Sportul Popular, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 2104-2121)
1952-09-16 / nr. 2113
Schii da, caiac ba! Aradul, era unul din centrele nautice cu o bogată activitate, lucru ce s’a făcut remarcat atât prin numeroasa participare a canoteurilor arădani în concursurile oficiale din anii trecuţi, cât şi prin frumoasa lor comportare şi titlurile câştigate. Aşa de pildă, în 1951 echipajul feminin al colectivului Flamura Roşie a câştigat titlul de campion al RPR la proba de schif 8+1. Atunci sportivii acestui oraş s’au prezentat bine pregătiţi şi în campionatele de caiac. Nu acelaş lucru se poate spune despre comportarea canoteurilor arădani în acest an. Astfel, la finalele campionatelor de caiac ale RPR pe anul 1952, Aradul a fost reprezentat de un singur canoteur, lucru ce scoate în evidenţă lipsa de preocupare pentru această ramură a sporturilor nautice, atât din partea colectivelor sporive, cât şi a comisiei orăşeneşti de sporturi nautice. Ele se fac totodată vinovate şi de o totală neglijenţă în angrenarea în acest sport a elementului feminin, fapt remarcat şi cu ocazia concursurilor populare de canotaj organizate în localitate. Şi la concursurile populare numărul caiaciştilor participanţi a fost sub nivelul posibilităţilor. S'a văzut odată mai mult, că majoritatea colectivelor sportive nu acordă atenţia cuvenită caiacului, cea mai populară ramură a sporturilor nautice. Lipsa de preocupare în această problemă s-a remarcat şi cu ocazia finalei campionatului de canoe al RPR, din acest an. Colectivul sportiv Locomotiva Arad, al cărui echipaj de canoe 10+1 se calificase pentru faza finală care s-a desfăşurat la Snagov nu şi-a trimis sportivii aci sub motiv ca „nu are bani“ pentru deplasare. Nerăsarea faţă de sportivii fruntaşi apare şi mai evidentă când ne gândim că aceasta era singura cheltuială pe care o avea de suportat colectivul. In schimb, acelaş colectiv, „a găsit banii“ necesari transportului şi întreţinerii a 20 de schifişti veniţi la Snagov pentru finalele campionatului de schif al RPR. Că şi-a trimis sportivii la Snagov pentru a se pregăti în condiţii cât mai bune, colectivul Locomotiva merită toate laudele, dar de ce nu a procedat la fel şi cu cei 11 canoişti? Atitudinea membrilor din conducerea acestui colectiv scoate în evidenţă clar un singur lucru: echipa de schit a colectivului este susţinută, în timp ce echipele de caiac şi canoe nu se bucură de nici un sprijin. Ori, astfel de atitudine este complect greşită. Atât comisia orăşenească de sporturi nautice din Arad, a cărei datorie este să îndrumeze permanent activitatea colectivelor cât şi ■ conducerile acestora, au dovedit că nu sunt pătrunse de importanţa ce trebue acordată sporturilor nautice. Socotim însă că activiştii din comitetele orăşenesc şi regionale C.F.S. Arad au şi ei de spus un ■ cuvânt în această privinţă. Nici unora, nici altora, această stare de lucruri nu se face de loc cinste. "Cei criticaţi ne răspund: " In numărul 2093 al ziarului nostru a fost criticat, pentru neîntrebuinţarea bazinului de bunot, colectivul sportiv Locomotiva T Severin. Consiliul colectivului sportiv a răspuns criticii ziarului nostru arătând însă că vinovat de acea situaţie nu este colectivul sportiv, care a luat toate măsurile pentru amenajarea bazinului, ci sfatul popular al oraşului, care nu dă apa necesară umplerii bazinului. ■ Intr’un articol apărut în numărul din 5 August, ziarul nostru a criticat comitetul