Sportul Popular, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3350-3365)

1959-02-09 / nr. 3354

In Valea Jiului o interesantă competiţie de lupte ! Sportivii dinn Petroşani şi Hune­doara se pregătesc să întîmpine ziua de 16 februarie printr-o interesantă competiţie de lupte. Este vorba de întîlnirile care vor avea loc în zilele de 14—15 februarie, la Petrila între reprezentativele de juniori ale şcolii sportive de elevi din Petroşani şi clu­bului Corvinul Hunedoara şi în a­­celaşi timp între selecţionatele de se­niori ale asociaţiei Utilajul Petroşani şi Clubului Corvinul Hunedoara. Fie­care echipă va avea cîte 10 sportivi deci în total vor lua parte la această dublă întîlnire un număr record de 40 luptători. Competiţia va avea loc la Petrila, unde a fost amenajată o nouă sală. In planul de muncă al şcolii sportive de elevi din Petroşani figurează deplasări şi în alte loca­lităţi ale Văii Jiului ca Aninoasa, Lu­­peni, Vulcan, Uricani, etc., pentru întîlniri demonstrative.■ STAICU BALOI­ L corespondent La Predeal, o cupă specială pentru schiori Ca în fiecare an sportivii regiunii Stalin întimpină ziua de 16 februa- ]­rie cu numeroase manifestaţii sporti­ve. Printre ultimele competiţii un loc de frunte îl ocupă şi "Cupa Predeal" organizată de Comisia regională de schi. întrecerea este rezervată schi­oare­lor şi schiorilor neclasificaţi sau celor care au obţinut categoria IlI-a, şi se va desfăşura la probele coborî­re, slalom special şi fond în zilele de 14—15 februarie a.c. Coborârea are traseu pirtia Clabucetul Taurului, iar slalomul special panta de sosire a a­­leiaşi pîrtii. La fond, băieţii vor par­curge 5 km, iar fetele 2 km., plecă­,­rile dîndu-se din faţa cabanei iar linia de sosire fiind pe pîrtia Clăbu­­cetul Taurului. La această competi­ţie populară vor participa pe bază de invitaţii numeroase loturi de asocia­­ţii sportive formate din cîte 11 par­ticipanţi: 3 băieţi şi 2 fete la probele alpine şi cîte 3 băieţi şi 3 fete la fond. Această întrecere vine să com­pleteze frumosul program de activi­tate al comisiei regionale de schi­oare în sezonul actual duce o muncă susţinută pentru angrenarea maselor de sportivi în practicarea schiului. C. GRUIA corespondent Concurs popular de schi şi la Vatra Dornei Pe pîrtiile din împrejurimile locali­tăţii Vatra Dornei a avut loc sîmbă­­tă şi duminică o competiţie de schi la care au participat peste 70 de concurenţi din regiunea Suceava. A­­ceastă întrecere, închinată zilei de 16 Februarie, a dat următorii cîştigători: 15 km. fond seniori Traian Ciofu, 10 km. fond juniori Şt. Pali, 10 km. fond senioare Iulia Grigoraş, slalom seniori Virgil Lipeţchi, slalom junio­ri Ilie Viorel, coborîre seniori Virgil Lipeţchi, coborîre juniori loan Ursa­che, toţi din Vatra Dornei. Ştafeta 4x10 km. (seniori) a revenit schiori­lor din Vatra Dornei, iar cea de 4x10 km. (juniori) a revenit repre­zentanţilor Câmpulungului. C. TOPALA corespondent Întreceri sportive in cinstea zilei de 16 FebruarieAcolo unde se construiesc ambarcaţiile sportive... O vizită la I. F.I. L. Reghin Dacă poposeşti la­­Reghin,­­este greu­ să rezişti tentaţiei de a face tiuită la întreprinderea:• forestieră de prelu­crarea lemnului, a cărei nomenclatură prescurtată I.F­.L. a devenit, cunoscu-tă de mulţi aici nu numai sportivilor români, dar ş­i multor specialişti de peste hotare. Este ştiut că această în­treprindere din Reghin are preocupări care se extind neîncetat, de la viorile itiri ce în­soe mai apreciate "de muzican­ţii "noştri pină la "planoarele care­ de aci iau drumul nemărginit ăl înalţi­­mitor. Dar, incontestabil-"că reputaţia produselor I.F.I.L. au făcut-o tot pro­dusele din domeniul sporturilor nau­tice, ambarcaţiile cu sau fără pinze. Elegantele, sau suplele schituri, fragi­lele