Sportul Popular, august 1954 (Anul 9, nr. 2466-2484)

1954-08-12 / nr. 2474

PROLETARI din TOATE TARILE, UN­ITI-VA I ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Șl SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINISTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL X Nr. 2474 Joi 12 august 1954 ★­ 8 pagini 25 ban! Sub conducerea Partidului nostru, înainte spre construirea socialismului P­ARTI­DUI Muncitoresc Romin şi întreg poporul muncitor din Republica Populară Romina se află in pragul unui eveniment istoric de o deosebită importanţă : convo­carea celui de al ll-lea Congres al P.M.R., în ziua de 30 Octombrie 1954. După ce a fost publicat co­municatul privitor la şedinţa ple­nară a C.C. al P.M.R., care aproba ordinea de zi a Congresului, acum cîteva zile s-a dat publicităţii şi Proiectul Statutului modificat al Partidului. Membrii de partid şi candidaţii de partid, masele largi ale celor ce muncesc la oraşe şi sate au primit cu mare bucurie pu­blicarea Proiectului de Statut cro­­dificat, ceea ce dovedeşte dra­gostea şi încrederea lor fa­ţ de Partidul Muncitoresc Ro­mân, înţeleptul nostru conducă­tor. Cu atit mai mare este en­tuziasmul maselor largi populare din R. P. Rom­nă cu cit acest eve­niment găseşte întreg poporul nos­tru în pragul aniversării a zece ani de la eliberarea sa de către glo­rioasa Armată Sovietică. Proiectul Statutului modificat al P.M.R. a­­rată drumul glorios parcurs de par­tid. Păstrind cele mai bune tradiţii ale poporului român, în lupta aces­tuia pentru libertate, independenţă naţională şi progres social, conti­­nu­înd lupta eroică a Partidului Co­munist din Romînia împotriva a tot ceea ce este retrograd, împotriva fascismului şi pentru lichidarea exploatării capitalisto-moşiereşti, partidul nostru s-a arătat un apă­rător consecvent al intereselor vi­tale ale poporului de care este strins legat. Înfăptuirea actului istoric de la 23 August 1944 s-a datorat Par­tidului Comunist din Romînia care a unit, în condiţiile create de o­­fensiva biruitoare a Armatei Sovie­tice eliberatoare, toate forţele pa­triotice şi progresiste răsturnînd dictatura fascistă şi mobil­izînd masele pentru a ridica armele îm­potriva adevăraţilor noştri duşmani, fasciştii germani. După eliberare, poporul nostru, condus de partid, a pornit să-şi creieze o nouă viaţă. Clasele ex­ploatatoare au fost răsturnate de la putere prin forţa unită a clasei muncitoare, in alianţă cu ţărănimea muncitoare şi ceilalţi oameni ai muncii, făurindu-se, sub conducerea partidului, statul nou democrat­­popular: Republica Populară Ro­mina. Din februarie 1948 s-a în­făptuit unitatea clasei muncitoare, ca urmare a luptei purtate de Par­tidul Comunist Romîn şi de aripa stingă a partidului social-democrat împotriva social-democraţilor de dreapta scizionişti. Din acest mo­ment s-a născut Partidul Muncito­resc Romîn. In anii care s-au scurs de a­­tunci, noi şi măreţe sarcini s-au ivit in faţa partidului, ca urmare a misiunii istorice a acestuia de a conduce poporul şi sfatul demo­crat-popular pr. care partidul este forţa conducătoare, aşa cum se a­­rată chiar la începutul Proiectului de Statut: „Partidul Muncitoresc Romîn este (ivtaşapientul de avan­gardă organizat, al clasei munci­toare, forţa con "...toire a poporu­lui în Republica Populară Romina. HI este forma cea mai înaltă de organizare a clasei muncitoare, in nodurile portalului se unesc cei mai conştienţi şi mai înaintaţi oa­meni ai clasei muncitoare, ţărăni­mii muncitoare şi intelectualită­ţii”. Sintetizînd în mod creator expe­rienţa cîştigată de partid In dome­niul organizatoric, proiectul Statu­tului modificat demonstrează că partidul rămîne credincios teoriei marxist-leniniste, principiilor or­ganizatorice ,ale unui partid de tip nou al clasei muncitoare. Aceasta va ajuta la realizarea sarcinilor actuale ale construirii socialismu­lui, deoarece partidul se întăreşte, îmbunătăţind munca organizaţiilor de partid. Lichidarea completă a exploată­rii omului de către om şi constru­irea societăţii socialiste în Repu­blica Populară Romînă, în vederea asigurării unui avînt deplin al for­ţelor creatoare ale poporului şi