C.F.S. al raionului Griviţa Roşie pentru modul defectuos în care controla şi ţinea evidenţa sarcinilor de pian pe raion. Ca urmare la această critică am primit răspuns din partea comitetului C.F.S. în cauză, care ne arată că, în urma şedinţei ce •a’ avut ioc în acest scop, s’a luat Ihotărîrea de a se controla la timp îşî în- -cele mai bune condiţiuni sarcinile de plan, de a se îndruma •colectivul de instructori voluntari şi de a se ţine o evidenţă clară a •sarcinilor şi realizărilor. --------------------------•-------- SPORTUL POPULAR VI Pag.2-a Nr. 2113 » ) Micul foileton Când alergi după doi iepuri... In faţa tovarăşului Ion Ridiche stăteau deschise o agendă, un carnet şi un calendar. Privirea tovarăşului se plimba dela un obiect la celălalt, fără să se poată fixa intr’un singur loc. „Azi am şedinţă la tribunal. Tot azi, la aceeaşi oră, trebue,, să fiu la Sfat, să rezolv nişte cereri de locuinţe- Şi tot azi, exact la ora la care trebue să fiu în primele două locuri, trebuie să plec în una die comunele din raion, să organizez un concurs special G.M.A. Teribilă încurcătură!". Intr’adevăr, teribilă încurcătură! Să fii responsabil cu instruirea sportivă al comitetului raional C.F.S. Horezu, să fii asesor popular şi să te şi ocupi ca responsabil de problemele legate de spaţiul locativ... şi astea toate in acelaş timp... este intr’adevăr prea mult pentru un singur om, oricât ar fi el de capabil. „Să merg să-l întreb pe tovarăşul Ţundrea, președintele Sfatului Popular. Poate mâ ajută el“... —,,A, bine că veni el, tovarăşe Ridiche. Uite tocmai ne gândeam să te numim pe dumneata ca responsabil cu...‘‘. Dar tov. președinte nu a mai putut continua^ Tov. Ridiche făcu ochii mari mai mari... se lăsă pe un scaun şi-şi rezemă capul de marginea biroului. Prin minte începură să-i fulgere imagini rupte una de cealaltă: cereri de repartizare nerezolvate la timp din cauza şedinţelor de la tribunal... cifrele de plan sportive neindeplinite din cauza timpului cerut de rezolvarea cererilor de repartizare... lipsuri de la tenăinţele tribunalului din cauza sarcinilor sportive... Şi acum, era pe cale să primească, un loc de sprijin pentru rezolvarea sarcinilor rămase din urmă... o nouă sarcină. Aşa încât sportivii din raionul Horezu (regiunea Piteşti), să nu se mai întrebe de ce munca sportivă din raion merge aşa de slab. Sunt... motive obiective. Ce, ei nu ştiu oare cum rămâne cuprinsul iepurilor, atunci când alergi după doi deodată ? După o corespondenţă trimisă de GRIGORE VARABIESCU In raiomnul Petroşani după „Luna G.M.A.” Proiectul de Constituţie a Republicii Populare Române, ziua de 23 August ca şi „Luna G.M.A.” desfăşurată im cinstea sesiunii Consiliului U.I.S., au constituit pentru activiştii sportivi din Valea Jiului tot atâtea prilejuri de desfăşurare a unei munci intense în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan. Dintre colectivele care au înregistrat cele mai frumoase realizări, se evidenţiază în mod deosebit colectivull Flacăra Lomea, care datorită unei bune organizări a muncii (bazată pe un plan de acţiune cu sarcini concrete pentru fiecare activist sau Instructor sportiv) a reuşit să realizeze cel mai mare număr de purtători de insignă GM.A., depăşind cu 80 la sută sarcinile de plan pe anul în curs. Un alt colectiv, unde s-au înregistrat frumoase succese în cadrul „Lunii G.M.A.” este Flacăra Petrila, colectiv fruntaş pe regiune. La 23 August, 106 sportivi dinacest