Sportul Popular, iunie 1950 (Anul 6, nr. 1678-1694)
1950-06-01 / nr. 1678
A. -4L A * I insufleţitul mesaj de safeit şi recunoştinţă I trimis tovarăşului Stalin de participanţii I la marea întâlnire a tineretului german■ 5 Berlin, 30 (Agerpres). — TASS transmite: I La 28 Mai, în cadrul întâlnirii tineretului din întreaga Germa- nie, a avut loc la BerLn un meeting uriaş la care au participat sute 2 de mii de persoane. înainte de începerea demonstraţiei, meetingul, dn numele celor 500.000 participanţi la întâlnire, a adoptat, într’o jj atmosferă de mare entuziasm, următorul salut adresat tovarăşului Stalin : „SCUMPE IOSIF VISSARIONOVICI STALIN " . Peste o jumătate de milion de tineri luptători pentru pace,} întruniţi din toate colţurile Germaniei la Berlin la întâlnirea tî-J neretuşii din întreaga Germanie, care are loc între 27 şi 29 Mai, vă trimit Dvs., conducătorul lagărului mondial al păcii, salutul î şi recunoştinţa lor. Peste 500.000 tineri luptători germani pentru im pace, soli ai milioanelor de tineri, gata pentru muncă şi apărarea păcii, vă făgăduesc solemn să depună toate eforturile în lupta % pentru interzicerea bombei atomice, vă făgăduesc să nu se teamă !* de niciun fel de greutăţi pentru a pune capăt uneltirilor criminale ale aţâţătorilor la război anglo-ameriicani şi să împiedece ca poporul şi tineretul său să fie târâţi într’un război împotriva Uniunii Sovietice, împotriva ţărilor de democraţie populară şi împotriva progresului. î TRAIASCA IN VECI PRIETENIA DINTRE TINERETUL GERMAN Si TINERETUL UNIUNII SOVIETICE IN FRUNTE CU DE ATASAMENTUL SAU DE AVANTGARDA — COMSOMOLUL! 2 TRAIASCA LAGARUL MONDIAL AL PĂCII, AL CĂRUI CEL A mai PUTERNIC BASTION ESTE UNIUNEA SOVIETICA! î TRAIASCA GENERALISSIMUL STALIN, MARELE CONDUACATOR AL OAMENILOR PROGRESIŞTI ŞI IUBITORI DE PACE DIN ÎNTREAGA LUME!“ Ultimele știri externe U.ILS.S. MOSCOVA. Campionatul unional de football continuă să se desfășoare cu o deosebită energie din partea echipelor. In ultimele zile s'au înregistrat următoarele rezultate: Loeomotiv Harkov — Spar tac Tb. 0—1; Loeomotiv M. — Sparfac îb. 2—I; Zenit — Dinamo Moscova 4—3 (I —1). In urma acestor rezultate, Zenit conduce in clasament, având 11 puncte din 18 posibile. R. P. UNGARA BUDAPESTA. In vederea întâlnire, pe care o va susţine la 4 iunie în compania echipei B . R. Polone, echipa secundă a R. P. Ungare a căpătat următoarea alcătuire: Grosits — Kovács II, Konya — Kovács I, Boozsol, Zakarias — Sándor, Kesthelyi, Budai, Bundzsak Toth. R. POLONA VARSOVIA. In vederea matchurilor de Duminică cu R.P. Ungară, au fost alcătuite următoarele reprezentative ale R. Polone: A: Borucz, Gedlek, Barwinski, Suzczyk, Parpítn, Wieczorek, Baran, Cieszlik, Borek, Gracz, Kohut. Kéz. Janik, Janduda, Siorna, Sasiadek, Laczm, Dybyla. B. Jurowicz, Wolosz, Sobkowiak, Narlon, Grozinskl, Bieniek, Prampisz, Aniola, Czapczik, Bialas, Wiszniewski. Rez. Skyromny, Glimas, Mordarski, Raijtar. R. D. GERMANA BERLIN. Pe stadionul Walter Ulbricht, în fața a 60.000 spectatori, au fost înregistrate o serie de rezultate atletice remarcabile. Astfel la: 1500 m.: Garay (RPU) 4.04.4, 100 m. g.: L’tuev (URSS) 15.5, 3.000 m : Zátopek 8.29.8, ciocan: Dadak (R. Ceh.) 52 m. C5. Lungime: Adatmczyk (R. Pol.) 7 m. 01, Triplu salt: Scerbacov (URSS) 15 m. 09, Disc: Dadak R. Ceh. 46 m. 71, Suliță: Boeder (RDG) 56 m. 53. FETE: Disc: Jungrova (R. Ceh.) 41 m. 76 rec. nat. ceh., 80 m. g.: Gyarmaty 12.2, 200 m.: Lohasz (RPU) 26.9, Greutate: Tocenova (URSS) 13.44, R. P. ALBANIA TIRANA. In cadrul campionatului de football s’au înregistrat următoarele rezultate: Partizan — Skoda 3—1, Dinamo-Vlona 4—1. sportul, populjAK” Pag. 7-a C SUB STEAGUL „TÂNĂRULUI DINAMOVIST* COPIII