Sportul Popular, septembrie 1952 (Anul 7, nr. 2104-2121)

1952-09-16 / nr. 2113

Schii da, caiac ba! Aradul, era unul din centrele nautice cu o bogată activitate, lucru ce s’a făcut remarcat atât prin numeroasa participare a cano­­teurilor arădani în concursurile oficiale din anii trecuţi, cât şi prin frumoasa lor comportare şi titlu­rile câştigate. Aşa de pildă, în 1951 echipajul feminin al colecti­vului Flamura Roşie a câştigat titlul de campion al RPR la pr­oba de schif 8+1. Atunci sportivii ace­stui oraş s’au prezentat bine pre­gătiţi şi în campionatele de caiac. Nu acelaş lucru se poate spune despre comportarea canoteurilor arădani în acest an. Astfel, la fi­nalele campionatelor de caiac ale RPR pe anul 1952, Aradul a fost reprezentat de un singur canoteur, lucru ce scoate în evidenţă lipsa de preocupare pentru această ramură a sporturilor nautice, atât din par­tea colectivelor sporive, cât şi a comisiei orăşeneşti de sporturi nautice. Ele se fac totodată vino­vate şi de o totală neglijenţă în angrenarea în acest sport a ele­mentului feminin, fapt remarcat şi cu ocazia concursurilor populare de canotaj organizate în localita­te. Şi la concursurile populare numărul caiaciştilor participanţi a fost sub nivelul posibilităţilor. S'a văzut odată mai mult, că majorita­tea colectivelor sportive nu acor­dă atenţia cuvenită caiacului, cea mai populară ramură a sporturilor nautice. Lipsa de preocupare în această problemă s-a remarcat şi cu ocazia finalei campionatului de canoe al RPR, din acest an. Colectivul sportiv Locomotiva Arad, al cărui echipaj de canoe 10+1 se califi­case pentru faza­ finală care s-a desfăşurat l­a Snagov nu şi-a trimis sportivii aci sub motiv ca „nu are bani“ pentru deplasare. Nerăsarea faţă de sportivii frun­taşi apare şi mai evidentă când ne gândim că aceasta era singura cheltuială pe care o avea de su­portat colectivul. In schimb, acelaş colectiv, „a găsit banii“ necesari transportului şi întreţinerii a 20 de schifişti veniţi la Snagov pentru finalele campionatului de schif al RPR. Că şi-a trimis sportivii la Snagov pentru a se pregăti în condiţii câ­t mai bune, colectivul Locomotiva merită toate laudele, dar de ce nu a procedat la fel şi cu cei 11 canoişti? Atitudinea membrilor din condu­cerea acestui colectiv scoate în evidenţă clar un singur lucru: echipa de schit a colec­tivului este susţinută, în timp ce echipele de caiac şi canoe nu se bucură de nici un sprijin. Ori, astfel de ati­tudine este complect greşită. Atât comisia orăşenească de sporturi nautice din Ara­d, a cărei datorie este să îndrumeze perma­nent activitatea colectivelor cât şi ■ conducerile acestora, au dovedit că nu sunt pătrunse de importanţa ce trebue acordată sporturilor nauti­­­ce. Socotim însă că activiştii din comitetele orăşenesc şi regional­e C.F.S. Arad au şi ei de spus un ■ cuvânt în această privinţă. Nici unora, nici altora, această stare de lucruri nu se face de loc cinste. "Cei criticaţi ne răspund: " In numărul 2093 al ziarului nostru a fost criticat, pentru neîn­­trebu­inţa­rea bazinului de bunot, colectivul sportiv Locomotiva T­ Severin. Consiliul colectivului sportiv a răspuns criticii ziarului nostru arătând însă că vinovat de acea situaţie nu este colectivul sportiv, care a luat toate măsurile pentru amenajarea bazinului, ci sfatul popular al oraşului, care nu dă apa necesară umplerii bazinului. ■ Intr’un articol apărut în nu­mărul din 5 August, ziarul nostru a criticat comitetul C.F.S. al raio­nului Griviţa Roşie pentru modul defectuos în care controla şi ţinea evidenţa sarcinilor de pian pe raion. Ca urmare la această criti­că am primit răspuns din partea comitetului C.F.S. în cauză, care ne arată că, în urma şedinţei ce •a’ avut ioc în acest scop, s’a luat Ihotărîrea de a se controla la timp îşî în- -cele mai bune condiţiuni sar­­ci­ni­le de plan, de a se îndruma •colectivul de instructori voluntari şi de a se ţine o evidenţă clară a •sarcinilor şi realizărilor. --------------------------•--------­ SPORTUL POPULAR VI Pag.