Sportul Popular, iulie 1954 (Anul 9, nr. 2448-2465)
1954-07-20 / nr. 2459
La jumătatea camp’otnatuluî fem’n’n de baschet (II) Despre continuitate in antrenamente și pregătire fizică După primele etape ale turului campionatului feminin de baschet am arătat că slaba valoare a jocului practicat de echipe se datora faptului că ele nu erau pregătite, din cauza începerii înainte de vreme a competiţiei. Pe „parcurs“ ne-am convins însă că nu a fost vorba de planificarea aducerii echipelor în cea mai bună formă la o dată mai tîrzie (deoarece forma bună nu s-a văzut nici după ultima etapă), ci, pur şi simplu, de lipsă de pregătire, de lipsă de continuitate in pregătiri. Echipele au început campionatul „surprinse“ fără antrenamente, iar antrenamentele din timpul competiţiei nu au putut cuprinde perspective mai largi, ci simple preocupări imediate, legate de problemele fiecărui meci. Urmarea a fost că unele echipe (Ştiinţa Iaşi şi Ştiinţa Galaţi), care se prezentaseră cu vagi noţiuni baschetbalistice, au reuşit pînă la urmă să-şi însuşească o serie de cunoştinţe, dar toate celelalte au încheiat campionatul în formă aproape la fel de slabă ca la început. De aci tragem încă odată concluzia că pregătirile nu sunt efectuate cu continuitate, ci „pe campanii“, ceea ce este cu totul greşit, necorespunzător şi, în orice caz, nu constituie o metodă ştiinţifică de asigurare a progresului. Ceea ce este mai grav, şi din această cauză insistăm asupra problemei, e că acum, după încheierea turului, majoritatea echipelor au întrerupt antrenamentele, luînd o vacanță totală. Singura echipă despre care știm că își continuă pregătirile este Constructorul București, restul trecînd de la antrenamente de intensitate maximă la repaus complet. Trebuie să spunem, cu toată hotărîrea, că acesta este un mod cu totul greşit de a trata problema pregătirii. Antrenorii nu ţin seama de un principiu de bază, iar urmarea se vede în nivelul scăzut al valorii banchetului feminin. Comoditatea sau lipsa de înţelegere a necesităţii unei continuităţi în pregătire se manifestă în mod vădit la antrenorii echipelor feminine de baschet, iar rezultatele obţinute de echipe în munca de pregătire sunt cit se poate de elocvente. Considerăm că inspecţia de baschet şi colegiul de antrenori de pe lîngă comisia centrală trebuie să controleze actuala situație, să dea indicaţii pentru continuarea metodică a antrenamentelor, iar acolo unde antrenorii dovedesc lipsă de pricepere, neconştiinciozitate sau comoditate, să se treacă la avertismnte, retrogradări sau alte sancţiuni cât de necesară este continuitatea în pregătiri ne-o dovedesc numeroasele probleme ridicate de turul campionatului. In primul articol, apărut după încheierea turului au fost arătate o serie de aspecte legate în special de împrospătarea echipelor cu elemente noi, tinere, cu fizic corespunzător cerinţelor baschetului modern. Aci vom arăta principalele defecţiuni constatate în pregătirea fizică tehnică şi tactică a jucătoarelor Insistăm asupra pregătirii fizice. S-a vorbit şi s-a scris în nenumărate rînduri despre această principală problemă a baschetului feminin, încît nu credem că mai poate exista dubiu asupra necesităţii rezolvării ei. Este clar, pentru oricine, că jucătoarele de baschet, în general, nu au acel minimum de pregătire fizică necesară, şi din această cauză, posibilităţile lor sunt plafonate. Vom vorbi mai mult despre legătura dintre pregătirea fizică, şi pregătirea tehnică individuală şi tactică. Ne referim, în primul rînd, la viteza de execuţie a elementelor tehnice. Pasa, aruncarea la coş, conducerea mingii, fenta, toate