Sportul Popular, aprilie 1957 (Anul 12, nr. 2982-2999)
1957-04-09 / nr. 2987
Cauzele eşecului de la Stockholm ! Pe bună dreptate, mulţi cititori au fost poate surprinşi că pină acum ziarul nostru nu şi-a spus părerea asupra comportării şi rezultatelor obţinute de reprezentanţii R P.R. la campionatele mondiale de tenis de masă de la Stockholm. Aşa cum este însă cunoscut, ziarul„SPORTULPOPULAR" n-a avut un trimis la această importantă competiţie şi, deci, a fost necesar să se aştepte, pentru o deplină informare, şedinţa de analiză cu jucătoarele şi jucătorii întorşi în CapitalăDintre rezultatele înregistrate la Stockholm, locul II ocupat in „ Cupa Corbi Ilon“ de echipa feminină, calificarea in semifinale a Etici Zeller precum şi comportarea frumoasă a Măriei Golopenţa care s-a calificat în semifinala probei de dublu femei şi a ajuns în turul 4 al probei de simplu, pot fi considerate valoroase. Celelalte rezultate, dar mai ales pierderea titlului suprem la dublu femei, nu pot fi apreciate decit ca eşecuri dureroase. De fonde prrcum greşelile? De mulţi ani pregătirea jucătoarelor şi jucătorilor noştri de performanţă suferă în mod evident de pe urma lipsei unei săli corespunzătoare. Anul acesta problema a fost mai presantă. In cele cinci luni cit a durat pregătirea, lotul republican a fost mutat de şase ori prin diferite săli, una mai necorespunzătoare ca alta. Chiar şi pregătirea la sala Fioreasca, aşa cum de altfel am mai sezisat la timp, era cu totul insuficientă, dacă se ţine seama că sala nu a fost liberă decit dimineţile şi foarte rar cile , după-amiază sau seară, deşi era cunoscut că în competiţiile internaţionale importante, meciurile tari au loc seara. In schimb, pentru alte scopuri (parăzi ale modei, festivaluri artifitice-culturale ,şi alte manifestaţii) sala a putut fi disponibilă. Nu ştim dacă alte foruri trebuiau să rezolve această problemă, noi credem inşi că, conducerea C.C.F.S. poartă răspunderea principală. Dar pentru că vorbim de responsabilitatea organelor C.C.F.S. trebuie să arătăm că Direcţia jocuri sportive are şi ea o vină. Este vorba de felul arbitrar în care s-a procedat, desconsiderînd părerile Biroului comisiei centrale, la alcătuirea colectivului de antrenori care a condus pregătirea loturilor noastre reprezentative. Acest colectiv, format din Angelica Rozeanu, Reiter şi Naumescu, adică din doi jucători-antrenori (deşi la alte sporturi C.d.I.S. este împotriva formulei jucator-antrenor) şi doar un singur antrenor propriu-zis, era sortit de la început unei activităţi superficiale. In ceea ce priveste pe primii doi, cărora nu le contestăm anumite calităţi şi pricepere, era foarte greu, noi afirmăm chiar imposibil, ca fiind şi jucători de la care se aşteptau performanţe şi care trebuiau în consecinţă să se antreneze intens, să poată să lucreze temeinic şi ca antrenori. Şi în acel moment pentru tenisul de masă romînesc era mai importantă calitatea de jucători a Angelică Rozeanu şi a lui Reiter, decit aceea de antrenori. Antrenorul responsabil coordonator Nicu Naumescu, depăşit de numărul jucătorilor pe care trebuia să-i urmărească, nu a putut da randamentul cuvenit, deşi a arătat o anumită străduinţă. Manifestînd unele atitudini de automulţumire, tov. Nicu Naumescu nu a acordat cu precădere atenţia cuvenită antrenării dublului Angelica Rozeanu—Ella Zeller (lipsa de parteneri cu stiluri variate, timp de joc redus, etc). De asemenea, antrenorul Naumescu are, după părerea noastră, o concepţie de joc încă prea defensivă. Datorită tuturor acestor cauze, îndrumarea jucătorilor la masă a avut de suferit. Acelaşi lucru se poate spune şi despre pregătirea fizică. Iar cît priveşte pregătirea tactică, teoretică şi moral-volitiva, aceasta s-a făcut cu mari neajunsuri şi într-o măsură redusă. In şedinţa de