caiace, „sensibilele“ canoe, sau velele mai multor clase, toate poartă amprenta unei munci colective pri­cepute şi ingenioase, plină de pasiun­e. In toate secţiile te întimpină mirosul pregnant al feluritelor esenţe de lemn care sunt modelate atit de iscusit de miinile harnicilor meșteri. Intr-un a­­telier îl intilnim pe tinărul inginer Cristian Porumboiu, preocupat de rea­lizarea primelor bărci cu pinze de cla­se superioare pe care le va produce in curînd întreprinderea. Scheletele viitoa­relor vehicule eoliene încep să fie îmbrăcate sub ochii noștri, iar calcule­le şi măsurătorile ce se fac intr-una vor asigura viitoarelor nave linia cea mai plăcută dar totodată şi cea mai prac­tică. — S-au mai lucrat la dvs. ambar­­caţii cu pînze ? — Desigur, foarte multe. Pe porţile întreprinderii noastre au ieşit zeci .ţî zeci de iole şi snaipuri. De data aceas­ta încercăm însă să dăm sportivilor­ noştri veliere mai ample, care sunt familiare tuturor competiţiilor interna­ţionale importante. Este vorba de am­­­barcaţiile denumite Finn şi F’D sau „Olandezul zburător“ cum li se mai spun. Să sperăm ca noile noastre pro­duse vor fi apreciate de specialiştii sporturilor nautice şi că prin ajutorul lor vom înregistra succese tot mai mari şi în iahting. Aceasta ar fi de altfel cea mai frumoasă răsplată pentru stră­daniile pe care le depunem aci. Am mulţumit inginerului Porumboiu pentru noutăţile furnizate si ne-am in­­­treptat către un alt atelier unde am­­descoperit o veche cunoştinţă, maistrul Varga. Discuţia cu el a fost foarte in­teresantă. Am aflat astfel de eforturile ce se fac aci pe linia obţinerii unor produse de bună calitate şi a unor serioase economii. Iată de pildă un exemplu. Pină nu de mult pentru con­struirea schiturilor, caiacelor sau ca­­noelor se importau esenţe scumpe din străinătate ca mahonul şi cedrul. Azi, lemnul de molid din pădurile ţării noastre înlocuieşte cu succes esenţele străine. Dar preocuparea pe această linie se constată nu numai la realiza­rea ambarcaţiilor ci şi la alte materiale sportive, ca rachetele pentru tenis de cîmp, crosele pentru hochei pe iarbă şi gheaţă, care sunt confecţionate din frasin, ulm sau arţar. Astfel, maistrul Petre Bunuş a adus o însemnată îmbu­nătăţire privind calitatea croselor fă­­cîndu-le mai elastice şi mai rezistentă prin introducerea unei lamele în mine­re. Dar cea mai frumoasă realizare a lui Petre Bunuş, aşa cum ne-a arătat maistrul Varga, este prototipul de ara romînesc. Este suficient să arătăm că, la proba de control s-au tras zece mii de săgeţi cu un asemenea arc, care a rezistat nu numai acestei extreme soli­citări ci şi unui unghi de îndoire foar­te accentuat. De altfel, arcul a şi fost dat să fie produs în serie. La fiecare, maistrul Varga a ţinut, să ne facă cunoştinţă şi cu fiul său La­­dislau, care a moştenit de la tatăl a­­­celeaşi pasiuni: dragostea pentru Hm* ptârie şi... fotbal. (Foto text: L Mihaică) Suplele schituri sunt îmbrăcate cu grijă şi pricepere de un colectiv harnic de muncitori printre care... fotbaliştii din echipa Partizanul Reghin, Mihai Constantinescu, Ellek, Marosi si Gerhard Doniak Sporturile aviatice pe drumul afirmam Fiecare tînăr care iubeşte sportul îşi are, desigur, preferinţele sale. Unii se îndreaptă încă de mici spre terenurile de fotbal, alţii vor să pă­trundă în tainele boxului, unii iubesc motociclismul, alţii sporturile nautice. Ei bine, dacă s-ar face un sondaj, s-ar vedea că un important număr de tineri s-au îndreptat în cursul anului 1958 spre porţile terenurilor sportive aviatice. Sporturile aviatice, care cer curaj şi îndemînare, au reuşit să a­­tragă în cursul anului trecut — mai mult decit în alţi ani — numeroşi tineri. Numai în cadrul sectoarelor de zbor cu motor au fost formaţi pes­te 150 tineri dornici să se avînte