Sportul Popular, decembrie 1966 (Anul 21, nr. 5141-5167)

1966-12-10 / nr. 5149

• Meciul de miercuri de la Tel Aviv a prilejuit debutul in echipa naţională a incă doi piteş­­teni: Naghi şi C. Radu. Cu ei, numărul fotbaliştilor din oraşul de pe Argeş care au îmbrăcat, anul acesta, tricoul naţionalei a crescut la patru: DOBRIN, BARBU, NAGHI şi C. RADU. Iată o performanţă remarcabilă a echipei piteştene, demnă de tot respectul. Să amintim aici şi nu­mele antrenorului care i-a „tri­mis“ în echipa naţională: ŞTE­FAN VASILE. • C.F.R. TIMIŞOARA, o sur­­priză plăcută din multe puncte de vedere. Această echipă a tinere­ţilor noastre a cunoscut tragedia căderilor, ajungînd pînă la sub­solul categoriei C. Dar a ieşit apoi învingătoare, autodepăşin­­du-şi condiția. I-am văzut pe ti­mişoreni, duminică, la Tg. Mu­reş, „bălindu-se pentru şefia se­riei a H-a a categoriei B. Au făcut-o cu eleganță, cu talent, cu... argumente fotbalistice de cea mai bună calitate. Iată cîte­va nume, din actuala generaţie a C.F.R.-ului, care merită să fie ţinute minte: MAFA, CALININ, SECELEANU, BONCAU, TA­TAR... • PAVLOVICI : „La A.S.A. Tg. Mureş am gustat din nou li­coarea dulce a succesului. Trăiesc, acum, sentimentul omului care a ieșit la... suprafață". . • CHIMIA SUCEAVA a ter­minat turul campionatului pe pri­mul loc al seriei întii a cate­goriei B. Mai frumos decit în orice vis! La Suceava e veselie mare! Gîndurile mele se întorc, însă, la dr. VASILE FR1NCU­­LESCU, despre care scriam cu luni în urmă, la această rubrică, că e unul dintre cei mai visători oameni din cîţi am cunoscut. El i-a adus pe suceveni din „C“ în „B“, iar la începutul toamnei „ve­dea“ pentru echipa sa locul pe care-l deţine acum. VALENTIN PAUNESCU I* Ea B. S. Pentru SPORT şi EXCURSII, putefi închiria MATERIAL şi ECHIPAMENT SPORTIV de bună calitate la CENTRUL DE ÎNCHIRIERE de la STADIONUL REPUBLICII ii— Str. Puţul cu apă rece nr. 59 — Hanorace, pantaloni-schi, pu­lovere, rucsacuri, ochiuri, bocanc! pentru schiuri, ghete cu patine 5. a. Pentru excursii fi tabere de iarnă, închirierile de materiale fi echi­pament sportiv se pot face fi prin virament. Centrul este deschis între orele 9—13 și 15—19, zilnic, în afară de duminică. CE PĂRERE AVEŢI DESPRE PRIMA PARTE A CAMPIONATULUI? ANCHETA NOASTRĂ turului, remarcindu-se formaţiile Dinamo Piteşti, Steaua, Universitatea Craiova şi Universitatea Cluj...* Zilele trecute, ne-am adresat unor specialişti ai F.R. Fotbal şi unor antrenori ai echipelor din categoria A, solicitîndu-le părerea asupra jocului prestat de echipele noastre în această toamnă, noutăţilor tactice ieşite în evidenţă, pregătirii tehnice şi fizice a fotbaliştilor noştri, ca şi asupra altor aspecte reieşite din desfăşurarea primei jumătăţi a campionatului categoriei A. Publicăm astăzi primele răspunsuri. Totodată, aşteptăm atît de la specialişti şi antrenori, cît şi de la iubitori ai fotbalului păreri referitoare şi la alte probleme ridicate de această parte a competiţiei. Faţă de anul trecut, o creştere valorică JEAN LAPUŞNEANU, antrenor federal . După p.V­rerea mea, valoarea jocului prestat in acest tur de campionat de echipele din categoria A a fost mai bună decit în prima jumătate a campionatului tre­cut. Din datele statistice pe care le deţinem la fe­deraţie rezultă că din cele 88 de jocuri disputate mai mult de jumătate au căpătat calificativul „satisfăcă­tor“ ; calificativul „bun” a fost atribuit unui număr de 20 de meciuri, iar alte 8 au primit calificativul „foarte bun”. RED. Un calcul sumar ne arată că din 3 meciuri, unul a primit calificativul „bun” sau „foarte bun“. Sînteţi mulţumit de acest raport ? J. LAPUŞNEANU : Faţă de alţi ani, desigur că sunt mulţumit. Dar în legătură