Sportul Popular, septembrie 1967 (Anul 22, nr. 5372-5399)

1967-09-17 / nr. 5386

Cronica tribunelor sau puţini, dar... După cum se ştie, din pricina ploii căzute torenţial, cam­pionatele de atletism au fost animate pentru mîine după­­amiază. Prin urmare, despre, atleţi nu putem spune nimica întrucit aceştia n-au apucat să evolueze. In schimb, au evoluat spectatorii. Urmărind comportarea lor, de la orele trei şi un sfert cînd au început să pătrundă pe stadion pînă la patru şi cinci cînd organizatorii au decis suspendarea activităţilor neîncepute, am notat urmă­toarele observaţii. Am intîlnit foarte puţini spectatori ieri după-amiază pe „23 August**. Cinci sute... patru sute... poate trei. Mai puţini, incomparabil mai puţini decit la un oarecare cuplaj de fotbal oarecare. Sau decit la un meci de box între Brăila şi Galaţi. Sau chiar decît la o finală de volei cu „miză**. Drept c că ieri la acest concurs anunţat de atletism n-ai fi avut prilejul să vezi decît atletism. Atit. Nu şi altceva. In plus. Or, dacă nu greşesc şi dacă am înţeles bine lucrurile, un meci de fotbal, de pildă, oferă amatorului de să zicem sport şi altceva decit fotbal sau mai ales altceva sau (atit de des) numai altceva. Dacă ar şti necunoscă­torii ce succes, ce ecou, ce însemnătate au meciurile de fotbal care se desfăşoară în afara terenului de joc... Din păcate şi fericire, spre deosebire de alte îndeletniciri „populare1*, atletismul a fost dintr-un început şi — ciu­dat — a rămas un sport pur. Aceasta-i drama şi nobleţea sa. Fiind pur, atletismul nu suportă de regulă apendicele şi parazitismul, lepădîndu-se instinctiv de tot ceea ce alte­rează singele disciplinei. De aceea, ieri după-amiază ca şi în alte rinduri pe Republicii, spectatorii, cîţi au fost, au venit şi au aşteptat sub ploaie, un spectacol auster. Un spectacol, la prima vedere, fără ispite comparabile cu un Rapid—Dinamo la sfirşit de campionat... Intr-adevăr, la cîte bucurii şi posibilităţi de exprimare nu renunţai ascetic oamenii urcaţi în tribunele stadionului. Ei n-ar fi avut putinţa să aplaude visceral o echipă (care are o anume semnificaţie) şi nici să deteste din organe vocale clubul advers (care are — ştim noi — o anume semnifi­caţie)­ ; n-ar fi avut voluptatea de a huidui, urla, rage şi a mugi, nici să asiste la un joc bărbătesc“ exprimat prin bocanci în fluierul piciorului2 ; nici să-l trimită pe arbitru la şcoală ori să-l califice de cumpărat* ; nici să palpite la întrecere în lumina buletinului Pronosport, mototolit cu nervozităţi: — Haide zamfir eseu ! Am pariat o sută de lei pe tine că scoţi 10.3! (Cine a cîştigat un FIAT 1300 de pe­ urma ştafetelor de 4x100?); nici să arunce cu sticle de limo­nada în Viorica Viscopoleanu pentru că a depăşit pragul; şi nici cu pietre în autobuzul care-i duce la hotel pe­ sări-­­torii cu prăjina de la Bevis. Nimic aşadar, în afară de atletism. Pierind de pe teren i-am mai numărat o dată, cu plăcere tristă, pe spectator­i de la republicane, cinci sute poate, sau poate patru, dacă nu chiar trei. — Putini -----. — — Putini, doi... AL MIRODAN 1) Atletismul este unul din acele sporturi din ce în ce mai rare unde, la un campionat pe țară, se întrec sportivii și nu ceea ce ne închipuim noi despre ei ; 2) N-am văzut niciodată doi aruncători de greutate izbin­­du-se reciproc cu bilele de oţel în creştet ; 3) Sau de vîndut , în sporit se pare că e acelaşi lucru. Obrazul rugbiului a fost pătat! Am fi vrut să putem reda cititorilor noştri­­rela­tări laudative de la cel mai important meci al campio­natului naţional de rugbi, derbiul primelor două cla­sate, Dinamo — Griviţa Ro­şie, mai ales că numeroşi amatori de rugbi au umplut