Sportul Popular, februarie 1957 (Anul 12, nr. 2957-2968)

1957-02-12 / nr. 2961

m nmm k mm Foto: N. NICULESCU Actuala ediţie a contribuit mult la dezvoltarea tenisului de masă in colectivele sportive. In fotografie, un aspect de la finala pe colecţie a concursurilor de tenis de masă organizate de Progre­sul F.B. 140.000 concurenţi in Capitală Largă participare in restul ţării ■ Etapa­­ a spartachiadei de iar­nă a tineretului se apropie de sfir­­şit. Pînă la 17 februarie — termen fixat de comisia centrală de orga­nizare a competiţiei pentru înche­ierea întrecerilor etapei pe colectiv — în Capitală vor fi desemnaţi­­ toţi cei ce vor lua parte la etapa raională. Acum, în majoritatea co­lectivelor se organizează finalele pe colectiv la care participă cîşti­­gătorii concursurilor pe cercuri sportive. Printre colectivele care au organizat această etapă se află şi Progresul Arta, Progresul F.B.E lectivele Energia şi Progresul au cîte 10.000 participanţi. Intre 17 februarie şi 1 mărtie se va organiza în Capitală etapa raională a Spartachiadei, în care accentul va fii pus, după cum se ştie, pe nivelul calitativ al între­cerilor. Pentru a sprijini concursu­rile acestei etape, comisiile orăşe­neşti pe ramură de sport ale dis­ciplinelor cuprinse în programul Spartachiadei vor delega tehnicieni care se vor ocupa de bunul mers al concursurilor. ■ Din Piteşti ni se comunică: numărul participanţilor pe întrea­ga regiune a atins cifra de 100.000. Raioane cu o bună mo­bilizare sunt: Rîmnicu Vilcea (15.000 participanţi), Băbeni (8000 particip­anţi) şi Horezu (6000 participanţi). (Ilie Feţeanu, corespondent) ■ In raionul Tîrgovişte au parti­­ciipat la întreceri aproape 3000 ti­neri şi tinere. Printre colectivele fruntaşe se numără Recolta Tă­­tănani, Gura Ocniţei ş.a. (Ai Avanii, corespondent).­­ Printre colectivele sportive fruntaşe în desfăşurarea concursu­rilor din raionul Orăştie se numără şi co­lectivul sportiv al şconîii medii mixte din Orăştie. Aici au part­ciipat la şah 236 elevi, la sănâ­jş 360 elevi, la tenis de masă şi gim­nastică 570 elevi. (Ch. Balogh, corespondent). ■ Toţi cei 350 elevi ai şcolii pro­fesionale C.F.R. din Arad au lu­at parte la concursurila de şah din cadrul Spartachiadei. La te­nis de masă au concurat 216 elevi, la patinaj 55 iar la gimnastică au fost formate 14 echipe. (Stefan Weinberger, corespondent). Tineri şi tinere Participaţi la ulti­mele concursuri ale etapei de masă a Spartachiadei de iarnă ! Recolta Al.A., Locomotiva G.T.F.T. şi Progresul Poligrafie. In oraşul Bucureşti această mare competiţie a atras pînă acum un număr de 140.000 participanţi. Este, fără îndoială, un succes care dove­deşte dragostea tineretului pentru competiţiile de acest gen diar şi munca sîrguincioasă a ac­tiviştilor sportivi. Pentru a răsplă­ti strădaniile acestor vred­nici ac­tivişti, comitetul orăşenesc C.F.S. Bucureşti a pus în joc o cupă transmisibilă care este decernată raionului cu cea mai bună mob­iza­­re. In prezent, cupa se află la se­diul comitetului raional C.F.S. Sic. Bălcescu, care are — faţă de posi­bilităţi — cea mai mare participa­re. Iată, de altfel, care este situa­ţia în cîteva raioane : raionul Sta­lin : 28 000 pam­bei panţi; raionul T. Vanilimire cu 26.000 participan­ţi... raioniul Sic. Bălcescu 20.500 participanţi ; raionul 23 August: 13.700 participanţi. Pe asociaţii.. Voinţa este fruntaşă. In cadrul co­lectivului Voinţa iau participat la întrecerile Spartachiadei peste 14.000 tone­ şi tinere. Urmează co­ 3-0:O nouă victorie a fotbaliştilor nojiri la