analiză a reieşit şi faptul că jucătorii noştri fruntaşi au şi ei o vină importantă în sensul că ei nu s-au preocupat de pregătirea lor în tot cursul verii şi au aşteptat să le vină totul de-a gata, prin grija celor ce se ocupau de lotul republican. Unii jucători s-au prins că antrenamentele erau plictisitoare, deși s-au făcut unele eforturi pentru ca ele să nu mai fie anoste. Dar aici vrem să ridicăm o problemă, după noi vitală, pentru pregătirea viitoare. Este vorba de faptul că majoritatea acestor sportivi fruntaşi, au prea puţine preocupări de ordin profesional, cultural. Aceasta este dăunător, oamenii devenind blazaţi, încrezuţi, fără un orizont larg, fără o educaţie solidă. DE ACEEA, SOCOTIM CA PE VIITOR VA FI ABSOLUT NECESAR CA ACEŞTI SPORTIVI SA MUNCEASCĂ CU MAI MULTA SERIOZITATE IN PRODUCŢIE, SA SE SPECIALIZEZE IN MESERIA LOR SI SA NU-ŞI LIMITEZE PREOCUPĂRILE NUMAI LA ACTIVITATEA SPORTIVA După buna comportare de la Tokio, s-a manifestat o stare de automulţumire începind de la conducerea C.C.F.S. şi pină la jucători. Din această cauză unele dintre propunerile şi măsurile preconizate, după Tokio, pentru îmbunătăţirea pregătirii au fost neglijate, intîrziindu-se mult chiar şi reluarea antrenamentelor. Pregătirea lotului R.P.R. a fost handicapată şi de faptul că în cadrul colegiului central de antrenori au existat serioase divergenţe, unele de ordin personal, izvorite din atitudini neprincipiale (invidie, ambiţie etc.). Această situaţie nu putea să nu aibă repercusiuni şi asupra pregătirii jucătorilor fruntaşi. Trebuie să mai menţionăm că activitatea lotului nu a fost controlată decit foarte rar şi atunci superficial de tovarăşii din conducerea C.C.F.S., de directorul jocurilor sportive, şi mai ales de inspectorul respectiv şi de membrii biroului comisiei centrale. Deşi aceste lipsuri au fost sezisate deseori, totuşi directorul jocurilor sportive, tov. Al. Gruia, şi îndeosebi inspectorul de tenis de masă tov. P. Georgescu, nu au ţinut seama de ele şi au mers pe aceeaşi linie. Nu avem intenţia să susţinem nici un moment că dacă s-ar fi luat anumte măsuri din vreme noi am fi cîştigat la Stockholm toate titlurile mondiale sau măcar unele dintre ele. Sportul este sport şi din totdeauna au existat şi vor exista învingători şi învinşi. Mai mult chiar, după diferitele competiţii, cînd comportarea şi rezultatele erau în general nesatisfăcătoare, antrenorii respectivi şi Di-11. Va trebui pus un accent deosebit pe activitatea în colective şi asociaţii, va trebui înlăturată atitudinea de dispreţ care s-a manifestat ţaţă de tenis de masă pină acum în rindul asociaţiilor şi colectivelor. Este necesară formarea de centre de tineret in diferite oraşe ale ţării, dotarea acestora cu tot utilajul şi materialele necesare şi punerea lor sub supraveghere a celor mai pricepuţi antrenori. Aceste centre trebuie să fie adevărate pepiniere de cadre de nădejde ale loturilor noastre republicane de seniori şi tineret. Aceste măsuri să fie cuprinse într-un plan de perspectivă, reprezentînd politica ce va trebui dusă în următorii doi ani pe linia procesului de instruire. • 2. Organizarea a numeroase competiţii de mase, şcolare, pe oraşe, etc. • 3. îndrumarea jucătorilor spre o concepţie mai ofensivă, spre un joc complet, variat şi deosebit de activ, cu multă fantezie şi iniţiativă, bineînţeles ţinindu-se seama de particularităţile individuale ale jucătorilor. O concepţie de joc mai ofensivă trebuie să stea în centrul preocupărilor tuturor antrenorilor şi jucătorilor. • 4. Pregătirea să se facă în condiţii de concurs (mingi şi mese identice cu cele de la competiţiile internaţionale, ore de joc,atmosferă, etc.). • 5. Participarea la competiţii internaţionale valoroase, alcătuinduse un calendar internaţional in care să fie prevăzute intilniri cu jucători cu diferite stiluri, mai ales cu cel japonez. De asemenea, să se organizeze cu regularitate, la noi, în ţară, un campionat internaţional, la care să fie asigurată participarea celor mai buni jucători şi jucătoare din lume. • 6. Lărgirea loturilor R.P.R. Aceasta pe de o parte pentru pregătirea unui număr mai mare de jucători valoroşi, ca şi pentru a se crea un stimulent care să facă incertă poziţia aşa-zişilor senatori de drept. 