Sportul Popular, februarie 1959 (Anul 14, nr. 3350-3365)
1959-02-09 / nr. 3354
In Valea Jiului o interesantă competiţie de lupte ! Sportivii dinn Petroşani şi Hunedoara se pregătesc să întîmpine ziua de 16 februarie printr-o interesantă competiţie de lupte. Este vorba de întîlnirile care vor avea loc în zilele de 14—15 februarie, la Petrila între reprezentativele de juniori ale şcolii sportive de elevi din Petroşani şi clubului Corvinul Hunedoara şi în acelaşi timp între selecţionatele de seniori ale asociaţiei Utilajul Petroşani şi Clubului Corvinul Hunedoara. Fiecare echipă va avea cîte 10 sportivi deci în total vor lua parte la această dublă întîlnire un număr record de 40 luptători. Competiţia va avea loc la Petrila, unde a fost amenajată o nouă sală. In planul de muncă al şcolii sportive de elevi din Petroşani figurează deplasări şi în alte localităţi ale Văii Jiului ca Aninoasa, Lupeni, Vulcan, Uricani, etc., pentru întîlniri demonstrative.■ STAICU BALOI L corespondent La Predeal, o cupă specială pentru schiori Ca în fiecare an sportivii regiunii Stalin întimpină ziua de 16 februa- ]rie cu numeroase manifestaţii sportive. Printre ultimele competiţii un loc de frunte îl ocupă şi "Cupa Predeal" organizată de Comisia regională de schi. întrecerea este rezervată schioarelor şi schiorilor neclasificaţi sau celor care au obţinut categoria IlI-a, şi se va desfăşura la probele coborîre, slalom special şi fond în zilele de 14—15 februarie a.c. Coborârea are traseu pirtia Clabucetul Taurului, iar slalomul special panta de sosire a aleiaşi pîrtii. La fond, băieţii vor parcurge 5 km, iar fetele 2 km., plecă,rile dîndu-se din faţa cabanei iar linia de sosire fiind pe pîrtia Clăbucetul Taurului. La această competiţie populară vor participa pe bază de invitaţii numeroase loturi de asociaţii sportive formate din cîte 11 participanţi: 3 băieţi şi 2 fete la probele alpine şi cîte 3 băieţi şi 3 fete la fond. Această întrecere vine să completeze frumosul program de activitate al comisiei regionale de schioare în sezonul actual duce o muncă susţinută pentru angrenarea maselor de sportivi în practicarea schiului. C. GRUIA corespondent Concurs popular de schi şi la Vatra Dornei Pe pîrtiile din împrejurimile localităţii Vatra Dornei a avut loc sîmbătă şi duminică o competiţie de schi la care au participat peste 70 de concurenţi din regiunea Suceava. Această întrecere, închinată zilei de 16 Februarie, a dat următorii cîştigători: 15 km. fond seniori Traian Ciofu, 10 km. fond juniori Şt. Pali, 10 km. fond senioare Iulia Grigoraş, slalom seniori Virgil Lipeţchi, slalom juniori Ilie Viorel, coborîre seniori Virgil Lipeţchi, coborîre juniori loan Ursache, toţi din Vatra Dornei. Ştafeta 4x10 km. (seniori) a revenit schiorilor din Vatra Dornei, iar cea de 4x10 km. (juniori) a revenit reprezentanţilor Câmpulungului. C. TOPALA corespondent Întreceri sportive in cinstea zilei de 16 FebruarieAcolo unde se construiesc ambarcaţiile sportive... O vizită la I. F.I. L. Reghin Dacă poposeşti laReghin,este greu să rezişti tentaţiei de a face tiuită la întreprinderea:• forestieră de prelucrarea lemnului, a cărei nomenclatură prescurtată I.F.L. a devenit, cunoscu-tă de mulţi aici nu numai sportivilor români, dar şi multor specialişti de peste hotare. Este ştiut că această întreprindere din Reghin are preocupări care se extind neîncetat, de la viorile itiri ce însoe mai apreciate "de muzicanţii "noştri pină la "planoarele care de aci iau drumul nemărginit ăl înalţimitor. Dar, incontestabil-"că reputaţia produselor I.F.I.L. au făcut-o tot produsele din domeniul sporturilor nautice, ambarcaţiile cu sau fără pinze. Elegantele, sau suplele schituri, fragilele caiace, „sensibilele“ canoe, sau