SOVIETICI CRESC PUTERNICI ŞI SĂNĂTOŞI ” vreo lb alb ani in urmă, nenumăraţi ,articole şi comentari au fost scrise in jurul problemei privitoare la educatia fizică a copiilor. Era discutata aprins pană si chestiunea participării copiilor in competițiile sportive. A trebuit atunci să mă ocup în mod special cu studiul acestei probleme, ceea ce am și făcut, pe stadionul pionierilor ain Moscova. Câjiva ani de practică m'au convins că educația fizică a viitorului sportiv trebue să înceapă din copilărie. Ea trebue să se îmbine desigur cu o desvoltare generală armonioasă, cu căpătarea cunoştinţelor şi reflexelor pe care trebue să le asimileze copilul. Am putut să constat atunei că nici orele de educaţie fizică din şcoli şi nici antrenamentele — destul de nesistematice — din parcurile sportive şi da pe stadioane, nu sunt suficiente acestor necesităţi. Atunci s a născut şi ideia creării unei şcoli sportive pentru copii. Ideia noastră a susţinut-o călduros Sovietul Central „Dinamo". începutul fusese tăcut, şi în Decembrie 1935 sălile sportive ale noii şcoli „Tânărul dinamovist", s'au umplut de glasurile şi râsetele sgomotoase ale soliilor. Era deocamdată ,,materialul crud’’. Trebuia să facem cunoştinţă cu noii veniţi, să stabilim aplicaţiile copilului ’ pentru cutare sau cutare sport, să stabilim latu■ile caracterului fiecărui elev. De inceput, in faţa noastră stătea o problemă extrem de importantă: să creştem nu numai viitori, sportivi, ci şi viitori cetăţeni sovietici, oameni culţi, morali, cu voinţă de fier. După exemplul celor din Moscovia şi in alte oraşe ale Uniunii Sovietice au luat fiinţă colective sportive ale ,,Tânărului dinamovist". In centrul activităţii acestor scoli stătea pregătirea fizică multlaterală in baza normelor 3.G.T.O., pregătirea viilor lor sportivi de frunte, a antrenorilor şi nstructorilor de cultură fizică. Cu timpul, numărul secţiilor vi 'şcoli a ajuns la 14, atletism gimnastică, înnot, box, foot-ball, tenis, calatrie, schi, patinaj, etc. Primind elevul şi controlăndu r calităţile fizice naturale, stabileam desigur secţia în care urma să aciueze. Aceasta însă nu rezolva problema specializării. Elevul oricărei secţii trebuia să se ocupe şi de atletism, de gimnastică şi jocuri, ca şi de schi sau înnot. Numai aşa copiii se desvoltau multlateral, precizăndu-se ca timpul pre ce ramură sportivă să fie în treptat fiecare. Acum 5-6 ani, am avut ca elev un băiat slăbuţ şi debil, Victor Buraga. Sportul l-a călit şi peste toi ani Vitea a devenit cel mai bun săritor cu prăjina al şcoli, n toamna anului 1946 Victor a Itahitit un nou record unional de umori la această probă. Dar fondul metodei noastre ru ■e limitează numai la desvoltarea ele 2£ola Că. Ro-matras-va maestră emerită a sportului fizică multilaterală a tinerilor sportivi. In timpul lecţiilor, participând la crosuri, competiţii şi excursii, copiii se împrietenesc, se apropie, trăesc aceleaşi emoţii şi bucurii, se leagă într’un minunat colectiv. Autoritatea lui este de nesdruncinat. Iar noi, educatorii, căutăm să-l folosim ca unul din elementele de bază ale muncii noastre. Noi cerem copiilor anumite lucruri. In primul rând să înveţe bine în şcoala medie pe care o urmează, să-şi ajute părinţii prin munca lor de acasă, să respecte regulile higienei, să fie respectuoşi cu cei mai în vârstă, ca şi cu colegii lui. Şi tot colectivul are egală grijă, ca fiecare să respecte aceste cerinţe ale noastre. Conducerile şcolilor unde învaţă copiii ne ajută să urmărim notele elevilor, întreg colectivul de antrenori şi instructori are strânse legături cu părinţii. Când un elev se face vinovat de abateri de la disciplina şcolii, este criticat în faţa întregului