Sportul, august 1968 (Anul 24, nr. 260-290)

1968-08-04 / nr. 263

Redacţia şi­­administraţia : tir Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05, interurban 72 si 286. Telex sportrom bpc. 180. Anul XXIV Nr. 263 (5697) LA NAŢIONALELE DE SCRIMĂ Luptă aprigă la periferia clasamentelor BRAŞOV, 3 (prin telefon de la trimisul nostru). Dacă ultima etapă a campionatu­lui naţional de scrimă pe echipe interesează mai pu­ţin în ceea ce priveşte li­derul, Steaua fiind virtuală campioană la toate probele — în schimb, bătălia cea mare se desfăşoară la peri­feria clasamentelor, pentru evitarea retrogradării. Me­ciurile desfăşurate sîmbătă în sala Armatei au purtat evi­dent această amprentă a u­­nei lupte de uzură pentru re­zultat. Firește, deocamdată nu se pot face anticipări de­finitive. Va trebui să vedem ce se va întâmpla şi dumini­că în ultimele meciuri ale competiţiei. Pînă atunci să vă amintim rezultatele teh­nice : Floretă băieţi, Steaua — C.S.M. Cluj 11—5; Unió Satu Mare—Petrolul Ploieşti 10—6; Universitatea Bucureşti — Petrolul 9—7; Unio—Medicina Tg. Mureş 10—6 ; Steaua — Medicina 11—5; C. S. M. Cluj—Medicina 8—8. Au în­vins în cele din urmă flo­­retiştii clujeni la tuşaveraj, cu 58—59! Floretă fete: Progresul Bucureşti—Medicina Tg. Mu­reş 14—2 ; Universitatea Bucureşti—Unio Satu Mare 12—4 ; Progresul—Unic 14—2; Steaua—Universitatea 16—0. Sabie : Politehnica Iaşi — Unio Satu Mare 10—6;­ C.S.M. Cluj—Dinamo Braşov 11—5 ; Politehnica—Universi­tatea Bucureşti 12—4 ; C.S.M. Cluj — Universitatea 8—8 (57—60); Dinamo Braşov — Unio 9—7 ; Steaua — C.S.M. Cluj 13—3. S. BONIFACIU In întrecerile micilor înotători PERFORMERA ZILEI-ANCA GROZA 1:14,0 LA 100 m DELFIN! Eugenia Cristescu (9 ani) autoarea unei excelente performanţe — 1:14,9 la 100 m liber. Foto : TEODOR ROIBU (Citiţi amănunte în pag. a 4-a) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Duminică 4 august 1968 SCORURI STRÂNSE IN CAMPIONATUL FEMININ DE HANDBAL Turneul campionatului naţio­nal de handbal feminin a conti­nuat cu disputarea jocurilor eta­pei a II-a. Faţă de primele evo­luţii intilnirile de ieri au mar­cat un plus de spectaculozitate echipele reuşind să se integreze în ritmul noului sistem compe­­tiţional. Liceul 4 Timişoara — Construc­torul Timişoara 9—5 (7—1)­După evoluţia neconvingătoare din prima etapă, tinerele timi­­şorence de la Liceul 4 au abor­dat întîlnirea cu mai multă se­riozitate reuşind să obţină o meritată victorie în compania concetăţencelor lor. Construc­torul, departe de a fi la nivelul demonstrat în precedentul cam­pionat, se află la cea de a doua înfrîngere. Puţinele puncte mar­cate în acest meci, în total 5 (4 din lovituri de la 7 m), dove­desc aceasta. Realizatoarele go­lurilor, Gavrilov (4), Gheorghiu (3), Wild şi Sturzinger pentru Liceul 4, iar pentru Constructorul Franz (5). Bun arbitrajul prestat de Dinu Racoveanu (Bucureşti). Universitatea Timişoara — Rul­mentul Braşov 16—7 (6—5). După ce au condus categoric prima jumătate a reprizei Intîi, hand­balistele de la Universitatea au fost surprinse de riposta jucă­toarelor de la Rulmentul, obţi­­nînd un avantaj minim. După pauză, jucătoarele de la Univer­sitatea au pornit mai hotârîte la atac, s-au organizat mai bine în apărare, reuşind să-şi impună