velele mai multor clase, toate poartă amprenta unei munci colective pricepute şi ingenioase, plină de pasiune. In toate secţiile te întimpină mirosul pregnant al feluritelor esenţe de lemn care sunt modelate atit de iscusit de miinile harnicilor meșteri. Intr-un atelier îl intilnim pe tinărul inginer Cristian Porumboiu, preocupat de realizarea primelor bărci cu pinze de clase superioare pe care le va produce in curînd întreprinderea. Scheletele viitoarelor vehicule eoliene încep să fie îmbrăcate sub ochii noștri, iar calculele şi măsurătorile ce se fac intr-una vor asigura viitoarelor nave linia cea mai plăcută dar totodată şi cea mai practică. — S-au mai lucrat la dvs. ambarcaţii cu pînze ? — Desigur, foarte multe. Pe porţile întreprinderii noastre au ieşit zeci .ţî zeci de iole şi snaipuri. De data aceasta încercăm însă să dăm sportivilor noştri veliere mai ample, care sunt familiare tuturor competiţiilor internaţionale importante. Este vorba de ambarcaţiile denumite Finn şi F’D sau „Olandezul zburător“ cum li se mai spun. Să sperăm ca noile noastre produse vor fi apreciate de specialiştii sporturilor nautice şi că prin ajutorul lor vom înregistra succese tot mai mari şi în iahting. Aceasta ar fi de altfel cea mai frumoasă răsplată pentru strădaniile pe care le depunem aci. Am mulţumit inginerului Porumboiu pentru noutăţile furnizate si ne-am intreptat către un alt atelier unde amdescoperit o veche cunoştinţă, maistrul Varga. Discuţia cu el a fost foarte interesantă. Am aflat astfel de eforturile ce se fac aci pe linia obţinerii unor produse de bună calitate şi a unor serioase economii. Iată de pildă un exemplu. Pină nu de mult pentru construirea schiturilor, caiacelor sau canoelor se importau esenţe scumpe din străinătate ca mahonul şi cedrul. Azi, lemnul de molid din pădurile ţării noastre înlocuieşte cu succes esenţele străine. Dar preocuparea pe această linie se constată nu numai la realizarea ambarcaţiilor ci şi la alte materiale sportive, ca rachetele pentru tenis de cîmp, crosele pentru hochei pe iarbă şi gheaţă, care sunt confecţionate din frasin, ulm sau arţar. Astfel, maistrul Petre Bunuş a adus o însemnată îmbunătăţire privind calitatea croselor făcîndu-le mai elastice şi mai rezistentă prin introducerea unei lamele în minere. Dar cea mai frumoasă realizare a lui Petre Bunuş, aşa cum ne-a arătat maistrul Varga, este prototipul de ara romînesc. Este suficient să arătăm că, la proba de control s-au tras zece mii de săgeţi cu un asemenea arc, care a rezistat nu numai acestei extreme solicitări ci şi unui unghi de îndoire foarte accentuat. De altfel, arcul a şi fost dat să fie produs în serie. La fiecare, maistrul Varga a ţinut, să ne facă cunoştinţă şi cu fiul său Ladislau, care a moştenit de la tatăl aceleaşi pasiuni: dragostea pentru Hm* ptârie şi... fotbal. (Foto text: L Mihaică) Suplele schituri sunt îmbrăcate cu grijă şi pricepere de un colectiv harnic de muncitori printre care... fotbaliştii din echipa Partizanul Reghin, Mihai Constantinescu, Ellek, Marosi si Gerhard Doniak Sporturile aviatice pe drumul afirmam Fiecare tînăr care iubeşte sportul îşi are, desigur, preferinţele sale. Unii se îndreaptă încă de mici spre terenurile de fotbal, alţii vor să pătrundă în tainele boxului, unii iubesc motociclismul, alţii sporturile nautice. Ei bine, dacă s-ar face un sondaj, s-ar vedea că un important număr de tineri s-au îndreptat în cursul anului 1958 spre porţile terenurilor sportive aviatice. Sporturile aviatice, care cer curaj şi îndemînare, au reuşit să atragă în cursul anului trecut — mai mult decit în alţi ani — numeroşi tineri. Numai în cadrul sectoarelor de zbor cu motor au fost formaţi peste 150 tineri dornici să se avînte