tribuna de la „Republicii“, concesie unică făcută imi­nentei ploi. De unde era să ştim, atunci, că singura ploaie care avea să tulbure meciul a fost una de... pumni ? Despre acest simu­lacru de derbi nu avem de amintit ca element de or­din tehnic decît că a luat sfîrşit cu scorul de 11—0 (0—0) în favoarea griviţe­­nilor. Punctele au fost în­scrise de Ţîbuleac 5 (o lo­vitură de pedeapsă şi o transformare), Irimescu 8 (o lovitură de pedeapsă) şi Şerbu 8 (o încercare). De menţionat şi numele celui desemnat să conducă par­tida : P. Niculescu. Desemnat să arbitreze le arbitru nu înseamnă acelaşi lucru. Felul în care a con­dus P. Niculescu reprezintă, după părerea noastră, prin­cipala cauză a scandalului. Nu-i absolvim de loc pe vinovaţi, dar „fluierul“ a fost prea îngăduitor, şi foarte adesea neatent în momente importante. S-a generat astfel un climat ex-G. RUSSU-ŞIRIANU (Continuare in pag. 2—3) Dacă neregularitățile din tusă s-ar fi limitat la ce arată fotografia, sau dacă măcar cele comise ar fi fost corect sancţionate, nu se mai intimplau atttea! Foto: Tr. Georgescu EMIL RUSU­ isi APĂRĂ CU BRIO TRICOUL GALBEN Cronici, comentarii, clasamente In pag. a IV-a Constantin Grigore răspunde publicului entuziast, încadrat pe podium de Borschel Istingă) și Stausholm (dreapta) Campionatele de atletism au fost aminate Din rauia ploii torenţiale de ieri care a făcut imprac­ticabile pista şi instalaţiile anexe ale stadionului „23 August”, biroul F.R.A. a de­­cis amînarea campionatelor republicane de atletism. întrecerile vor avea loc luni şi marţi pe stadionul Republicii. In nocturnă, pe Republicii, rugbi de mare atracţie: Steaua—La Voul­te Sportif Renumita echipă fran­ceză de rugbi, la Voulte Sportif, susţine astăzi, în nocturnă pe stadionul Re­publicii, primul meci din cadrul turneului pe care îl întreprinde în România, în compania formaţiei Steaua. Secretarul clubului, dl. Charles Pujol, ne-a făcut cunoscut lotul: Noble, La­rval. Torntişki. Garnaroli, Loubet, De Grégorio, Digon­­net, Lilian Cambérabéro, Deboué, Vialar, Courtial. Ménissier, Franchel, Neste­­rovitch. Cayrousse. Mon­teil, Bertrand, Bernard. Antrenorul echipei Steaua, P. Cosmănescu, ne-a declarat: „Avem o misiune dificilă. La Voulte este un adversar greu de depăşit, chiar cînd joacă in deplasare*. El ne-a co­municat că va fi aliniat, după toate probabilităţile, următorul „XV*: Penciu, Popa, Ghiţă, Călăraşu, Lus­­car, Nica, Mateescu ; Cio­bănei, Durbac, Băltărețu ; Fodor, Şerban; Ionescu, Gh. Mircea, Ciornei. . Meciul va fi condus de arbitrul britanic K. S. John. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIȚI-VĂ! ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT DIN REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA NAŢIONALA DE FOTBAL A BRAZILIEI LA BUCUREŞTI? « Pe adresa F. R. Fotbal s-a primit o telegramă prin care federaţia de specialitate din Brazilia îşi exprimă dorinţa ca echipa naţională braziliană să întilnească la Bucureşti o formaţie românească reprezentativă, in cursul lunii iunie a anului 1968. Propunerea se află în studiu la F.R F., care ur­mează să comunice în aceste zile in ce condiții poate angaja intilnirea propusă. Ion Pop din nou la U.T.A.