CAIRO In cel de al doilea meci discu­tat duminică la Cairo, Selecţio­nata de Tineret a R.P.R. a termi­­nat învingătoare la un scor con­cludent, asupra selecţionatei ar­matei egiptene. Scorul m­al: 3-0 (1-0). Nu sîntem în măsură să furni­zăm amănunte asupra acestei va­loroase performanţe a tinerilor noştri fotbalişti deoarece centrala telefonică din Zürich care deser­veşte convorbirile cu Cairo este deosebit de aglomerată şi nu a putut să ne pună la dispoziţie un cablu. I­n ziarul nostru de sîmbătă am publicat un interviu cu tov. Gh. Ploeşteanu, locţiitor al Ministrului Invăţămîntului, pe marginea ordinului nr. 49 al ace­stui minister, privind îmbunătăţi­rea activităţii de educaţie fizică în şcoli. Ultima întrebare din cadrul interviului nostru era legată de perspectivele de dezvoltare a e­­ducaţiei fizice în şcolile profesio­nale de ucenici şi în şcolile teh­nice. Pentru a afla unele amănunte în această problemă am stat de vorbă cu tovarăşi di­n conducerea unor ministere care au în cadrul lor o bogată reţea de astfel de şcoli. „Ordinul nr. 49 al Ministrului Invăţămîntului privind îmbunătă­ţirea activităţii de educaţie fizică în şcoli — ne-a spus tov. VASI­LE PUNGAN, directorul general al Direcţiei generale a Invăţămîntu­­lui Agricol din cadrul Ministerului Agriculturii , prezintă un deo­sebit interes şi pentru şcolile din acest sector. Considerăm că tre­buie să se acorde importanţa cuvenită acestei discipline, deoarece practicarea sportului contribuie la dezvoltarea fizică şi la menţinerea sănătăţii tineretului din şcolile profesionale. Aceasta se va obţine nu­mai asigurînd baza materială pentru sport, ceea ce, în majoritatea şcolilor noastre, lipseşte. Este vorba de săli pentru gimnastică, apa­ratură şi materiale sportive. De asemenea, şcolile trebuie încadrate cu profesori de educaţie fizică bine calificaţi, deoarece în prezent, datorită faptului că în şcolile noastre cursurile teoretice se desfă­şoară mai mult în perioada de iarnă, majoritatea profesorilor au funcţia de bază la alte şcoli, ceea ce face ca ei să nu fie legaţi în mod direct de şcoala agricolă la care cumulează. Până la apariţia or­dinului nr. 49, activitatea de educaţie fizică şi sport în şcolile noa­stre era limitată numai la orele prevăzute în planurile de învăţămînt, fără ca elevii să fie grupaţi în colective pe ramură de sport. Totuşi, în mod izolat au fost unele şcoli în care profesorii de educaţie fi­zică s-au preocupat de munca sportivă obţinînd rezultate frumoase. Primele măsuri, ca urmare a ordinului nr. 49, au fost următoarele: a). inspectorii noştri au primit sarcina să îndrumeze si să contro­leze mai temeinic educaţia fizică şi sportul in şcolile agricole; b). majoritatea fondurilor pentru sport vor fi alireate pentru procurarea de materiale sportive; c). vor fi stimulaţi prin premii elevii care se disting în sport ca şi profesorii de educaţie fizică evidenţiaţi in acea­stă muncă; d). vor fi reluate cursurile de pregătire anuală cu pro­fesorii de educaţie fizică. Contăm insă şi pe un spri­jin mai susţinut din partea C.C.F.S.