spre înălţimi. Paraşutismul — o adevărată şcoală a curajului — a fost „asaltat" de un mare număr de tineri şi tinere care au obţinut aproape 300 brevete. La rîndul său, aeromodelismul a cucerit numeroşi sportivi, mai cu seamă în regiunile Cluj, R.A.M. şi oraşul Bucureşti. UN BILANŢ RODNIC Fără îndoială că paraşutismul ocupă locul I în clasamentul sporturilor aviatice în ordinea... preferinţelor. Spectatorii care au urmărit vara trecută la aeroportul sportiv de la Clinceni concursurile de paraşutism nu vor uita mult timp frumuseţea salturilor efectuate de tinerii noştri sportivi. In cadrul concursului internaţional de la Clinceni la care au participat paraşutişti sportivi din R. P. Bulgaria şi R.P.F. Iugoslavia, reprezentanţii noştri au ocupat locuri de frunte în clasamentul general individual, ca şi în cel pe echipe. Dar confirmarea adevăratei valori a paraşutismului nostru (îndeosebi a celui feminin) s-a făcut la campionatele mondiale de la Bratislava, unde două dintre reprezentantele noastre, Elena Băcăoanu şi Elisabeta Popescu au ocupat locurile I şi II în probe deosebit de grele. De altfel, în anul care a trecut, paraşutiştii noştri au corectat 12 recorduri republicane, dintre care, cel realizat de Ion Roşu în proba de salt de la 1000 m, cu deschidere întîrziată, fiind de valoare mondială. Succesele paraşutismului sportiv din ţara noastră se datoresc în cea mai mare măsură faptului că el a devenit un sport cu adevărat de mase. Numai anul trecut, mii de tineri şi tinere au înfruntat primele emoţii, inerente oricărui începător. Ei au efectuat peste 4000 salturi cu teme variate: căderi libere, prelungite pină la 40—50 sec., aterizare la punct fix, menţinerea poziţiei, stil etc. — salturi ale căror rezultate au fost foarte bune. La turnurile de paraşutism au căpătat primele noţiuni teoretice şi practice aproape 1500 tineri din rîndul cărora vor fi selecţionate, fără îndoială, elemente de valoare. Dar, să ne oprim puţin asupra acestei probleme. Se ştie că în anul 1960, anii paraşutismului mondial se vor întîlni din nou, de data asta, probabil în R. P. Bulgaria, ţară care şi-a depus candidatura pentru eganizarea celei de a V-a ediţii a campionatului mondial. Sportivii români vor fi, desigur, prezenţi şi la această mare confruntare a paraşutismului. Ei au o obligaţie morală, aceea de a apăra şi întări prestigiul cîştigat la Bratislava. De aceea se impune pregătirea temeinică, din vreme, a sportivilor noştri, sub conducerea unui antrenor cu înaltă calificare. Atenta îndrumare a acestora de către instructori de paraşutism încercaţi va da posibilitatea ca înaintea campionatului mondial să se facă o selecţie justă a celor mai buni. In toate acestea, prezenţa unui antrenor bine pregătit, care să coordoneze întreaga activitate a paraşutismului, ar avea — după părerea noastră — o influenţă pozitivă asupra întregului proces de instruire şi antrenament. Pentru că situaţia actuală, în care nu este prevăzut un antrenor al lotului republican, ni se pare nejustă, mai ales că pe plan internaţional, paraşutismul este cea mai dezvoltată ramură sportivă aviatică. SATISFACŢII CARE PUTEAU FI şi MAI MARI Clnd vorbim despre sporturile aviatice, ne vom gîndi, fireşte, şi la planorism, care ocupă un loc important în rîndul acestora. De altfel, în fiecare an, planorismul — ca oricare alt sport — are prevăzut un campionat republican în cadrul căruia își dispută întîietatea numeroși sportivi. Anul trecut, de pildă, campionatul republican de zbor fără motor a avut și un caracter internaţional, la concurs fiind invitaţi să participe şi cîţiva planorişti din R. P. Ungară. Rezultatele se cunosc. Succesul categoric obţinut atunci de planoriştii români a demonstrat valoarea ridicată a sportivilor noştri şi, fireşte, superioritatea materialului nostru de zbor. De altfel, atît la planorism cît şi în cadrul celorlalte sporturi aviatice (paraşutism, zbor cu motor sau aeromodelism) s-au folosit cu succes multe materiale de construcţie romînească, apreciate de specialiştii străini. Planoarele de construcţie indigenă I.S.