superioritatea. Scor final : 16—7. S-au remarcat din: „echipa timi­şoreană prin şuturile puternice pe poartă şi joc în viteză Ar­­ghir şi Hrivnak. Au înscris : pen­tru Universitatea : Székely (6), Arghir (3), Metzenrath (3), Moşu, Bratie, Hrivnak, Nemetz şi Nea­­goe, iar pentru Rulmentul : Nako (2), Allies, stamm, Oancea, Neghină şi Prundaru. A arbitrat bine Vasile Erhan (Ploieşti). (Nucu GHEORGHIU). (Continuare in pag. a 4-a) Una dintre cele mai bune ju­­cătoare­ din­ acest­ turneu In plină, acţiune , Ana Nemetz (Universi­tatea Timişoara) aruncă la poar­tă, după ce a încercat să evite blocajul apărării adverse. In meci revanșă CONSTANŢA-14-6 LA BOX CONSTANŢA 3. (prin te­lefon de la trimisul nostru). In partida revanşă, o com­portare foarte bună a avu­t-o A. Pometcu, care l-a în­trecut la puncte pe campio­nul Uniunii Sovietice, L. Bu­­gaevski. Alte evoluţii re­marcabile — cele ale lui Gh. Anton şi P. Manole. Din echipa oaspete s-a detasat T. Solomon. Arbitrajele au fost corecte. REZULTATE: M. Aurel b. ab. III S. Granc­ac ; P. Ma­nole b. p. V. Ivanenco ; I. Titeanu p. ab. II la T. Solo­mon ; Gh. Anton b. ab. I. V. Sevcenko; Gh. Puscasu P­ ab. I la A. Bodnarenko ; O. Baciu b. p. I. Budico ; Gh. Preda m. nul cu G. Bogda­­novici; P. Pîrvu, nul cu A. Karetini, R. CALARA£ANV PROLETAR! DIN TOATE ȚĂRILE, VNITLVXI CUPA BUCUREŞTIULUI—O AVANPREMIERĂ A CAMPIONATULUI DE FOTBAL STADION GIULEŞTI : de la ora 15.30 — Rapid—Steaua ora 17.30 — Rapid—Steaua. STADION DINAMO : de la ora 15.30 Dinamo—Progresul (tineret) ora 17.30 Dinamo—Progresul. Astăzi se va consuma a doua ediţie a „Cupei Bucu­­reştiului“, competiţie care anul trecut a fost cîştigată de dinamoviştii bucureşteni. Con­fruntarea celor patru divizio­nare A, din Capitală, prefigu­rează nişte aprige Irrtîlniri: (ie.!“ campionat­ui este în stare să ofere specialiştilor şi publicu­lui o imagine a potenţialului lor precompetiţional. Anul a­­cesta, organizatorii au hotărtt să se joace o singură etapă,­­ iar ciştigătorul să fie desemnat, prin adiţiunea punctelor obţi­nute de către echipa Intîi şi cea de tineret. In paralel, ră­­mine interesant de văzut ce grad de omogenitate şi ce re­tuşuri au realizat Steaua şi Di­namo, formaţiile care au toate motivele să depăşească ima­ginea lor de anul trecut (loturi puternice, omogene, linii sta­bile şi sudate). Este, de ase­menea, oportun de observat fizionomia echipei Progresul, marcată de amintirea barajului (acel soi de coşmar greu de uitat), de remanierea lotului­­şi de alte măsuri pe linia în­tăririi disciplinei. Şi o ultimă chestiune la care jocurile de azi vor da un parţial răspuns se referă la impasul actual al Rapidului, accentuat prin in­disponibilitatea lui Dumitriu. Sub privirile îngrijorate ale lui Boc, Datcu plonjează spectaculos la piciorul lui Matei, intrat In careul mic. Tribunele arhipline gustă frumuseţea fazei... Ce va fi astăzi clnd cele două „teama-uri se vor afla din nou faţă-n faţă Foto­­ A. NEAGU (tineret) n­u (XXII) O sută de mii de kilometri pe jos... Am plecat din Tr. Măgurele la „vela" incintaţi ci vintul bătea din pupa, dar după citeva sute de metri a trebuit să ne oprim. Din barca noastră, în­chisă cu husă, ne-a dispărut un rind de rame și poate nu ne-am fi dat teama că nu le