cu comportarea echipelor noastre consider că mai trebuie înlăturate o serie de deficienţe şi anume : a) formaţiile noastre aplică încă prea rigid aşezarea cu 4 fundaşi. Jucătorii sunt prea legaţi de posturile din echipă, nu au încă lim­pezite unele idei în ceea ce priveşte tactica jocului în viteză, pe extreme, cu pregătirea atacului la mij­locul terenului; b) pregătirea tehnică a fotbaliştilor noştri nu este suficientă. Mă gindesc la faptul că în tehnica celor mai mulţi dintre jucătorii noştri lip­sesc încă fineţea şi precizia. Să mă limitez la două procedee, care fac parte din „abecedarul*« fotbalistu­lui începător : stopul şi pasa. In turul campionatu­lui am văzut destul de multe stopuri nereuşite şi pase care ajungeau cu precizie... la adversar. Deci tehnică, tehnică şi iar tehnică! ; c) nu toţi fotba­liştii au pregătirea atletică necesară capabilă să le permită succesul in lupta pentru balon, în proteja­rea lui sau în deposedarea adversarului de minge. In ceea ce priveşte rezistenţa specifică pentru a sus­ţine jocuri in tempo ridicat pe toată durata celor 90 de minute, se poate spune că ea incă lasă de dorit; d­­in sfîrşit, este vorba de faptul că mulţi dintre jucătorii noştri nu depun toată silinţa pentru o pregătire cît mai bună sau, ceea ce cîştigă la orele de antrena­ment pierd după aceea pentru că nu duc o viaţă sportivă. Legat de acest aspect mai este şi lipsa unei pregătiri psihologice adecvate. Nu de puţine ori i-am văzut pe fotbaliştii noştri timoraţi la gindul că vor da replica unor cunoscute echipe de peste hota­re.. Este drept, in 1966 această maladie a început să se vindece, dar urmele ei încă se mai observă uneori. Numai printr-o muncă perseverentă a antrenorilor noştri in orele de pregătire şi cu contribuţia nemij­locită a jucătorilor, sperăm ca in perioada pregăti­toare a returului să fie înlăturate aceste lipsuri. Do­resc lucrul acesta pentru ca echipele din categoria A să se prezinte în retur cu o pregătire superioară ce­lei manifestate in prima jumătate a acestui campio­nat, pregătire care să asigure fotbaliştilor o formă sportivă superioară şi, implicit, echipa naţională să se prezinte în sezonul următor cu şanse sporite în meciurile cu reprezentativele Italiei şi Elveţiei, iar echipa noastră olimpică să se califice pentru turneul final din Mexic. „Turul a avut două perioade distincte" ANGELO NICULESCU, antrenor la Dinamo Bucureşti: Cea mai importantă constatare a pri­mei jumătăţi a întrecerii este că ea a avut două perioade distincte din punct de vedere valoric. La început în cîteva etape meciurile au fost de un nivel mediocru, datorită faptului că echipele nu au folosit în mod judicios perioada de vară. A fost deci o deficienţă de instruire, de care nici Dinamo Bucureşti nu a scăpat. Cam de prin e­­tapa a VII-a, meciurile au început să­ crească în valoare, echipele s-au arătat în progres, iar în final unele partide au fost de o calitate foar­te bună. Pe acest drum a mers şi Dinamo Bucu­reşti, echipă pe care o antrenez împreună cu colegul meu Traian Ionescu. Am scăpat titlul de campioană de toamnă, datorită arbitrului cra­­iovean Octavian Comșa, care nu ne-a acordat la Arad, în meciul cu U.T.A., două goluri, după părerea mea perfect valabile. Și fiindcă a venit vorba de conducătorii jocurilor, vreau să arăt că în această toamnă „cavalerii fluierului“ s-au comportat totuşi mult mai bine decit în sezo­nul trecut. Calificativele „corect şi autoritar", „bine* sau „foarte bine", au fost mai numeroase decit „insuficient* sau „slab*. In felul acesta, arbitrii şi-au adus şi ei contribuţia la creşterea calitativă a multor jocuri. Şi consider că dacă fotbaliştii s-ar ocupa mai mult de desfăşurarea jocului şi nu