acestea sunt, în general, corect însuşite de jucătoare, dar încetineala în execuţie face să se piardă din eficacitatea lor. Lipsa de rezistenţă se face resimţită spre sfîrşitul primei reprize sau al partidei, cînd execuţia tehnică sau realizarea jocului tactic devin nesigure. Lipsa de mobilitate sau de viteză în deplasare iese în evidenţă încă de laînceputul unei partide, deoarece antrenorii încearcă realizarea unor combinaţii tactice, care depăşesc posibilităţile fizice ale jucătoarelor. Şi, continuînd astfel, vom vedea că orice deficienţă tehnică sau tactică are legătură directă sau tangenţială cu pregătirea fizică, adică cu elementul căruia antrenorii noştri îi acordă cea mai mică importanţă. Cit de adevărată este această afirmaţie, o dovedeşte pregătirea actuală a jucătoarelor fruntaşe, care au făcut parte adeseori din lotul reprezentativ. (Eva Halasz, Eva Moldovan-Hottya, Iolanda Darabas, Xenia Nistor, Hilde Weissenburger, Mioara Luca, Doina Vasilescu) şi chiar a jucătoarelor despre care se spune că au o bună pregătire fizică (Elena Dragomirescu, Teodora Simionescu, Maria Eckert, etc), care se află intr-un stadiu înapoiat faţă de cerinţele baschetului modern. Concluzia care se poate trage după cele expuse mai sus, nu poate fi alta decit că este necesar să se treacă la intensificarea preocupării pentru îmbunătăţirea pregătirii fizice. Şi aceasta poate fi obţinută, în primul rînd, prin continuitatea în pregătiri. Actuala formulă de desfăşurare a campionatului a fost făcută tocmai pentru a se asigura continuitatea in activitate echipelor fruntaşe. Aceasta nu înseamnă însă continuitatea numai în jocuri oficiale, ci şi în pregătiri. Iar despre necesitatea continuităţii în pregătire vorbesc nenumăratele defecţiuni tehnice, tactice şi în special fizice ale jucătoarelor. Repetăm că este de datoria inspecţiei de baschet şi a colegiului de antrenori să urmărească îndeaproape modul în care echipele caută să-şi elimine lipsurile arătate în cele nouă etape ale turului. Pentru a scoate baschetul feminin din impasul în care se află sunt necesare eforturi care trebuie făcute cu toată conștiinciozitatea. D. STANCULESCU In lupta sub panou intre jucătoare de talie egală, este avantajată jucătoarea cu detentă mai bună. Acest fapt este bine ilustrat in fotografie, unde se vede că jucatoarea cu numărul 16 va ciștiga mingea (Fază din meciul Locomotiva Sofia — Progresul, disputat anul trecut). SPORTUL POPILAR Pag. 6-a Nr 2459 • FOTBAL. — Cea de a treia etapă a Cupei Oraşelor pentru reprezentative de tineret se dispută în ziua de 8 August. Sunt programate următoarele partide : Iaşi-Bîrlad, Galaţi-Bacău, Ploeşti-Constanţa, Oraşul Slatin-Bucureşti, Arad-Craiova, Reşiţa-Timişoara, Tg. Mureş-Cluj, Baia Mare- Oradea. Echipa Flamura roşie UT.A. Arad s-a deplasat duminică la Sînnicolaul Mare unde a susţinut un meci amical cu Flamura roşie din localitate. Intilnirea a fost cîştigată cu categoricul scor de 10-0 (5-0) de echipa arădană. Au marcat : Dumitrescu de 4 ori, Vaczi de 3 ori, Birău, Don şi Mercea cite odată. FOCŞANI, 18 (Prin telefon). In fata a 3500 de spectatori, a avut loc intilnirea amicală de fotbal dintre Progresul Focşani şi Dinamo Bucureşti. Victoria a revenit echipei bucureştene cu scorul de 2—0 (0—0). Golurile au fost înscrise de Călinoiu (min. 56) şi de Suru (min 68) In general intilnirea a corespuns aşteptărilor. S-au remarcat Călinoiu, Băcuţ I, Băcuţ II (Dinamo) şi Vîlceanu şi Duca (Progresul). • VOLEI. — Săptămîna trecută s-a încheiat campionatul oraşului Bucureşti, care a fost cîştigat de echipa Dinamo IX la băieţi şi