Sportul, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 21-50)

1967-12-26 / nr. 46

Pag. a 2-a V­alea Strîmbă e o comună lingă Gheorghieni. O aşezare pitorească de munte aflată la hotarul dintre frasin şi brad* o comună cu case minore din piatră, cu oameni vrednici, iubitori de fru­mos. I s-a spus aşa, Valea Strîm­bă, din pricina unui neastîmpărat fir de apă —Strîmba—care, după ce udă livezile şi grădinile gospodari­lor, se îndreaptă — grăbit, nevoie mare — spre Gheorghieni. Ajuns însă aici, la oraş, hoinarul face cale întoarsă, revenind cuminte acasă, la prietenii lui — flăcăii şi fetele din comună. Am amintit de acest pîrîiaş, deoarece numele lui este pomenit şi în biografia sportivă a comunei. In urmă cu 30 şi ceva de ani, spun oamenii mai vîrstnici, un apicultor din partea locului, Francisc Tătaru, a plecat însoţind firul apei, spre Gheorghieni. Se ducea cu nişte tre­buri la Braşov. Aici, într-o zi, a asistat la o întrecere de schi. I-a plăcut atît de mult concursul că, ajuns în comună, nu s-a lăsat pînă n-a lucrat chiar el trei perechi de „alunecătoare". Le-a făcut din lemn de frasin, cu migală, cu pasiune, iar cînd au fost gata a chemat la el pe cei mai voinici flăcăi din co­mună. Le-a explicat despre ce este vorba, le-a demonstrat foloasele alunecării pe zăpadă, prin aer curat. Așa a început schiul în comuna Valea Strîmbă ! Cu antrenamente mai în fiecare zi, cu „alunecătoare“ lucrate de mina harnică a lui Francisc Tătaru, cu ceai îndulcit cu miere oferit tot de apicultorul nostru, fiecărui participant. în sfîrşit, după un an de pregătiri, în 1937, are loc primul concurs. Participanţi : 15. Spectatori: 200. întrecerea de fond rezervată ju­niorilor măsoară 3 kilometri. O cîştigă tînărul Ştefan Benedec, ac­tualul antrenor al schiorilor din Valea Strîmbă. Se dau şi premii. Premii de neuitat: locul I — 3 kg de miere. Locul II — 2 kg de miere. Locul III — 1 kg de miere !... Schiul, sportul numărul 1 în Va­­lea Strîmbă, clștigă tot maî mult teren. în fiecare an sunt organiza­te întreceri, sportivii comunei afir­­mîndu-se în întreaga vale a Bu­­cinului. La Casa de cultură din co­mună se organizează un mic mu­zeu al sportului, cu primele schiuri lucrate de Francisc Tătaru, cu „a­­lunecătoare“ pentru opinci, cu di­plome, cupe... faguri de miere. Am vizitat, deunăzi, Valea Strîm­bă. Ningea molcom, cu fulgi mari, grei. Neobositul antrenor Ştefan Benedec nu era acasă, împreună cu o mînă de tineri lucra sus, pe pîrtie, la noua trambulină pentru sărituri. O ceată gălăgioasă de puşti aflaţi în vacanţă s-a oferit imediat (căutau chiar prilejul unei plimbări) să mă conducă pînă acolo. Purtau toţi schiuri în pi­cioare şi se mîndreau cu viitorul lor „complex alpin". Aveau şi de ce !... Jos, la piciorul pild­ei, se ridică o frumoasă cabană cu parter şi două etaje. Cu dormitoare confor­tabile, cu vestiare moderne, cu săli de mese spaţioase. Toţi sătenii au lucrat la această cabană ! In fiecare duminică, muncind cu dragoste, voluntar, sub îndrumarea antreno­rului Benedec. Acum e aproape gata şi noua trambulină (90 de metri!) pentru sărituri. A fost înălţată în stînga vechii trambu­line (de 60 de metri), cu turn pen­tru arbitri, cu pistă olimpică de lansare, cu un alt turn pentru ur­cuşul sportivilor. Aşadar, o comună cu două im­punătoare trambuline pentru sări­turi, cu o splendidă cabană turisti­că, cu pîrtii special amenajate pen­­tru „alpine“, cu terenuri pentru antrenament. Anul viitor, îmi spu­nea Ştefan Benedec, schiorii din Valea Strîmbă vor mai avea un poligon pentru biatlon, precum şi un original schi-lift (tinerii săteni vor urca spre trambuline pe sănii trase de cablu). Cu siguranţă se vor înfăptui şi aceste lucruri. „AICI, LA VALEA STRÎMBA, mărturisea un bătrîn. DRAGOS­TEA PENTRU SPORT, PENTRU FRUMOS, ESTE MAI MARE DECIT GURGHIUL !" Avea drep­tate. Am văzut, bunăoară, lucrîftd la cabană tineri şl vîrstnici, mulţi dintre el aflaţi In concediu. Veni­seră de dimineaţă, cu ceai fierbinte de afine în termos, şl abia pe la 4 după-amiază au întrerupt lucrul, pentru a profita de ziua care încă nu se scursese şi a face o oră de antrenament. Urmînd ca după aceea să se revadă în comună, la Ştefan Benedec acasă, sau în altă parte, pentru a termina lemnăria (ferestrele, uşile) cabanei ! Ştiindu-le pasiunea organele sin­dicale regionale şi sportive i-au sprijinit cu fonduri pentru procu­rarea materialelor. Inaugurarea noii trambuline pentru sărituri a fost fixată in ziua de 21 ianuarie. Cu un bogat program de întreceri sportive dotate cu „Cupa Valea­ Strimbă", cu Invitaţii trimise în toată ţara. Pînă atunci, pregătiri, concursuri locale în fiecare dumi­nică, cu participarea întregii co­mune. Incepînd cu grupa mică (grădiniţa) cu schiuri special lu­crate pentru el (gheaţa se bagă în­tr-un fel de manşon spre a o putea scoate imediat la cădere), conti­­nuînd cu juniorii mici (elevii cla­selor I—IV), cu juniorii mari, seni­orii şi virstnicii. Am reţinut la a­­ceste concursuri, ardoarea tineri­lor pentru Intilitate, dorinţa de a fi la înălţimea celor care, nu de mult, alunecau cu schiurile pe pif­tiile de la Valea Strîmbă, Joseni, Lăzaria , Gheorghe Vilmoş, Ilona Micloş şi alţi sportivi fruntaşi crescuţi aici, pe aceste meleaguri. Am reţinut, de asemenea, că sutele de schiuri din comună sunt făcute de gospodari, şi au un sin­gur preţ: DRAGOSTEA PENTRU SPORT ! Că la un concurs mai important participă toate satele în­vecinate, numărul spectatorilor în­­trecînd cifra de 5 000! Că în afară de schi, vara, sportivii fac atle­tism, handbal, volei, fotbal şi... din nou schi, pe o pîrtie special ame­najată cu cetină de brad şi iarbă alunecoasă ce-i spune „barba ca­prei“. Că în munca lui plină de entuziasm, antrenorul Ştefan Bene­dec este ajutat de numeroşi in­structori sportivi (foşti schiori ai comunei), de preşedintele Sfatului popular comunal, Iuliu Şincu (şi el schior), de directorul Şcolii ge­nerale, Iosif Ilieş, de inimosul Alexandru Cherciu (din comisia raională de schi), de directorul Ca­rierei de piatră-balast Chilieni, Augustin Molnár (fost fondist)... de toţi oamenii ! Şi am mai reţinut un lucru: LA VALEA STRÂMBĂ TOATE INIMILE BAT PENTRU SPORT ! Vasile TOFAN Pictiile albe ale pasiunii REZULTATELE DIN DIVIZIA 8 FEMININ Spartac Salonta—Universitatea Timişoara 57—48 (22—20) ; I.C.F. II—Universitatea Iaşi 33—37 (22—17); Şcoala sportivă nr. 1 Bucureşti—Pedagogic Constanţa 55—43 (24—19); Olimpia Bucu­reşti—Şcolarul Bucureşti 49—50 (31—25); Şcoala sportivă Cra­iova—Foresta Arad 51—45 (30—23); A.S.A. Cluj—Politehnica Brașov 73—70 ( 27—34); Peda­gogic Bacău—Universitatea Bucu­rești 78—57 (24—21); MASCULIN A.S.A. Bacău—Academia mili­tară 72—66 (42—32); Politehnica Cluj—Politehnica Brașov 67—44 (24—15); Universitatea Craiova— Pedagogic Oradea 71—45(31—26); Universitatea Bucureşti—Petrolul