Sportul Popular, iulie 1967 (Anul 22, nr. 5320-5346)

1967-07-14 / nr. 5331

Bătrînul, copilul şi mugurul VARIANTA VECHE Cică, un bătrîn îşi urcă nepotul pe m­ă­­gar şi pleacă la tîrg. Merg ei ce merg, şi pe drum întîlnesc un ne­nea.— Mai, afurisit co­pil ! face omul. _ El merge călare şi bătri­nul pe jos. Se da copilul jos, în­calecă bătrînul pe mă­gar şi pornesc din nou. Merg ei ce merg, şi pe drum... — Măi, hain la ini­mă trebuie să fie bă­­trînul ăsta ! exclamă o femeie. El merge călare şi pe bietul co­pil îl lasă să umble pe jos. încalecă amîndoi pe măgar, merg ei ce merg, şi pe drum... — Frumoasă treabă ! Ei să se simtă bine, că de sărmanul ani­mal puţin le pasă ! Se dau jos amîn­doi, merg ei ce merg, şi, pe drum... — Am mai văzut proşti, dar ca ăştia, nu ! Păi bine, oameni buni, voi pe jos şi ■măgarul, aşa, de unul singur ?... VARIANTA NOUA (Bătrînul, copilul şi spaţiul de joacă) Cică, un bătrîn îşi urcă nepotul pe un balansoar aflat în curtea comună a blocurilor D7 şi DlO de pe Mihai Bravu. Se joacă puştiul ce se joacă, şi pe la prînz scoate capul pe fereas­tră un nenea de la blocul Dl. — Măi afurisit co­pil ! face omul. El stă călare pe balansoar şi bătrînul îl aşteaptă în picioare. — Asta n-ar fi ni­mic ! intervine un alt locatar Dar cînd puş­tiul se dă „aţa-apa“ mai şi rîde ! — N-am rîs ! spune copilul. — Ba ai rîs ! Te-am auzit noi. Şi chestia asta ne deranjează !... Bătrînul îşi dă jos nepotul de pe balan­soar şi intră în casă. Cîţiva locatari din blo­cul D7 demontează ba­lansoarele şi vîrtelni­­ţele din acest spaţiu de joacă rezervat co­piilor şi transformă focul intr-un parc... liniştit. După o săptămînă, bătrînul îşi aduce din nou nepotul în curtea comună a blocurilor D10 şi Dl. Se plimbă ei ce se plimbă prin parcul.. liniştit şi pe la prînz scoate capul pe fereastră un lo­catar de la blocul DJO. — Măi, hain la inimă trebuie să fie bătrî­nul ăsta ! El se plimbă şi de copil puţin îi pasă. Ei, ce-ar fi dacă i-ar da şi puştiului o minge să se joace ?... Bătrînul îşi ia ne­potul de mină şi intră in casă. Cîţiva loca­tari de la blocul DJO amenajează ad-hoc un teren de volei. După cîteva zile îşi face apariţia pe teren bă­trînul cu nepotul, ne­potul cu o minge şi mingea cu alţi vreo 20 de puşti din cei peste 200 cîţi sînt în aceste două blocuri bucureştene. Se joacă mingea cît se joacă, şi pe la prînz... — Frumos ! ţipă o tanti din blocul DJ. Aici v-aţi găsit să voi jucaţi ? Sări, domne Popescu, coi ne trans­formă spaţiul dintre blocuri în stadion ."... Bătrînul îşi ia nepo­tul de mină şi intră în FOILETON casă. Domnul Popescu ia un topor şi sare cu el la minge Loveşte cu sete, dar balonul bine umflat, aruncă toporul cît colo. Ce e de făcut ? Peste cî­teva zile găseşte solu­ţia : face rost de 3—4 camioane de pămînt şi le trînteşte în mijlocul spaţiului de joacă şi sport al copiilor. Fără să ceară consimţămîn­­tul comitetului de lo­catari, fără să-i pese de joaca atîtor copii ! Trece un timp, pă­­mîntul adus se bătu­ceşte şi spaţiul de joa­că — alias parcul... li­niştit, atias terenul de sport — se transformă într-un semi-maidan. Vine, bătrînul cu ne­potul. Se plimbă el cît se plimbă, și pe la prînz... — Halal ! strigă un cetăţean de la fereas­tra blocului DIO. Am ajuns să facem educa­ţie copiilor pe mai­dan ! Ei, lasă, că ri­dic eu problema în comitetul de loca­tari !... Cetăţeanul ridică pro­blema, comitetul de locatari de la CJO ridică şi el problema la clubul sportiv ra­ional „23 August clu­bul sportiv raional... ridică două panouri frumoase de baschet şi le aduce în dar co­piilor din cele două blocuri. Explozii de bucurie ! In sfârşit, puştii de la Dl şi DlO vor avea un teren mo­dern de mini-baschet ! In două zile se nive­lează pâmîntul, vine şi bătrînul cu nepo­tul să dea o mînă de ajutor la montarea pa­nourilor, lucrează ei ce lucrează, şi pe la prînz... — Ce faci, omule ! răcneşte cineva de la Dl . — Mini-basch­et, răs­punde bătrînul. — Ei, da, puţină miș­care nu strică la reu­matismul dumitale. — Mini-baschet o să joace copiii ! — Mini-baschet o să joci dumneata ! Ești­­ liniştit, nu ţipi... — Mini-baschet o să facă copiii ! — N-o să facă mini­­baschet copiii, că o să facem noi mini... scan­dal ! A doua zi, panouri­le de baschet au fost aruncate undeva, la marginea terenului. Stau şi acum acolo. Cu inelele coşurilor rupte, (ca să nu se mai joace puştii !) şi cu perspectiva sumbră de a fi tăiat în bucăţi (cu aparatul de sudură ! a declarat dl. Popescu de la DJ) dacă vor fi montate. Tăieţi-le fraţilor ! In fond, copiii se pot juca şi pe scările blocurilor. Aşa cum i-am văzut : cu şeptari în mînă şi cu capse de pepsi-cola ! Adică, de ce dv — 2—3 loca­tari de la DJ — să vă sacrificaţi liniştea per­sonală pentru 231 de copii (i-am numărat !) care n-au unde să se joace. Să­ facă sport ? Fărîmaţi-le fraţilor ! Mini­-baschetul e un joc continuu de ţipe­te şi urlete ! Interve­niţi (aşa cum v-aţi lăud­uit şi la Sfatul popular raional „23 Au­gust“. Faceţi polemică­­aşa, frumos cum v-am văzut : cu mâinile în şolduri !) cu preşe­dintele comitetului de locatari, tov. Spiridon Hurezeanu, cu vice­preşedintele acestui co­mitet, tov. Vasile Stă­­nescu, cu noi, cu toţi vecinii de care sunt de acord ca puştii să aibă un loc de joacă şi sport ! Pronunţaţi-vă şi contra unor sporturi rămase în urmă ! Am şi eu însă o rugămin­te : nu spuneţi cauza rămînerii lor în ur­mă !... VASILE TOFAN In ultimii ani, viaţa oraşelor şi satelor patriei noastre cunoaşte prefaceri menite să le asigure un nivel tot mai ridicat de confort. Eforturile materiale ale statului pentru construirea de noi baze şi terenuri sportive sunt conjugate cu entuziasmul tineretului nostru, care doreşte să facă sport, să se joace, sa se recreeze în mod plăcut în aer liber. Prin aplicarea Hotărîrii Consi­liului de Miniştri privitoare la desfăşurarea acţiunii de întrecere patriotică între oraşe şi intre co­mune pentru înfrumuseţarea şi buna lor gospodărire, întrecere la care participă şi tineretul sportiv, au fost obţinute rezultate deosebit de frumoase în această direcţie. Astfel, un bun exemplu­­ oferă regiunea Oltenia unde a existat o colaborare fructuoasă între or­ganele UCFS şi U.T.C. După definitivarea planurilor gene­rale au fost extrase obiectivele cu caracter sportiv, la nivelul fie­cărei localităţi. S-au întocmit apoi planuri de acţiuni comune, concre­te şi grafice orare, pe baza că­rora s-a trecut la executarea lu­crărilor. Graficele prevedeau locul unde se desfăşurau acţiunile de minoră patriotică, organizaţia U.T.C. care asigura mobilizarea tineretu­lui, data şi orele de lucru, pre­cum şi asistenţa tehnică. Astfel de exemple mai pot fi date din re­giunile Bacău, Braşov, Iaşi şi al­tele. In oraşul Piatra Neamţ colaborarea dintre organele UCFS şi organele locale ale puterii de stat şi celelalte organizaţii de masă a dus la realizarea unui com­plex sportiv în perimetrul căruia au fost amenajate terenuri de vo­lei, baschet, handbal şi tenis de câmp, un bazin de înot, precum şi numeroase locuri de joacă pentru copii, prevăzute cu diferite insta­laţii fixe. O realizare care merită a servi drept model tuturor consiliilor re­gionale UCFS este lucrarea execu­tată în orașul Craiova: parcul sportiv recreativ pentru copii, care cuprinde terenuri de baschet, vo­lei, handbal, fotbal, porticuri de gimnastică, balansoare, leagăne, to­bogane, solarii etc., toate prevă­zute cu instalaţii fixe adaptate diferitelor categorii de vârstă. Avem însă nevoie în toate loca­lităţile de terenuri pentru sport şi locuri de joacă pentru copii. Contribuţia organelor UCFS la realizarea de multiple baze spor­tive simple trebuie să fie din ce în ce mai mare, şi aceasta nu în­seamnă o treabă prea grea. Des­făşurarea activităţii sportive cu larg caracter de masă nu necesi­tă amenajări şi dotări cu cele necesare cluburilor de performan­ţă. Practica ne-a arătat că reali­zarea de baze sportive simple este posibilă fără a necesita cheltuieli speciale. în raionul Muscel, regiunea Ar­geș, problema dezvoltării bazei materiale pentru activitatea spor­tivă constituie o permanentă preo­cupare a organului UCFS care, în colaborare cu organele locale ale puterii de stat, a reușit să amena­jeze baze sportive in majoritatea comunelor din raion, plecînd de la principiul ca fiecare localitate să-și aibă o bază sportivă proprie. Intr-un nimăr de 28 de comune din raion au fost realizate 110 te­renuri simple (volei, handbal), porticuri de gimnastică, terenuri de fotbal, piste de atletism, gropi de sărituri etc. Aceasta ne demonstrează că a­­colo unde organele UCFS tratea­ză cu simț de răspundere proble­ma bazelor sportive realiz­nte sunt pe măsura strădaniilor depuse. Un amănunt care nu trebuie omis este că nu pentru toate ame­najările efectuate este necesar să se respecte normativele UCFS le­gate de omologarea terenurilor de sport. întrecerea patriotică privind în­frumuseţarea oraşelor şi comune­lor a găsit un larg ecou şi in rindul tineretului studios, care a trecut cu mult elan la amenajarea de terenuri sportive în curţile şco­lilor. Astfel, în oraşele Tg. Jiu şi Sibiu toate curţile şcolilor au fost amenajate cu terenuri de zgură pentru jocuri sportive, piste scurte de alergări, gropi de sărituri şi sectoare de aruncări etc., ceea ce a contribuit la organizarea unei susţinute activităţi sportive in aer liber pe toată durata sezonului. La încheierea primei etape a întrecerilor patriotice pentru în­frumuseţarea oraşelor şi satelor patriei noastre, Comisia Centrală pentru îndrumarea şi coordonarea întrecerii patriotice a ajuns la concluzia că realizările pe anul în curs depăşesc nivelul obţinut in aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele arată interesul mereu în creştere pe care toate organele locale, organizaţiile de masă şi ce­tăţenii îl manifestă faţă de îmbu­nătăţirea aspectului general estetic al localităţilor lor. Pe viitor, organele UCFS tre­buie să­ contribuie şi mai mult la traducerea în fapt a obiectivelor stabilite pe plan local; să dezvol­te şi să întărească colaborarea cu celelalte organe şi organizaţii de masă (U.T.C., sindicat, femei); să desfăşoare o mai eficientă muncă de propagandă în rindul tinere­tului, al sportivilor, să iniţieze la paralel întreceri între organizaţiile sportive nu numai la sport dar şi la amenajarea de terenuri şi baze sportive ; să fie prevăzute amena­jări sportive în curţile tuturor şcolilor, în întreprinderi, instituţii şi la sate ; să se studieze, in ora­şe, toate posibilităţile şi să se amenajeze, cu ajutorul sfaturilor populare, cît mai multe locuri de joacă pentru copiii de diferite vîrste precum şi baze sportive de cartier. Vom contribui astfel la dezvol­tarea activităţii sportive, la întări­rea sănătăţii şi creşterii viguroase a tinerelor generaţii. In etapa a doua, organizaţiile sportive alături de celelalte orga­nizaţii