Sportul, august 1968 (Anul 24, nr. 260-290)

1968-08-02 / nr. 261

Redacţia si­­administraţia : str.E­MŞI Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05,K­g|| intrrurbon 72 si 286. Telex | »portrom buc. 180. §: »-• »»fc———----- ___ |» Anul XXIV Nr. 261 (5695) CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ Șl SPORT, Vineri 2 august 1968 La polo, România-Ur­.S.S. (echipe de tineret) 8-7 In lina a doua a turneu­lui internaţional de polo r&z­­dui­t de ştrandul Tineretu­lui din Capitală, reprezen­­tativele de tineret ale Româ­niei şi U.R.S.S. au oferit un ■peetacol puţin atrăgător. De­­ tceput, jocul a fost ca­­teterizat de neregularităţile, durităţile şi chiar brutalită­ţile componenţilor ambelor echipe. Edificator este, un a­­cest sens, că din cele ÎS go­luri, 13 au fost Înscrie« din lovituri de la 4 au iar alte două asemenea lovituri au fost ratate. Victoria a revenit poloiţilor romiad cu scorul de 1—7 O—», 1—1, 3—3, 2— 3). Au marcat Rusu i, Bi­se« 3, Popescu pentru Româ­nia, respectiv Sergheev 8, Sulakadze 3, Rodionov fi Pa- ! «eltaa. In de—blrter», după e *­­voluţie care a Incinta*, co­­laoţionata da juniori a Româ­niei a dispus de divizionara A I.C.F. eu î—f (2—3, 1—«, 3— 1, 1—31. Ultimele meciuri au vie sâmbătă dimineața. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITWJL | Ce trebuie să cerem antrenorilor noştri de fotbal? • RENUMELE DE FOŞTI BUNI FOTBALISTI SAU DIPLOMA I.C.F. NU CONSTITUIE AUTOMAT „CERTIFICATE DE GARANTIE” • O PREOCUPARE PERMA­NENTA: ÎNSUSIREA ULTIMELOR CUCERIRI TN DOMENIUL METODICII DE ATRE­­NAMENT • MAI PUTINE TREBURI ADMINISTRATIVE, MAI MULT TIMP PENTRU STUDIU ŞI DOCUMENTARE! îndrumările date recent de F.R. Fotbal privind îmbună­tăţirea calităţii pregătirii fot­baliştilor noştri demonstrează — pentru a nu ştiu cita oară ! — necesitatea desfăşurării procesului de instruire pe li­nia ultimelor cuceriri în do­meniul metodicii de antrena­ment. Că această acţiune s-a întreprins în fiecare an (mai bine zis în fiecare sezon) o ştie toată lumea. Forul de specialitate îşi face, din acest punct de vedere, datoria. Există, însă, pericolul ca a­­ceste îndrumări să rămînă din nou pe hîrtie sau să fie aplicate neuniform, fără spi­rit de răspundere şi discernă­­mînt metodic, din cauza necu­noaşterii aprofundate a efec­telor unor metode de antre­nament. Iar aceasta — în cele mai multe cazuri — se în­tîmplă nu din comoditatea sau dezinteresul antrenorilor (înlăturînd excepţiile) ci, în primul rind, datorită lipsei de timp afectat studiului şi do­cumentării. De aceea, consi­der că problema cea mai im­portantă ar fi crearea condi­ţiilor optime privind timpul liber al antrenorului. Acesta este angrenat în tot felul de treburi gospodăreşti şi admi­­nistrativo-organizatorice, fiind considerat indispensabil, în astfel de ocupaţii. Pentru cei care nu-şi pot da seama ce înseamnă întocmirea unor conspecte, de exemplu, e bine să se ştie ca numai a­­cestea necesită cel puţin două ore pe zi.­Şi, în pregătirea unei echipe, nu poate fi vor­ba numai de­­ alcătuirea unor conspecte de antrenament. Din unele discuţii purtate cu majoritatea antrenorilor echipelor din diviziile A şi B a reieşit clar (şi acest lucru îl ştiu conducerile cluburilor respective)­, că efectiv, aceştia, nu au cînd să-şi pregătească temeinic antrenamentele şi deci în nici un caz nu poate fi vorba de studiu, de muncă creatoare. Cu atît mai paradoxal apare acest lucru, cu cît, în ultimul timp, sectorul de documenta­re şi cercetare ştiinţifică al C.N.E.F.S. pune la îndemîna celor interesaţi materiale de specialitate dintre cele mai actuale. Iată numai o serie de traduceri: Căile de îmbu­nătăţire