avem atunci pe loc dacă n-am fi fost anunţaţi cu totul intim­­plător de către căpitanul por­tului. După o scurtă investiga­ţie am aflat că el însuţi ni le sui trăiesc cu o zi sau două înainte, pentru a ne sili­ţi prezentăm rolul bărcii la înre­gistrare. Habar n-avea că făcusem a­­ceastă operaţiune din prima clipă a sosirii, iar faptul la sine — sustragerea unui obiect de la bordul ambarcaţiunii cind noi nu eram acolo (lotca fusese încredinţată marinarilor grăni­ceri, de a căror şalupă o lega­sem) — ni s-a părut revoltător. Atenţie deci, stimaţi naviga­tori, cind opriţi la Tr. Măgu­rele. Considerindu-vă aproioric incorecţi s-ar putea ca domnul căpitan al portului să vă con­­fişte cine ştie ce obiecte, com­­­promiţind, dintr-o lovitură, calda ospitalitate marinărească de care ne-am bucurat la mai toate celelalte opriri şi care poate fi verificată de la un ca­păt la altul al Dunării. Vintul ne-a răsplătit această penibilă experienţă, impingin­­du-ne pini aproape pe Viniţa. Am dormit pe un mal pustiu, ca de obicei, şi a doua zi am pornit spre Giurgiu. O aversă ne-a demonstrat că hanoracele te pot apăra doar de vânt, apoi o ploaie mocănească ne-a udat vreme de patru ore. Ajunși la Giurgiu, ne-am re­venit de abia a doua zi și nu­mai datorită găzduirii pe pont­­oul-dormitor al Navrom-ului. Treningurile, hanoracele, cimă­­tile, pantofii chiar au umplut mica uscătorie a dormitorului plutitor pină la refuz. Rebegiţi, răspundem la întrebări in ca­drul unui mic interviu impro­vizat, elevii ofiţeri cantonaţi pe ponton cunoscind călătoria noas­tră. Mulţi dintre ei ar fi dorit să urmeze acelaşi traseu, dar Camil BACIU (Continuare in pag. a 3-a) Antrenorii echipelor de divizia A convocaţi la Bucureşti Federaţia română de fot­bal convoacă pe antrenorii principali ai echipelor din divizia A în ziua de luni 5 august, ora: 10, la sediul federaţiei, din str. Vasile Conta nr. 16. PROPUNEREA CLUBULUI RAPID PRIVIND C. C. T. Conducerea clubului Rapid a propus parte­nerei lui, din cadrul Cupei Oraşelor Tîrguri, echipei C.F.R. Beograd, datele întîlnirilor tur­­retur. Giuleştenii vor să joace la 18 septem­brie la Bucureşti, iar la 2 octombrie la Belgrad. Se aşteaptă răspunsul clubului iugoslav. Progresul Bucureşti, prima campioană naţională de juniori mici la polo Derbiul primului campionat­­ naţional de polo pentru ju­niori mici, desfă­şurat ieri după-a­­miază la ştrandul Tineretului, a fost cîştigat de echipa Progresul Bucureşti care dispunînd de Rapid Bucureşti cu 8—5 (1—2, 2—2, 4—0, 1—1) a cucerit locul I în clasa­mentul competiției. Meciul a fost echi­librat pînă în repri­za a IlI-a cînd, la scorul de 4—4, ra­­pidistul Al. Ion a ra­tat o lovitură de la 4 m, iar imediat Manea, de la Pro­gresul, a transfor­mat o asemenea lo­vitură. Aici a fost cheia partidei, du­pă care Progresul s-a detaşat, cuce­rind o victorie cla­ră şi meritată dato­rită, în deosebi, plu­sului de omogenita­te. Punctele au fost înscrise de Manea 5, Teodorescu 2, Călinescu pentru Progresul, respectiv Al. Ion 3 şi Slăvei 2. A condus bine Al Kiss (Tg. Mu­reş). Cîştigătorii ediţiei inaugurale a acestui campionat au aliniat următorul lot: Vic­tor Stancu, Ma­rius Paşoi, Dumitru Teodorescu, Radu Cocona, Nicolae Spi­ţă, Andrei Livian, Bogdan