­2-a Nr. 2113 » ) Micu­l foileton Când alergi după doi iepuri... In faţa tovarăşului Ion Ri­diche stăteau deschise o agen­dă, un carnet şi un calendar. Privirea tovarăşului se plimba dela un obiect la celălalt, fără să se poată fixa intr’un singur loc. „Azi am şedinţă la tribunal. Tot azi, la aceeaşi oră, trebue,, să fiu la Sfat, să rezolv nişte cereri de locuinţe- Şi tot azi, exact la ora la care trebue să fiu în primele două locuri, trebuie să plec în una die co­munele din raion, să organi­zez un concurs special G.M.A. Teribilă încurcătură!". Intr’adevăr, teribilă încurcă­tură! Să fii responsabil cu in­struirea sportivă al comitetului raional C.F.S. Horezu, să fii asesor popular şi să te şi o­­­cupi ca responsabil de proble­mele legate de spaţiul loca­tiv... şi astea toate in acelaş timp... este intr’adevăr prea mult pentru un singur om, oricât ar fi el de capabil. „Să merg să-l întreb pe to­varăşul Ţundrea, președintele Sfatului Popular. Poate mâ ajută el“... —,,A, bine că veni el, tovarăşe Ridiche. Uite tocmai ne gân­deam să te numim pe dum­neata ca responsabil cu...‘‘. Dar tov. președinte nu a mai putut continua^ Tov. Ridiche făcu ochii mari­ mai mari... se lăsă pe un scaun şi-şi re­­­zemă capul de marginea bi­roului. Prin minte începură să-i fulgere imagini rupte una de cealaltă: cereri de reparti­zare nerezolvate la timp din cauza şedinţelor de la tribunal... cifrele de plan sportive neinde­­plinite din cauza timpului ce­rut de rezolvarea cererilor de repartizare... lipsuri de la te­n­ăinţele tribunalului din cauza sarcinilor sportive... Şi acum, era pe cale să primească, un loc de sprijin pentru rezolva­rea sarcinilor rămase din urmă... o nouă sarcină. Aşa încât sportivii din raio­nul Horezu (regiunea Pi­teşti), să nu se mai întrebe de ce munca sportivă din ra­ion merge aşa de slab. Sunt... motive obiective. Ce, ei nu ştiu oare cum rămâne cu­prinsul iepurilor, atunci când alergi după doi deodată ? După o co­respon­denţă trimisă de GRI­GORE VARABIESCU In raiomnul Petroşani după „Luna G.M.A.” Proiectul de Constituţie a Re­publicii Populare Române, ziua de 23 August ca şi „Luna G.M.A.” desfăşurată im cinstea sesiunii Consiliului U.I.S., au constituit pentru activiştii sportivi din Va­lea Jiului tot atâtea prilejuri de desfăşurare a unei munci intense în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor de plan. Dintre colectivele care au înre­gistrat cele mai frumoase reali­zări, se evidenţiază în mod deose­bit colectivull Flacăra Lom­ea, care datorită unei bune organizări a muncii (bazată pe un plan de ac­ţiune cu sarcini concrete pentru fiecare activist sau Instructor sportiv) a reuşit să realizeze cel mai mare număr de purtători de insignă GM.A., depăşind cu 80 la sută sarcinile de plan pe anul în curs. Un alt colectiv, unde s-a­u în­registrat frumoase succese în ca­drul „Lunii G.M.A.” este Flacăra Petrila, colectiv fruntaş pe regiu­ne. La 23 August, 106 sportivi din­­acest colectiv au devenit purtă­tori