­­urilor regionale şi raionale în ve­derea încadrării şcolilor cu profe­sori bine pregătiţi, care să dea un nou avînt educaţiei fizice şi spor­tului“. In aceeaşi ordine de idei ing. DINU GIURCANEANU, responsa­bilul Oficiului de Pregătire a Ca­drelor din Ministerul Construc­ţiilor, ne-a declarat : „Ordinul nr. 49 al Ministrului Invăţămîntului se adresează tutu­ror şcolilor de grad inferior şi mediu, deci şi şcolilor profesionale şi tehnice din sistemul Ministerului Construcţiilor. Pe lingă trusturile de construcţii ale Ministerului nostru şi cele ale Sfaturilor populare regionale funcţionează o largă reţea de şcoli, în care ordinul Ministrului Invăţămîntului vine să întărească activi­tatea de educaţie fizică şi să ridice nivelul muncii profesorilor de specialitate. Tinerii cuprinşi în şcolile profesionale de construcţii se pregătesc pentru munca pe şantiere, care deseori cere un efort fizic susţinut şi uneori se desfăşoară în condiţii deosebit de grele (lucrul de iarnă, la altitudine mare, pe schelele in curs de montaj, în medii umede etc.). In aceste condiţii, călirea ucenicilor din şcolile noastre printr-o activitate de educaţie fizică organizată ştiinţific este deosebit de importantă. Activitatea elevilor din şcolile noastre profesionale se desfăşoară înn cadrul colectivelor sportive şcolare Energia, iar elementele talentate, care depăşesc nivelul colectivelor şcolare şi îndeplinesc celelalte con­diţii activează în secţiile pe ramură de sport, la colectivele sindicale din cadrul trusturilor tutelare. In ceea ce priveşte sprijinul acordat de către colectivele sindicale ale asociaţiei Energia, putem da exemplu munca antrenorilor puşi la dispoziţia şcolilor profesionale de construcţii din Bucureşti şi Brăila. Pentru a se realiza o orientare unică a profesorilor de educaţie fi­zică din punct de vedere organizatoric şi metodic, asociaţia Ener­gia, in colaborare cu Ministerul Construcţiilor şi alte ministere, a or­ganizat în zilele de 7—9 ianuarie a.c. o consfătuire cu profesorii de educaţie fizică din învăţămîntul profesional. Ministerul Construcţiilor s-a preocupat de crearea condiţiilor pen­tru o vie activitate de educaţie fizică în şcoli. In acest an şcolar, au şi intrat în funcţiune săli de gimnastică la şcolile din Brăila, Galaţi, Cîmpulung Moldovenesc precum şi sala de la şcoala profe­­sională de construcţii din Deva“, DfIPRE ORD.I.MIU.N.r. MINIMETRUlui IMVATAMINTULUI Mjwswc VASILE PUNGAN, director general la Ministerul Agriculturii Ing. DINU GIURCANEANU responsabilul Oficiului de Pregătire a Cadrelor din Ministerul Construcţiilor PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA 1 ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ $I SPORT UE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XIII Nr. 2961 * Marţi 12 februarie 1957 * 8 pagini 25 bani ELLA ZELLER TRIPLA CAMPIOANA LA MILANO! Reprezentanţii noştri au cucerit „Cupa Naţiunilor” MILAN­O II (prin telefon).— Cam­pionatele internaţionale de tenis de masă ale Italiei au luat sfîrşit du­minică seara cu un nou succes al reprezentanţilor Romîniei care au cucerit trei titluri. In plus, în două finale (simplu femei şi dublu mixt) întrecerile s-au disputat intre ju­cătoarele şi jucătorii noştri iar în proba de dublu bărbaţi Harasztosi făcînd pereche cu suedezul Mels­troem, a intrat în finală, iar la dublu femei, Maria Golopenţa — jucînd împreună cu Ilona Kerekeş — a ajuns tot în finală. De aseme­nea, Gantner şi Harasztosi s-au calificat în semifinalele probei de simplu masculin, iar Reiter, care a pierdut în sferturi de finală la Berczik a fost singurul adversar care a cîştigat un set la cunoscu­tul jucător maghiar Cea mai bună performanţă a realizat-o fără îndoială maestra e­­merită a sportului Ella Zeller. Com­­portîndu-se excelent, ea a cucerit trei titluri de campioană interna­ţională a Italiei. In proba de sim­plu Ella Zeler a reeditat perfor­manţele valoroase de la campiona­tele internaţionale de la Bucureşti, învingind din nou pe maghiara Ilona Kerekeş şi