Sportul Popular, iunie 1950 (Anul 6, nr. 1678-1694)

1950-06-01 / nr. 1678

A. -4L A * I insufleţitul mesaj de safeit şi recunoştinţă I trimis tovarăşului Stalin de participanţii­­ I la marea întâlnire a tineretului german■ 5 Berlin, 30 (Agerpres). — TASS transmite: I La 28 Mai, în cadrul întâlnirii tineretului din întreaga Germa-­ nie, a avut loc la BerLn un meeting uriaş la care au participat sute 2 de mii de persoane. înainte de începerea demonstraţiei, meeti­ngul, d­­n numele celor 500.000 participanţi la întâlnire, a adoptat, într’o jj atmosferă de mare entuziasm, următorul salut adresat tovarăşului­­ Stalin :­ ­ „SCUMPE IOSIF VISSARIONOVICI STALIN " . Peste o jumătate de milion de tineri luptători pentru pace,­­} întruniţi din toate colţurile Germaniei la Berlin la întâlnirea tî-J neretuşii din întreaga Germanie, care are loc între 27 şi 29 Mai,­­ vă trimit Dvs., conducătorul lagărului mondial al păcii, salutul î şi recunoştinţa lor. Peste 500.000 tineri luptători germani pentru im pace, soli ai milioanelor de tineri, gata pentru muncă şi apărarea­­ păcii, vă făgăduesc solemn să depună toate eforturile în lupta % pentru interzicerea bombei atomice, vă făgăduesc să nu se teamă !* de niciun fel de greutăţi pentru a pune capăt uneltirilor criminale ale aţâţătorilor la război anglo-ameriicani şi să împiedece ca po­­­­porul şi tineretul său să fie târâţi într’un război împotriva Uniunii­­ Sovietice, împotriva ţărilor de democraţie populară şi împotriva­­ progresului. î TRAIASCA IN VECI PRIETENIA DINTRE TINERETUL GER­­­MAN Si TINERETUL UNIUNII SOVIETICE IN FRUNTE CU DE A­TASAMENTUL SAU DE AVANTGARDA — COMSOMOLUL! 2 TRAIASCA LAGARUL MONDIAL AL PĂCII, AL CĂRUI CEL A mai PUTERNIC BASTION ESTE UNIUNEA SOVIETICA! î TRAIASCA GENERALISSIMUL STALIN, MARELE CONDU­A­CATOR AL OAMENILOR PROGRESIŞTI ŞI IUBITORI DE PACE­­ DIN ÎNTREAGA LUME!“ Ultimele știri externe U.ILS.S. MOSCOVA. Campionatul unio­nal de football continuă să se des­fășoare cu o deosebită energie din partea echipelor. In ultimele zile s'au înregistrat următoarele rezul­tate: Loeomotiv Harkov — Spar tac Tb. 0—1; Loeomotiv M. — Sparfac îb. 2—I; Zenit — Dinamo Mosco­va 4—3 (I —1). In urma acestor rezultate, Zenit conduce in clasament, având 1­1 puncte din 18 posibile. R. P. UNGARA BUDAPESTA. In vederea întâl­nire, pe care o va susţine la 4 iunie în compania echipei B . R. Polone, echipa secundă a R. P. Un­gare a căpătat următoarea alcătu­ire: Grosits — Kovács II, Konya — Kovács I, Boozsol, Zakarias — Sándor, Kesthelyi, Budai, Bundzsak Toth. R. POLONA VARSOVIA. In vederea matchu­­rilor de Duminică cu R.P. Ungară, au fost alcătuite următoarele re­prezentative ale R. Polone: A: Borucz, Gedlek, Barwinski, Suzczyk, Parpítn, Wieczorek, Ba­­ran, Cieszlik, Borek, Gracz, Kohut. Kéz. Janik, Janduda, Siorna, Sasia­­dek, Laczm, Dybyla. B. Jurowicz, Wolosz, Sobkowiak, Narlon, Grozinskl, Bieniek, Pram­­pisz, Aniola, Czapczik, Bialas, Wiszniewski. Rez. Skyromny, Gli­­mas, Mordarski, Raijtar. R. D. GERMANA BERLIN. Pe stadionul Walter Ulbricht, în fața a 60.000 specta­tori, au fost înregistrate o serie de rezultate atletice remarcabile. Ast­fel la: 1500 m.: Garay (RPU) 4.04.4, 100 m. g.: L’tuev (URSS) 15.5, 3.000 m : Zátopek 8.29.8, ciocan: Dadak (R. Ceh.) 52 m. C5. Lungi­me: Adatmczyk (R. Pol.) 7 m. 01, Triplu salt: Scerbacov (URSS) 15 m. 09, Disc: Dadak R. Ceh. 46 m. 71, Suliță: Boeder (RDG) 56 m. 53. FETE: Disc: Jungrova (R. Ceh.) 41 m. 76 rec. nat. ceh., 80 m. g.: Gyarmaty 12.2, 200 m.: Lohasz (RPU) 26.9, Greutate: Tocenova (URSS) 13.44, R. P. ALBANIA TIRANA. In cadrul campionatu­lui de football s’au înregistrat ur­mătoarele rezultate: Partizan — Skoda 3—1, Dinamo-Vlona 4—1. sportul, populjAK” Pag. 7-a C SUB STEAGUL „TÂNĂRULUI DINA­MO­VIST* COPIII