de insignă. Insă acestea nu sunt singurele colective care au obţinut astfel de realizări pe drumul îndeplinirii la timp şi în bune condiţiuni a sar­cinilor de plan. Situaţia altor co­llective ca Locomotiva Petroşani, care a înregistrat cu prilejul zilei de 23 August 56 purtători de in­signă, Voinţa Petroşani cu 45 pur­tători, Flacăra Aninoasa cu 28 purtători, Şcoala Profesională A­­ninoasa cu 26 purtători şi Placări Lupeni cu 12 purtători, dovedeşte că munca din cadrul complexului G.M.A. a fost o primă preocupare a activiştiilor din respectivele co­lective sportive. Datorită muncii neobosite, rezultatele au fost — aşa cum arată şi cifrele — din cele mai bune. Cu totu­l altfel se prezintă si­tuaţia la colectivul sportiv Con­structorul­ Petroşani, care în a­­cest an nu a avut nici un purtă­tor de insigna. De ce, e uşor de înţeles. In primul rând, munca din cadrul complexului G.M.A. nu face parte integrantă din preocu­pările cons­il­iul­ui provizoriu al co­lectivului sportiv, care îşi în­dreaptă întreaga atenţie spre o singură ramură de sport: fotbalul. Fără îndoială că aceasta este o greşală dintre cele mai mari, des­pre care este exclus să nu ştie şi consiliul regional a! asociaţiei Constructorul. Deocamdată, con­siliul regionali al asociaţiei nu a luat nici o măsură de îndreptare. Vinovat este deasemeni comitetul de întreprindere care nu sprijină şi n­u controlează activitatea co­­lectivu­lui sportiv lipsind astfel pe muncitori de posibilitatea de a face sport. O situaţie a­sem­amatoare este şi la colectivul Spartac unde nici în acest trimestru munca pentru îndeplinirea sarcinilor de plan nu s’a intensificat. Deasem­enea, tovarăşii Viorel Popa, preşedin­tele colectivului sportiv, şi Pavel Alexandru, instructor G.M.A., su­nt pasivi faţă de sarcinile ce ie au. In această privinţă este bine să arătăm că lipsurile existente la colectivul Spartac se datoresc în mare parte şi consiliului regional al asociaţiei Spartac, care trimite foarte rar câte un activist pe te­ren, iar atunci când aceştia vin, muncesc superficial, neimteresân­­du-se în adâncime de problemele care frământă colectivul, rezolvând totul în mod birocratic. Numeroase lipsuri în muncă există şi în cadrul­ colectivelor Flacăra din Petroşani şi Vulcan, precum şi Flamura Roşie Vulcan şi Lupeni. Consiliile colectivelor sportive şi comisiile de pregătire G.M.A. din colectivele mai sus amintite, în a căror activitate s’au observat lipsuri, trebue să pornească acum — cât mai e timp — la o muncă susţinută, care să aibă drept ur­mare îndeplinirea sarcinilor ce le revin. ADALBERT POP corespondent Aşa a fost in turul Diviziei de întotdeauna, înaintea începerii unei mari competiţii, sportivii, arbitrii şi mai ales spectatorii, comentează cu însufleţire activi­tatea anterioară. Iar dacă est© vorba despre un campionat divi­zionar, atunci discuţiile sunt mai aprinse ca oricând şi exemplificate cu o „carte de vizită“ de necon­trazis: locul fiecărei echipe în clasament De participarea intr’un campionat divizionar sunt legate deseori cele mai frumoase visuri. Victoria e­­chipei este dublată de bucuria unui loc mai bun, înfrângerea, de pericolul apropierii de „lanterna roşie“. Indiferent de lucrul acesta însă, participarea la divizie ridi­că sportul respectiv la un nivel care cu greu s-ar atinge altfel. Nici scrima, cum este normal, nu face excepţie de la această re­gulă. Şi pentru că Duminica a­­ceasta începe returul diviziei de scrimă, redăm astăzi o serie de as­pecte din matchurile