Constructorul la fete. • TENIS. — In cadrul campionatului de calificare pe echipe Metalul Cluj a întrecut Flacăra Cîmpina, cu scorul de 8—3, calificîndu-se astfel pentru finală. Intilnirea, care s-a desfăşurat la Cîmpina, a atras peste 500 spectatori. Finalele campionatului de canotaj al juniorilor La sfîrşitul acestei săptămîni, pe lacul Herăstrău din Capitală, se vor desfăşura finalele campionatului republican de canotaj juniori (schif, caiac, canoe). Cu acest prilej se vor întrece cei mai buni juniori din ţară, calificaţi în urma fazei de zonă. Anul acesta, prima etapă a campionatului de juniori la canotaj s-a bucurat de o numeroasă participare. In oraşele Bucureşti, Arad, Timişoara, Constanţa, Galaţi, Tg. Mureş, Reghin şi Sulina s-au întrecut sute de tineri şi tinere. Antrenorii colectivelor sportive au dat o deosebită atenţie pregătirii juniorilor şi multe echipe au obţinut rezultate bune. Astfel, în prima etapă s-a remarcat temeinica pregătire a sportivilor de la colectivele asociaţiei Progresul (Timişoara şi Bucureşti), Tinărul dinamovist (Bucureşti), Metalul (Bucureşti şi Arad), Avîntul (Tg. Mureş) şi altele. Am publicat în ziarul nostru rezultatele celor mai multe dintre întrecerile fazei de zonă. Corespondentul nostru Ghiţă Pop ne trimite rezultatele întrecerilor de calificare de la Tg. Mureş . Caiac simplu băieţi: Mihai Szabó (Şc. sp.) 2.58.8. Caiac, dublu băieţi: Deczeni şi Birtolan (Şc. sportivă) 2.58.2. Caiac dublu fele: El Fekete şi Ilona Iacob (Avîntul) 2.58.8. Caiac 4 băieţi: Avîntul (1. Ultratu, F. Szekeli, 1. Abraham, A. Hompot) 2.15.2. Canoe 10+1 : Avîntul (Kiss, Birsan, Parian, Sekereş, Astalos, Cobra, Molnár, Kiss A., Marton, Naghi) 2.18.5. Cele cîteva zile care au mai rămas pînă la disputarea întrecerilor sunt folosite de Comisia de organizare pentru desăvîrşirea pregătirilor. Au fost luate măsuri pentru amenajarea pistei de pe lacul Herăstrău, gararea ambarcaţiunilor, etc. Pentru a se evita greutăţile în ceea ce priveşte întocmirea definitivă a listelor de participare, se reaminteşte delegaţilor colectivelor că înscrierea reglementară trebuie însoţită de carnetul de colectiv cu viza medicală, brevetul F.G.M.A. sau G.M.A. şi buletinul de identitate. In secţiile colectivelor bucureştene se fac şedinţe de prelucrare a regulamentului de concurs. Este o măsură bine venită care va contribui la o bună desfăşurare a probelor. După sosirea concurenţilor provinciali vor avea loc şedinţe tehnice cu delegaţii, antrenorii şi concurenţii. Aceste campionate sunt aşteptate cu mult interes de toţi cei care practică sau îndrăgesc sporturile nautice. A luat sfîrşit turul campionatelor regionale la fotbal După întreceri viu disputate, turul campionatelor regionale de fotbal a luat sfirşit. In legătură cu aceasta publicăm mai jos cîteva date primite de la corespondenţii sau de la subredacţiile noastre. • CAMPIONATUL de fotbal al regiunii Cluj s-a disputat după o formulă îmbunătăţită: o singură serie în care au intrat, în general, cele mai bune echipe din raioane. Unele raioane (ca de pildă Beclean, Gherla) au fost lăsate însă fără o echipă participantă în campionatul regional; în schimb, din oraşul Cluj participă patru echipe, iar din Turda trei. La capătul turului, cele mai frumoase rezultate le-a înregistrat echipa Progresul Bistriţa, care deţine locul prim, cu un avans de cinci puncte faţă de echipa clasată pe locul II (Constructorul Turda). O bună pregătire tehnică a dovedit şi echipa Flamură roşie Turda care, însă, a fost scoasă din campionat din cauza atitudinii nesportive a jucătorilor şi a pierdut ultimele patru jocuri