SOVIETICI CRESC PUTERNICI ŞI SĂNĂTOŞI ” vreo lb alb ani in urmă, nenumăraţi ,articole şi co­mentari au fost scrise in jur­ul problemei privitoare la edu­­catia fizică a copiilor. Era discu­tata aprins pană si chestiunea participării copiilor in competițiile sportive. A trebuit atunci să mă ocup în mod special cu studiul a­­cestei probleme, ceea ce am­ și fă­­cut, pe stadionul pionierilor ain Moscova. Câjiva ani de practică m'au con­vins că educaț­ia fizică a viitorului sportiv trebue să înceapă din co­pilărie. Ea trebue să se îmbine de­­sigur cu o desvoltare generală ar­monioasă, cu căpătarea cunoştinţe­lor şi reflexelor pe care­ trebue să le asimileze copilul. Am putut să constat atunei că nici orele de educaţie fizică din şcoli şi nici an­­trenamentele — destul de nesis­tematice — din parcurile sportive şi da pe stadioane, nu sunt sufi­ciente acestor necesităţi. Atunci s a născut şi ideia creării unei şcoli sportive pentru copii. Ideia noastră a susţinut-o călduros Sovietul Central „Dinamo". începutul fusese tăcut, şi în Decembrie 1935 sălile sportive ale noii şcoli „Tânărul di­­namovist", s'au umplut de glasu­­rile şi râsetele sgomotoase ale so­liilor. Era deocamdată ,,mater­ia­lul crud’’. Trebuia să facem cunoş­tinţă cu noii veniţi, să stabilim a­­plicaţiile copilului ’ pentru cutare sau cutare sport, să stabilim latu­­■ile caracterului fiecărui elev. De in­­ceput, in faţa noastră stătea o problemă extrem de importantă: să creştem nu numai viitori, spor­­tivi, ci şi viitori cetăţeni sovietici, oameni culţi, morali, cu voinţă de fier. După exemplul celor din Moscov­ia şi in alte oraşe ale Uniunii Sov­ietice au luat fiinţă colective sportive ale ,,Tânărului dinamo­­­vist". In centrul activităţii acestor scoli stătea pregătirea fizică m­ul­­tlaterală in baza normelor 3.G.T.O., pregătirea viilor lor sport­ivi de frunte, a antrenorilor şi nstructorilor de cultură fizică. Cu timpul, numărul secţiilor vi 'şcoli a ajuns la 14, atletism gim­nastică, înnot, box, foot-ball, te­nis, calatrie, schi, patinaj, etc. Primind elevul şi controlăndu­ r calităţile fizice naturale, stabileam desigur secţia în care urma să ac­iueze. Aceasta însă nu rezolva problema specializării. Elevul ori­cărei secţii trebuia să se ocupe şi de atletism, de gimnastică şi jo­­curi, ca şi de schi sau înnot. Nu­mai aşa copiii se desvoltau multl­­ateral, precizăndu-se ca timpul pre ce ramură sportivă să fie în­ treptat fiecare. Acum 5-6 ani, am avut ca elev un băiat slăbuţ şi debil, Victor Buraga. Sportul l-a călit şi peste toi ani Vitea a devenit cel mai bun săritor cu prăjina al şcoli, n toamna anului 1946 Victor a Itahitit un nou record unional de um­ori la această probă. Dar fondul metodei noastre ru ■e limitează numai la desvoltarea ele 2£ola Că. Ro-matras-va maestră emerită a sportului fizică multilaterală a tinerilor spor­tivi. In timpul lecţiilor, participând la crosuri, competiţii şi excursii, copiii se împrietenesc, se apropie, trăesc aceleaşi emoţii şi bucurii, se leagă într’un minunat colectiv. Autoritatea lui este de nesdrun­­cinat. Iar noi, educatorii, căutăm să-l folosim ca unul din elemen­tele de bază ale muncii noastre. Noi cerem copiilor anumite lu­cruri. In primul rând să înveţe bine în şcoala medie pe care o ur­mează, să-şi ajute părinţii prin munca lor de acasă, să respecte regulile higienei, să fie respec­tuoşi cu cei mai în vârstă, ca şi cu colegii lui. Şi tot colectivul are egală grijă, ca fiecare să respecte aceste cerinţe ale noastre. Conducerile şcolilor unde în­vaţă copiii ne ajută să urmărim no­tele elevilor, întreg colectivul de antrenori şi instructori are strânse legături cu părinţii. Când un elev se face vinovat de abateri de la disciplina şcolii, este criticat în faţa