a măiestriei tehnice; Condiţiile pentru realizarea unei înalte capacităţi de lu­cru ; Antrenamentul autogen, cu intervale, în circuit, izo­­metric,­ power-treining, footin­­gul etc., cu adaptări la fot­bal ; Criterii obiective de a­­preciere a celor mai înalte măiestrii la fotbal ; Noutăţi în domeniul aprecierii gradu­lui de antrenament;­­ Bazele de organizare şi de antrena­ment ale unei echipe de fot­bal ; Particularităţile stării de mobilizare psihică a fotbaliş­tilor pentru competiţiile im­portante . Principiile de bază Ion VOICA asistent la I.C.F. (Continuare in pag. a 3-a) PATRUInTfi într-qUUiiB (XX) CLONCUL Urcat pe dealuri, ascuns in spatele Iot, Calafatul se vede dinspre DuViără ca o suită de turle şi acoperişuri înecate în verdeaţă. Pe Celălalt mal, cu doi kilometri în aval, Vi­­dinul are avantajul unei pa­norame deschise — inştruin­­du-şi pe malul înalt vechea cetate, biserica sobră şi blocu­rile moderne. Visiim pe lingă ţărmul ro­mânesc, pierzîftd avantajul oferit de curentul maxim — nu putem urmări „firul apei", care uneori trece dincolo de mijlocul albiei — adică de graniţă. Putem, în schimb, vedea îndeaproape configura­ţia acestui sol argilos şi nisi­pos, acoperit de copaci — toate aceste straturi supra­puse şi spălate de ape — şi pe lingă noi curg spre amonte flori şi ierburi, sălcii, fantas­tice rădăcini aeriene închi- Camil BACIU (Continuare din pag. a 2-a) După englezul Haban, care a cîştigat detaşat etapa În­cheiata la Sallanches, au sosit Italianul Bitossi şi bel­gianul van Springel (în foto­grafie). Ajuns al 10-lea la ca­pătul etapei, spaniolul San Miguel avea să piardă pe acest urcuş „tricoul galben“. La întrebarea DE CE JOACA SLAB FOTBALIŞTII NOŞTRI? răspunde ION SICLO­­VAN, secretar general al F.R.F., in sportul de mîine „MAREA BUCLĂ“, MAREA AVENTURĂ... (II) • Şi cicliştii se trezesc în zori • Sărbătoarea startului • Supercaravana se aşterne la drum • Etapa începe cu discuţii prieteneşti... • Atenţie la munţi! • Bani albi pentru zile negre... Cicliştii îşi încep (şi el) acti­vitatea în faptul dimineţii. Star­turile zilnice au loc — în func­ţie de kilometrajul etapelor — între orele 8,30 şi 10. Fireşte, o­­bligaţiile rutierilor încep mult mai devreme. Aceasta pentru faptul că şi plecarea în etapă constituie o sărbătoare, uneori de un fast deosebit. Directorii sportivi îşi aduc echipele (alcă­tuite din câte 10 alergători) cam cu 40—45 de minute înainte de ora fixată pentru start. Un loc special amenajat, înconjurat de gârduleţe (pentru a-i ieri pe ci­clişti de entuziasmul adesea ex­ploziv al spectatorilor), le dă reporterilor posibilitatea să dis­cute cu concurenţii, să le cer­ceteze gîndurile. Intenţiile. Sunt oferite — pe scena permanent existentă la locurile de start — o serie de premii tradiţionale: „Să­geata de aur“ (trofeul vitrel pen­tru cel mai combativi în ziua precedentă) „Premiul eleganţei“ (Bacheller-Sport), „Leul“ (Esso- Standard) etc. Semnarea foilor de start prilejuieşte crainicului prezentarea concurenţilor, a pal­maresului lor sportiv, a isprăvi­lor din ziua sau zilele precedente. Cicliştii răspund solicitărilor a­­matorilor de autografe, fotografi­lor ocazionali, celor ce vor să le strîngă mina. Megafoanele răspindesc o muzică plăcută, cu ritm tineresc. MiI și trii de oa­meni așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe cel ce vor îmbrăca cele două maieuri-trofee ale cursei : „tricoul galben*­' — al liderului și (.tricoul roşul — al rutierului care conduce în clasamentul pe puncte al sprinturilor finale. Este momentul care anunţă apro­pierea startului şi el este imor­talizat pe sute şi sute de metri de peliculă. Radioreporterii