Ploieşti 96—78 (61—42) ; Progre­sul Bucureşti—Universitatea Iaşi 92—60 (46—24);­­ Steagul roşu Braşov—Medicina Timişoara 76—55 (42—22); Ştiinţa Petro­­şeni—Constructorul Arad 56—69 (24—25); Voinţa Bucureşti—I.C.F. NI 65—51 (35—26). „ Aspect de la poligonul Dinamo, din timpul desfă­şurării probei de armă sport. NICOLAE ROTARI­ (STEAUA)—PERFORMERUL ULTIMULUI CONCURS AL ANULUI Timp de trei zile, poligonul Dinamo din Capitală a găzduit ultimul concurs de tir al anului în organizarea comisiei orăşe­neşti de specialitate. Competiţia, dotată cu „Cupa 30 Decembrie“ a reunit în cele cinci probe a­­proape o sută de trăgători din cluburile bucureştene, printre care numeroşi fruntaşi ai aces­tui sport. In prima zi, vi­neri, gerul puternic i-a stînjenit evident pe concurenţi, cu toate acestea Nicolae Rotaru a reuşit să obţină în proba de „maraton“ a tirului,o armă liberă calibru redus 3X40 focuri, un rezultat de valoare ridicată •— 1148 p. In acest sezon el a mai realizat două rezultate excelente — cite 1155 p (ambele în străinătate) In ultima probă de puşcă a „Cupei 30 Decembrie“ Rotaru a avut satisfacţia să stabilească un record personal, şi anume, la proba de armă standard 3X20 focuri — 569 p. Dintre cîştigătorii probelor merită să fie remarcaţi G. Ma­ghiar (547 p la pistol, liber) şi Margareta Enache (563 p la pro­ba de armă standard 3X20 focuri). Competiţia a fost cîşti­­gată de trăgătorii clubului Steaua care au participat în număr mare la întreceri şi au avut o com­portare mulţumitoare. La proba de pistol liber au fost prezenţi şi doi fruntaşi ai pistolului viteză, 1. Tripşa şi V. Atanasiu care, deşi n-au reu­şit să atingă cifre de valoare ridicată, merită totuşi să fie re­marcaţi chiar numai pentru simplul fapt că au participat la acest concurs în timp ce o serie de specialişti ai probei au ab­sentat (din motive mai mult sau mai puţin obiective). Iată rezultatele din ultimele două zile : pistol­­ liber (60 focuri) — 1. G. Maghiar (Dina­mo) 547 p, 2. V. Atanasiu (Steaua) 529 p, 3. I. Tripșa (Dinamo) 526 p, 4. V. Anesia (Olimpia) 524 p, 5. M. Dumitriu (Steaua) 520 p. Armă standard 3X20 focuri — bărbați: 1. N. Rotaru (Steaua) 569 p (pe poziții : cul­cat 198 p, în genunchi 188 p, în picioare 183 p), 2. P. Sándor (Steaua) 550 p, 3. A. Svobodă (Olimpia) 541 p, 4. V. Neagu (Di­namo) 541 p, 5. D. Hrib (Olim­pia) 536 p. Femei: 1. Margareta Enache (Steaua) 563 p (pe pozi­ţii : 196 p, 187, 180), 2. Iuliana Herlea (Metalul) 540 p, 3. Rodica Gorgoi (Steaua) 538 p, 4. Elena Nistor (Steaua) 538 p, 5. Aritina Biţică (Steaua) 538 p. Armă sport 3X10 focuri: 1. S. Anto­­nescu (Olimpia) 238 p, 2. I. Ig­nat (Olimpia) 230 p, 3. FI. Vlad (Olimpia) 226 p. CLASAMENT GENERAL : 1. Steaua 204 p, 2. Olimpia 151 p, 3. Dinamo 107 p, 4. Metalul București 27 p. T. RABSAN Foto­­ Fr. Brandrup IN CINSTEA ANIVERSĂRII REPUBLICII Întreceri viu disputate (Urmare din pag. 1) (s-au ţinut concursuri în 30 de a­­sociaţii sportive din raion, cu par­ticiparea a peste 1 000 de tineri) cîştigătorii şi-au măsurat forţele într-o pasionantă finală. Iată o parte dintre primii clasaţi : trîntă — cat. 61 kg — D. Meiuş, cat. 08 kg — St. Perta (ambii de la Viito­rul Bicaz), cat. 76 kg — M. Ur­sache (Voinţa Hangu) ; şah — C. Catrinoiu (Viitorul Bicaz) ; tenis de masă — D. Filip (Voinţa Bor­­leşti). C. NEMŢEANU, coresp. ORADEA. — Poligonul Tinere­tului din oraşul nostru a găzduit — zilele trecute — un interesant concurs iniţiat de Clubul sportiv universitar, în care s-au întrecut ţintaşi din localităţile Timişoara, Baia Mare şi formaţiile orădene C.S.U., Crişul, Olimpia şi înainte. S-a tras proba de 8x10 focuri ar­mă sport. Pe primul loc în clasa­mentul individual (bărbaţi) figu­rează Constantin Şerban (C.S.U. Oradea) care cu 261 p a stabilit şi un nou record regional. Pe lo­curile următoare s-au clasat: Petru Bondici (Baia Mare) 255 p, Arghir Preniceanu (Timişoara) 250 p. La fete, clasamentul se prezintă ast­fel : 1. Ana Opriş (C.S.U. Oradea) 248 p, 2. Liliana Birsan (C.S.U. Oradea) 228 p, 3. Ana Mersei (Baia Mare) 220 p. Pe echipe a ieșit în­vingătoare C.S.U. Oradea care a totalizat 954 p. V. SERE, coresp. Competiţii ale cooperatorilor Clubul sportiv VOINŢA BUCU­REŞTI a organizat întreceri sportive la tenis de masă şi popice, individual şi pe echipe, dotate cu „Cupa 30 Decembrie“. T­a tenis de masă, s-a jucat sis­tem turneu cu participarea a 11 echipe masculine reprezentind a­­sociaţiile sportive din cadrul clu­bului Voinţa. CLASAMENT : 1. A. S. Mobilă şi tapiţerie (N. Andre­­escu—I. Tilden) 20 p, 2. A. S. UCECOM (S. Molho—V. Laic) 19 p, 3. A. S. Marochineri 18 p. La individual, sistem eliminatoriu (36 participanţi) s-au clasat în ordine: Nicolae Andreescu, Ivan Tilden şi Victor Laic. Cîştigătorilor li s-a înmînat, într-un cadru festiv, ,Cupa 30 Decembrie“, iar următo­rilor clasaţi plachete şi diplome. Turneul de popice (16 formaţii masculine) este împărţit în două grupe : A şi B. In grupa A parti­cipă 8 echipe din campionatul ra­ional, iar în grupa B 8 echipe ca­­re-şi dispută, cu această ocazie, un baraj din care primele 4 clasate vor promova în campionatul raio­nal pe anul 1968. Cele mai bune rezultate pînă în prezent le-au ob­ţinut popicarii de la Arta lemnu­lui şi Chimica. La individual Cupa va fi atribuită jucătorului cu cel mai bun punctaveraj obținut în probele pe echipe din ambele se­rii. AUREL PĂPĂDIE — ceresp. LA POLIGONUL DINAMO La fabrica de biciclete ,CARP­AŢI“ De curînd, federaţia ne-a făcut cunoscut bogatul program intern şi internaţional, la care vor lua parte rutierii noştri în anul 1968. Fondiştii vor avea concursuri ale căror trasee puse „cap la cap" în­sumează 10 000 km ! „Cupa F.R.C.“, „Cursa munţilor“, „Cupa Steaua“, „Cupa Voinţa“ sau „Turul Româ­niei“ sunt doar citeva „capete de afiş“. Pistarzii nu vor mai ieşi la întreceri o dată la trei sau şase luni, mai ales că se preconizează organizarea de concursuri şi pe velodromul din Giurgiu. Privind calendarul competiţio­­nal al sportului cu pedale, ne-am gîndit şi la modul ireproşabil în care trebuie să fie organizate toate aceste concursuri.­­Este, deci, de dorit ca toţi factorii — federaţie, organe sportive, cluburi şi asocia­ţii — să ia parte activă la orga­nizarea lor Şi, desigur că va tre­bui să-şi aducă concursul şi Fa­brica de biciclete din ţara noastră. Bicicleta sau motoreta „Carpaţi“ este folosită tot mai mult pentru transportul de la domiciliu la fa­brică, pentru plimbările dumini­cale. Dar, cum nu poţi fi mulţu­mit niciodată cu ceea ce ai făcut, considerăm că Fabrica de biciclete din Zărneşti trebuie să contribuie mai mult la popularizarea compe­tiţiilor cicliste, la susţinerea lor materială şi, dacă e posibil, să organizeze curse proprii. In ţările d­n ciclism de mare valoare (Fran­ţa, Italia, Belgia, ca să dăm doar citeva