meniu rezervat anumitor citi­tori ai acestor ziare. Nu astfel se întâmplă în presa sovietică, unde, pe lângă publicaţiile spor­tive de specialitate, ziarele mari ca PRAVDA, ISVESTIA KRAS­­NAIA SVEZDA TRUD KOM­­SOMOLSKAIA PRAVDA şi alte­le, acordă un spaţiu respectabil ştirilor, reportajelor şi chiar ar­ticolelor de fond sportive. Nu­mai că această materie sporti­vă nu este cu nimic separată de celelalte articole de ziar, nees­istănd o rubricare specială, cu un titlu distinctiv ci FACE PARTE INTEGRANTA DIN PREOCUPĂRILE GAZETEI. Acest mod al ziarelor sovie­tice de a păstra legătura cu Continuare în pag. 3 col. 6-7 4 PASIN­I 5 LEI SÂMBĂTĂ 17 IUNE 1948 BAZA DE MASSE A SPORTULUI SOVIETIC CONDUCĂTORII IUBIŢI AI POPORULUI SOVIETIC SPRIJINĂ SPORTUL D­eosebirea fundamentală dintre sportul ţărilor capitaliste şi cel practicat în Uniunea Sovie­tică este evidentă şi faptul este cunoscut întregei lumi sportive. Pentru că sportul sovietic d­in afara faptului că are performent de talie mondială capabili să învingă în cele mai difi­cile concursuri internaţionale — se bazează în special pe marile masse pe cari le îndreaptă spre bine­facerile vieţii sănătoase, spre educaţie fizică. S­portul de masse, pentru toţi oa­menii muncii, a fost socotit o ncesitate de prim ordin încă de la Începutul erei socialiste. Imediat după Revoluţia din 1917. In rezoluţia celui de al treilea Con­gres al Uniunii Tineretului Comunist din 1920, se spunea: ’’Educaţia fizică a tinerei generaţii este unul din ele­­mentele absolut necesare al sistemului general de educare comunistă a tine­retului care urmăreşte creşterea unor oameni complecţi din ţ°ate punctele de vedere“. In anul 1923 a fost cre­at consiliul super­or al educaţiei fizice. In secţiu­nile sale se aprofunda bogata experien­ţă acumulată în urma practicării spor­tului în întreaga Uniune, se elaborau şi se coordonau programele sportive. Restabilirea vieţii paşnice în URSS şi creşterea bunei stări materiale, strâns legată de desvoltarea socialis­mului, a atras spre mişcarea sportivă zeci şi sute de mii de cetăţeni. In sate ca şi In oraşe au început să apară mari colective sportive. Prezidiumul Comitetului Central Executiv al URSS decide, in 1930, înfiinţarea unui „Consiliu unional de educaţie fizică“, pendinte de acest comitet. In anul 1934, guvernul sovietic a instituie titlul de „maestru emerit al sporturilor din URSS“, distincţie care răsplăteşte pe cei mai buni spor­tivi ai ţării. In anul 1939, Consiliul Comisarilor Poporului al URSS­ hotărăşte ca ’’Ziua naţională a sporturilor să fie sărbăto­rită printr’o fastuoasă paradă. In fie­care an în penultima Duminică a lunii Iulie. In cuvântările şi scrisorile sale, Lenin a recomandat, In repetate rân­duri, tineretului, să se ocupe de sport de educaţie fizică. ŢARA NOASTRA, A OAMENILOR MUNCII, SPUNEA MARELE LENIN, ARE NEVOIE DE ARMATE DE MILIOANE DE OA­MENI CĂLIŢI FIZICEŞTE, PLINI DE VOINŢA, BĂRBĂŢIE, ENERGIE, PERSEVERENŢA. LOR LE APAR­Continuare în pag. 3 col. 1-2 A­TLEŢII au plecat la mare D. ARH. OH. LICHIARDOPOL. SECRETAR GENERAL O. S. V. A VORBIT ATLEŢILOR DESPRE CONCURSUL DE SELECŢIE DE MIERCURI ŞI JOI ascuns undeva pe la S­oarele s­a Hipodrom. La Stadionul Tinere­tului atleţii se îndreaptă în ritm de sprint spre eşire. Maşina s’a umplut şi goneşte acum pe şosea. Copacii se înşiruesc cu repe­ziciune şi şoseaua­ vibrează de un cân­tec în cor: »’Am pornit la stadion Să-l vedem pe Moina