Sportul Popular, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2982-2999)

1957-04-09 / nr. 2987

Cauzele eşecului de la Stockholm ! P­­e bună dreptate, mulţi cititori au fost poate surprinşi că pină acum ziarul nostru nu şi-a spus părerea asupra comportării şi rezultatelor obţinute de reprezentanţii R­ P.R. la campionatele mondiale de tenis de masă de la Stockholm. Aşa cum este însă cunoscut, ziarul­„SPORTULPOPU­LAR" n-a avut un trimis la această importantă competiţie şi, deci, a fost necesar să se aştepte, pentru o deplină informare, şedinţa de analiză cu jucătoarele şi jucătorii întorşi în Capitală­Dintre rezultatele înregistrate la Stockholm, locul II ocupat in „ Cupa Corbi Ilon“ de echipa femi­nină, calificarea in semifinale a Etici Zeller precum şi comportarea frumoasă a Măriei Golopenţa care s-a calificat în semifinala probei de dublu femei şi a ajuns în turul 4 al probei de simplu, pot fi considerate valoroase. Celelalte rezultate, dar mai ales pierderea titlului suprem la dublu femei, nu pot fi apreciate decit ca eşecuri dureroase. De fonde prrcum­ greşelile? D­e mulţi ani pregătirea jucă­toarelor şi jucătorilor noştri de performanţă suferă în mod evident de pe urma lipsei unei săli corespunzătoare. Anul acesta pro­blema a fost mai presantă. In cele cinci luni cit a durat pregătirea, lo­tul republican a fost mutat de şase ori prin diferite săli, una mai neco­respunzătoare ca alta. Chiar şi pre­gătirea la sala Fioreasca, aşa cum de altfel am mai sezisat la timp, era cu totul insuficientă, dacă se ţine seama că sala nu a fost liberă decit dimineţile şi foarte rar cile , după-amiază sau seară, deşi era cu­noscut că în competiţiile internaţio­nale importante, meciurile tari au loc seara. In schimb, pentru alte scopuri (parăzi ale modei, festiva­luri artifitice-culturale ,şi alte mani­festaţii) sala a putut fi disponibilă. Nu ştim dacă alte foruri trebuiau să rezolve această problemă, noi credem inşi că, conducerea C.C.F.S. poartă răspunderea principală. Dar pentru că vorbim de responsabilita­tea organelor C.C.F.S. trebuie să arătăm că Direcţia jocuri sportive are şi ea o vină. Este vorba de felul arbitrar în care s-a procedat, desconsiderînd părerile Biroului comisiei centrale, la alcătuirea co­lectivului de antrenori care a con­dus pregătirea loturilor noastre re­prezentative. Acest colectiv, format din Ange­lica Rozeanu, Reiter şi Naumescu, adică din doi jucători-antrenori (deşi la alte sporturi C.d.I.S. este împotriva formulei jucator-antre­­nor) şi doar un singur antrenor propriu-zis, era sortit de la început unei activităţi superficiale. In ceea ce priveste pe primii doi, cărora nu le contestăm anumite calităţi şi pri­cepere, era foarte greu, noi afir­măm chiar imposibil, ca fiind şi ju­cători de la care se aşteptau perfor­­manţe şi care trebuiau în consecinţă să se antreneze intens, să poată să lucreze temeinic şi ca antrenori. Şi în acel moment pentru tenisul de masă romînesc era mai importantă calitatea de jucători a Angelică­ Ro­zeanu şi a lui Reiter, decit aceea de antrenori. Antrenorul responsabil coordonator Nicu Naumescu, depă­şit de numărul jucătorilor pe care trebuia să-i urmărească, nu a putut da randamentul cuvenit, deşi a ară­tat o anumită străduinţă. Manifes­­tînd unele atitudini de automulţu­­mire, tov. Nicu Naumescu nu a a­­cordat cu precădere atenţia cuvenită antrenării dublului Angelica Rozea­nu—Ella Zeller (lipsa de parteneri cu stiluri variate, timp de joc redus, etc). De asemenea, antrenorul Nau­mescu are, du­pă părerea noastră, o concepţie de joc încă prea defen­sivă. Datorită tuturor acestor cauze, îndrumarea jucătorilor la masă a avut de suferit. Acelaşi lucru se poate spune şi despre pregătirea fi­zică. Iar cît priveşte pregătirea tac­tică, teoretică şi moral-volitiva, a­­ceasta s-a făcut cu mari neajunsuri şi într-o măsură redusă. In