colectiv. Cei cu note procste nu au voe să frecventeze antrenamentele până când nu-şi îndreaptă nota. Nu ni s-a întâmplat niciodată până acum să fim nevoiţi să aplicăm metoda „drastică", adică excluderea din şcoală. Cât de mare este forţa colectivului ! Conştiinţa că faci parte din el, simţul tovărăşiei face ca incompetiţii şi concursuri succesul personal să treacă pe locul secund, principalul fiind obţinerea victoriei pentru colectiv. Să nu se creadă că noi vrem să ştergem personalitatea fiecăruia. Din contră, băeţii noştri nu se vor pierde în masă. Această individualitate se capătă în mărunţişuri. La ea duce faptul că fiecare copil face de serviciu pe şcoală, sau ca ajutor al antrenorului ori instructorului. Aşa se capătă simţul răspunderii pentru sarcina primită, se capătă experienţa conducerii. Dacă se adaugă la aceasta excelenta lor pregătire fizică, rezistenţa lor în marşuri şi alergări, lupta cu succes contra oboselii, se poate înţelege de ce mulţi foşti tineri dinamovişti, în anii Marelui Răsboi de Apărare a Patriei au fost trimişi în cele mai grele puncte ale frontului. Au fost multe episoade in care foştii noştri elevi s’au acoperit, de glorie.Despre toate ne scriau nouă foştilor lor profesori şi antrenori Campionul nostru la aruncarea greutăţii, fiind înconjurat de nemţi a distrus câteva plutoane, aruncând cu o precizie uimitoare grenade la peste 50 metri. Mulţi o să ne întrebe cum este organizat în şcoală antrenamentul de specialitate, cum isi însuşesc copiii tehnica sportului respectiv ? înainte de toate, noi căutăm să obţinem o desvoltare fizică generală a tânărului sportiv în baza complexului G.T.O., căutând să descoperim aplicaţia sa naturală. Apoi un maestru specialist are grijă de antrenamentele copilului învăţându-l corect tehnica respectivă. Dar iată că se apropie concursurile orăşeneşti sau unionale. Tinerii noştri sportivi se pregătesc pentru ele cu conştiinţa unui înalt simţ de răspundere. Ei doresc cu înfrigurare să apere cinstea sportivă a colectivului lor. Şi când sunt pe pistă sau pe gazonul terenului privesc cu emoţii spre tribună, de unde ii urmăresc cumienţie ochii tovarăşilor lor. Fără voe, emoţia nu cuprinde şi pe noi. Dar cum să nu ai emoţii când aceasta nu este numai întrecerea tinerilor sportivi pentru metri şi secunde ci este de fapt şi verificarea practică a muncii noastre de ani de zile! Şi nu poate ţi bucurie mai mare decât atunci când vezi învingători elevi pe care i-ai crescut tu şi când un tânăr cu obrajii îmbujoraţi îţi sare de gât spunăndu-ţi cu vocea întretăiată de emoţie: — „Zoia Gheorghevna, am învins!" Gimnastica stă în centrul preocupăril ui elevilor şi elevelor şcolii sportive pentru copii „Tânărul dinamovist“. In fotografie, un exerciţiu dificil executat cu virtuozitate de o talentată gimnastă a „Tânărului dinamovist“ Unul dintre cele mai însemnate obiective ale cinematografiei sovietice este acela de a populariza activitatea de cultură fizică şi sport. Numeroşi régimen, operatori şi tehnicieni de frunte depun o muncă intensă pentru turnarea a sute de filme documentare care vin în ajutorul masselor de tineri sportivi, perfecţionârîdu-le tehnica şi învăţându-i să-şi însuşească înalta măiestrie a fruntaşilor sportivi. Pe ecranele cinematografelor din ţara noastră au rulat câteva din aceste producţii sportive ale studiourilor sovietice. Ele au fost primite cu mare bucurie de tinerii sportivi care au avut astfel prilejul să urmărească îndeaproape virtuozitatea celor mai buni sportivi ai Uniunii Sovietice. De câteva zile, la patru cinematografe din Capitală, rulează filmul documentar în tehnicalor „Gloria sportivă“ în timp ce la „Timpuri Noi’’ rulează un alt documentar, tehnic