de masă şi obşteşti trebuie să-şi lărgească şi mai mult con­tribuţia la intrecerea patriotică pentru continua înfrumuseţare a localităţilor patriei. Este o dato­rie de onoare a tineretului spor­tiv să fie în primele rînduri ale acestei acţiuni, să contribuie în mod direct la deplina ei reuşită. FOTA BITOLEANU membru a! Biroului Consiliului General al UCFS Cum putem să lărgim baza materială a activităţii sportive? Obţinerea punctelor de penalitate nu este totul in jocul de polo! Pentru cei care nu au urmărit miercuri dupâ-amiază derbiul campionatului de polo, „egal“-ul reuşit de Steaua în faţa actuali­lor campioni apare ca surprinză­­tor. N-am vrea să minimalizăm meritele steliştilor, a căror dărui­re pentru lupta sportivă ne-a im­presionat cel mai mult, dar din capul locului trebuie să precizăm că dinamoviştii, departe de a fi atins o formă sportivă corespun­zătoare, s-au prezentat cu mult sub realele posibilităţi ale lotului de care dispun. Deznodămîntul jocului însă in­teresează la această oră mai puţin, în fond, lupta pentru titlu a ră­mas deschisă şi ea promite pen­tru returul competiţiei o veritabilă cursă de urmărire pentru rotun­jirea golaverajului între cele două echipe, precum şi o mult mai pasionantă manşă decisivă pentru titlul de campioană. Din acest punct de vedere, deci, un cîştig... Am urmărit foarte atent evolu­ţia celor două formaţii şi sub alt aspect. Este bine ştiut că jucătorii de la Dinamo şi Steaua alcătuiesc în întregime echipa noastră repre­zentativă, care va avea de dat noi examene dificile în acest se­­zon. Unul din acesta va fi „Tro­feul Jadran“ — cel mai puternic turneu din istoria acestui sport — unde vom putea cîntări cel mai bine şansele definitive ale „7“-lui românesc pentru viitoarea ediţie a J.O. Era de aşteptat, în acest sens, ca majoritatea componenţilor echi­pei naţionale să-şi justifice selec­ţionarea printr-o comportare cît mai bună în asemenea jocuri de­cisive. Din păcate însă n-a fost aşa, şi părerea ne este confirmată chiar de spusele arbitrului neutru G. König : „Jocul a fost dîrz, viu disputat, aşa cum trebuie să fie orice derbi. Nivelul tehnic, destul de slab, m-a surprins însă neplă­cut. Am fost nevoit să acord atî­­tea puncte de penalitate cire nu am acordat în nici un joc din campio­natul Ungariei ! Ca să fiu sincer, am aşteptat mai mult de la aceste două echipe, foarte bine cotate şi la noi în ţară“. Rezumîndu-se la o luptă (pe a­­locuri desperată) pentru obţinerea punctelor de penalitate, jucătorii ambelor echipe au uitat pur şi simplu că pole-ul oiferă mult mai multe posibilităţi (vezi acţiunile lui Blajec şi Ţăranu încheiate cu goluri splendide) de a te putea impune în faţa unui adversar. Dacă o asemenea tactică poate da rezultate parţiale doar în unele momente ale partidei, ea în nici un caz nu poate deveni un sistem de joc pentru o echipă cu pre­tenţii în ierarhia europeană şi mondială. Mai precis , şi acest lucru trebuie să-l înţeleagă foarte bine toţi jucătorii noştri fruntaşi — cu asemenea idei poţi obţine cîştig în faţa unor echipe de mîna doua, dar în nici un caz nu poţi ajunge la marea performanţă. Numărul neobişnuit de mare (25) de puncte de penalitate mai are şi o altă explicaţie : jocul slab de apărare al unora dintre polo­­iştii noştri fruntaşi, care datorită plasamentului greşit, sau a lipsei de mijloace variate pentru depo­sedarea corectă a adversarului de minge, recurg adesea la soluţia comodă a faultului grav. Iată încă un lucru care trebuie să dea se­rios de gîndit antrenorilor celor două formaţii fruntaşe. In sfîrşit, dacă ar fi să acor­dăm note de trecere după acest derbi am face-o doar pentru Kro­ner şi, într-o oarecare măsură, pentru Firoiu, Blajec şi Ţăranu. In rest... ADRIAN VASILIU Szabó (dreapta) pasează liniştit unui coechipier, sub privirile îngăduitoare ale lui Grintescu Foto: V. Bagenori O nouă formulă de disputare a campionatului republican pe echipe selecţionate regionale sau de club.