Cocona, Con­stantin Manea, Tu­dor Moise, Horia Că­linescu, Mircea Ior­­dache. Antrenor: prof. Nicolae Arse­­ne. Alte rezultate : Po­litehnica Cluj—Con­structorul Lugoj 8—1 (1—0, 2—0, 1—0, 4—1), Crişul Oradea — Constructorul 12—2 (0—0, 5—1, 2—1, 5—0). Clasamentul final: 1. PROGRESUL 2. Rapid Bucureşti, 3. Politehnica Cluj, 4. Crişul Oradea, 5. Constructorul Lu­goj. | pagini ábani A fost prevăzut­­ la „centru“? E­ ste evident că, de anul tre- I cut, o dată cu aprobarea I Legii cu privire la dezvol­tarea activităţii de educaţie | fizică şi sport, şi mai ales | după reorganizarea admi­­nistrativ-teritorială a ţării s-au făcut | multe lucruri bune pentru împrieteni- | rea oamenilor muncii — în special a tineretului — cu mişcarea în aer liber,­­ cu exerciţiul fizic, cu sportul.­­ Salutare, în acest sens, sînt atît mă­surile luate de C.N.E.F.S. cît şi iniţia-­­ tivele U.G.S.R. şi U.T.C. care, fiecare , în parte sau în colaborare, au organi­zat — printre altele — o serie de im- 1 portante competiţii centrale, unele re- I înviind sau fortificînd frumoase tradi­ţii ale sportului românesc.­­ Nu este, însă, îndeajuns ! Forţa unei * mişcări sportive nu poate fi dată doar­­ de iniţiativele centrale. Este imperios J necesar ca în fiecare judeţ, în fiecare­­ m­unicipiu să se manifeste contribuţii . C aparte, să fie valorificate tradiţiile şi­­ posibilităţile locale, să fie stimulată * vehicularea şi aplicarea tuturor ideilor , care permit — mai uşor şi mai grabnic — realizarea ansamblului de măsuri I cu privire la dezvoltarea educaţiei fi­zice şi sportului, înţelese astăzi ca im-­­ portante activităţi de interes naţional.­­ Sunt — din păcate —prea puţine e- ■ xemple care arată că lucrurile au fost înţelese aşa cum trebuie. Marea majori- * tate a organelor sportive teritoriale îşi ■ concentrează aproape integral efortu- I rile în direcţia realizării obiectivelor ■ cuprinse în calendarul competiţional ■ central. Trebuie, ca înainte de toate, să exis­te o activitate sportivă, o viaţă spor-­­ tivă a municipiului sau judeţului, în con- I cordanţă cu tradiţiile locale, cu parti­cularităţile geografice, cu gradul de­­ dezvoltare a unor anumite discipline­­ sportive. * De ce să se aştepte doar competiţii­ ■ le prevăzute de la „centru* ? Cîndva, la Tg. Mureş, se iniţiase o săptămînă a notaţiei. Nu de mult, erau­­ urmărite cu mare interes editiile „Spar- _ tachiadei fetelor*, organizate la Slati- I na, Rm. Vîlcea sau Piteşti. Ca şi „Cu­pa Forestierului" cu care se mîndrea I Suceava , ca şi tradiţionala întrecere­­ a petroliştilor din Valea Prahovei ş.a. Toate s-au bucurat la vremea respec- I tivă, de o largă adeziune a tineretului,­­ de un succes care, normal, trebuia să-i însufleţească pe organizatori, să gene- | reze noi idei, noi forme competiţionale | menite să contureze şi să dezvolte pro­filul sportiv al diferitelor municipii sau | judeţe. In locul acestui avînt, se con- | stată, însă, în multe locuri — urmare, desigur, a comodităţii — renunţarea la­­ organizarea altor competiţii decît cele­­ prevăzute oficial în calendarul repu­blican.­­ Perioada de cunoaştere a atribuţiilor care — prin Lege — revin C.N.E.F.S.­­ului, U.G.S.R.-ului,U.T.C.-ului, Ministeru-­­­­lui învăţămîntului ere. a trecut de mult.