spre înălţimi. Paraşutismul — o adevărată şcoală a curajului — a fost „asaltat" de un mare număr de tineri şi tinere care au obţinut aproape 300 brevete. La rîndul său, aeromodelismul a cu­cerit numeroşi sportivi, mai cu sea­mă în regiunile Cluj, R.A.M. şi ora­şul Bucureşti. UN BILANŢ RODNIC Fără îndoială că paraşutismul ocu­pă locul I în clasamentul sporturilor aviatice în ordinea... preferinţelor. Spectatorii care au urmărit vara tre­cută la aeroportul s­portiv de la Clin­­ceni concursurile de paraşutism nu vor uita mult timp frumuseţea saltu­rilor efectuate de tinerii noştri spor­tivi. In cadrul concursului internaţio­nal de la Clinceni la care au parti­cipat paraşutişti sportivi din R. P. Bulgaria şi R.P.F. Iugoslavia, repre­zentanţii noştri au ocupat locuri de frunte în clasamentul general indi­vidual, ca şi în cel pe echipe. Dar con­firmarea adevăratei valori a paraşu­tismului nostru (îndeosebi a celui fe­minin) s-a făcut la campionatele mondiale de la Bratislava, unde două dintre reprezentantele noastre, Elena Băcăoanu şi Elisabeta Popescu au o­­cupa­t locurile I şi II în probe deo­sebit de grele. De altfel, în anul care a trecut, paraşutiştii noştri au corec­tat 12 recorduri republicane, dintre care, cel realizat de Ion Roşu în pro­ba de salt de la 1000 m, cu deschi­dere întîrziată, fiind de valoare mon­dială. Succesele paraşutismului spor­tiv din ţara noastră se datoresc în cea mai mare măsură faptului că el a devenit un sport cu adevărat de mase. Numai anul trecut, mii de ti­neri şi tinere au înfruntat primele emoţii, inerente oricărui începător. Ei au efectuat peste 4000 salturi cu teme variate: căderi libere, prelun­gite pină la 40—50 sec., aterizare la punct fix, menţinerea poziţiei, stil etc. — salturi ale căror rezultate au fost foarte bune. La turnurile de pa­raşutism au căpătat primele noţiuni teoretice şi practice aproape 1500 tineri din rîndul cărora vor fi selec­ţionate, fără îndoială, elemente de valoare. Dar, să ne oprim puţin asu­pra acestei probleme. Se ştie că în anul 1960, anii paraşutismului mon­dial se vor întîlni din nou, de data asta, probabil în R. P. Bulgaria, ţară care şi-a depus candidatura pentru eganizarea celei de a V-a ediţii a campionatului mondial. Sportivii ro­mâni vor fi, desigur, prezenţi şi la a­­ceastă mare confruntare a paraşutis­mului. Ei au o obligaţie morală, aceea de a apăra şi întări prestigiul cîşti­­gat la Bratislava. De aceea se im­pune pregătirea temeinică, din vreme, a sportivilor noştri, sub conducerea unui antrenor cu înaltă calificare. Atenta îndrumare a acestora de că­tre instructori de paraşutism încer­caţi va da posibilitatea ca înaintea campionatului mondial să se facă o selecţie justă a celor mai buni. In toate acestea, prezenţa unui antrenor bine pregătit, care să coordoneze în­treaga activitate a paraşutismului, ar avea — după părerea noastră — o influenţă pozitivă asupra întregului proces de instruire şi antrenament. Pentru că situaţia actuală, în care nu este prevăzut un antrenor al lo­tului republican, ni se pare nejustă, mai ales că pe plan internaţional, paraşutismul este cea mai dezvoltată ramură sportivă aviatică. SATISFACŢII CARE PUTEAU FI şi MAI MARI Clnd vorbim despre sporturile a­­viatice, ne vom gîndi, fireşte, şi la planorism, care ocupă un loc impor­tant în rîndul acestora. De altfel, în fiecare an, planorismul — ca oricare alt sport — are prevăzut un campio­nat republican în cadrul căruia își dispută întîietatea numeroși sportivi. Anul trecut, de pildă, campionatul republican de zbor fără motor a avut și un caracter internaţional, la con­curs fiind invitaţi să participe şi cî­­ţiva planorişti din R. P. Ungară. Re­zultatele se cunosc. Succesul categoric obţinut atunci de planoriştii români a demonstrat valoarea ridicată a spor­tivilor noştri şi, fireşte, superioritatea materialului nostru de zbor. De alt­fel, atît la planorism cît şi în cadrul celorlalte sporturi aviatice (paraşu­tism, zbor cu motor sau aeromodelism) s-au folosit cu succes multe mate­riale de construcţie romînească, apre­ciate de specialiştii străini. Planoa­rele de construcţie indigenă I.S.