­­ In fiecare an au existat discuţii in­­ aceasta privinţă, căci antrenorii şi­­ tehnicienii boxului nostru aveau par ft reri cifente. Unii optau pentru tot fr­maţii de club care să participe la­­ campionatul republican pe echipe#e­ci­ţii pleaau in favoarea . selecţionate­ în sd lor regionale. Dacă analizăm cu aten-^ ție această problemă, acum «­upă experienţa ultimelor campionate, vomSi vedea ca au existat multe propuneri realiste. Cu toate acestea, orice for-' mulă care a fost adoptată pină in , prezent nu a dat roadele aşteptate. Campionatul republican pe echipe a­­ fost socotit de unii antrenori, de con- «r ducerile unor cluburi şi asociaţii, ca­ o sarcină „în plus“, care nu le dă- i dea prea mari satisfacţii. Aşa se m Şi explică unele gale de slabă cali-­­­tate, absenţele multor boxeri, nu­ ş­i meroasele abandonuri şi k.o.-uri. Anul acesta s-a luat din nou în discuţie formula de disputare a cam­pionatului republican pe echipe. S-a studiat şi experienţa campionatelor­­ similare din alte ţâri şi s-a ajuns la concluzia că este bine să se alcă­­­tuiască doua categorii A şi B, fie­­care categorie fiind împărţita In două grupe. La actuala ediţie a campionatului vor participa selec­­ţionate de regiuni, cu drept de pro­movare şi retrogradare dintr-o cate­gorie în alta. In categoria A (grupa 1), se vor­­­ întrece selecţionatele Bucureşti I, Ol­tenia, Banat, Crişana. In gr­upa a , H-a : Galaţi I, Cluj, Dobrogea şi­­ Argeş. In categoria B (grupa I) se­ vor intrece echipele Bucureşti 11,­ Galaţi II, Ploieşti, Bacău, iar nu-1 grupa a n-a, Hunedoara, Mureş-A.M.I, Maramureş şi Braşov. In categoria A este permisa parti­­­ciparea maeştrilor şi maeştrilor em­­­riţi ai sportului, sportivilor cu ca­­tegoria I şi a Il-a de clarificare, în „B” vor evolua boxeri de categoria I, a Il-a şi a Ii-a. De reţinut că la întreceri nu pot participa componen-i­ţii lotului reprezentativ, care în cursul acestui an au un program competiţional încărcat. -IV Campionatul republican pe echipe: se va desfăşura la 11 categorii de greutate (de la semimuscu­la grea); întrecerile vor avea loc sistem tur­neu (tur-retur). Va retrograda in ca­tegoria B echipa clasată pe locul 8­ în categoria A, iar echipa care va ocupa primul loc în categoria B va promova în „A“. Turul campionatu­lui va începe la 2 septembrie și se va încheia la 16 septembrie, iar re­ turul este programat între 30 sep­tembrie și 14 octombrie. Turneul pentru desemnarea locurilor 1—a în cadrul fiecărei categorii va avea IOC între 4 şi la noiembrie. —­ Să sperăm că actuala ediţie a cam­pionatului va găsi înţelegerea cuve­­­nită din partea antrenorilor şi boxe­rilor, că întrecerile se vor ridica li­ un nivel calitativ superior. R. C. DE LA I.E.B.S. • Pentru seria a 111-a a­ CURSULUI DE ÎNOT PENTRIL COPII de la ȘTRANDUL TINE­­­RETULUI, care se desfășoară de­ la 18 iulie la 7 august, înscrisi­rile se fac zilnic la ștrand, întrâs orele 10—13 și 16—19, în limitei locurilor stabilite. Solicitanții^ trebuie să prezinte la înscriere^ adeverinţa de sănătate eliberaţi de circumscripţia sanitară insl*­pectivă. • In incinta ȘTRANDULUI TfjI NERETULUI funcţionează utJ5 CENTRU DE TENIS pentru «»]­torii acestui sport, precum şi una CURS DE TENIS pentru copii & tineret, între 7 și 17 ani. J ^

Next