Ion“... La Dinamo au luat cu toţii masa şi apoi la ora 10 împreună cu bucureş­­tenii s’au strâns în halt-iul hotelului Grandi D. Aurel Lupan comunică totul de atleţi şi atlete ce vor petrece două săptămâni de concediu la mare. Iată-i: Moina, Lupşa, Stoenescu, Ze­­nide, Poenaru, Tom­a, Scăuneciu, Ludu, Moarcăş, Jecu, Pandrea, Pop, Tălma­­ciu Dinu Cristea, Radu Ioniţă, Ca­­tană Naghy, Vlăducă, Kiss, V. Dumi­­trescu, Truică, Zâmbreşteanu, Speter, Takacs, Vost, Taus, Mureşan, Baruch Elias,­­Topoloveanu, Chiriacescu, Dra­­gomir, Baciu, Gurău, Raîca, Schub­ert, Coman, D. Constantin, Krupka, Desîde­­riu Tom­a, Nicu Nicolae, Zamfir, Ardeleanu, Wiesenmeyer, Luise Ernst, Receanu, Schuster, Haffer, Pusch, Ma­­nolescu, Ruse, Treyball, Ceacloş, Las­­ser, Burlea, Iovanescu, Kiss Irma, Gold­­ner, Medrea, Schiel, Andruţă. Conducă­torul administrativ va fi d. Meşter iar cel technic d. dr. Arnăutu. I.Despre concurs” ’A luat cuvântul apoi d. Arch. GR. Lichiardopol — secretar general OSP. D-sa a arătat atât partea negativă cât şi cea pozitivă a acestui concurs, care mai mul în cea de a doua zi nu a fost ceea ce a trebuit să fie.­­Spectacolul nu a fost la înălţime, căci atleţii nu au contribuit la această reuşită şi ei vor avea încă mult de luptat pentru a-şi recâştiga publicul pe care l-au pierdut cu această ocazie. Anumiţi atleţi au dat dovadă de vedetism, au uitat de ceea ce este sportivitate şi nu au respectat disci­­plina. Astfel s’ai­ motivat numeroase absenţe cu uşurinţă. Dacă într’adevăr au fost accidentaţi care nu puteau par­ticipa cu certitudine, a existat şi o de­lăsare din partea celorlalţi. Pentru fap­tul de a nu fi procedat disciplinat, atunci când nu au concurat la pro­bele respective, Ludiu, Kiss şi Pand­ea au primit câte­ un avertisment- D. Lichiardopol a arătat deasemeni faptul că, contrar băeţilor, fetele au muncit, a­u fost lă înălţime şi merită toate laudele. Dealtfel, ele sunt şi ace­lea care au reuşit performanţele cele mai bune. D. Secretar general OSP a încheiat­­cuvântarea sa, arătând că, această odihnă, acest concediu la mare este răsplata unor performanţe reuşite până acum şi a urat drum bun atle­­ţilor. „Dimineaţa” Ora 5. Două autobuze au stopat în faţa Grand Hotelului şi s’au umplut ime­­diat. Atleţii pleacă ţa gară şi de aci spre Eforie. Oboseala se citeşte pe feţele tuturor, două zile de concurs şi o deşteptare matinală i-a cam epuizat, dar zâmbesc S’tisfacuţi, gândind la faptul că vor petrece două săptămâni la mare. In vagonul special s’au Instalat co­mod şi acum aşteaptă ora plecării. Numeroşi cunoscuţi, atleţi, of crați, ziarişt­ î îi fotografi, au venit să se ureze drum bun. In sfârşit, o ultimă strângere de mână, un şuerat prelung şi trenul se pune în mişcare. ■ Reportajul nu s’a ter­minat , căci n’a durat mult şi Speter a apărut pe peron, uitându-se galeş după tren. Dacă ar fi fost Mom­a, nu era o pro­blemă, dar Speter... nu-l putea ajunge decât cu maşina la gara Obor. Şi cre­dem că l-a ajuns. Imediat după el a apărut şi Chiria­cescu. Intârziase şi el. Din nou o ma­şină spre gara Obor..