exemple) fabricile de bici­clete au un mare rol în dezvolta­rea sportului cu pedale. Ele cola­borează activ cu federaţiile de specialitate, organizează curse. E normal. Cine poate fi mai inte­resat în popularizarea mersului pe bicicletă, în a arăta frumuseţea a­­cestui sport, decît fabricile pro­ducătoare de biciclete. Este şi a­­cesta un mod de a-şi crea o piaţă cit mai largă. La noi, însă, treburile în acest sens, nu merg prea bine. Fabrica de biciclete, în mod nejustificat, stă departe de activitatea ciclistă. Care să fie motivul ? Pentru a afla răspunsul la a­­ceastă întrebare, în urmă cu cîtva timp, ne-am deplasat acasă la meşterii bicicletelor. Interlocutori ne-au fost tov. 1. Muşunoiu, di­rector administrativ al fabricii şi preşedintele asociaţiei sportive, 1. Suraru, contabil-şef, şi V. Maini­­c­iuc, secretarul asociaţiei .Tor­pedo“, încă de la începutul discuţiei, după ce gazdele au aflat scopul venirii noastre, a reieşit faptul că fabrica nu poate organiza nici o competiţi ciclistă şi nici măcar a sprijini material federaţia şi clu­burile în dezvoltarea acestui sport. Motivul ? „Nu avem fonduri în acest scop, ne spunea tov. Muşu­noiu. Singurul lucru pe care l-am făcut a fost acela că în vară, sub formă de probă tehnică, am dat elevilor din Micfalău (n.n. cu­noscuţi pentru dragostea lor faţă de ciclism), 14 biciclete cu care au făcut „Turul României“ şi o excursie în Bulgaria. După aceea le-am cerut să ni le restituie. Am avut şi o secţie de ciclism. După doi ani organele sportive orăşeneşti şi regionale au mutat-o la fabrica de bomboane „Dezrobirea“. Ne-a sur­prins această hotărîre, mai ales că aveam şi tineri foarte mulţi in fabrică, posesori de biciclete, care ar fi putut îndrăgi acest sport. Am impresia că antrenorul Martie Ştefănescu nu putea face naveta de la Braşov“. Oare aşa stau lucrurile, cum ne-au fost ele înfăţişate de preşe­dintele asociaţiei sportive ? Fede­raţia, ca şi C.R.E.F.S. de altfel, ne spune că nu Secţia a fost muta­tă pentru că nu se bucura de nici un sprijin la Fabrica de biciclete (? !), că totul se îndrepta spre e­­chipa de fotbal inclusiv unele su­me de bani date de federaţie pen­tru secţia de ciclism. Dar ce-a fost a fost. Pozitiv e faptul că asocia­ţia „Torpedo“ e dispusă să înfiin­ţeze din nou o secţie de ciclism, că are posibilitatea să încadreze în uzină un antrenor calificat. Dar ce facem cu susţinerea unor competiţii interne ? Ideea ca aso­ciaţia să selecţioneze 10—12 tineri, care în concediul de odihnă să facă „Turul României“ pe bicicle­tele fabricii, tot sub formă de probă, este bună. Ea nu rezolvă însă situaţia. — Şi totuşi, am întrebat noi, nu-i cu putinţă ca uzina să orga­nizeze curse cicliste pe biciclete de oraş, cu prilejul unor competiţii rutiere mai însemnate . — Nu ! Nu avem bani (I. Muşu­noiu). — Nu s-ar putea ca uzina să trimită, de pildă, în „Turul Ro­mâniei“, o maşină-atelier, cu firma fabricii, care să meargă în cara­vana ciclistă . — Nu ! Nu avem maşini (răs­punsul a venit de la aceeaşi per­soană). — Bani pentru reclamă nu sunt prevăzuţi în bugetul fabricii . E vorba, totuşi, de nişte produse care trebuie cunoscute de masa de cumpărători. — Avem doar 60 000 lei pe an (I. Suraru, contabil-şef). .. — Fabrica produce 130—140 000 de biciclete pe an. La radio, în minutele de publicitate, discul cu bicicleta şi motoreta „Carpaţi" e foarte des folosit. Cine suportă reclama 7 — Organizaţia comercială, a ve­nit răspunsul contabilului şef. Fa­brica a predat marfa şi nu o mai interesează nimic. Oare aşa să fie 7 Să nu te mai­­intereseze cit de căutat şi cum se vinde produsul tău ? Avem con­vingerea că de la această concep­ţie pleacă şi indiferenţa faţă de sprijinul pe care trebuie să-l dea Fabrica de biciclete organizării unor curse cicliste, popularizării lor. S-ar putea să existe şi mo­tive obiective, dar e şi multă in­diferenţă. Poate că Direcţia de mecanică fină din Ministerul In­dustriei Construcţiilor de Maşini ne va ajuta să găsim o cale de a scoate din anonimat Fabrica de biciclete, de a-i mări rolul în dez­voltarea sportului nostru cu pe­dale. Mai ales că această fabrică avea şi o secţie bună de ciclism, ea fiind situată într-o zonă de munte, unde pot fi găsite tinere talente înzestrate cu calităţile na­turale ce se cer unui ciclist (fraţii Suciu, de exemplu). De aceea, ne propunem ca următorul popas să-l facem la sediul Direcţiei de me­canică fină de pe Calea Victoriei. Constantin ALEXE CICLISMUL UN COPIL VITREG! spor­tról Giugiuc - succesorul lui René Chiriac la Steaua De citeva săptămâni, Alexandru Giugiuc, talentatul nostru mijlo­caș, și-a schimbat clubul — de la Dinamo la Steaua. •— Un capriciu ? — Nu, o dorință mai veche. Vreau să spun că de foarte mult timp m-a atras echipa lui Sandu Penciu. Este foarte plăcut să ai colegi care să te stimeze, să te prețuiască. La Steaua totdeauna am putut să constat asemenea re­laţii. — Cum a fost primirea ? — Așa cum mi-am dorit-o , cal­dă. Toți, fără excepţie, m-au în­conjurat cu simpatie. In frunte cu Penciu și terminind cu foarte tî­nărul Suciu. Sper ca într-un ase­menea climat prezența mea în e­­chipă să fie rodnică. — Ai o misiune destul de difi­cilă... — Știu. Vreți poate să spuneţi ci d­e la Steaua după un jucător mare, pe postul pe care a jucat atâţia ani R. Chiriac. — Exact. — Vreau să cred că nu peste mult timp voi putea să fiu aft vrednic succesor al fostului mijlo­caş la deschidere al Stelei şi al iraţionalei. — Un asemenea obiectiv ar rea­duce în discuţie prezenţa lui Giu­giuc în lotul naţional... — Sunt primul care doreşte acest lucru. Înainte de toate din pasiune pentru rugby, sport pe care îl prac­tic de mai bine de 10 ani. Vreau să dovedesc o dată pentru totdea­una că nu am contracandidaţi pe acest post. Vă rog să reţineţi acest angajament... Să-mi scuzaţi totoda­tă lipsa de modestie. Am oprit aici dialogul meu cu Giugiuc din motive obiective: nu voia să întîrzie nici măcar un mi­nut de la antrenamentele noii sale echipe. Punctualitatea ţine de dis­ciplină. Iar disciplina trebuie să fie unul din atuurile oricărui spor­tiv... (I. St.) Sportivi! Reţineţi ! Recent s-a descus la CLUBUL PROGRESUL în parcul din str. dr. Stai­­covici nr. 42, un BUFET care vă oferă zilnic : - specialităţi la gră­tar - preparate de bufet - minuturi - dulciuri - băuturi răcoritoare Bufetul este la dispo­ziţia tuturor, zilnic între orele 9-22:30. Plata se poate face și cu virament. DIN Întrecerile fmmr-to’ .ni'mmm­um— fimmit ................. DE HANDBAL loan Moser, unul dintre cei mai vechi handbalişti, se dovedește tot mai bun în meciurile disputate de e­­chipa sa în „Cupa F.R.H.“ In ultimul joc, Ioan Moser a înscris 8 goluri, trăind o a doua tinereţe. Foto : V. Bageac Nr. 46 (5480) „Cupa F. R. H.