11 7. Aceste loturi să fie conduse de cei mai buni, mai experimentaţi şi mai conştiincioşi antrenori. Considerăm că trebuie luate măsurile necesare pentru ca pe viitor loturile să fie însoţite in străinătate de antrenori. Secţia Jocuri se arătau mai departe optimişti. Un alt lucru care ne-a privat de realizarea unor rezultate mai bune a fost lipsa unui antrenor, care să-i indrumeze pe sportivi în întreceri. Cu puţine excepţii, loturile noastre de tenis de masă au fost însoţite pină acum de diferiţi conducători principali sau adjuncţi, care necunoscind sportul respectiv, nu puteau să fie de vreun ajutor sportivilor. Este semnificativă în această privinţă aprecierea făcută in şedinţa de analiză de către tov. Al. Gruia, asupra aportului adus de inspectorul P. Georgescu la Stockholm. Acest aport a fost, aşa cum a afirmat tov. Al. Gruia, doar în rezolvarea unor probleme de ordin administrativ-orgainizatoric. Şi cînd ne gîndim că penru aceste „sarcini importante" tov. P. Georgescu a făcut numeroase deplasări in străinătate. In treacăt, scotem nenerit să ridicăm şi problema utilităţii unor deplasări costisitoare peste graniţă, dacă persoanele in cauză, nu pot aduce alt aport decit rezolvarea unor minore sarcini administrative. In şedinţa de analiză, tov. Al. Gruia, in cuvîntul său şi-a făcut o căldură autocritică, invocînd o serie de motive obiective. El explică înfrângerile de la Stockholm mai mult prin superioritatea evidentă a jucătorilor niponi şi chinezi şi nu atît prin lipsurile noastre in pregătire. Totodată, Reiter a preconizat printre alte măsuri de îndreptare adoptarea sistemului de joc japonez (joc cu mişcări acrobatice, con. 8. Asigurarea unei educaţii temeinice, multilaterale, sportivilor, punîndu-se accent pe legarea trainică de locul de producţie. • 9. Crearea bazei materiale : săli, mese, mingi, palete. In această privinţă va trebui înlăturata definitiv carenţa de pină acum. Fără asigurarea unui minim de mijloace in acest sens, nu se poate vorbi nici de sport de mase şi nici de unul de performanţă. Rezolvarea problemei găsirii unei săli care, în exclusivitate, să stea la dispoziţia loturilor republicane, nu poate suferi nici o amînare. • 10. O muncă susţinută, temeinică şi competentă, la inspecţia de specialitate, dovedindu-se operativitate in rezolvarea problemelor, orientare şi mai ales pasiune pentru munca depusă. Aşa cum a fost caracterizat în concluziile şedinţei, inspectorul P. Georgescu a cam plutit pe deasupra unei serii întregi de probleme. Credem că in cazul in care acesta nu va arăta în viitor preocuparea și capacitatea necesară va trebui să se pună cu hotărîre problema înlocuirii lui. 11 II. Reactivizarea şi reorganizarea biroului comisiei centrale şi a comisiilor regionale şi înlocuirea acelor membri care nu pot să lucreze, deoarece nu poate fi în nici un caz considerată ca satisfăcătoare munca de pină acum a majorităţii membrilor biroului. • 12. O colaborare strinsă şi imperativă între C.C.F.S. şi biroul comisiei centrale. • 13. Pregătirea pentru campionatele mondiale din anul 1939 trebuie să înceapă de îndată şi cu toată seriozitatea. Pe lingă lupta care va trebui dusă pentru îndeplinirea acestor deziderate şi a altora, este necesară desfăşurarea unei munci neobosite de îndrumare şi control de către toţi factorii de răspundere. înainte de a încheia ţinem să