cu 0:3. Din această cauză, echipa Flamura roşie Turda a ajuns pe locul 6 în clasament. S-au comportat bine în tur echipele Constructorul Turda şi Flacăra Ocna Mureşului. Sub nivelul scontat — după cum ne anunţă corespondentul nostru Iosif Ferencz — a fost comportarea echipelor Dinamo Cluj şi Asetalul Turda, care n-au cîştigat pe teren, decit cite un singur meci. Iată situaţia primelor trei locuri în clasament: 1. Progresul Bistriţa 13 10 3 0 40: 9 23 2. Constructorul Turda 13 9 0 4 40:19 18 3. Ff. Ocna Mureş 13 7 3 3 25:16 17 • LA TIMIŞOARA, campionatul regional a cuprins 14 echipe. Pe primul loc s-a clasat echipa Metalul Oţelul roşu, care a avut o comportare constantă, obţinînd 11 victorii şi un golaveraj remarcabil: 38:11. Succesul acestui colectiv se datoreşte — ne scrie corespondentul P. Velţan — politicii juste de promovare a tinerelor cadre. Locul secund este ocupat de Metalul U.P. Reşiţa care, deşi a condus în clasament aproape tot timpul, în penultima etapă, a cedat, chiar la Reşiţa, echipei Metalul Oţelul roşu, cu 1-0. Comportări meritorii au mai avut Dinamo Timişoara şi Metalul Timişoara, care ocupă locurile următoare. Campioana de anul trecut Progresul Timişoara, s-a clasat de-abia pe locul 5, iar Minerul Anina, finalista de anul trecut, a terminat turul pe locul 10. O revenire puternică a avut Flamura roşie U.T.T., care, mulţumită Faptului că şi-a întinerit echipa, s-a ridicat de pe locurile codaşe, ia locul şase, prin patru victorii consecutive. In general, jucătorii au avut o comportare sportivă cu excepţia citorva, care au şi primit sancţiuni exemplare: Niţulescu (Progresul Timişoara), Taubh (Locomotiva Lugoj), Micşa (Recolta Recas), Marks (Avîntul Deta), Gruber (Voinţa Timişoara), etc. Lipsuri s-au manifestat şi în ceea ce priveşte arbitrajul. Arbitrii Prococil din Reşiţa şi Chicin din Timişoara au fost suspendaţi pentru arbitraje slabe. Iată cum arată clasamentul: In primele sale trei locuri: 1. Metalul Oţelul roşu 13 11 0 2 S».M 22 2. Metalul U.P. Reşiţa 13 1 1 2 29 , 7 21 3. Dinamo Timişoara 13 8 2 3 34,1« 18 • Un număr de 13 formaţii se întrec în campionatul regiunii Galaţi Dintre ele, cea mai bună comportare a avut-o în tur echipa Metalul din Galaţi, care a terminat pe primul loc. Iată, de altfel, primele 3 locuri ale clasamentului turului: 1. Metalul Galaţi 12 3 1 2 26. SS 2. locomotiva Galaţi 12 3 2 2 37: 3 1* 3. Ştiinţa Galaţi 12 8 1 3 33:17 17 Locul prim pe care-l ocupă Metalul Galaţi este oarecum o surpriză. Cu toate acestea, echipa a avut o comportare care o îndreptăţeşte să deţină acest loc. Cel mai bun compartiment al echipei — după cum ne scriu corespondenţii A. Schenkman şi Gr. Bîrsan —■ este apărarea. Atacul este inegal în comportare. S- au remarcat Ardeleanu, Ştefănescu I. şi Bogheanu.A doua clasată, Locomotiva Galaţi a început slab, dar apoi şi-a revenit. Astfel, după ce în trei etape acumulase numai 2 puncte, a obţinut opt victorii consecutive. Atacul Locomotivei este cel mai bun din campionat. Această echipă a pierdut multe puncte, din cauza nervozităţii jucătorilor S-au remarcat Bădălan I şi Tudorache din apărare, Bădălan III şi Pololea din atac. Ştiinţa Galaţi ar fi avut o comportare şi mai bună dacă ar fi făcut antrenamente regulate. Are jucători tehnici. Din apărare s-au remarcat Stafie şi Popa, iar din atac Iacob şi Dinescu. Remarcabil este şi progresul pe care l-a marcat, faţă de anul trecut, echipa Voinţa din Tulcea. Dintre arbitri, s-au evidenţiat: Lungu Panait, Ecu Leibovici, Gh. Ionescu (Galaţi) şi L. Stoica şi I. Leşu (Brăila). O mai mare atenţie trebuie acordată stării terenurilor.