­ în cursul serii trecu­te s-a primit prin telex­­la sediul Biroului F.R.F., o scurtă comunicare pe care o reproducem : „Vă facem cunoscut că sun­tem de acord cu dezle­garea jucătorului Pop Ion pentru U.T.A., înce­pînd cu data de 16 sep­tembrie­ 1967“. Ne exprimăm satis­facţia pentru reintrarea în normal a unei situaţii de care ziarul nostru s-a ocupat in articolul „Ges­tul sportiv“ publicat in ziua de vineri 15 sep­tembrie a.c. . Viena aştepta miercuri seara pe Prater o victorie. Este un adevăr care a reieşit din întreaga atmosferă premergătoare me­ciului. Viena şi răsfăţata sa formaţie F. C. Austria au aşteptat o victorie care nu s-a produs, dar, in teren şi tribune, pe străzi şi in localuri, oamenii nu s-au privit crunt, nu şi-au renegat idolii, nu şi-au modificat ca­racterul. Insucce­sul nedorit a ră­mas la proporţiile fireşti ale unui e­­veniment sportiv care — oricît de neplăcut ar fi uneori — nu tre­buie să inunde ____________________ alte spaţii decit cele ce sînt firesc rezervate albiei sale. Se spune, în astfel de situaţii, că în­vinşii au ştiut să piardă, intrînd în no­ţiunea aceasta un cuantum de decenţă şi bun simţ, de echilibru psihic şi — în ultimă analiză — de SPORTIVITATE Departe de a face apologia insuccesu­lui, se cere, totuşi, să-i remarcăm demni­tatea. Cazurile acelor sclavi ai furiei care distrug sub pumnul disperării apara­tele aducătoare de veşti nedorite, ori se aruncă în stradă prin ferestrele deschise rupîndu-şi tirul vieţii drept consecinţă a unei neîndemânatice lovituri de picior a vedetei sportive, întristează şi ulu­iesc deopotrivă, lăsîndu-se, totuşi, însoţite — în ciu­da dramatismului evident — de zimbetul amar al compătimirii faţă de slăbiciunea du­să la extrem. Gindind la fe­lul în care ştiu unii să piardă şi la incapacitatea altora de a ac­­cepta că au fost depăşiţi la un moment dat, înregistrăm de fapt un traseu al turlei şi slăbiciunii nervilor, dar şi unul al cali­tăţii morale, al justei înţelegeri a IDEII DE SPORT. EM DEC. (Continuare în pag. a 3-a) ANUL om Nr. 5386 ★ Duminică 17 septembrie 1967 ( ★ 4 pagini 25 bani Trimisul nostru special la „Cupa Jadran", ADRIAN VASILIU, transmite : După 40 de ore de drum Kastel Stări — „Riviera ce­lor 7 castele“ — un adevărat colţ de rai, unde natura atît­ de darnică şi mina omului au oferit turistului un minunat refugiu pentru odihnă. Ală­turi de sălbatica vegetaţie — cu un minunat colorit — care dăinuie de milenii, poţi întilni mal la tot pasul forme geo­metrice de toate dimensiunile, din sticlă şi beton, care, prin expresia lor ultramodernă, a­­duc locului acea notă a inedi­tului căutată atit de mult de drumeţi. Intr-adevăr, coasta m­almatină a Mării Adriatice îşi merita cu prisosinţă renu­­mele... Aici, la Kastel Star! (Ve­chiul Castel), una dintre cele 7 staţiuni înşiruite de-a lungul şoselei ce duce la Split, se află instalată echipa de polo a României care, peste 24 de ore, va intra in focul întrece­rilor „Cupei Jadran”. După un drucii de peste 40 de ore, care a pus la grea încercare nervii şi puterea ri« rezistenţă a delegaţiei noastre camerele elegantului hotel Resnik au o­­ferit băieţilor posibilitatea de a se reface şi a-şi recăpăta buna dispoziţie. Măcar in parte, pentru că... Marea Adriatica ne-a primit cu nori grei, plumburii şi o ploaie deasă, de toamnă. In noaptea de vineri spre simbă­­tă a „turnat” continuu, iar a doua zi, in locul soarelui mult aşteptat, ne-a Intim­pinat o altă serie de puternice rafale. Acest lucru, neplăcut, desigur, nu i-a împiedicat pe c compo­­nenţii reprezentativei de polo a României să efectueze­ un prim antrenament in bazinul cu apă de mare de la Split. Vremea rece (18 grade) si apa cu o temperatură destul de scăzută (21 de grade) a­­ con­stituit un impediment pentru jucătorii noştri, dar şi un mo­tiv de discuţii pentru membrii celorlalte delegaţii (sosite toa­te, cu excepţia echipei U.R.S.S., înaintea selecţionatei române), nemulţumite de con­diţiile de joc. Ceea ce nu i-a oprit pe poloiştii tuturor echi­pelor să intre în bazin, să se antreneze, astfel ca tradiţio­nala „Cupă Jadran“ sâ-i gă­sească puși la punct pinâ In cele mai mici amănunte.

Next