colectiv au devenit purtători de insignă. Insă acestea nu sunt singurele colective care au obţinut astfel de realizări pe drumul îndeplinirii la timp şi în bune condiţiuni a sarcinilor de plan. Situaţia altor collective ca Locomotiva Petroşani, care a înregistrat cu prilejul zilei de 23 August 56 purtători de insignă, Voinţa Petroşani cu 45 purtători, Flacăra Aninoasa cu 28 purtători, Şcoala Profesională Aninoasa cu 26 purtători şi Placări Lupeni cu 12 purtători, dovedeşte că munca din cadrul complexului G.M.A. a fost o primă preocupare a activiştiilor din respectivele colective sportive. Datorită muncii neobosite, rezultatele au fost — aşa cum arată şi cifrele — din cele mai bune. Cu totul altfel se prezintă situaţia la colectivul sportiv Constructorul Petroşani, care în acest an nu a avut nici un purtător de insigna. De ce, e uşor de înţeles. In primul rând, munca din cadrul complexului G.M.A. nu face parte integrantă din preocupările consiliului provizoriu al colectivului sportiv, care îşi îndreaptă întreaga atenţie spre o singură ramură de sport: fotbalul. Fără îndoială că aceasta este o greşală dintre cele mai mari, despre care este exclus să nu ştie şi consiliul regional a! asociaţiei Constructorul. Deocamdată, consiliul regionali al asociaţiei nu a luat nici o măsură de îndreptare. Vinovat este deasemeni comitetul de întreprindere care nu sprijină şi nu controlează activitatea colectivului sportiv lipsind astfel pe muncitori de posibilitatea de a face sport. O situaţie asemamatoare este şi la colectivul Spartac unde nici în acest trimestru munca pentru îndeplinirea sarcinilor de plan nu s’a intensificat. Deasemenea, tovarăşii Viorel Popa, preşedintele colectivului sportiv, şi Pavel Alexandru, instructor G.M.A., sunt pasivi faţă de sarcinile ce ie au. In această privinţă este bine să arătăm că lipsurile existente la colectivul Spartac se datoresc în mare parte şi consiliului regional al asociaţiei Spartac, care trimite foarte rar câte un activist pe teren, iar atunci când aceştia vin, muncesc superficial, neimteresându-se în adâncime de problemele care frământă colectivul, rezolvând totul în mod birocratic. Numeroase lipsuri în muncă există şi în cadrul colectivelor Flacăra din Petroşani şi Vulcan, precum şi Flamura Roşie Vulcan şi Lupeni. Consiliile colectivelor sportive şi comisiile de pregătire G.M.A. din colectivele mai sus amintite, în a căror activitate s’au observat lipsuri, trebue să pornească acum — cât mai e timp — la o muncă susţinută, care să aibă drept urmare îndeplinirea sarcinilor ce le revin. ADALBERT POP corespondent Aşa a fost in turul Diviziei de întotdeauna, înaintea începerii unei mari competiţii, sportivii, arbitrii şi mai ales spectatorii, comentează cu însufleţire activitatea anterioară. Iar dacă est© vorba despre un campionat divizionar, atunci discuţiile sunt mai aprinse ca oricând şi exemplificate cu o „carte de vizită“ de necontrazis: locul fiecărei echipe în clasament De participarea intr’un campionat divizionar sunt legate deseori cele mai frumoase visuri. Victoria echipei este dublată de bucuria unui loc mai bun, înfrângerea, de pericolul apropierii de „lanterna roşie“. Indiferent de lucrul acesta însă, participarea la divizie ridică sportul respectiv la un nivel care cu greu s-ar atinge altfel. Nici scrima, cum este normal, nu face excepţie de la această regulă. Şi pentru că Duminica aceasta începe returul diviziei de scrimă, redăm astăzi o