şedinţa de analiză a reieşit şi faptul că jucătorii noştri fruntaşi au şi ei o vină importantă în sensul că ei nu s-au preocupat de pregă­tirea lor în tot cursul verii şi au aşteptat să le vină totul de-a gata, prin grija celor ce se ocupau de lo­tul republican. Unii jucători s-au prins că an­trenamentele erau plictisitoare, deși s-au făcut unele eforturi pentru ca ele să nu mai fie a­­noste. Dar aici vrem să ridicăm o problemă, după noi vitală, pen­tru pregătirea viitoare. Este vorba de faptul că majoritatea acestor sportivi fruntaşi, au prea puţine preocupări de ordin profesional, cultural. Aceasta este dăunător, oamenii­ devenind blazaţi, în­crezuţi, fără un orizont larg, fără o educaţie solidă. DE ACEEA, SOCOTIM CA PE VIITOR VA FI ABSOLUT NECE­SAR CA ACEŞTI SPORTIVI SA MUNCEASCĂ CU MAI MULTA SERIOZITATE IN PRODUCŢIE, SA SE SPECIALIZEZE IN ME­SERIA LOR SI SA NU-ŞI LI­MITEZE PREOCUPĂRILE NU­MAI LA ACTIVITATEA SPOR­TIVA După buna comportare de la To­­kio, s-a manifestat o stare de au­­tomulţumire începind de la c­ondu­­cerea C.C.F.S. şi pină la jucători. Din această cauză unele dintre pro­punerile şi măsurile preconizate, după Tokio, pentru îmbunătăţirea pregătirii au fost neglijate, in­­tîrziindu-se mult chiar şi reluarea antrenamentelor. Pregătirea lotului R.P.R. a fost handicapată şi de faptul că în ca­drul colegiului central de antrenori au existat serioase divergenţe, unele de ordin personal, izvorite din ati­tudini neprincipiale (invidie, ambi­ţie etc.). Această situaţie nu putea să nu aibă repercusiuni şi asupra pregătirii jucătorilor fruntaşi. Tre­buie să mai menţionăm că activita­tea lotului nu a fost controlată de­cit foarte rar şi atunci superficial de tovarăşii din conducerea C.C.F.S., de directorul jocurilor sportive, şi mai ales de inspectorul respectiv şi de membrii biroului comisiei cen­trale. Deşi aceste lipsuri au fost sezisate deseori, totuşi directorul jo­curilor sportive, tov. Al. Gruia, şi îndeosebi inspectorul de tenis de masă tov. P. Georgescu, nu au ţi­nut seama de ele şi au mers pe aceeaşi linie. Nu avem intenţia să susţinem nici un moment că dacă s-ar fi luat anumte măsuri din vre­me noi am fi cîştigat la Stockholm toate titlurile mondiale sau măcar unele dintre ele. Sportul este sport şi din totdeauna au existat şi vor exista învingători şi învinşi. Mai mult chiar, după diferitele competiţii, cînd comportarea şi re­zultatele erau în general nesatisfă­­cătoare, antrenorii respectivi şi Di-1­1. Va trebui pus un accent deo­sebit pe activitatea în colective şi asociaţii, va trebui înlăturată atitu­dinea de dispreţ care s-a manifes­tat ţaţă de tenis de masă pină a­­cum în rindul asociaţiilor şi colec­tivelor. Este necesară formarea de centre de tineret in diferite oraşe ale ţării, dotarea acestora cu tot utilajul şi materialele necesare şi punerea lor sub supraveghere a celor mai pri­cepuţi antrenori. Aceste centre tre­buie să fie adevărate pepiniere de cadre de nădejde ale loturilor noas­tre republicane de seniori şi tineret. Aceste măsuri să fie cuprinse în­­tr-un plan de perspectivă, reprezen­­tînd politica ce va trebui dusă în următorii doi ani p­e linia procesului de instruire. • 2. Organizarea a numeroase competiţii de mase, şcolare, pe o­­raşe, etc. • 3. îndrumarea jucătorilor spre o concepţie mai ofensivă, spre un joc complet, variat şi deosebit de activ, cu multă fantezie şi iniţiativă, bineînţeles ţinindu-se seama de particularităţile individuale ale ju­cătorilor. O concepţie de joc mai ofensivă trebuie să stea în centrul preocu­părilor tuturor antrenorilor şi ju­cătorilor. • 4. Pregătirea să se facă în con­diţii de concurs (mingi şi mese identice cu cele de la competiţiile internaţionale, ore de joc,­atmos­feră, etc.). • 5. Participarea la competiţii in­ternaţionale valoroase, alcătuindu­­se un calendar internaţional in care să fie prevăzute intilniri cu jucători cu diferite stiluri, mai ales cu cel japonez. De asemenea, să se orga­nizeze cu regularitate, la noi, în ţară, un campionat internaţional, la care să fie asigurată participarea celor mai buni jucători şi jucătoare din lume. • 6. Lărgirea loturilor R.P.R. A­­ceasta pe de o parte pentru pregă­tirea unui număr mai mare de jucă­tori valoroşi, ca şi pentru a se crea un stimulent care să facă incertă poziţia aşa-zişilor senatori de drept. 