întregului colectiv. Cei cu note procste nu au voe să frecven­teze antrenamentele până când nu-şi îndreaptă nota. Nu ni s-a întâmplat nici­odată până acum să fim nevoiţi să apli­căm metoda „drastică", adică ex­­cluderea din şcoală. Cât de mare este forţa colecti­vului ! Conştiinţa că faci parte din el, simţul tovărăşiei face ca in­competiţii şi concursuri succesul personal să treacă pe locul secund, principalul fiind obţinerea victo­riei pentru colectiv. Să nu se creadă că noi vrem să ştergem personalitatea fiecăruia. Din contră, băeţii noştri nu se vor pierde în masă. Această indivi­dualitate se capătă în mărunţişuri. La ea duce faptul că fiecare copil face de serviciu pe şcoală, sau ca ajutor al antrenorului ori instruc­torului. Aşa se capătă simţul răs­punderii pentru sarcina primită, se capătă experienţa conducerii. Dacă se adaugă la aceasta ex­celenta lor pregătire fizică,­­ rezis­tenţa lor în marşuri şi alergări, lupta cu succes contra oboselii, se poate înţelege de ce mulţi foşti tineri dinamovişti, în anii Marelui Răsboi de Apărare a Patriei au fost trimişi în cele mai grele punc­te ale frontului. Au fost multe episoade in care foştii noştri elevi s’au acoperit, de glorie.Despre toate ne scriau nouă foştilor lor profesori şi antrenori Campionul nostru la aruncarea greutăţii, fiind înconjurat de nemţi a distrus câteva plutoane­, aruncând cu o precizie uimitoare grenade la peste 50 metri. Mulţi o să ne întrebe cum este organizat în şcoală antrenamentul de specialitate, cum isi însuşesc copiii tehnica sportului respectiv ? înainte de toate, noi căutăm să obţinem o desvoltare fizică genera­lă a tânărului sportiv în baza complexului G.T.O., căutând să descoperim aplicaţia sa naturală. Apoi un maestru specialist are grijă de antrenamentele copilului învăţându-l corect tehnica respec­tivă. Dar iată că se apropie concur­surile orăşeneşti sau unionale. Ti­nerii noştri sportivi se pregătesc pentru ele cu conştiinţa unui înalt simţ de răspundere. Ei doresc cu înfrigurare să apere cinstea sporti­vă a colectivului lor. Şi când sunt pe pistă sau pe gazonul terenului privesc cu emoţii spre tribună, de unde ii urmăresc cu­mie­nţie ochii tovarăşilor lor. Fără voe, emoţia nu­ cuprinde şi pe noi. Dar cum să nu ai emoţii când aceasta nu este numai între­cerea tinerilor sportivi pentru me­tri şi secunde ci este de fapt şi ve­rificarea practică a muncii noastre de ani de zile! Şi nu poate ţi bucurie mai mare decât atunci când vezi învingători elevi pe care i-ai crescut tu şi când un tânăr cu obrajii îmbujoraţi îţi sare de gât spunăndu-ţi cu vocea întretăiată de emoţie: — „Zoia Gheorghevna, am învins!" Gimnastica stă în centrul preocupări­l ui­ elevilor şi elevelor şcolii sportive pentru copii „Tânărul dinamovist“. In fotografie, un exerciţiu dificil exe­cutat cu virtuozitate de o talentată gimnastă a „Tânărului dinamovist“ U­nul dintre cele mai însem­nate obiective ale cinemato­grafiei sovietice este acela de a populariza activitatea de cul­tură fizică şi sport. Numeroşi ré­gimen, operatori şi tehnicieni de frunte depun o muncă intensă pen­tru turnarea a sute de filme docu­mentare care vin în ajutorul m­a­­sselor de tineri sportivi, perfec­­ţionârîdu-le tehnica şi învăţându-i să-şi însuşească înalta măiestrie a fruntaşilor sportivi. Pe ecranele cinematografelor din ţara noastră au rulat câteva din aceste producţii sportive ale stu­diourilor sovietice. Ele au fost pr­imite cu mare bucurie de tinerii sportivi care au avut astfel prile­jul să urmărească îndeaproape vir­tuozitatea celor mai buni sportivi ai Uniunii Sovietice. De câteva zile, la patru cinematografe din Capitală, rulează filmul documentar în tehnicalor „Gloria sportivă“ în timp ce la „Timpuri Noi’’ rulează un alt documentar, tehnic