arătăm că şi ziarul nostru a greşit, atunci cînd nu a fost suficient de combativ în criticarea lipsurilor şi nu a sezisat la timp măsurile cele mai bune de îndreptare. Am scris aceste rinduri fără a avea intenţia de a găsi diverşi ţapi ispăşitori, ci pentru că alături de ceilalţi oameni ai muncii am simţiţi şi noi o stringere de inimă in timpul campionatelor mondiale de la Stockholm şi poate chiar mai cep fie ofensivă sută la sută, cu centre continue etc.). Nu încape nici o discuţie că dacă am pune în practică asemenea măsuri n-am mai Învinge niciodată vreun jucător sau jucătoare din Japonia sau, in general, vreun jucător asiatic. Nu ne putem închipui raţionamentele care stau la baza acestor teorii, dacă ţinem seama de principiile ştiinţifice, metodologice, caracteristice mişcării noastre sportive, principii care au în vedere în primul rînd particularităţile fiecărui sportiv, temperamentul lui, aptitudinile sale. Este clar că jucătorii români nu vor putea avea în acelaşi timp şi însuşirile sportivilor japonezi, chinezi sau vietnamezi. Desigur că, antrenorul de stat membrii colegiului central de antrenori, împreună cu serviciul ştiinţific metodologic din C.C.F.S., analizind toate aspectele problemei vor găsi împreună cele mai bune procedee tehnice şi tactice pe care să le utilizeze cu succes jucătorii noştri in pregătirea lor viitoare şi în competiţiile la care vor lua parte Aceasta fiind situaţia, ea ar trebui să dea de gîndit celor care au lăsat ca lucrurile să ajungă pina aici. Pentru viitor nu este însă nici umn motiv de panică şi de dezorientare. Există toate posibilităţile şi se pot crea condiţiile cele mai bune pentu ca tunsurile manifestate să dispară cu desăvîrşire, iar tenisul nostru de masă progresind necontenit, să dea cu succes bătălia pentru recucerirea valurilor mondiale. Pentru aceasta însă este nevoie in primul rind de recunoaşterea deschisă, principială, a greşelilor făcute şi luarea celor tai eficace măsuri de îndreptare. Este cert că la Stockholm japonezii şi chinezii au fost mai buni decit in anii trecuti, iar noi ne-am prezentat mai slab. Acesta este adevărul gol-goluţ, fără alte scuze. Ce trebuie să facem lată citeva dintre măsurile mai importante preconizate în concluziile şedinţei, urmind ca pe viitor să dezisnem mai pe larg in coloanele noastre problemele centrale ale pregătirii loturilor republicane ca şi activitatea generală a tenisului de masă, înainte. Acum a sosit momentul să înlăturăm diferitele neînţelegeri, greşeli de orientare şi, de ce să n-o spunem, şi o anumită nepăsare şi indolenţă, să lucrăm mai bine pentru propăşirea tenisului nostru de masă atît de îndrăgit şi care ne a dat atitea satisfacţii pină acum. Suntem convinşi de un singur lucru: avem şi jucători Fruntaşi foarte buni şi elemente tinere cu frumoase perspective, după cum există şi un număr valoros de tehnicieni. Lucrînd cu pricepere, cu perseverenţă, cu dragoste şi in deplină colaborare, jucătorii şi antrenorii noştri pot face ca tenisul de masă românesc să fie din nou pe cele mai înalte culmi ale ierarhiei mondiale. Să le acordăm tot sprijinul material ,şi moral, şi urîndu-le succes, să aşteptăm cu încredere roadele muncii lor. C. SEVEREANU Masuri care se imputa Pe scurt despre partidele de handbal de dumnica • Numeroşi sunt iubitorii handbalului care, curioşi să vadă pe teren avantajele noului gen de handbal au ţinut să asiste la meciurile etapei a doua a campionatului. Ei n-au rămas deziluzionaţi în faţa jocului mult mai clar, mai puţin aglomerat în faţa porţilor, pe care-i permite aplicarea noului regulament; în plus, tendinţa spre folosirea faultului ca „armă tactică“ a fost mult mai redusă alaltăieri faţă de prima etapă. Cu toate acestea lipsurile de ordin tactic îşi roai spun încă cuvîntul. Una dintre ele se