desfăşurate până acum în cadrul turului di­viziei. In divizia de scrimă participă echipe din Bucureşti, Cluj, Satu Mare, Oradea, Timişoara, Tg. Mureş şi Sibiu. Stimulat© şi de interesul care există în jurul a­­cestei competiţii, colectivele spor­tiv© reprezentate în divizie s’au străduit, în majoritatea lor, să des­­volt© cât mai mult scrima, să ri­dice tinere elemente, să populari­zez­e „sportul armelor alb©” in rândurile oamenilor muncii. Cele mai frumoase realizări pe această linie le-a obţinut colecti­vul Metalul­­ Unic din Satu Mare. In primul rând, toţi trăgă­torii săi s-au prezentat cu un ni­vel de pregătire superior celui d© anul trecut. Astfel, echipa masculină de floretă a terminat turul diviziei pe locul trei. Un succes şi mai mare l-a înregis­trat echipa de sabie, care, du­pă ce a condus în clasament aproape tot turul, a ocupat la sfârşit lo­cul trei, la numai două puncte ce prima clasată C. C. A. De­sigur, cel mai valoros rezultat l-a realizat însă echipa feminină, care, având în formaţie trei ju­nioare, a reuşit să dispună cate­goric de celelalte echipe, câştigând detaşat toata întâlnirile. Pe primul loc şi la sabie şi la scrimă floretă s’a găsit la sfârşitul turu­lui, echipa C. C. A. Sarimeurii militari au început campionatul divizionar intr’o formă destul de slabă, da­torită­ faptului că perioada de odihnă faţă de competiţia pre­cedentă a fost foarte redusă. De pe urma acestui lucru au avut de suferit şi echipele Spartac Banca R. P. R. şi Progresul Cluj. O altă caracteristică a turului a fost şi faptul că n’a existat o tendinţă către o scrimă atletică, bazată pe ofensivă şi viteză. Pen­tru netmec­ierea acestei lipse, mulţi dintre scrimeuri au făcut antre­namente în timpul verii şi re­zultatele lor le vom vedea înce­pând de Duminică. Un ultim aspect p© care vrem să-l subliniem este faptul că nu­meroase colective au introdus cu curaj în primele formaţii tineri trăgători. Est© cazul echipelor Me­talul Satu Ma­re, Metalul Sibiu, Progresul Oradea, Ştiinţa Bucu­reşti şi, într’o oarecare măsură, C. C. A. Exemplul lor trobu© urmat d© toate colectivele divizionare, fi­indcă numai aşa poate fi asigurat progresul necontenit al scrimei. Ne scriu „Să ne înfiinţăm un colectiv sportiv!“. Aceasta este dorinţa fierbinte a ţăranilor muncitori din comuna Gaiul Mic, raionul Deta. Şi zilele trecute dorinţa lor a de­venit realitate, îndrumaţi îndea­proape de tov. A­lorad Silişa, se­cretarul organizaţiei de bază P.M.R. a gospodăriei agricole colective, ţăranii muncitori din această comună şi-au înfiinţat, în­­tr-un cadru festiv, colectivull spor­tiv. Primii membri ai colectivului au fost 22 de utemişti care au muncit la batozele de tireer din sat un­de au realizat 800 de lei. Ei au donat aceşti bani colectivului spor­tiv pentru cumpărarea de echipa­ment şi materiale sportive necesare. D. VIZITIU corespondent Colectivele săteşti din raionul Doroftoi desfăşoară o bogată acti­vitate pe linia complex­uic­ii GMA. Printre colectivele care s’au evi­denţiat în mod deosebit în dome­niul complexului GMA se n­umă­ră cele din comunele Cristineşti, cu 33 purtători de insignă şi GAS Trestiana unde de curând încă 15 aspiranţi şi-au trecut toate nor­mele complexului. M. CRIŞAN cores­pot a­tent corespondenţii de la sate încep semifinalele campionatului de şah al R.P.R. La Bucureşti, Cluj, Arad, Craio­­va şi Focşani începe penultima e­­tapă a întrecerii pentru desemna­rea campionului de şah al R.P.R. pe anul 1952. Semi­finale­le campionatului