sportiv, „Boxul”. Filmul „Gloria sportivă“ este o nouă şi valoroasă realizare a cinematografiei sovietice. La toate cele patru cinematografe unde se joacă acest film — grădina Frogres, Pax Marconi şi Unirea — un mare număr de tineri vin să urmărească plini de interes şi de admiraţie pe fruntaşii celui mai înaintat sport din lume, sportul sovietic. Privirile tinerilor sportivi se îndreaptă cu dragoste către Grigori Novac, Nina Dumbadze sau Karaculov, adevărate exemple de sportivi crescuţi şi educaţi de clasa muncitoare. In ei, sportivii noştri, îndrumaţi pe calea unei activităţi sănătoase şi multilaterale de către Partidul Muncitoresc Român,, văd pildele demne de urmat în viaţa de zi cu ei. Cine oare dintre tinerii noştri sportivi nu priveşte cu admiraţie nemărginită spre recordmanul mondial de nataţie Leonid Meşcov sau spre strălucita polisportivă Alexandra Ciudina? Care sportiv nu rămâne puternic impresionat de înalta clasă a fruntaşilor sportivi sovietici, de măiestria lor care a stârnit admiraţia întregei lumi? Iată-l de pildă pe extraordinarul Grigori Novac, unul dintre cei mai buni halterofili din lume. Uşurinţa cu care acesta mânuieşte greutăţile de zeci şi sute de kilograme, stilul său impresionant, entuziasmează spectatorii care îi urmăresc cu uimire evoluţiile. Cu acelaş interes sunt privite mişcările Nine, Dumbadze sau ale Nataliei Smerniţeaia, ale Ciudinei sau ale lui Karaculov, ale Secenovei sau ale lui Ozolin. Filmul „Gloria Sportivă“ aduce pe ecran şi câteva fragmente din desfăşurarea întâlnirii de atletism U.R.S.S.— Republica Cehoslovacă şi de la campionatele mondiale şi europene de volei de la Praga. In fiecare imagine se vădeşte înalta tehnicitate a sportivilor sovietici care îşi merită cu prisosinţă locul de fruntaşi In erarhia sportivă mondiala. Trebue remarcat că realizarea în tehnicolor a acestui documentar este deosebit de reuşită, însufleţind imaginile care, poate, în alb şi negru şi ar fi avut atâta plasticitate şi putere de expresie. Un alt film documentar este „Boxul“, care rulează la cinematograful „Timpuri Noi’’ şi la numeroase alte cinematografe din Capitală. Filmul „Boxul” prezintă în special o seamă de aspecte educative ale acestui sport prin care se desvoltă forţa, curajul şi agilitatea. De asemenea, el scoate în evidenţă larga popularitate de care se bucură „sportul cu mănuşi“ în Uniunea Sovietică şi înalte valoare tehnică pe care o au boxeurii sovietici, datorită excepţionalelor condiţii de antrenament şi a pregătirii lor ştiinţifice şi multilaterale. Ne sunt înfăţişate sălile încăpătoare, curate şi amenajate cu toate instalaţiile necesare unei cât mai bune pregătiri. Aci, tinerii sportivi se pregătesc cu multă însufleţire şi perseverenţă. Deosebit de interesantă este metoda de antrenament a boxeurilor sovietici. La baza acestei metode stă pregătirea multilaterală. Ca oricare alt sportiv, boxeurul sovietic îşi începe activitatea participând la concursurile pentru trecerea normelor complexului G.T.O. care, prin varietatea disciplinelor sportive pe care le cuprinde, desvoltă calităţi excepţionale: voinţă, agilitate, rezistenţă şi forţă, calităţi necesare unui boxeuţ.. Filmul arată, în continuare, importanta condiţiei fizice în box şi pregătirea ei prin alergări pe teren variat, înnot şi gimnastică. Această peliculă de scurt metraj se termină cu câteva faze spectaculoase din matchul internaţional de box U.R.S.S.—Suedia. Documentarele „Gloria Sportivă“ şi „Boxul” sunt două realizări care reface văzute de fiecare sportiv dornic să ajungă la un nivel tehnic sportiv cât mai ridicat. CRONICA CINEMATOGRAFICĂ „ GLORIA SPORTIVĂ” (documentar tehnicolor) „BOXUL” (documentar tehnic sportiv) .k »