-3 şi I.S.-3, folosite în cadrul concursului (de care vorbeam mai sus) au dat deplină satisfacţie, dovadă fiind cele 6 recorduri republicane (unele dintre ele foarte valoroase) doborîte cu acest prilej. Se cuvine să amintim că, tot anul trecut, doi dintre planoriştii noştri de frunte — Gh. Gîlcă şi Gh. Petrovici — au obţinut rezultate excepţionale. Primul a făcut o tentativă de record încununată de succes, pe distanţa de 300 km. ţel fix, care îi dă dreptul să obţină insigna de aur cu diamant a Federaţiei Aeronautice Internaţionale. Celălalt realizînd o viteză de peste 60 km la oră în proba de distanţă (260 km) cu ţel fix dusîntors, a obţinut cea mai bună performanţă republicană la această probă. Iată deci atribute care dovedesc că planorismul nostru a atins un nivel superior. Cu toate aceste succese, se poate afirma că, în general, planorismul nu a progresat în măsura aşteptată, că acesta nu are încă un caracter de mase. Un mănunchi de sportivi încercaţi ca Mircea Finescu, Gh. Gîlcă, Gh. Petrovici, Ovidiu Popa, cu vechime în practicarea acestui sport, continuă să deţină cu autoritate multe recorduri ale ţării. Aceasta dovedeşte că, deocamdată, ducem lipsă de elemente tinere şi valoroase, că în cadrul sectorului de zbor fără motor din Aeroclubul Central, problema descoperirii şi promovării acestora nu a stat îndeajuns în atenţia forului respectiv. ZBORUL CU MOTOR ... „NECUNOSCUTA“ Intr-adevăr, puţini sunt cei care urmăresc activitatea acestui sport. Nu este mai puţin adevărat că şcolile de zbor cu motor de pe cuprinsul ţării, avînd unele condiţii obiective, cu greu pot satisface numeroasele cereri aletinerilor de a deveni piloţi sportivi. ...DAR AEROMODELISMUL SE POATE PRACTICA IN MASE Această ramură sportivă, multă vreme neexplorată decit într-un cerc restrîns, îşi cere tot mai mult dreptul la viaţă. Astăzi, încurajat, aeromodelismul are toate posibilităţile de a se maturiza, de a se dezvolta calitativ. Este timpul ca acest sport, care dezvoltă gîndirea şi puterea de creaţie în domeniul tehnicii aeronauticii — să fie practicat pe o scară mult mai mare pentru că, situaţia actuală, în care, la fiecare concurs intern sau internaţional sîntem nevoiţi să prezentăm cu mici excepţii — aceeaşi echipă, aceiaşi aeromodelişti, ni se pare nefirească. Iniţiativele timide ale aerocluburilor regionale de la Iaşi, Tg. Mureş, Bucureşti sau Bacău merită să fie extinse în întreaga ţară, pentru ca şi această ramură sportivă aviatică să devină un sport cu adevărat de mase. R. CALARASANU Turul Egiptului (Urmare din pag. 1) Fiind scurtă, etapa a permis alergătorilor să accelereze ritmul de rula şi să facă mai multe tentative de evadare. Cicliştii romîni — şi în special Ion Vasile — au fost tot timpul printre animatori. Ei au participat la toate acţiunile. In ciuda acestor hărţuieli, la sprintul final, disputat la Ghiza pe platoul din faţa marilor piramide, s-a prezentat un lot numeros de rutieri. Ion Vasile l-a urmărit atent pe alergătorul sovietic Etcenko şi a reuşit să-şi asigure o poziţie bună pentru disputa cu acesta. Finalul a dat cîştig de cauză alergătorului sovietic care — mai bun sprinter — s-a clasat pe primul loc. Clasamentul etapei : 1. Etcenko (U.R.S.S.) 2 h 39:58 (timp cu bonificaţie 2 h 38:58) ; 2. Ion Vasile 2 h 39:58 (timp cu bonificaţie 2 h 39:28) ; 3. Braune (R.D. Germană) 2 h 39:58 ; 4. Müller (R.D.G.) ; 5. L. Zanoni; 6. Hiev (R.P. Bulgaria) ; 7. Gh. Şerban-Rădulescu — toţi în acelaşi timp cu Braune. In clasamentul pe echipe al etapei, pe primul loc s-a clasat formaţia Uniunii Sovietice, iar pe locul II cu acelaşi timp la reprezentativa R.P. Romîne. In clasamentul general individual conduce alergătorul sovietic Alexei Petrov (deşi în etapa a V-a a pierdut 4 min. faţă de plutonul fruntaş.) cu timpul de 20 . 