şi-au început matinalele lor emisiuni în direct, iar în aer s-au înălţat cele două helicoptere care asi­gura transmisiile de radio şi te­leviziune. Dl. Jacques Göddel, urmaşul lui Henri Desgrange, îşi potriveşte ceasul şi, apoi, ridică steagul roşu dînd plecarea aler­gătorilor. începe o nouă etapă a „Turului Franţei* ! Pentru ca el, rutierii, să aibă toate posibilită­ţile de a-şi disputa şansele, pen­tru ca şi cel mai mic gest al lor sâ fie înfăţişat sau povestit ma­relui public, peste 140o de oa­meni se agită din zori pină noap­tea tîrziu. Caravana s-a pus în mişcare. Ea este alcătuită dintr-o gardă de 8—10 motociclişti ai poliţiei, care verifică de-a lungul celor’ 200—250 km ai etapei securitatea traseului. In urma lor se află o lunga coloană de aproape 200 de maşini şi motociclete ale ziare­lor, revistelor, radioului şi tele­viziunii. In faţa plutonului­­ci­cliştii sunt protejaţi de un grup de motarzi care are misiunea de a nu lăsa maşinile să se apropie la mai puţin de 50 m) se găseşte Hristache NAUM (Continuare in pag. a 4­0) Jan Janssen primeşte „Marele premiu al elegantei“. ACTIVITATE SPORTIVĂ LA CASA DE CULTURĂ La Casa de cultură a sectoru­lui I s-a desfăşurat o intere­santă manifestare sportivă, cu participarea dr. Maria Trancio­­veanu de la Centrul de medici­nă sportivă al muncipiului Bucureşti , care a conferenţiat despre importanţa practicării educaţiei fizice -Sa unor sportivi de la clubul Olimpia, care au exemplificat practic ex­punerea prin demonstraţii de judo, box, haltere. In Încheiere, numeroşii tineri prezenţi au ur­mărit o gală de filme sportive redind competiţii de fotbal, gim­nastică, haltere şi alpinism. Atenţie sporită creşterii cadrelor din mişcarea sportivă Cu prilejul recentei şedinţe a Consiliului Naţional pentru Edu­caţie Fizică şi Sport, care a luat în discuţie o problemă deosebit de importantă, aceea a activită­ţii de pregătire, perfecţionare şi folosire a cadrelor în mişca­rea sportivă, s-a subliniat, între altele, rolul major pe care-l joacă profesorii de educaţie fi­zică. Deşi marea majoritate a acestora aparţin sistemului Mi­nisterului învăţămintului, con­tribuţia lor la dezvoltarea miş­cării sportive este deosebit de importantă. Ei sunt doar acei care, în cadrul muncii didactice, conduc activitatea sportivă, con­form planului de învăţământ, şi-i ajută pe elevi să-şi formeze primele deprinderi tehnico-tac­­tice iniţiindu-i şi călăuzindu-le paşii spre activitatea tumul­tuoasă a stadioanelor. Totodată, un număr însemnat de profesori de educaţie fizică îndeplinesc funcţii de antrenori în cluburi şi asociaţii, în diferite organe sportive. Munca entu­ziastă şi competentă depusă de numeroşi profesori a contribuit la mod direct la dezvoltarea ac­tivităţii sportive din ţara noas­tră. In ceea ce priveşte numărul lori din evidenţa Ministerului învăţămintului reiese că in a­­cest an funcţionează In învăţă­­mîntul de toate gradele 4 592 de profesori de educaţie fizică cu calificare de specialitate. Acest număr nu satisface însă nici nevoile şcolii şi nici pe cele ale activităţii sportive propriu-zise. Nevoia imperioasă de astfel de cadre va fi remediată însă pînă în 1975-76, conform planului în­­tocmit în acest scop de Ministe­rul învăţămintului. Datorită lipsei de cadre de specialitate şi a unei baze ma­teriale corespunzătoare, in spe­cial la şcolile generale, pregăti­rea de bază in domeniul educa­ţiei fizice şi sportului este de multe ori deficitară. Aşa se face că ulterior elevii fără o pregătire de bază, nu simt nici un fel de atracţie pentru activi­tatea sportivă, ale cărei influen­ţe asupra dezvoltării sănătăţii sunt bine stabilite. Participanţii