serie de aspecte din matchurile desfăşurate până acum în cadrul turului diviziei. In divizia de scrimă participă echipe din Bucureşti, Cluj, Satu Mare, Oradea, Timişoara, Tg. Mureş şi Sibiu. Stimulat© şi de interesul care există în jurul acestei competiţii, colectivele sportiv© reprezentate în divizie s’au străduit, în majoritatea lor, să desvolt© cât mai mult scrima, să ridice tinere elemente, să popularizeze „sportul armelor alb©” in rândurile oamenilor muncii. Cele mai frumoase realizări pe această linie le-a obţinut colectivul Metalul Unic din Satu Mare. In primul rând, toţi trăgătorii săi s-au prezentat cu un nivel de pregătire superior celui d© anul trecut. Astfel, echipa masculină de floretă a terminat turul diviziei pe locul trei. Un succes şi mai mare l-a înregistrat echipa de sabie, care, după ce a condus în clasament aproape tot turul, a ocupat la sfârşit locul trei, la numai două puncte ce prima clasată C. C. A. Desigur, cel mai valoros rezultat l-a realizat însă echipa feminină, care, având în formaţie trei junioare, a reuşit să dispună categoric de celelalte echipe, câştigând detaşat toata întâlnirile. Pe primul loc şi la sabie şi la scrimă floretă s’a găsit la sfârşitul turului, echipa C. C. A. Sarimeurii militari au început campionatul divizionar intr’o formă destul de slabă, datorită faptului că perioada de odihnă faţă de competiţia precedentă a fost foarte redusă. De pe urma acestui lucru au avut de suferit şi echipele Spartac Banca R. P. R. şi Progresul Cluj. O altă caracteristică a turului a fost şi faptul că n’a existat o tendinţă către o scrimă atletică, bazată pe ofensivă şi viteză. Pentru netmecierea acestei lipse, mulţi dintre scrimeuri au făcut antrenamente în timpul verii şi rezultatele lor le vom vedea începând de Duminică. Un ultim aspect p© care vrem să-l subliniem este faptul că numeroase colective au introdus cu curaj în primele formaţii tineri trăgători. Est© cazul echipelor Metalul Satu Mare, Metalul Sibiu, Progresul Oradea, Ştiinţa Bucureşti şi, într’o oarecare măsură, C. C. A. Exemplul lor trobu© urmat d© toate colectivele divizionare, fiindcă numai aşa poate fi asigurat progresul necontenit al scrimei. Ne scriu „Să ne înfiinţăm un colectiv sportiv!“. Aceasta este dorinţa fierbinte a ţăranilor muncitori din comuna Gaiul Mic, raionul Deta. Şi zilele trecute dorinţa lor a devenit realitate, îndrumaţi îndeaproape de tov. Alorad Silişa, secretarul organizaţiei de bază P.M.R. a gospodăriei agricole colective, ţăranii muncitori din această comună şi-au înfiinţat, într-un cadru festiv, colectivull sportiv. Primii membri ai colectivului au fost 22 de utemişti care au muncit la batozele de tireer din sat unde au realizat 800 de lei. Ei au donat aceşti bani colectivului sportiv pentru cumpărarea de echipament şi materiale sportive necesare. D. VIZITIU corespondent Colectivele săteşti din raionul Doroftoi desfăşoară o bogată activitate pe linia complexuicii GMA. Printre colectivele care s’au evidenţiat în mod deosebit în domeniul complexului GMA se numără cele din comunele Cristineşti, cu 33 purtători de insignă şi GAS Trestiana unde de curând încă 15 aspiranţi şi-au trecut toate normele complexului. M. CRIŞAN corespot atent corespondenţii de la sate încep semifinalele campionatului de şah al R.P.R. La Bucureşti, Cluj, Arad, Craiova şi Focşani începe penultima etapă a întrecerii pentru desemnarea campionului de şah al R.P.R. pe anul 1952. Semifinalele