04:42, urmat des Löffler (R.D. Germană) la 1 minn.09 sec. Etcenko (U.R.S.S.) la 5.471 Ion Vasile se află pe locul VI la 9.431 de lider. In clasamentul general pe echipe conduce R.D. Germană urma-tă de U.R.S.S., R.P. Bulgaria, R.R. Română, Grecia, R.A.U. şi Irak. Etapa a Vl-a, desfăşurată ieri pe ruta Ghiza—Suez (prin Cairo), a fost cîştigată de ciclistul Pluskat (R.D. Germană) cu timpul de 3 h. 12:08. In acelaşi timp cu el au sosit alţi 25 alergtori. In acest grup masiv se aflau şi toţi alergătorii romîni. Această etapă n-a influenţat clasamentele generale. Liderul clasamentului general individual continuă să fie ciclistul sovietic Alexei Petrov, iar rutierul român Ion Vasile se mentine pe locul VI. In clasamentul general pe echipe conduce R.D. Germană, echipa R.P. Romîne ocupînd locul IV. Astăzi se desfășoară etapa a VII-a pe ruta Suez — Ismailia. Intensă activitate competiţională la tenis Şi ultimele două zile ale competiţiei de tenis „Gupa 16 Februarie" rezervată copiilor şi juniorilor bucureşteni , au oferit meciuri viu disputate, în care micuţii jucători au luptat cu toată ardoarea pentru a ieşi victorioşi. In general, concursul a corespuns aşteptărilor, evidenţiind o serie de elemente cu frumoase perspective. Aici am dori să remarcăm faptul că pe lîngă învingători şi mulţi dintre cei învinşi au lăsat să se întrevadă posibilitatea de a deveni într-un viitor mai îndepărtat cadre de nădejde ale tenisului nostru, învingătorii probelor îşi datorează succesele lor unor lovituri de serviciu puternice şi bine executate, precum şi faptului că au venit mai des la fileu unde au încheiat acţiunile prin voieuri. Iată rezultatele mai importante: simplu fete, cat. 11—13 ani, finala: Glara Karla (Dinamo) — Mihaela Gheorghiu (Dinamo) 6—0, 6—0; cat. 13—15 ani, semifinale: Mihaela Karla — Tribalski 6—4 6—3 ; Sanda Ciogolea — Irina Rădulescu 6—4 6—0 ; finala: Sanda Ciogollea (Olimpia) — Mihaela Karla (Dinamo) 6—2, 6—2; cat. 15—18 ani, semifinale: Manana Ciogolea — Stefania Trepcea 7—5, 6—1 ; Cornelia Năstase — Fischterman 6—1, 6—1 ; finala: Manana Ciogolea (Olimpia) — Cornelia Năstase (C.C.A.) 6—4, 3—6, 6—0. Simplu băieți, cat. 11—13 ani, finala: Ilie Năstase (C.C.A.) — Florin Emanoil (Dinamo) 6—1, 6—2; cat. 13—15 ani, finala: Costin Ionescu (Dinamo) — Popovici (C.C.A.) 7—5, 6—4 ; cat. 15—18 ani, semifinale: Mărmureanu — Guţu 7—5, 6—3; Burciu — Ungureanu 6—1, 6—2 • finala : Burci (Olimpia) — Mărmureanu (Progresul) 6—1, 6—4. La sfîrşitul întrecerii lor, comisia orăşenească de tenis Bucureşti a împărţit câştigătorilor premii constînd din racordare, mingi şi diplome ieri a început o altă competiţie de tenis, de data aceasta în organizarea clubului C.C.A., la care iau parte majoritatea tenismenilor fruntaşi din Capitală, precum şi Juhasz de la Petroşani. La fete nu participă Hermina Brenner, dar în schimb sunt prezente la „start“, (pe lîngă Julietai Namian, Ecaterina şi Eleonora Rouşianu, Lia Doboşiu) Eva Stăncesai şi Rodica Andriescu. Pină acum s-au înregistrat urmatoarele rezultate mai interesantei, simplu bărbaţi, turul I: Marin Vizim — Cruceanu 6—0, 6—1 ; Mărimureanu — Guţu 6—4, 6—2 ; Juhasz Kegre Bulat 6—3, 6—2; Slapciu •— Schmidt 8—6, 6—4. Concursul are loc în fiecare zi pîria, la 15 februarie inclusiv, între oreleț, 15—20 în sala G.C.A. din calea Piertinei nr. 114,