sa­tisfacerea maximă a nevoilor sale materiale şi culturale, după prin­cipiul : de la fiecare după capaci­tatea sa, fiecăruia după munca sa, este sarcina fundamentală a P.M.R. în actuala etapă, ţelul final al par­tidului nostru fiind construirea so­cietăţii fără clase — societatea co­munistă. Pentru aceasta este nece­sar ca fiecare membru de partid să fie un luptător neclintit, devo­tat poporului, iui conducător politic al maselor. El trebuie să fie cre­dincios patriei sale, s-o slujească cu abnegaţie, să se încadreze cu entuziasm în măreaţa operă de construire a socialismului, să apere unitatea şi puritatea partidului. Pentru un megabru de partid — se arată la Proiectul de Statut modificat — nu este suficient să se declare de acord cu hotărârile partidului. El este o­­bligat să lupte activ pentru înfăptuirea­ acestor hotărâri. Atitu­dine r­­oast­ă şi formală faţă de h­o­­tărîrile partidului slăbeşte capaci­tatea de luptă a partidului şi îm­piedică realizarea politicii sate. De asemenea, membrii de partid sunt datori „să întărească zi de zi legătură cu oamenii muncii, sa se preocupe cu deosebită grijă de re­zolvarea rapidă a cerinţelor şi ne­voilor celor ce muncesc de la oraşe şi sate, să lupte fără cruţare îm­potriva birocratismului, să lămu­rească oamenilor muncii fără de partid sensul politicii şi hotărîrilor partidului, să organizeze şi să mo­bilizeze masele la lupta pentru în­deplinirea sarcinilor trasate de par­tid”, astfel ca legăturile puternice ale membrilor de partid ca masele să asigure invincibilitatea partidu­lui. O deosebită grijă se acordă edu­cării membrilor şi cadrelor parti­dului, pregătirii politice a acestora.. Membrul de partid trebuie să fie intransigent faţă de lipsuri, el tre­buie să încurajeze autocritica şi critica de jos, să fie sincer şi cin­stit faţă de partid, să păstreze se­cretul de partid şi de stat, să sem­naleze organelor conducătoare de partid, inclusiv C.C. al Partidului, lipsurile în muncă, să muncească cu sîrguinţă pentru a-şi însuşi ba­zele marxism-fem­inismului, să fie exemplu în muncă şi să respecte disciplina de partid şi de stat în faţa căreia toţi în­em­brii de partid sunt egali. Pentru înfăptuirea politicii parti­dului cadrele sale sunt datoare să înfăptuiască întocmai, în orice funcţie s-ar găsi, directivele parti­dului cu privire la justa selecţio­nare a cadrelor după calităţile lor politice şi profesionale. Iată, deci, care sînt îndatoririle de cinste ale membrilor de partid şi importanţa acestor îndatoriri. Dar membri­ de partid are şi o serie de f­e­­pturi, izvorite din prin­cipiul democraţiei interne de par­tid, drepturi care ii dau posibilita­tea să participe la discutarea liberă și concretă a problemelor politicii partidului, să critice în adunările de partid pe orice membru al aces­tuia, să aleagă și să fie ales în or­ganele de partid, să fie prezent a­­tunci cind se iau hotărîri privind activitatea sau purtarea lui şi să se adreseze, în orice chestiune, orică­rui organ de partid, inclusiv Comite­tului Central al Partidului. Proiectul de Statut modificat al Partidului Muncitoresc Român cuprinde o se­rie de prevederi legate de condi­ţiile şi modul de primire în partid. (Continuare in pas. 3-a)­­.. IN NUMĂRUL DE AZI:­ ­ Noi succese in domeniul complexului G.M.A. (pag. 2-a) • Parcul sportiv Dinamo, o minu­nată realizare a regimului demo­crat-popular (pag. 3-a) • Ştafeta combinată „Circuitul orașului București" organizată de zia­rul „Scinteia tineretului“ (pag. 4-a) • Trei echipe din categoria A eliminate în etapa de ieri a Cupei R.P.R. la fotbal (pag. 5-a) • Sportivii sovietici, prietenii noştri buni (pag- 7-a) • In Budapesta, a doua zi după intrecerile celei de a Xll-a ediţii a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară (pag. 8-a) • Intilniri sportive internaţionale in cinstea zilei de 23 August (pag. 8-a) Lotul de atleţi care ne-a reprezentat cu cinste la cea de a Xll-a ediţie a I.M.U.V. de la Budapesta, la sosirea pe aerodromul Băneasa. Sosirea in Capitală a sportivilor romini­­­iolanda balas : „Victoria mea de la Jocurile Mondiale Universitare de la Budapesta este de fapt o victorie a mişcării