campionatului R.P.R. adună la start 120 de şahişti de clasificare diferită, de la deţinători ai titlului de maestru până la jucători de primă categorie, calificaţi din etapa precedentă. Caracterul larg este una din trăsăturile particulare ale campionatului din acest an. Niciodată titlul de campion al ţării nu a fost disputat de un număr atât de mare de şahişti. Amintim că această competiţie a început cu optimile de finală disputate in numeroase centre din ţară; ea a continuat, apoi, cu sferturile de finală, în care cei aproape 300 concurenţi au fost împărţiţi in 20 grupe, iar acum, în întrecerile semi-final© urmează să se stabilească cei 18 participanţi, care alături de deţinătorii titlului, G. Atexandrescu şi T. Flondor, vor disputa turneul final, programat pentru luna Noembrie. Fără îndoială, a fost cât se poate de binevenită iniţiativa de a se lărgi cadrul campionatului individual pe ţară, dând ocazie astfel şahiştilor tineri să se întreacă alături de jucători consacraţi şi să-şi însuşească din experienţa lor. „ Continuând pe această linie, vom putea să împrospătăm şi mai mult rândurile şahiştilor care aspiră la titlul de campion. La Bucureşti se vor desfăşura două grupe. In prima se remarcă de la început prezenţa maestrului Sportului dr. O. Traianescu, care Împreună cu alt fost campion al ţării, Traian Ichim, sunt numele cele mai cunoscute. Alături de aceştia concurează doi talentaţi candidaţi de maestru, Victor Ciocâltea şi Vladimir Constantinescu, car© s-au remarcat în finala de anul trecut. Este de aşteptat o comportare bună şi de la ceilalţi tineri prezenţi în această semifinală, dintre care cităm pe D. Drimer, M. Şuteu, P. Zamfirescu, C. Nazarie şi L. Cateli. Alături d© aceştia, un cuvânt de spus vor avea desigur şi jucători mai experimentaţi ca E. Rusenescu, M. Milescu, A. Topa şi Gh. Gabriel. Grupa a doua semifinală de la Bucureşti pare mai echilibrată decât prima. Aci şi-au anunţat participarea, printre alţii, candidaţii de maestru V. Urseanu, A. Braunstein, I. Ţucă, M. Şuta, E. Creţulescu, E. Nacht, B. Menas, N. Andriţoiu, C. Botez şi T. Ghiţescu. Lupta se anunţă deosebit de interesantă. La Cluj, e© remarcă în primul rând participarea maestrului sportului Ştefan Szabó, a fostului campion al ţării Petre Seimeanu, precum şi a foştilor finalişti Soos Bela, R. Palterer şi Gh. Gavrilă. Sunt prezenţi deasemeni mai mulţi şahişti clujeni şi din regiunile învecinate, care urmează să-şi verifice forţele în această întrecere. întâlniri interesante sunt d© prevăzut şi în semifinala de la Arad. Aci joacă foştii campioni ai ţării St. Erdeli şi I. Halic. Se deplasează la Arad şi doi jucători bucureşteni: S. Israilovici şi P.storojevski. Dintre ceilalţi participanţi, notăm pe A. Pichler, A. Kadar, F. Tocăniţă şi I. Szabó. In grupa de la Craiova, dintre jucătorii consacraţi este de subliniat prezenţa maestrului sportului Ion Bălănel, precum şi a foştilor campioni Toma Popa şi Al. Tiroler. Vor juca deasemeni M. Israel, C. Raina, C. Ungureanu şi O. Puşcaşu. Oraşul Craiova va avea printre reprezentanţi p© v. Ciobanu, B. Lieberman şi V. Dunăreanu. In grupa de la Focşani vor juca maeştrii sportului E. Reicher şi M. Rădulescu. Dintre ceilalţi participanţi remarcăm pe E. Costea, P. Bohosievici, L. Karácsony şi Munteanu. După cum se poate vedea, semifinalele, cuprind aproape p© toţi şahiştii noştri fruntaşi şi este pe deplin justificat interesul cu care sunt aşteptate aceste introaeţii*»