de... încercarea de a corecta deci­ziile arbitrilor, aceştia şi-ar îndeplini şi mai bine rolul lor. Turul campionatului a mai ară­tat că echipele noastre desfăşoară un joc mult mai elastic, că s-au descătuşat — intr-o măsură mai mare — de încorsetarea din campionatele trecute, că în meciuri au apărut pe lingă tac­tica generală a echipei şi tactici individuale, ale jucătorilor. Ceea ce înseamnă că a crescut ni­velul de gindire tactică. Toate la un loc ne dau speranţa că în retur vom viziona jocuri şi mai bune. Vreau să arăt încă un lucru: se face tot mai vizibilă influenţa ultimului turneu final al campionatului mondial de fotbal. Este vorba atît de învăţămintele pe care le-au tras — şi le-au aplicat la echipele lor — antrenorii prezenţi la marea întrecere din Anglia, cît şi de influenţa transmiterii la televiziune a meciurilor de la „mondiale". Astfel, a fost influenţat într-o mare măsură atît sistemul de joc cît şi tactica pro­­priu-zisă, adueîndu-se contribuţii substanţiale din acest punct de vedere (este vorba de organiza­rea jocului în atac şi în apărare, de aplicarea sarcinilor duble, adică un apărător să ştie să joace şi în atac, iar un atacant — şi în apăra­re). Dintre jucători, mi-a plăcut în mod deosebit Dobrin. Are o tehnică excelentă. Dar ceea ce îl măreşte valoarea e faptul că procedeele tehnice folosite de el au conţinut tactic. In plus, are iniţiativă creatoare în cadrul jocului. De ase­menea, îl remarc şi pe Radu Nunweiller, pe acelaşi profil. E clar, nu? NICOLAE PETRESCU, antrenor federal: „Tu­rul campionatului categoriei A - 11 asemăn cu cel din anul precedent prin faptul că a avut un început slab şi un finiş bun. Jocurile au devenit dinamice şi spectaculoase spre sfîrşitul „Rapid ? Un singur joc bun !" VALENTIN STANESCU, antrenor principal la Ra­pid Bucureşti : jDa, este adevărat că în acest cam­pionat echipele noastre s-au pus pe picioare ceva mai greu decit in celelalte ediţii ale competiţiei. De ce ? Pentru că intre campionatul 1985—1966 şi cel actual pauza a fost foarte mică. De pildă, jucătorii de la Rapid au disputat ultima lor partidă din sezonul tre­cut la 21 iulie , cel de al doilea meci cu Farul Con­stanţa în finala „Cupei balcanice”. Or, la 21 august s-a disputat prima etapă a noului campionat. Ce să faci mai întii in 30 de zile ? Refacerea forţelor fizice ale jucătorilor după un sezon întreg, sau pregătire pentru noua competiţie ? Fotbaliştii de la Rapid au avut o pauză efectivă de 10 zile, dar dacă ştiam din timp că noul campionat va începe la 21 august, nu le dădeam nici o zi liberă. De aceea, Rapid — pă­rerea mea este că şi celelalte echipe — a început campionatul slab pregătită. Cred că ar fi tine ca intre două campionate să existe o pauză mai mare, care să dea posibilitatea odihnei şi refacerii jucă­torilor accidentali, ca şi asigurării unei pregătiri bune. A doua chestiune de mare importanţă este aceea a Întreruperilor campionatului, mult prea nu­meroase. Cauza întreruperilor : pregătirile echipei reprezentative. Fireşte, dorim cu toţii ca naţionala României să fie cît mai bine pregătită, să înregis­treze rezultate dintre cele mai frumoase, dar eu cred că acordîndu-se antrenorilor de la cluburi mai multă încredere şi, în acelaşi timp, FACINDU-I DIRECT RĂSPUNZĂTORI DE PREGĂTIREA JUCĂTORILOR DIN LOT, se vor putea limita aceste întreruperi ale campionatului, atît ca număr, cit şi ca durată An­trenorii care nu vor prezenta jucătorii de lot în forma maximă la data cerută să fie sancţionaţi. Deci, existînd mai multă cursivitate in desfăşurarea cam­pionatului jocurile vor fi mai bune, selecţia s-ar face mai uşor, iar pregătirile echipei reprezentative ar fi mult uşurate. Un alt aspect, care a ieşit foar­te