11 7. Aceste loturi să fie conduse de cei mai buni, mai experimentaţi şi mai conştiincioşi antrenori. Con­siderăm că trebuie luate măsurile necesare pentru ca pe viitor lotu­rile să fie însoţite in străinătate de antrenori. Secţia Jocuri se arătau mai departe optimişti. Un alt lucru care ne-a privat de realizarea unor rezultate mai bune a fost lipsa unui antrenor, care să-i indrumeze pe sportivi în întreceri. Cu puţine excepţii, loturile noastre de tenis de masă au fost însoţite pină acu­m de diferiţi conducă­tori principali sau adjuncţi, care necunoscind sportul respectiv, nu puteau să fie de vreun aju­tor sportivilor. Este semnifica­tivă în această privinţă aprecie­rea făcută in şedinţa de analiză de către tov. Al. Gruia, asupra a­­portului adus de inspectorul P. Georgescu la Stockholm. Acest a­­port a fost, aşa cum a afirmat tov. Al. Gruia, doar în rezolvarea unor probleme de ordin administrativ-or­­gainizatoric. Şi cînd ne gîndim că pen­ru aceste „sarcini impor­tante" tov. P. Georgescu a făcut numeroase deplasări in străină­tate. In treacăt, sc­otem­ nenerit să ridicăm şi problema utilităţii unor deplasări costisitoare peste graniţă, dacă persoanele in cauză, nu pot aduce alt aport decit rezol­varea unor minore sarcini adminis­trative. In şedinţa de analiză, tov. Al. Gruia, in cuvîntul său şi-a făcut o căldură autocritică, invocînd o se­rie de motive obiective. El explică înfrângerile de la Stockholm mai mult prin superioritatea evidentă a jucătorilor niponi şi chinezi şi nu atît prin lipsurile noastre in pregă­tire. Totodată, Reiter a preconizat printre alte măsuri de îndreptare adoptarea sistemului de joc japo­nez (joc cu mişcări acrobatice, con­. 8. Asigurarea unei educaţii te­meinice, multilaterale, sportivilor, punîndu-se accent pe legarea trai­nică de locul de producţie. • 9. Crearea bazei materiale : săli, mese, mingi, palete. In această privinţă va trebui înlăturata defini­tiv carenţa de pină acum. Fără asi­gurarea unui minim de mijloace in acest sens, nu se poate vorbi nici de sport de mase şi nici de unul de performanţă. Rezolvarea problemei găsirii unei săli care, în exclusivitate, să stea la dispoziţia loturilor republicane, nu poate suferi nici o amînare. • 10. O muncă susţinută, temei­nică şi competentă, la inspecţia de specialitate, dovedindu-se operati­vitate in rezolvarea problemelor, orientare şi mai ales pasiune pen­tru munca depusă. Aşa cum a fost caracterizat în concluziile şedinţei, inspectorul P. Georgescu a cam plu­tit pe deasupra unei serii întregi de probleme. Credem că in cazul in care acesta nu va arăta în viitor preocuparea și capacitatea necesară va trebui să se pună cu hotărîre problema înlocuirii lui. 11 II. Reactivizarea şi reorgani­zarea biroului comisiei centrale şi a comisiilor regionale şi înlocuirea acelor membri care nu pot să lu­creze, deoarece nu poate fi în nici un caz considerată ca satisfăcă­toare munca de pină acum a ma­jorităţii membrilor biroului. • 12. O colaborare strinsă şi im­pe­rativă între C.C.F.S. şi biroul comisiei centrale. • 13. Pregătirea pentru campio­­natele mondiale din anul 1939 tre­buie să înceapă de îndată şi cu toată seriozitatea. Pe lingă lupta care va trebui dusă pentru îndeplinirea acestor de­ziderate şi a altora, este necesară desfăşurarea unei munci neobosite de îndrumare şi control de către toţi factorii de răspundere. înainte de a