­. şi cu aceasta ultimul atlet a plecat spre Eforie. (s. br.) „Lotul’' TRUICA („Oţelul”). In atenţia comitetelor judeţene ale Cupei Unităţii Tineretului împărţirea premiilor şi diplo­melor sportivilor care s’au distins în cadrul Cupei Unităţii Tineretului se va face într’un cadru festiv în toată ţara. s­e aduce la cunoşt­inţa tuturor participanţilor din Selecţio­nata Judeţeană a Tineretului Muncitoresc, că probele de selecţio­nare pentru reprezentativa Jude­ţeană F. N. T. D. R. încep Sâm­bătă d. a. la ora 16 şi Duminică dimineaţă la orele 8. Iată numele selecţionaţilor de organiizaţii care trebue să se pre­zinte pentru a concura la probele de selecţionare: FETE 80 m.: Aurelia Stan, Mag­dalena Simion, Oprea Florica. —■ 500 m.: Jeni Nicolau, Boţea M., So­­c­ol Elena; 1000 m.: Calciu Virgini­­ca, Socol E. şi Ruşi Olimpia; înăl­ţime: Coca Raianu, Walter şi Sar­­tori Elena; Greutate: Z. Cotoroabă, Moldovan F., Sartori E. şi Ruşi O­­limpia; Lungime: Reli Stan, Oprea A. şi Scârba Angela. RAEŢI 100 m.: Coja Fieleanu, Popa D.; 800 m.: Chiose V., Popa A. şi Nenciu Gh.; 2500 m.: Farca P., Iosif şi Bălana D-tru; Lungime: Coja I., Bârlea şi Subotovicî; 3600 m.: Catană, Farca şi Iosif; înălţi­me: Bejan, Nae­mi Romoşan. Gre­nadă: Georgescu, Firinca Alex, şi Bogdan; Greutate: Simionescu, Ma­­rinescu şi Constantinescu. Program SAMBATA 17 IULIE ora 17 FOOT-BALL Teren P. T. T. D — 2 — 3; ■ 1 — 3 — Select. Judeţenei Jucătorii îşi vor aduce tot echi­pamentul afară de tricouri. ! ATLETISM SAMBATA 17 IULIE ! Greutate băeţi şi fete ! Sărituri lungime băeţi şi fete Cross 3000 m. băeţi Ştafetă 4 — 3 — 2 — 1 fete Ştafetă 8 — 4 — 2 — 1 băeţi Cross 1000 fete Resp. technic Goţelet. ŞAH BAETI SI FETE SAMBATA ORA 17 SALA GODEANU Băeţi UTM _ TM­SR Azi şi mâine C.U.T. în Capitală. UNSR — T. S. UAER — Armata UAER — T. S. UTM — Armata Fete Turneu Resp. Ciocolu Petre. MÂINE SE DISPUTĂ LA DAIA A DOUA PROBĂ A CAMPIONATULUI DE COASTA C­ampionatul naţional de vite­ză în coastă, îşi va trăi mâine, Duminică 18 Iulie cea de a doua sa manifestare, prin cursa care se va desfăşura la Daia. Lupta se anunţă interesantă şi promite să devină din ce in ce mai dârză cu fiecare probă care trece. Căci la Predeal, s’au califi­cat „capii“ tuturor claselor şi ca­tegoriilor, iar cei rămaşi în urmă cu un punct sau două, respectiv următorii clasaţi, vor face tot po­sibilul să prindă din urmă pe ,,loa­ded“, mai întâi, pe teren şi apoi urmare firească, pe hârtie. Dacă vor reuşi sau nu, rămâne de vă­zut. In orice caz, startul va întâlni cel puţin tot atâtea aderenţe ca la Predeal, ceea ce reprezintă o ga­ranţie de succes. După Data aia ...urmează clasica ascensiune a Furnicii, din Sinaia. Acolo este punctul nevralgic unde multe so­coteli vor fi încurcate. De ce? Pentru că atât coasta Predealului cât şi cea de la Daia sunt parcur­suri în care maşina are de spus un cuvânt aproape hotărîtor. Iar la Sinaia, cursa odată câştigată, este câştigată de „om“, de pilotul cel mai bun. Acolo se vor putea ve­rifica mai bine talentele, lucru care interesează în cel mai înalt grad. Astăii antrenamente Primul dimineaţa, şi al doilea după amiază, antrenamentele de azi vor întruni desigur totalitatea alergătorilor înscrişi, dat fiind că cel puţin unul dintre ele este -obli­­statoricr. AZI ANTRENAME­NTELE OFICIALE |N­o­u­a formă:! î organizatorică;! a federaţiilor! | Dl GHEORGHE LICHIARDO- | POL, secretaru] general O. S- P. f a trasat sarcinile noilor federa- | ţii, precum şi linia pe care tre­­­­bue să meargă activiştii aces­­­­tora, în conformitate cu rostu­­­­rile reorganizării sportului, a- J flată în curs de realizare. 