­­ Se ştie acum — sau, în orice caz, ar trebui să se ştie — unde şi cum este I necesar să acţioneze nu numai orga- | nele centrale, ci şi cele ale municipiilor sau judeţelor pentru ca aportul edu- I cafiei fizice şi sportului la întărirea să- | nătăţii, la sporirea capacităţilor fizice şi intelectuale ale cetăţenilor să creas- I că corespunzător cerinţelor actuale. U- I na din căile principale de a asigura această contribuţie este_ . fortificarea­­ sportului din municipii şi judeţe şi a-­­ ceasta, poate, începînd tocmai cu re­nunţarea totală la convingerea — încă­­ existentă în multe locuri —, că dacă se ■ acordă atenţie competiţiilor centrale ■ totul va fi în ordine şi nimeni nu va­­ avea nimic de spus. Pentru că, după cum se vede, nu este chiar aşa. ( Dan GÂRLEŞTEANU ) „MAREA BUCLĂ”, MAREA AVENTURĂ... (III) • Hugues Auffray pe scena „Turului Frant­ei“ • Pasiunea se mosteneste • Jan Janssen l-a egalat pe Louison Bobet • In discutie: editia a 56-a Pe malurile râului l’Yonne, la Auxerre, înserarea îşi întinde voalul albăstrui. Piaţa centrala, „Place de l’Arquebuse“, începe să se anime. In jurul standurilor cu nimicuri — ce adesea capătă numele de „souvenir“ — sau lingă tonetele cu dulciuri şi „Coca-Cola“, tineretul îşi face de lucru în aşteptarea spectacolu­lui. Ziua „Turul Franţei“ nu s-a încheiat. Sărbătoarea continuă la lumina reflectoarelor. Cam pe la ora 9 seara, în faţa imen­sei scene a postului de radio „Europa 1" s-au strîns vreo 10—12 oop de spectatori. Beneficiari ai unei invitaţii, ne instalăm în vecinătatea po­diumului. N-au trecut nici­o ore de la încheierea etapei şi pe mai multe ecrane începe simultan să ruleze filmul care redă imagini din disputa giganţilor şoselei. Este cadoul lui „Publi-Techno- Films“ şi el ne permite să re­trăim evenimentele importante petrecute în caravană în timpul zilei. Vîrtejul dansurilor smul­ge, apoi, aplauze, jocurile dis­tractive stimulează voia bună, iar „mini“ întrecerile sportive dau posibilitatea localnicilor a­­matori de sport să se releve în faţa concetăţenilor. Fiecare număr al spectacolului, ce du­rează mai bine de trei ore, este oferit de o firmă. In mod firesc, nu se omite precizarea acestui lucru şi în pauze — pe aceleaşi ecrane care ne-au permis să-l revedem în dispută pe Piigeon, Aimar, Janssen, Lopez Carril et comp. — apar reclame care te invită să consumi apa „Vittel”, ciocolata „Poulain“, berea „Champigneulles”, să scrii cu „Bic“ şi să călătoreşti cu „Peu­geot“. După cum se vede, deşi gratuit, spectacolul trebuie, to­tuşi, plătit. Nu cu bani, ci cu îngăduinţă... Vedetele spectacolului reali­­zează un final atractiv, de bună calitate. Hugues Auffray, Jac­ques Martene şi Martine Bau­­roud cu orchestra „New Or­leans“ dau aripi tineretului, me­lodiile plutind în noapte peste cochetul orăşel. Atmosfera de carnaval, de e­­xuberantă sărbătoare populară ne cuprinde, ne învăluie. Cum­păna nopţii s-a înclinat spre... ziua următoare. Auxerre capătă freamătul miezului de zi cînd miile de spectatori pleacă spre casele lor. A fost o seară mi­nunată. Toţi se întreabă dacă la anul „Tour de France“ nu va Hristoche NAUM (Continuare In pag. a 2-a) Jan Janssen, invingătorul ediţiei din acest an a „Turului Franţei“, pe treapta cea mai înaltă e podiumului

Next