la şedinţa (Continuare din pag. a 2-a) Ieri» Ia piscina Dinamo LIVIU COPCEALĂU (2:30,2 la 200a mixt)- PERFORMERUL PRIMEI ZILE • Campionatul copiilor a debutat cu 11 recorduri 4 probe și conduc cu 36-29 # Anca Groza, Teodor Nicolae — performerii grupei B — (Citiţi amănunt« In pag. a 4-a) — Alături de Liviu Copcealău, Zeno Opriţescu — In­ fotografie — a av­ut o comportare deosebită, stabilind un nou record la­ 100­ m­ liber­i S9,4 Foto : T. Roibu in meciul România-R.F.G., oaspeţii au ci­şt­iga­t Industria linii Timişoara - I. S. Pancevo 3-5, la In meciul revanşă desfăşurat la Timişoara intre echipa locală de polo Industria Unit şi forma­ţia iugoslavă I.S. Pancevo, vic­toria a revenit oaspeţilor cu scorul de 5-3 (1-0, 2-1, 1-1, 1-1). (C. CREŢU — coresp.). C „SĂGEATA“ - SIMBOL hiar dacă finalmente, sa zicem, Pîrcălab nu va rămî­­ne in lotul restrîns pentru jocul cu reprezentativa Bra­ziliei, faptul în sine — che­marea lui pentru formaţia lumii — este tonifiant. Un român, în sfîrşit un român este înregistrat undeva în catalogul cu numele cele mai so­nore ale fotbalului mondial. Şi, din nefericire, Pîrcălab nu este o „rara avis“ în fotbalul nostru. Selecţio­narea lui in lotul din care se va al­cătui formaţia lumii se petrece la pufin timp după ce alţi doi jucători ro­mâni, Ion Ionescu (ce debut strălucit a realizat rapidistul cu reputata Ar­senal Londra !) şi Ion Nunweiller au găsit o largă adeziune în rîndul unor specialişti ai soccerului din R.F. a Ger­maniei şi Turcia. în ultimii ani, toţi cei trei citaţi mai sus au jucat mai des pe terenuri străine (Pîrcălab­ii Nunweiller — alături de laşin la „Festivalul Turgai*) şi au convins. Ca şi Dobrin, de altfel, senzaţional la Ludwigshafen în 1966, ca şi Emil Du­­mitriu, ca şi mulţi alţii care formea­ză sau nu în momentul de faţă o­­biectul atenţiei din partea selecţio­nerilor lotului naţional. Revenind la Ion Pîrcălab, alegerea lui — spuneam — este tonifiantă şi totodată simbolică. „Săgeata Carpa­­ţilor" (cum l-au numit ziariştii italieni, entuziasmaţi de startul rapid al ,i7u­­lui nostru) ar putea propulsa naţionala noastră în noul sezon. Ştim, fireş­te, că valoarea unei echipe naţionale este refracţia fidelă a soccerului pe care-l reprezintă (sînt şi excepţii — Portugalia, de exemplu), dar tot atît de adevărat este şi faptul că repre­zentativa țării noastre nu dă tot ceea ce poate în confruntările de anver­gură sau are o comportare prea ine­gală : cîştigă în general, acasă, dar pierde cu regularitate în deplasare, u­­neori la scoruri de-a dreptul catas­trofale : 0—6 la Madrid, 0—3 şi 0—6 la Budapesta, 1—7 la Zurich. Concură, desigur, la toate acestea factori diverşi (selecţia, forma spor­tivă, tactica adoptată), dar, într-o mă­­sură de loc neglijabilă, contează şi FACTORUL PSIHOLOGIC. Acel ele­­ment, cu care o dată „înarmat* lupţi f­înă la epuizare pe tot parcursul ce­­or 90 de minute, te eliberezi de com­plexe , ajungi primul la­­ balon îna­intea adversarului tău, mingea te as­cultă cu mai multă docilitate. Nu-i uşor, dar cu putinţă. Să folosim „momentul Pîrcălab* în scopul de a se asigura noi potente morale „11 *-l ui nostru reprezentativ, aflat înaintea unei stagiuni de maximă importantă. Factorul psihologic este într-atît de util în contextul întrecerii, încă a ră­mas antologică metoda folosită de un cunoscut antrenor spaniol, exaspe­rat de tracul care ii împiedica pe elevii lui să-şi pună în valoare rea­lele lor însuşiri. Spunea antrenorul acela : „Băieţi, nu uitaţi nici o clipă că sînteţi mai buni. Nu vă temeţi de adversari. Fiţi în duelul cu eî aroganţi". Antrenorul sărise VOIT o treaptă permisă. I G. NICOLAESCU ^

Next