Peronul gării Băneasa a cunos­cut o deosebită animaţie in seara zilei de ieri. Urma să sosească tre­nul care aducea în ţară pe tinerii sportivi care reprezentaseră patria noastră la cea de a XII-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Vară de la Budapesta. Cu multe ore înainte de sosirea trenului, numeroase delegaţii de sportivi din Capitală erau prezen­te pe peronul gării în aşteptarea loturilor noastre naţionale. Cei care nu putuseră fi prezenţi la so­sirea loturilor de atletism, care a avut loc în dimineaţa zilei de marţi, au venit în această seară la gara Băneasa. Steagurile asocia­ţiilor au fost desfăşurate, iar nu­meroşi tineri şi tinere aşteptau cu braţele pline de flori pe tovarăşii lor. In sunetele fanfarei, trenul şi-a făcut intrarea în gară. La feres­trele vagoanelor am putut recu­noaşte figurile reprezentanţilor noş­tri sportivi şi ale conducătorilor loturilor. Trenul era frumos împodobit şi am putut citi în cîteva limbi lo­zinca: „Prin sport la întărirea pă­cii şi prieteniei între popoare“ care rezuma înalta semnificaţie a între­cerilor de la Budapesta, îndată după oprirea trenului, tovarăşul Marcel Vlaicu, vicepreşedintele Co­mitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Mi­niştri, conducătorul delegaţiei de sportivi români la Budapesta a pre­zentat un scurt raport, spunând printre altele: ..Delegaţia sportivilor care au reprezentat ţara noastră la cea de a XII-a ediţie a I.M.U.V. s-a întors in ţară după 8 zile de competiţii prieteneşti. In aceste în­treceri, ca urmare a condiţiilor create de partid şi de guvern, sportivii noştri au realizat 13 re­corduri republicane, au cucerit 21 medalii de aur, 24 medalii de ar­gint şi 60 medalii de bronz". A răspuns tovarăşul Manole Bod­­năraş, preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri, feli­­citînd în numele sportivilor pe re­prezentanţii noştri reveniţi de la Budapesta. Din partea C. C. al U.T.M. a ros­tit un scurt salut tov. Ladislau Fa­zekas, secretar al C.C. al U.T.M., care a arătat că tinerii din ţara noastră au urmărit cu atenţie şi au fost alături de sportivii de la Bu­dapesta în tot timpul zilelor de în­treceri. Din partea oamenilor muncii din Capitala patriei noastre a vorbit tov. Victor Vezendean, secretar al Sfatului Popular al Capitalei, feli­­citîndu-i pe sportivi şi urîndu-le noi succese spre gloria patriei. Apoi, sportivii bucureşteni au în­­mînat buchete de flori celor veniţi de la Budapesta. ________________________★ ★-------------------------------------­ căpitane echipei feminine de volei, s-a dovedit din nou o jucătoare de bază a formaţiei şi o pricepută conducătoare de joc. VICTOR IVANESCU fundaşul dreapta al echipei de fot­bal, a anihilat complet pe unul dintre cei mai buni fotbalişti ai Selecţionatei Tineretului din RP Ungară, Fennyvest. MIRON DRAGOMAN extremul sting al Selecţionatei Tineretului din R.P.R., a jucat cu multă inventivitate şi a dat multă impetuozitate acţiunilor atacului nostru. RODI­C­A SADEANU sportive din ţara noastră” ..Sim­ cit se poate de fericită că la o asemenea întrecere internaţio­nală, cum a fost cea de la Buda­pesta, am reuşit să înving şi să devin campioană mondială univer­sitară. îmi vine greu să găsesc acum cuvintele care ar putea ex­prima bucuria pe care am simţit-o atunci cind m-am suit pe podium pentru a primi medalia de aur. Cind acordurile imnului scumpei noastre patrii s-au ridicat deasu­pra imensului Stadion Popular din Budapesta am fost mai emoţionată ca niciodată. Mi-am dat seama ci­tând că victoria mea de la Buda­pesta este de fapt o victorie a miș­cării sportive din țara noastră, este una din victoriile cu care sportivii cinstesc cea de a X-a aniversare a eliberării ţării noastre" DECLARAŢIA LUI ALEX. ENE :,Am avut la Budapesta cea mai mare satisfacţie pe care şi-o poate dori un sportiv: cucerirea victoriei finale. Ciştigînd titlul de camer­­ioni mondiali universitari la fot-­ bal am reuşit să aducem patriei noastre dragi un minunat succes sportiv. El constituie pentru mine şi pentru toți colegii mei din echi­r­pă un imbold in activitatea noas­tră viitoare, un îndemn pentru ob­ţinerea de noi victorii". "

Next