“ in plină desfăşurare La Bucureşti Universitatea a învins pe Dinamo­ BUCUREŞTI. Faze spectaculoa­se, goluri mult gustate de public, o evoluţie palpitantă a scorului— iată atributele derbiului etapei a V-a a „Cupei F.R.H.“, în care s-au întîlnit echipele masculine Dinamo şi Universitatea, victoria revenind studenţilor cu scorul de 18—17 (8—10). Rezultatul, surprinzător la prima vedere, a răsplătit însă e­­forturile studenţilor bucureşteni, foarte bine conduşi de Cristian Gaţu. Aceştia au reuşit să sur­prindă prin vigoare, prin diferite manevre tactice şi prin rapiditate experimentata echipă dinamovistă, prezentă la acest meci cu garni­tura sa de bază. Handbaliştii de la Dinamo n-au putut să păstreze a­­vantajul decit pînă în finalul pri­mei reprize, după care au cedat pas cu pas iniţiativa studenţilor. Aceştia au ajuns astfel să condu­că în mirt. 49, 16^­12 pentru Uni­versitatea. Finalul meciului a fost pasionant. Din min. 51, Universi­tatea a rămas cu un jucător mai puţin în teren, dar a avut resurse fizice să reziste asaltului dina­­moviştilor, păstrînd pînă la urmă un avantaj de un gol. Au marcat: Bădău (5), Gaţu (4), Dinen (4), Kicsidi (2), Rădină, Preotu, Rădu­­lescu — Universitatea, Moser (8), Licu (3), Moldovan (2), Coman (2), Nica, Dan Marin. Nu putem încheia comentariul despre acest meci, fără a nu sublinia că excelentul joc practicat de Cristian Gaţu, a fost umbrit de comportarea nesportivă a acestuia din final, cînd repeta­tele proteste la deciziile arbitrilor, i-au atras eliminarea de pe teren. Dintre celelalte partide, dispu­tate duminică seara în sala Fio­­reasca, mai este de remarcat întîl­­nirea feminină Rapid — Universi­tatea, în care victoria a reve­nit feroviarelor cu scorul de 17—12. Vom menţiona că în acest joc s-au dictat 15 lovituri de la 7 m, din­tre care 9 în favoarea Universită­ţii. Dar studentele n-au transfor­mat decît 5... Iată celelalte rezultate : FEMI­NIN : I.C.F.—Voinţa 20—8 (8—4); Şc. sportivă nr. 2 — Ştiinţe Eco­nomice 25—9 (8—4); Confecţia — Progresul 12—9 (8—4); MASCULIN: Voinţa—Rapid 28—20 (10—8); Re­colta—Construcţii 25—22 (10—11). G. RANGU SIBIU. In localitate întrecerile din cadrul „Cupei F.R.H.“ la ju­niori au început cu oarecare în­­tîrziere, deoarece sala A.S A. este în reparaţie. Partidele se dispută în sala Şc. sportive. Iată citeva rezultate din etapa a Xl-a: FEMI­NIN: Şc. sportivă II — Voinţa 9—5; Şc. sportivă I — Şc. 7 Noiem­brie 9-2 ; MASCULIN : Şc. spor­tivă I—Şc. profesională C.F.R. 28—9 ; Şc. sportivă III—Voinţa 19—19; ILIE IONESCU-Ioresp. CLUJ. întrecerile din „Cupa F . H.“ au început numai la seni­ori, deoarece la senioare se mai aşteaptă încă noi înscrieri, pentru a se completa numărul de 6 par­ticipante ! Iată rezultatele : ETA­PA I: Agronomia — Pedagogic 16—24 (8—11); Voinţa—Universita­tea 11 24—12 (10—4); Şc. sportivi — Clujana 19—24 (12—12); Porţela­nul—Universitatea I 15—40 (7—17). ETAPA A II-a : Agronomia—Clu­jana 23—16 (9—7); Pedagogic—Vo­inţa 17—10 (5—4); Universitatea 1 — Şc. sportivi 30—7 (13—3); Por­ţelanul — Universitatea 11 20—17 (9-11). P. RADVANI-coresp. Dan Cristea, unul dintre cei mai talentaţi juniori ai ţării, ciştigătorul probei de slalom special din cadrul „Cupei U.G.S.R." desfăşurată săptămîna trecută. Cu toate că a fost învins de Gh. Vulpe în proba de slalom uriaş din cadrul aceleiaşi competiţii, Dan Cristea este şeful necon­testat al promoţiei sale şi concurează de la egal la egal cu cei mai buni seniori ai ţării.

Next