încheia ţinem să arătăm că şi ziarul nostru a greşit, atunci cînd nu a fost suficient de combativ în criticarea lipsurilor şi nu a sezisat la timp măsurile cele mai bune de îndreptare. Am scris aceste rinduri fără a avea intenţia de a găsi diverşi ţapi ispăşitori, ci pentru că alături de ceilalţi oameni ai muncii am sim­ţiţi şi noi o stringere de inimă in timpul campionatelor mondiale de la Stockholm şi poate chiar mai cep fie ofensivă sută la sută, cu cen­tre continue etc.). Nu încape nici o discuţie că dacă am pune în prac­tică asemenea măsuri n-am mai În­vinge niciodată vreun jucător sau jucătoare din Japonia sau, in gene­ral, vreun jucător asiatic. Nu ne putem închipui raţionamentele care stau la baza acestor teorii, dacă ţi­nem seama de principiile ştiinţifice, metodologice, caracteristice mişcării noastre sportive, principii care au în vedere în primul rînd particula­rităţile fiecărui sportiv, tempera­mentul lui, aptitudinile sale. Este clar că jucătorii româ­ni nu vor pu­tea avea în acelaşi timp şi însuşi­rile sportivilor japonezi, chinezi sau vietnamezi. Desigur că, antrenorul de stat membrii colegiului central de antre­nori, împreună cu serviciul ştiinţific metodologic din C.C.F.S., analizind toate aspectele problemei vor găsi împreună cele mai bune procedee tehnice şi tactice pe care să le uti­lizeze cu succes jucătorii noştri in pregătirea lor viitoare şi în compe­tiţiile la care vor lua parte Aceasta fiind situaţia, ea ar tre­bui să dea de gîndit celor care au lăsat ca lucrurile să ajungă pina aici. Pentru viitor nu este însă nici umn motiv de panică şi de dezorien­tare. Există toate posibilităţile şi se pot crea condiţiile cele mai bune pentu ca tunsurile manifestate să dispară cu desăvîrşire, iar tenisul nostru de masă progresind neconte­nit, să dea cu succes bătălia pen­tru recucerirea valurilor mondiale. Pentru aceasta însă este nevoie in primul rind de recunoaşterea des­chisă, principială, a greşelilor fă­cute şi luarea celor t­­ai eficace mă­suri de îndreptare. Este cert că la Stockholm japonezii şi chinezii au fost mai buni decit in anii trecuti, iar noi ne-am prezentat mai slab. Acesta este adevărul gol-goluţ, fără alte scuze. Ce trebuie să facem­ lată cite­va dintre măsurile mai importante preconizate în conclu­ziile şedinţei, urmind ca pe viitor să dezisnem mai pe larg in coloa­nele noastre problemele centrale ale pregătirii loturilor republicane ca şi activitatea generală a tenisului de masă, înainte. Acum a sosit momentul să înlăturăm diferitele neînţelegeri, greşeli de orientare şi, de ce să n-o spunem, şi o anumită nepăsare şi indolenţă, să lucrăm mai bine pentru propăşirea tenisului nostru de masă atît de îndrăgit şi care ne a dat atitea satisfacţii pină acum. Suntem­ convinşi de un singur lu­cru: avem şi jucători Fruntaşi foarte buni şi elemente tinere cu frumoase perspective, după cum există şi un număr valoros de tehnicieni. Lu­­crînd cu pricepere, cu perseverenţă, cu dragoste şi in deplină colabo­rare, jucătorii şi antrenorii noştri pot face ca tenisul de masă româ­­nesc să fie din nou pe cele mai înalte culmi ale ierarhiei mondiale. Să le acordăm tot sprijinul ma­terial ,şi moral, şi urîndu-le succes, să aşteptăm cu încredere roadele muncii lor. C. SEVEREANU Masuri care se imputa Pe scurt despre partidele de handb­al de dumnica • Numeroşi sunt iubitorii hand­balului care, curioşi să vadă pe teren avantajele noului gen de handbal au ţinut să asiste la me­ciurile etapei a doua a campiona­tului. Ei n-au rămas deziluzionaţi în faţa jocului mult mai clar, mai puţin aglomerat în faţa porţilor, pe care-i permite aplicarea noului re­gulament; în plus, tendinţa spre folosirea faultului ca „armă tacti­că“ a fost mult mai redusă alaltă­ieri faţă de prima etapă. Cu toate acestea lipsurile de ordin tactic îşi roai spun încă cuvîntul. Una dintre ele se