manifestă în apărare,constind in greşeli — provenite din lipsă de atenţie — care... costă. Numărul redus de apărători în zona proprie nu mai permite, ca în trecut, crearea arrei zone în care o greşeală comisă de un jucător poate fi oricînd reparată de un altul. Acum, numărul egal de atacanţi şi apărători, pe un spaţiu prea larg pentru a organiza apărare în o zonă eficace, impune urmărirea atentă a fiecărui atacant advers, orice demarcare a acestora din urmi dude aproape, invariabil la înscriere. ” Or, lipsa de atenţie s-a observat nu numai în jocul feminin Fr. roşie Sighirşoara—FI. roşie Sibiu, linde greşeli săvîrşite de Ilaberpursch, Spf’mni, Buda, n-au mai putut fi remediate, sau în joculC.C.A —Recoltatătribolia, unde o scurtă perioadă’ de „cădere" a apărării militarilor, în jumătatea a doua a reprizei secunde, a dus la reducerea handicapului cu trei goluri în cinci minute; ea a fost aproape generală, fapt care dovedeşte câtă atenţie trebuie acordată de către antrenori acestui subiect. • Un alt element care n-ar trebui neglijat în jocul pe terenul împărţit în trei zone este mobilitatea; ne referim îndeosebi la rapiditatea cu care atacanţii se repliază în cazul unui contraatac adversar, acest lucru se efectuează prea lent, fapt care descompletează apărarea proprie şi oferă atacanţilor adverşi o superioritate numerică hotarîtoare în astfel de cazuri. Momentul de inerţie, observat la majoritatea echipelor, între pierderea mingii şi începerea retragerii trebuie redus la minimum; sperăm să constatăm progrese în această privinţă chiar din etapa viitoare. Formaţia feminină Flamura roşie Sighişoara a hotărît să utilizeze campionatul de primăvară ca prilej de întinerire a echipei. Chiar în etapa doua au fost folosite o serie de litiere elemente, între 15—16 ani ca Margareta Cristea şi Florentina Idita, care au dat satisfacţie. Colectivul FI. roşie Sighişoara trebuie să persevereze pe acest drum sănătos iar alte colective — cît mai multe — ar trebui să-i urmeze exemplul. • Reamintim că azi după amiază, pe stadionul FI. roşie CAM din Capitală se va disputa, îcepînd de la ora 17, meciul C.C.A.— FI. roşie Cisnădie. Sportivii de la C. C. A. in mijlocul studenţilor şi elevilor Amatorii de sport din uzine, fabrici, institute şi şcoli îi invită adesea în mijlocul lor pe sportivii fruntaşi ai Casei Centrale a Armatei pentru a-i cunoaşte mai îndeaproape, pentru a afla cut mai multe dintre preocupările lor. Simbătă seara, o parte dintre sportivii militari, printre care se găseau: Gh. Fiat, Răzvan Dobrescu, Atila Vasarheli, Şerbu Neacşu, Tiberiu Roman, Nicolae Mindreanu, au fost oaspeţii studenţilor de la Institutul Medico- Farmaceutic. Maestrul emerit al sportului, Iosif Sîrbu, a împărtăşit studenţilor aspecte de la Olimpiadă şi a prezentat diapozitive cu imagini de la Melbourne. In continuare, sportivii de la C.C.A. au executat interesante demonstraţii de gimnastică, haltere, box şi scrimă. Ieri după-amiază, losif Sîrbu şi handbalistul Lucian Ţigănuş s-au întâlnit în sala „2 Octombrie" de la C.C.A. cu un grup de elevi ai şcolii medii mixte nr. 1 din Fălticeni. Cu această ocazie cei 2 sportivi fruntaşi au vorbit elevilor des- pre drumul anevoios, dar nespus de frumos, pe care l-au parcurs pentru a urca treptele măiestriei, despre pregătirile lor, împărtășindu-le din noianul de impresii culese la numeroasele întreceri la care au luat parte. _____________ TR. 1. A APĂRUT • CUM A CLŞTIGIAT TAL-CAlft-FIONATUL U.R.S.S. • ALEHIN ŞI EPOCA SA • PURTĂTORII CRAVATEI ROŞII IN JURUL MESELOR DE ŞAH. Acesteia sunt titlurUe cîtorva articole din REVISTA DE ŞAH Nr. 1 (aprilie) în care găsiţi de asemenea numeroase partide de la Ultimele concursuri, articole de teoriei, studii, probleme, știri din țară și străinătate. SPORTUL POPULAR Nr. 2987 Pag- 3-1