-3 şi I.S.-3­­, folosite în cadrul concursu­lui (de care vorbeam mai sus) au dat deplină satisfacţie, dovadă fiind cele 6 recorduri republicane (unele dintre ele foarte valoroase) doborîte cu acest prilej. Se cuvine să amintim că, tot anul trecut, doi dintre plano­riştii noştri de frunte — Gh. Gîlcă şi Gh. Petrovici — au obţinut rezultate excepţionale. Primul a făcut o tenta­tivă de record încununată de succes, pe distanţa de 300 km. ţel fix, care îi dă dreptul să obţină insigna de aur cu diamant a Federaţiei Aeronautice Internaţionale. Celălalt realizînd o viteză de peste 60 km la oră în proba de distanţă (260 km) cu ţel fix dus­­întors, a obţinut cea mai bună per­formanţă republicană la această pro­bă. Iată deci atribute care dovedesc că planorismul nostru a atins un ni­vel superior. Cu toate aceste succese, se poate afirma că, în general, planorismul nu a progresat în măsura aşteptată, că acesta nu are încă un caracter de mase. Un mănunchi de sportivi în­cercaţi ca Mircea Finescu, Gh. Gîlcă, Gh. Petrovici, Ovidiu Popa, cu vechi­me în practicarea acestui sport, con­tinuă să deţină cu autoritate multe recorduri ale ţării. Aceasta dovedeş­te că, deocamdată, ducem lipsă de elemente tinere şi valoroase, că în cadrul sectorului de zbor fără motor din Aeroclubul Central, problema des­coperirii şi promovării acestora nu a stat îndeajuns în atenţia forului respectiv. ZBORUL CU MOTOR ... „NECUNOSCUTA“ Intr-adevăr, puţini sunt cei care ur­măresc activitatea acestui sport. Nu este mai puţin adevărat că şcolile de zbor cu motor de pe cuprinsul ţării, avînd unele condiţii obiective, cu greu pot satisface numeroasele cereri ale­­tinerilor de a deveni piloţi sportivi. ...DAR AEROMODELISMUL SE POATE PRACTICA IN MASE Această ramură sportivă, multă vreme neexplorată decit într-un cerc restrîns, îşi cere tot mai mult drep­tul la viaţă. Astăzi, încurajat, aero­­modelismul are toate posibilităţile de a se maturiza, de a se dezvolta calitativ. Este timpul ca acest sport, care dezvoltă gîndirea şi puterea de creaţie în domeniul tehnicii aerona­uticii — să fie practicat pe o scară mult mai mare pentru că, situaţia ac­tuală, în care, la fiecare concurs in­tern sau internaţional sîntem nevoiţi să prezentăm cu mici excepţii — aceeaşi echipă, aceiaşi aeromodelişti, ni se pare nefirească. Iniţiativele ti­mide ale aerocluburilor regionale de la Iaşi, Tg. Mureş, Bucureşti sau Bacău merită să fie extinse în în­­treaga ţară, pentru ca şi această ra­mură sportivă aviatică să devină un sport cu adevărat de mase. R. CALARASANU Turul E­giptului (Urmare din pag. 1) Fiind scurtă, etapa a permis alergă­torilor să accelereze ritmul de rula şi să facă mai multe tentative de e­­vadare. Cicliştii romîni — şi în spe­cial Ion Vasile — au fost tot tim­pul printre animatori. Ei au partici­pat la toate acţiunile. In ciuda aces­tor hărţuieli, la sprintul final, dispu­tat la Ghiza pe platoul din faţa marilor piramide, s-a prezentat un lot numeros de rutieri. Ion Vasile l-a ur­mărit atent pe alergătorul sovietic Etcenko şi a reuşit să-şi asigure o poziţie bună pentru disputa cu aces­ta. Finalul a dat cîştig de cauză a­­lergătorului sovietic care — mai bun sprinter — s-a clasat pe primul loc. Clasamentul etapei : 1. Etcenko (U.R.S.S.) 2 h 39:58 (timp cu bo­nificaţie 2 h 38:58) ; 2. Ion Vasile 2 h 39:58 (timp cu bonificaţie 2 h 39:28) ; 3. Braune (R.D. Germană) 2 h 39:58 ; 4. Müller (R.D.G.) ; 5. L. Zanoni; 6. Hiev (R.P. Bulgaria) ; 7. Gh. Şerban-Rădulescu — toţi în acelaşi timp cu Braune. In clasamen­tul pe echipe al etapei, pe primul loc s-a clasat formaţia Uniunii Sovieti­ce, iar pe locul II cu acelaşi timp la reprezentativa R.P. Romîne. In clasamentul general individual conduce alergătorul sovietic Alexei Petrov (deşi în etapa a V-a a pier­dut 4 min. faţă de plutonul fruntaş.) cu timpul de 20 . 