manifestă în apărare,constin­d in greşeli — provenite din lipsă de atenţie — care... costă. Numărul redus de apărători în zona proprie nu mai permite, ca în trecut, crea­rea arrei zone în care o greşeală co­misă de un jucător poate fi oricînd reparată de un altul. Acum, numă­rul egal de atacanţi şi apărători, pe un spaţiu prea larg pentru a organiza apărare în o zonă eficace, impune urmărirea atentă a fiecărui atacant adver­s, orice demarcare a acestora din urmi dude aproape, invariabil la înscriere. ” Or, lipsa de atenţie s-a observat nu numai în jocul feminin Fr. roşie Sighir­şoara—FI. roşie Sibiu, linde greşeli săvîrşite de I­laberpursch, Spf’mni, Buda, n-au mai putut fi remediate, sau în jocul­­C.C.A —Recolta­­tătri­­bolia, unde o scurtă perioadă’ de „cădere" a apărării militarilor, în jumătatea a doua a reprizei secun­de, a dus la reducerea handicapu­lui cu trei goluri în cinci minute; ea a fost aproape generală, fapt care dovedeşte câtă atenţie trebuie acordată de către antrenori aces­tui subiect. • Un alt element care n-ar tre­bui neglijat în jocul pe terenul îm­părţit în trei zone este mobilitatea; ne referim îndeosebi la rapiditatea cu care atacanţii se repliază în cazul unui contraatac advers­ar, acest lucru se efectuează prea lent, fapt care descompletează a­­părarea proprie şi oferă atacan­ţilor adverşi o­ superioritate nume­rică hotarîtoare în astfel de cazuri. Momentul de inerţie, observat la majoritatea echipelor, între pierde­rea mingii şi începerea retragerii trebuie redus la minimum; sperăm să constatăm progrese în această privinţă chiar din etapa viitoare.­­ Formaţia feminină Flamura roşie Sighişoara a hotărît să utili­zeze campionatul de primăvară ca prilej de întinerire a echipei. Chiar în etapa doua au fost folosite o se­rie de litiere elemente, între 15—16 ani ca Margareta Cristea şi Flo­rentina Idita, care au dat satisfac­ţie. Colectivul FI. roşie Sighişoara trebuie să persevereze pe acest drum sănătos iar alte colective — cît mai multe — ar trebui să-i urmeze exemplul. • Reamintim că azi după amia­ză, pe stadionul FI. roşie CAM din Capitală se va disputa, î­­ce­­pînd de la ora 17, meciul C.C.A.— FI. roşie Cisnădie. Sportivii de la C. C. A. in mijlocul studenţilor şi elevilor Amatorii de sport din uzine, fabrici, institute şi şcoli îi invită adesea în mijlocul lor pe sportivii fruntaşi ai Casei Centrale a Ar­matei pentru a-i cunoaşte mai în­deaproape, pentru a afla cut mai multe dintre preocupările lor. Simbătă seara, o parte dintre sportivii militari, printre care se găseau: Gh. Fiat, Răzvan Do­brescu, Atila Vasarheli, Şerbu Neacşu, Tiberiu Roman, Nicolae Mindreanu, au fost oaspeţii stu­denţilor de la Institutul Medico- Farmaceutic. Maestrul emerit al sportului, Iosif Sîrbu, a împărtă­şit studenţilor aspecte de la Olim­piadă şi a prezentat diapozitive cu imagini de la Melbourne. In continuare, sportivii de la C.C.A. au executat interesante demon­straţii de gimnastică, haltere, box şi scrimă. Ieri după-amiază, losif Sîrbu şi handbalistul Lucian Ţigănuş s-au întâlnit în sala „2 Octombrie" de la C.C.A. cu un grup de elevi ai şcolii medii mixte nr. 1 din Fălti­ceni. Cu această ocazie cei 2 spor­tivi fruntaşi au vorbit elevilor des-­ pre drumul anevoios, dar nespus de frumos, pe care l-au parcurs pentru a urca treptele măiestriei, despre pregătirile lor, împărtășin­­du-le din noianul de impresii cu­lese la numeroasele întreceri la care au luat parte. _____________ TR. 1. A APĂRUT • CUM A CLŞTIGIAT TAL-CAlft-FIONATUL U.R.S.S. • ALEHIN ŞI EPOCA SA • PURTĂTORII CRAVATEI ROŞII IN JURUL MESELOR DE ŞAH. Acesteia sunt titlurUe cîtorva arti­cole din REVISTA DE ŞAH Nr. 1 (aprilie) în care găsiţi de asemenea nume­roase partide de la Ultimele con­cursuri, articole de teoriei, studii, probleme, știri din țară și străină­tate. SPORTUL POPULAR Nr. 2987 Pag- 3-1

Next