mult in evidenţă in acest campionat şi pe care ii consider de bun augur, este acela că echipele din­­ provincie au început să aibă o valoare care le face să se întreacă de la egal cu echipele bucureştene, a­­flate ani de-a rindul in lupta directă pentru titlul de campioană a ţării şi pentru celelalte locuri fruntaşe­­ in ierarhia fotbalului nostru. Dacă pînă acum o­­ serie de meciuri disputate in provincie erau destul­ de uşoare pentru formaţiile din Capitală, acum nu mai poate fi vorba de aşa ceva. Mă refer în special la partidele care au loc la Piteşti, la Craiova, la Petroşeni, Constanţa şi Arad. Lucrul acesta trebuie să ne bucure Este un mare pas înainte pe calea creşterii calitative a fotbalului nostru“. RED: Ce jucător v-a impresionat in această primă jumătate de campionat ? V.S. : Nici unul ! După părerea mea, nici un jucă­tor nu a atins o formă maximă pe o durată mai mare. Aşa se explică şi Inconstanţa echipelor, care azi reuşesc un joc valoros, iar peste trei zile pierd categoric, ca urmare a unui fotbal de slabă calitate. Parcă nici n-ar fi aceiaşi jucători. De altfel, soco­tesc că Rapid a reuşit în acest campionat un singur joc bun : cel cu Steaua. Celelalte „ modeste”. Cauzele unor accidentări Dr. DUMITRU TOMESCU: Vreau să fac o singură remarcă, bineînţeles, din punct de ve­dere medical: numărul foarte mare de acciden­­tari. Cauza este una singură: pregătirea fizici deficitari dinaintea campionatului. De alt­fel, după părerea mea, doar spre sfirşit echi­pele au început să se mişte mai bine şi aceasta pentru că, pe parcurs, s-a îmbunătăţit şi pre­gătirea fizică. Poţi să ai o tehnică fără cusur şi un­­ochi­ de mare tactician, dar In van sini toate acestea dacă nu ai pregătire fizică. ★ Ar fi prematur să tragem acum concluzii, pentru că... ancheta noastră este abia­­ început. O vom face după ce vom publica și alte răspunsuri. anchetă realizată de C. MANTU M. TUDORAN BILETELE DE LA CUPLAJUL DE FOTBAL AMINAT RAPID - PETROLUL SI STEAUA - FARUL RAMIN VALABILE. I.E.B.S. anunţă că biletele seria 43, Stadionul „23 August", care au fost vîndute pentru cuplajul de fotbal Rapid — Petrolul și Steaua — Farul din 29 noiembrie a.c. (aminat) rămîn valabile pentru data la care F. R. Fotbal va reprograma jocurile. Pronosport • 1 -X-2 • V-ATI COMPLETAT BULETINELE PENTRU CONCURSUL DE MIINE ? Astăzi­­este ultima zi in care vă mai puteți depune buletinele pentru con­cursul Pronosport nr. 50 de mîine. Programul acestui concurs este com­pus numai din meciuri cu echipe ita­liene care sînt capabile să furnizeze orice surpriză. Deci, un concurs atractiv. Dăm mai jos programul concursului Pronosport nr. 51 de duminică 18 de­cembrie 1966, pentru a putea fi cunoscut din vreme de către participant­: I. Bologna—Brescia ; II. Foggia— Roma; Ilf. Lazio—Internazionale ; IV. Lecco—Spăl; V. Milan—Atalanta ; VI. Napoli—Cagliari ; VII. Torino—Fioren­­lina ; VIII. Venezia—Juventus; IX. Lanerossi—Mantova; X. Genoa—Vares­se ; XI. Messina—Potenza ţ XII. Pa­lermo—Sampdoria ; XII). Verona—Pa­dova. Pronosport PREMIILE CONCURSULUI PRONO­SPORT NR. 49 DIN 4 DECEMBRIE 1966 Premiul excepţional: 1 variantă de 75 000 lei (un autoturism Wartburg- Lux cu radio şi 29 700 lei numerar) ; categoria a II-a: 39,5 variante a 1 727 lei; categoria a IlI-a: 552,5 va­riante a 123 lei; categoria a IV-a: 3949,5 variante a 20 leu Report pentru fondul premiului minim 250 000 lei. Premiul excepţional a revenit par­ticipantului Apostolescu Nicu Va­lerian din Bucureşti. LOTO DIN 9 DECEMBRIE 1966 85 7­5 19 21 25 77 15 62 53 72 16 Fond de premii: 874 017 lei. Tragerea următoare va avea loc vineri 16 decembrie 1966, la Bucu­reşti. Rubrică redactată de Administrația de Stat Loto-Pronosport.

Next