2 Această reorganizare a deve­­­­nit necesară în urma consolidă, 2 rii regimului nostru, în urma­­ reformelor structurale desăvâr- 5 șite în ţara noastră sub con­­- ducerea Partidului Muncito­­­­resc Român. In sport, stadiul ? actual, corespunde cu încheie- 2 rea unei etape de desvoltare, 2 marcată de triplarea numărului 1 de practicanţi şi primtr’un prog­o ces de adâncire a mişcării spor­­t tive dela noi.­­ „Noua formă­ de organizare a 2 Organizaţiei Sportului Popular 2 este determinată de depăşirea 2 primei etape de desvoltare. 2 Nouîle sarcini ce stau astăzi î»­­ fata noastră, prin vastitatea şi­­ importanţa lor, impuneau o­­ grabnică prefacere a unei forme f ce se dovedea de acum incom- J plectă, pentru a cuprinde toate I1 problemele actuale ale sportu­­­­lui nostru” spunea Domna a sa. i Exemplul concret pentru 1*»' I* capacitatea vechei forme de a­­ rezolva sarcinile actuale l'® dat­e chiar d. Licbiardop®l arătând,­­ că vechile federaţii nu erau org­gane de muncă, ci mai mult întrunirea unor persoane re­prezentative din sportul respec­tiv, cari în şedinţe săptămâna­le se vedeau, luau decizii şi elaborau planuri de muncă şi venind peste o săptămână la şe­dinţa următoare, constatau cu mirare de multe ori, că hotă­rârile lor nu erau puse in plac­tică. Federaţiile nu trebue să mai fie organe consultative, cari din înălţimea unor comitete supe­rioare să avizeze sau să jude­­ce, ci comitete eşite din rândul activiştilor care decid şi pun în practică ceea ce învaţă în munca lor de zi după zi pe te­ren, activând în mijlocul mas­­selor sportive. „Federaţiile trebuie să devină organe de muncă efectivă, cu activişti salariaţi sau voluntari permanenţi, oameni capabili să se ocupe în mod efectiv de di­mineaţă până seara de desvol­­tarea sportului respectiv în spi­­ritul liniei trasate de P. M. R. Fiecare din aceşti activişti va avea sarcini concrete şi atribu­­ţiuni precise, după un plan de muncă bine stabilit. Colectivul Federaţiilor va forma în acelaşi timp, după atribuţiuni, colecti­vele Direcţiilor Administrative, Continuare în pag. 3 col. 1-2 FINALI­ŞTII C. U. aleşi din 421 000 de tineri participă . Duminecă la finalele judeţene ! D­uminică, în toate capitalele de judeţ, concurează la 4 sporturi tinerii aleşi din 421.000­ de participanţi ai Cupei Unităţii Tineretului. Dintre aceşti finalişti se vor selecţiona acele­ elemente cari vor reprezenta judeţul în competiţiile regionale şi finale. 9 Este un eveniment de cea mai mare importanţă în istoria sportului nostru, căci aceşti sper­a­tivi reprezintă o massă de participanţi mobilizaţi, fără precedent în sportul nostru. 5 CU ACEASTA OCAZIE, ZIARUL NOSTRU VA APARE IN EDITIA LUI DE LUNI, EXCEP-* TIONAL IN PATRU PAGINI, în cari ne vom strădui să publicam toate rezultatele acestor m­aiea • EVOLUEAZĂ CEI MAI BUNI BOXEURI AI ŢĂRII • ». ADAM INLOCUES­TE PE C. CHIRI­AC I­N PROGRAMUL galei de box de astă-seară, în cadrul că­­reia se va disputa material dintre selecţionata R. P. R. şi re­prezentativa Bucureştiului, a in­tervenit o schimbare. Const. Chi­­riac fiind bolnav a fost înlocuit cu învingători şi... învinsul său Dumitru Adam, binecunoscut pu­blicului bucureştean. înlocuirea aceasta nu ştirbeşte însă cu nimic din spectaculozitatea „afişului” care, în rest, prezintă aceiaşi com­ponenţă. Opt matchuri echilibra­te, cu multe momente dramatice, vor oferi desigur cel mai reuşit program pugilistic din ultima vre­me. Iată, în rândurile de mai jos, ordinea de disputare a întâlniri­lor: G. R't'pka (R.P.R.)