R.P.R. adună la start 120 de şa­hişti de clasificare diferită, de la deţinători ai titlului de maestru până la jucători de primă cate­gorie, calificaţi din etapa prece­dentă. Caracterul larg este una din trăsăturile particulare ale campionatului din acest an. Nici­­odată titlul de campion al ţării nu a fost disputat de un număr atât de mare de şahişti. Amintim că această competiţie a început cu optimile de finală disputate in numeroase centre din ţară; ea a continuat, apoi, cu sferturile de finală, în care cei aproape 300 con­­curenţi au fost împărţiţi in 20 grupe, iar acum, în întrecerile semi-final© urmează să se stabi­lească cei 18 participanţi, care ală­turi de deţinătorii titlului, G. A­­texandrescu şi T. Flondor,­­ vor disputa turneul final, programat pentru luna Noembrie. Fără îndoială, a fost cât se poa­te de­ binevenită iniţiativa de a se lărgi cadrul campionatului indivi­dual pe ţară, dând ocazie astfel şahiştilor tineri să se întreacă a­­lături de jucători consacraţi şi să-şi însuşească din experienţa lor. „ Continuând pe această linie, vom putea să împrospătăm şi mai mult rândurile şahiştilor care aspiră la titlul de campion. La Bucureşti se vor desfăşura două grupe. In prima se remarcă de la început prezenţa maestrului Sportului dr. O. Traianescu, care Împreună cu alt fost campion al ţării, Tr­aian Ichim, sunt numele cele mai cunoscute. Alături de a­­ceştia concurează doi talentaţi candidaţi de maestru, Victor Cio­­câltea şi Vladimir Constantinescu, car© s-au remarcat în finala de anul trecut. Este de aşteptat o comportare bună şi de la ceilalţi tineri prezenţi în această semi­finală, dintre care cităm pe D. Drimer, M. Şuteu, P. Zam­­firescu, C. Nazarie şi L. Cateli. Alături d© aceştia, un cuvânt de spus vor avea desigur şi jucători mai experimentaţi ca E. Rusenes­­cu, M. Milescu, A. Topa şi Gh. Gabriel. Grupa a doua semifinală de la Bucureşti pare mai echilibrată de­cât prima. Aci şi-a­u anunţat par­ticiparea, printre alţii, candidaţii de maestru V. Urseanu, A. Braun­stein, I­. Ţucă, M. Şuta, E. Cre­­ţulescu, E. Nacht, B. Menas, N. Andriţoiu, C. Botez şi T. Ghiţes­­cu. Lupta se anunţă deosebit de interesantă. La Cluj, e© remarcă în primul rând participarea maestrului spor­tului Ştefan Szabó, a fostului cam­pion al ţării Petre Seimeanu, pre­cum şi a foştilor finalişti Soos Bela, R. Palterer şi Gh. Gavrilă. Sunt prezenţi deasemeni mai mulţi şahişti clujeni şi din regiunile în­vecinate, care urmează să-şi ve­rifice forţele în această întrecere. întâlniri interesante sunt d© pre­văzut şi în semifinala de la Arad­. Aci joacă foştii campioni ai ţării St. Erdeli şi I. Halic. Se depla­sează la Arad şi doi jucători bu­­cureşteni: S. Israilovici şi P.­sto­­rojevski. Dintre ceilalţi partici­­panţi, notăm pe A. Pichler, A. Kadar, F. Tocăniţă şi I. Szabó. In grupa de la Craiova, dintre jucătorii consacraţi este de subli­niat prezenţa maestrului sportului Ion Bălănel, precum şi a foştilor campioni Toma Popa şi Al. Tiro­ler. Vor juca deasemeni M. Is­rael, C. Raina, C. Ungureanu şi O. Puşcaşu. Oraşul Craiova va avea printre reprezentanţi p© v. Ciobanu, B. Lieberman şi V. Du­­năreanu. In grupa de la Focşani vor juca maeştrii sportului E. Reicher şi M. Rădulescu. Dintre ceilalţi parti­cipanţi remarcăm pe E. Cost­ea, P. Bohosievici, L. Karácsony şi­­ Munteanu. După cum se poate vedea, semi­finalele, cuprind aproape p© toţi şahiştii noştri fruntaşi şi este pe deplin justificat interesul cu care sunt aşteptate aceste introaeţii*»

Next