pe Angelica Ro­zeanu. In ambele întîlniri ea a a­­rătat o mare putere de luptă şi o apărare excelentă. Matei Gantner a dovedit o formă mai bună decit în ultimul timp şi după ce l-a în­vins pe Amouretti a pierdut apoi la mare luptă în faţa fostului cam­pion mondial Sido. Surpriza cam­pionatelor a fost furnizată de­ cam­­pionul italian Da Martini, care l-a eliminat cu uşurinţă de renumitul jucător iugoslav Dolinar. „Cupa Naţiunilor“ pusă în joc de organizatori a fost cîştigată de România ai cărei reprezentanţi au ocupat cele mai multe locuri de frunte. REZULTATE TEHNICE MAI IMPORTANTE: simplui bărbați: turul I: Ganther-Zanelotti (Italia) 3—0 (14, 14, 10), turul II: Roiter-Delabarre (Belgia) 3—1 (16, 17 —13, 10),Marcovic (R.P.F. Iugo­­slavia)-Geytvai (R.P.U.) 3-1, Holu­­sek (Germ. occidentală) -Melstroem (Suedia) 3—0, Harasztosi-Togna­­lini (Italia) 3-1 (6,20-9,8), Gantener-Ferri (Italia) 3—0 (14, 14, 18), turul III: Reitex-Holusek 3—1 (9, 8, —16, 13), Harasztosi- Marcovic 3—0 (17,19,15),Gantner- Horst (Germ. occidentală) 3—1 (13,—19, 17, 13), Amouretti (Fran­­ţa)-Peterffi (R.P.U.) 3—2, De Martini (Itala)-Dolinar (R.P.F Iugoslavia) 3—0, Barlovic (R.P.F. Iugoslavia)-Pesch 3—0 (14, 14, 18), sferturi de finală: Berezik (R.P.U.)-Reiter 3-1 (6,13, —20, 13), Harasztosi-De Martini 3—0 (11, 19, 21), Gantner-Amouretti 3—2 (13, 11, —12, —12, 17), semi­finale: Sido (R.P.U.)-Gantner 3—2 (—15, 9, —16, 14, 161, Berczik (R.P.U.)-Harasztosi 3--0 (13, 15, 10), finala: Berczik-Sido 3-0 (8, 14, 12). Simplu femei: turul II: Ella Zeller-Scafarena (Italia) 3—0 (11, 6, 7), Maria Golopenta-Gugliel­­­ menti (Italia) 3—0 (5, 14, 4), tu­rul IU: Fila Zeller-Jaquet (Elve­ţia) 3—I, Graf. (Germ. occiden­ tală)-Maria Golopenţa 3—2 (—21 18, 12 —11, 15), Angelica Roze» nu-Caneva (Italia) 3—O (7, 7, ll>. semifinale: Ella Zeller-Ilona Ker« keş (R.P.U.) 3—0 (IO, 15, 17), Angelica Rozeanu-Graf 3—O (12, II, 12), finala: Rlia Zeller-Angeli­­ ca Rozeanu 3—1 (8, —13, 15,13) Dublu bărbați: turul­­: Harasztosi- Meistroem = Molina-Toscani 11 ba-a lia) 3—1 (16, —21, 19, 21), Gant­­ner-Reiter = Boca'.ate-Vezoli I Ita-* lia) 3—0, turul //. Harasztosi-MeLi­stroem = Freundorfer - Holtisek (Germ. occidentală) 3—2­­—18, 15, 19, —20, 14). Gantner-Reiler— Delabarre-Horst (Relgia-Germ. oc­cidentală) 3—0 (18, 16, 15), semi­finale: Harasztosi-Me­­stroem - Si­­do-Gyetvai 3—0 (9, 17 13), fi­­nala: Berczik-Peterffi - Harasztos- Me­stroem 3—1 (-20, 14, 18, 18). Dublu femei: turul I: Maria Golo­­penţa-Ilona Kerekeş=Jaquet-Gal­ vez, (Blvetia-Belgia) 3—0 (12. 17, 17), Angelica Rozeanu-E!!a Zeller = Bregante-Bregante (Italia) 3—O (6, 8 11), semifinale: Maria Go­ lopenţa — Ilona Kerekeş=Schlaf- Graf (Germ. occidentală) 3-2 (4, —12, 14,—15, 13), Angelica Bro­zeanu-Ella Zeller=Gislaine-Rol­­land-Ferret (Belgia) 3—0. finala: Angelica Rozeanu-Ella Zeller = Ma­­ria Golopenta-Ilona Kerekes 3­-0 (11, 11, 18). Dublu mixt: tur! 1: Angelica Rozeanu - Peller­= Iorio- Scafarena (Italia) 3—0 (12, 11, 7), Maria Go­onen­a-Harasztosi--=­­Mucnic-Harsi (Germ. occidentală) 3-2 (-19, - 24, 15, 9, 19), firul II: Angelica Pozeanu-Rc''’r=Ja­­­luet-Urchetti (Elveţia) 3—1 (20, 13, —15, I1). Maria Golopenţa- Harasztosi =-­ Schlaf-Freundorlec (Germ occidentală) 3—2­­9, — 17, 15, —22, 17). F.l’a Zetlar Gantner * Colombo-Radice 3—0, semifinale: Angelica Rozeanu- Rei­ten Ilona Kerekes-Gyetvai 3—0 (14, 12, 7), Ela Zeller-Gantner*­­Maria Golopenta-Harasztosi 3—0 (14, 16, 13), finala: Ella Zeller-Gantner=Angelica Rozeanu-Reitei 3—1 (—16, 15, 12, 14). ELLA ZELLER

Next