sportiv, „Boxul”. Filmul „Gloria sportivă“ este o nouă şi valoroasă realizare a cine­matografiei sovietice. La toate cele patru cinematografe unde se joacă acest film — grădina Fro­gres, Pax Marconi şi Unirea — un mare nu­măr de tineri vin să urmărească plini de interes şi de admiraţie pe fruntaşii celui mai înaintat sport din lume, sportul sovietic. Privirile tinerilor sportivi se în­dreaptă cu dragoste către Grigori Novac, Nina Dumb­adze sau Kara­­culov, adevărate exemple de spor­tivi crescuţi şi educaţi de clasa muncitoare. In ei, sportivii noştri, îndrumaţi pe calea unei activităţi sănătoase şi multilaterale de către Partidul Muncitoresc Român,, văd pildele demne de urmat în viaţa de zi cu ei. Cine oare dintre tinerii noştri sportivi nu priveşte cu admiraţie nemărginită spre recordmanul mondial de nataţie Leonid Meşcov sau spre str­ă­lucit­a polisportivă A­­lexandra C­iu­dina? Care sportiv nu rămâne puternic impresionat de înalta clasă a fruntaşilor sportivi sovietici, de măiestria lor care a stârnit admiraţia întregei lumi? Iată-l de pildă pe extraordinarul Grigori Novac, unul dintre cei mai buni halterofili din lume. Uşurinţa cu care acesta mânuieşte greută­ţile de zeci şi sute de kilograme, stilul său impresionant, entuzias­mează spectatorii care îi urmăresc cu uimire evoluţiile. Cu acelaş in­teres sunt privite mişcările Nine,­ Dumbadze sau ale Natali­ei Sme­r­­n­iţea­ia, ale Ciudinei sau ale lui Ka­­raculov, ale Secenovei sau ale lui Ozolin. Filmul „Gloria Sportivă“ aduce pe ecran şi câteva fragmente din desfăşurarea întâlnirii de atletism U.R.S.S.— Republica Cehoslovacă şi de la campionatele mondiale şi europene de volei de la Praga. In fiecare imagine se vădeşte înalta tehnicitate a sportivilor sovietici care îşi merită cu prisosinţă locul de fruntaşi In erarhia sportivă mondiala. Trebue remarcat că realizarea în tehnicolor a acestui documentar este deosebit de reuşită, însufle­ţind imaginile care, poate, în alb şi negru şi ar fi avut atâta plasti­citate şi putere de expresie. Un alt film documentar este „Boxul“, care rulează la cinemato­graful „Timpuri Noi’’ şi la nume­roase alte cinematografe din Capi­tală. Filmul „Boxul” prezintă în spe­cial o seamă de aspecte educative ale acestui sport prin care se des­­voltă forţa, curajul şi agilitatea. De asemenea, el scoate în evidenţă larga popularitate de care se bu­cură „sportul cu mănuşi“ în Uniu­nea Sovietică şi înalte valoare teh­nică pe care o au boxeurii sovie­tici, datorită excepţionalelor con­diţii de antrenament şi a pregă­tirii lor ştiinţifice şi multilaterale. Ne sunt înfăţişate sălile încăpă­toare, curate şi amenajate cu toate instalaţiile necesare unei cât mai bune pregătiri. Aci, tinerii spor­tivi se pregătesc cu multă însufle­ţire şi perseverenţă. Deosebit de interesantă este me­toda de antrenament a boxeurilor sovietici. La baza acestei metode stă pregătirea multilaterală. Ca oricare alt sportiv, boxeurul sovie­tic îşi începe activitatea partici­pând la concursurile pentru trece­rea normelor complexului G.T.O. care, prin varietatea disciplinelor sportive pe care le cuprinde, des­­voltă calităţi excepţionale: voinţă, agilitate, rezistenţă şi forţă, cali­tăţi necesare un­ui boxeuţ.. Filmul arată, în continuare, im­portanta condiţiei fizice în box şi pregătirea ei prin alergări pe teren variat, înnot şi gimnastică. Această peliculă de scurt me­traj se termină cu câteva faze spectaculoase din matchul interna­ţional de box U.R.S.S.—Suedia. Documentarele „Gloria Sportivă“ şi „Boxul” sunt două realizări care reface văzute de fiecare sportiv dornic să ajungă la un nivel teh­nic sportiv cât mai ridicat. CR­ON­ICA CINEMA­TO­GRAFICĂ „ GLORIA SPORTIVĂ” (documentar tehnicolor) „BOXUL” (documentar tehnic sportiv) .k »

Next