—SL Constantin (Buc.) In limitele categoriei muscă minuscu­­lul clujean Ripka are ocazia să-și apro­pie o victorie — desigur, dificilă d­in compania unui redutabil adversar, cu un punct necruţător. Va fi interesantă de urmărit, evoluţia lui Ripka, reprezentan­tul «naţionalei» care a produs o exce-ROAMFA lentă impresie când a boxat cu Sandu Ion. Fav. G. Rîpka. E. Mărgărit (R.P.R.)­­Du­mitru Ion (Bug.) S’ar părea la prima vedere, că Eusta­­ţiu Mărgărit are o sarcină relativ uşoai­­ră în faţa lui Dumitru Ion. Ultimele a­­pariţii ale acestuia din urmă au arătat însă’ că bucureşteanul este într’o formă bună şi este capabil să încurce socotel­iile multor adversari de valoare. Fav. E. Mărgărit. Gh. Fiat (R.P.R.)—D. Adam (Buc.) Mai combativ decât Chiriac, D. Adam are mai multe şanse în fa­ţa rutinatului Fiat pe care îl va „forţa” desigur serios. In perspec­tivă o luptă dură care va consti­tui şi o serioasă încercare pentru reşiţean. Fav.: Gh. Fiat. L. Borduz (R.P.R.)—San­du Dumitru (Buc.) Una dintre cele mai echilibrate partide, Sandu Dumitru s’a remarcat în ultima vreme prin două victorii excepţionale în dauna lui Luca Romano şi Ion Mantoma ceea ce face ca victoria campionului băle­­nie Borduz să apară foarte dificilă. Ins­pirăm: match nul. , Vasile Tiţă (R.P.R.)—A. Neculescu (Buc.) Avantajat de... înălţime şi alimfă Ne-' culescu nu se prezintă, totuşi, cu şansă regulate în faţa redutabilului puncheul Vasile Tiţă. N’ar fi exclus chiar ca mata­chul să se termine înainte de limită. Fav. Vasile Tiţă. — I. Boamfă (R.P.R.)— GH. Negoiţă (Buc.) Debutând în limitele categoriei mijlocie, campionul naţional al „welterilor” va avea de înfruntat pe unul dintre cei mai valoroşi oa­meni ai categoriei. Va fi o dispu­tă strânsă în care momentele dra­matice pot atinge culmi nebânui­­te. Indicăm: match nul. Fr. Covaci (R.P.R.)—Bog­dan Popovîcî (Buc.) Este «vedeta» incontestabilă a serîî. Aflat la a cincea ediţie matchul promite „PRONOSPORT“ o­,­feră câte o pereche , pantofi de temnis în­­­vingătorilor, galet de,­­astă seară, să reediteze disputa din cadrul campio­natelor naţionale când ambii combatanţi au fost aproape de ko. Deşi Bogdan Po­­povici are de partea sa tehnica şi rutina noi înclinăm pentru tinereţea şi vitalita­tea lui Covaci. Nu trebue uitat, însă, că în matchurile de categorie semi grea un pumn fericit poate pune capăt luptei în orice moment. Fav.: Francisc Covaci. Pasul Mentsel (R.P.R.)— Gh. Georgescu (Buc.)­­ Vechiul nostru campion, Paul Mentzel are în Gh. Georgescu un adversar tot atât de „veteran” și rutinat. Superior însă, din mai multe puncte de vedere, Paul Mentzel își poate apropia victoria. Poate chiar înainte de limită. Fav.: Mentzel. N­­ ’ar fi deloc exclus ca FR Box să programeze în «deschidere» una din cele două întâlniri de rezervă. Este vorba de matchul Fr. Ambrus Cluj -D. Şur­eanu (Buc.) în care talentatul campion naţional are prilejul să recolteze o victorie uşoară. După cum am anunţat, gala de astă­­seară are loc pe arena OSP, cu înce­pere de la ora 20. Biletele pot fi reţinute şi în cursul zilei de azi la magazinul „Stadion" iar, seara la cas­a arenei. Astă seară la arena O. S. P. R.P.R.-BU­CURE­ŞTI o excepţională întâlnire de box "De la C.G.N.­ Secţia de educaţie fizică C. G. M. pune în vedere tuturor respon­sabililor sportivi ai judeţenelor, sindicatelor şi cluburilor care au dat materiale sportive (plachete etc.) în vederea expoziţiei sportive, să se prezinte în timpul cel mai scurt posibil, să ne refer ln 3d. 6 Martie No. 20

Next