04:42, urmat des­ Löffler (R.D. Germană) la 1 minn.­­09 sec. Etcenko (U.R.S.S.) la 5.471 Ion Vasile se află pe locul VI la 9.431 de lider. In clasamentul general pe echipe conduce R.D. Germană urma-­­tă de U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.R. Română, Grecia, R.A.U. şi Irak. Etapa a Vl-a, desfăşurată ieri pe ruta Ghiza—Suez (prin Cairo), a fost cîştigată de ciclistul Pluskat (R.D. Germană) cu timpul de 3 h. 12:08. In acelaşi timp cu el au sosit alţi 25 a­­lergt­ori. In acest grup masiv se a­­flau şi toţi alergătorii romîni. Această etapă n-a influenţat cla­­samentele generale. Liderul clasament­­ului general individual continuă să fie ciclistul sovietic Alexei Petrov, iar rutierul român Ion Vasile se men­t­­ine pe locul VI. In clasamentul gene­­ral pe echipe conduce R.D. Germană, echipa R.P. Romîne ocupînd locul IV. Astăzi se desfășoară etapa a VII-a pe ruta Suez — Ismailia. Intensă activitate competiţională la tenis Şi ultimele două zile ale competiţiei de tenis „Gupa 16 Februarie" rezer­vată copiilor şi juniorilor bucureşteni , au oferit meciuri viu disputate, în care micuţii jucători au luptat cu toată ardoarea pentru a ieşi victo­rioşi. In general, concursul a cores­puns aşteptărilor, evidenţiind o serie de elemente cu frumoase perspec­tive. Aici am dori să remarcăm fap­tul că pe lîngă învingători şi mulţi dintre cei învinşi au lăsat să se în­trevadă posibilitatea de a deveni în­tr-un viitor mai îndepărtat cadre de nădejde ale tenisului nostru, învingătorii probelor îşi datorează succesele lor unor lovituri de serviciu puternice şi bine executate, precum şi faptului că au venit mai des la fi­leu unde au încheiat acţiunile prin voie­uri. Iată rezultatele mai importante: simplu fete, cat. 11—13 ani, finala: Glara Karla (Dinamo) — Mihaela Gheorghiu (Dinamo) 6—0, 6—0; cat. 13—15 ani, semifinale: Mihaela Karla — Tribalski 6—4 6—3 ; Sanda Cio­golea — Irina Rădulescu 6—4 6—0 ; finala: Sanda Ciogollea (Olimpia) — Mihaela Karla (Dinamo) 6—2, 6—2; cat. 15—18 ani, semifinale: Manana Ciogolea — Stefania Trepcea 7—5, 6—1 ; Cornelia Năstase — Fischter­­man 6—1, 6—1 ; finala: Manana Cio­golea (Olimpia) — Cornelia Năstase (C.C.A.) 6—4, 3—6, 6—0. Simplu băieți, cat. 11—13 ani, finala: Ilie Năstase (C.C.A.) — Florin Emanoil (Dinamo) 6—1, 6—2; cat. 13—15 ani, finala: Costin Ionescu (Dinamo) — Popovici (C.C.A.) 7—5, 6—4 ; cat. 15—18 ani, semifinale: Mărmureanu — Guţu 7—5, 6—3; Burciu — Ungu­reanu 6—1, 6—2 • finala : Burci­­ (Olimpia) — Mărmureanu (Progresul) 6—1, 6—4. La sfîrşitu­l întrecerii lor, comisia oră­şenească de tenis Bucureşti a împăr­ţit câştigătorilor premii constînd din racordare, mingi şi diplome ieri a început o altă competiţie de tenis, de data aceasta în organizarea clubului C.C.A., la care iau parte majoritatea tenismenilor fruntaşi din Capitală, precum şi Juhasz de la Pe­­­troşani. La fete nu participă Her­mina Brenner, dar în schimb sunt prezente la „start“, (pe lîngă Julietai Namian, Ecaterina şi Eleonora Rou­şianu, Lia Doboşiu) Eva Stăncesai şi Rodica Andriescu. Pină acum s-au înregistrat urm­a­­toarele rezultate mai interesantei, simplu bărbaţi, turul I: Marin Vi­zim — Cruceanu 6—0, 6—1 ; Mărimu­­reanu — Guţu 6—4, 6—2 ; Juhasz Kegre Bulat 6—3, 6—2; Slapciu •— Schmidt 8—6, 6—4. Concursul are loc în fiecare zi pîria, la 15 februarie inclusiv, între oreleț, 15—20 în sala G.C.A. din calea Pierti­nei nr. 114,

Next