Sportul, august 1968 (Anul 24, nr. 260-290)
1968-08-02 / nr. 261
Redacţia siadministraţia : str.EMŞI Vasile Conta nr. 16, tel. 11.10.05,Kg|| intrrurbon 72 si 286. Telex | »portrom buc. 180. §: »-• »»fc———----- ___ |» Anul XXIV Nr. 261 (5695) CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ Șl SPORT, Vineri 2 august 1968 La polo, România-Ur.S.S. (echipe de tineret) 8-7 In lina a doua a turneului internaţional de polo r&zduit de ştrandul Tineretului din Capitală, reprezentativele de tineret ale României şi U.R.S.S. au oferit un ■peetacol puţin atrăgător. De tceput, jocul a fost cateterizat de neregularităţile, durităţile şi chiar brutalităţile componenţilor ambelor echipe. Edificator este, un acest sens, că din cele ÎS goluri, 13 au fost Înscrie« din lovituri de la 4 au iar alte două asemenea lovituri au fost ratate. Victoria a revenit poloiţilor romiad cu scorul de 1—7 O—», 1—1, 3—3, 2— 3). Au marcat Rusu i, Bise« 3, Popescu pentru România, respectiv Sergheev 8, Sulakadze 3, Rodionov fi Pa- ! «eltaa. In de—blrter», după e *voluţie care a Incinta*, colaoţionata da juniori a României a dispus de divizionara A I.C.F. eu î—f (2—3, 1—«, 3— 1, 1—31. Ultimele meciuri au vie sâmbătă dimineața. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITWJL | Ce trebuie să cerem antrenorilor noştri de fotbal? • RENUMELE DE FOŞTI BUNI FOTBALISTI SAU DIPLOMA I.C.F. NU CONSTITUIE AUTOMAT „CERTIFICATE DE GARANTIE” • O PREOCUPARE PERMANENTA: ÎNSUSIREA ULTIMELOR CUCERIRI TN DOMENIUL METODICII DE ATRENAMENT • MAI PUTINE TREBURI ADMINISTRATIVE, MAI MULT TIMP PENTRU STUDIU ŞI DOCUMENTARE! îndrumările date recent de F.R. Fotbal privind îmbunătăţirea calităţii pregătirii fotbaliştilor noştri demonstrează — pentru a nu ştiu cita oară ! — necesitatea desfăşurării procesului de instruire pe linia ultimelor cuceriri în domeniul metodicii de antrenament. Că această acţiune s-a întreprins în fiecare an (mai bine zis în fiecare sezon) o ştie toată lumea. Forul de specialitate îşi face, din acest punct de vedere, datoria. Există, însă, pericolul ca aceste îndrumări să rămînă din nou pe hîrtie sau să fie aplicate neuniform, fără spirit de răspundere şi discernămînt metodic, din cauza necunoaşterii aprofundate a efectelor unor metode de antrenament. Iar aceasta — în cele mai multe cazuri — se întîmplă nu din comoditatea sau dezinteresul antrenorilor (înlăturînd excepţiile) ci, în primul rind, datorită lipsei de timp afectat studiului şi documentării. De aceea, consider că problema cea mai importantă ar fi crearea condiţiilor optime privind timpul liber al antrenorului. Acesta este angrenat în tot felul de treburi gospodăreşti şi administrativo-organizatorice, fiind considerat indispensabil, în astfel de ocupaţii. Pentru cei care nu-şi pot da seama ce înseamnă întocmirea unor conspecte, de exemplu, e bine să se ştie ca numai acestea necesită cel puţin două ore pe zi.Şi, în pregătirea unei echipe, nu poate fi vorba numai de alcătuirea unor conspecte de antrenament. Din unele discuţii purtate cu majoritatea antrenorilor echipelor din diviziile A şi B a reieşit clar (şi acest lucru îl ştiu conducerile cluburilor respective), că efectiv, aceştia, nu au cînd să-şi pregătească temeinic antrenamentele şi deci în nici un caz nu poate fi vorba de studiu, de muncă creatoare. Cu atît mai paradoxal apare acest lucru, cu cît, în ultimul timp, sectorul de documentare şi cercetare ştiinţifică al C.N.E.F.S. pune la îndemîna celor interesaţi materiale de specialitate dintre cele mai actuale. Iată numai o serie de traduceri: Căile de îmbunătăţire a măiestriei tehnice; Condiţiile pentru realizarea unei înalte capacităţi de lucru ; Antrenamentul autogen, cu intervale, în circuit, izometric, power-treining, footingul etc., cu adaptări la fotbal ; Criterii obiective de apreciere a celor mai înalte măiestrii la fotbal ; Noutăţi în domeniul aprecierii gradului de antrenament; Bazele de organizare şi de antrenament ale unei echipe de fotbal ; Particularităţile stării de mobilizare psihică a fotbaliştilor pentru competiţiile importante . Principiile de bază Ion VOICA asistent la I.C.F. (Continuare in pag. a 3-a) PATRUInTfi într-qUUiiB (XX) CLONCUL Urcat pe dealuri, ascuns in spatele Iot, Calafatul se vede dinspre DuViără ca o suită de turle şi acoperişuri înecate în verdeaţă. Pe Celălalt mal, cu doi kilometri în aval, Vidinul are avantajul unei panorame deschise — inştruindu-şi pe malul înalt vechea cetate, biserica sobră şi blocurile moderne. Visiim pe lingă ţărmul românesc, pierzîftd avantajul oferit de curentul maxim — nu putem urmări „firul apei", care uneori trece dincolo de mijlocul albiei — adică de graniţă. Putem, în schimb, vedea îndeaproape configuraţia acestui sol argilos şi nisipos, acoperit de copaci — toate aceste straturi suprapuse şi spălate de ape — şi pe lingă noi curg spre amonte flori şi ierburi, sălcii, fantastice rădăcini aeriene închi- Camil BACIU (Continuare din pag. a 2-a) După englezul Haban, care a cîştigat detaşat etapa Încheiata la Sallanches, au sosit Italianul Bitossi şi belgianul van Springel (în fotografie). Ajuns al 10-lea la capătul etapei, spaniolul San Miguel avea să piardă pe acest urcuş „tricoul galben“. La întrebarea DE CE JOACA SLAB FOTBALIŞTII NOŞTRI? răspunde ION SICLOVAN, secretar general al F.R.F., in sportul de mîine „MAREA BUCLĂ“, MAREA AVENTURĂ... (II) • Şi cicliştii se trezesc în zori • Sărbătoarea startului • Supercaravana se aşterne la drum • Etapa începe cu discuţii prieteneşti... • Atenţie la munţi! • Bani albi pentru zile negre... Cicliştii îşi încep (şi el) activitatea în faptul dimineţii. Starturile zilnice au loc — în funcţie de kilometrajul etapelor — între orele 8,30 şi 10. Fireşte, obligaţiile rutierilor încep mult mai devreme. Aceasta pentru faptul că şi plecarea în etapă constituie o sărbătoare, uneori de un fast deosebit. Directorii sportivi îşi aduc echipele (alcătuite din câte 10 alergători) cam cu 40—45 de minute înainte de ora fixată pentru start. Un loc special amenajat, înconjurat de gârduleţe (pentru a-i ieri pe ciclişti de entuziasmul adesea exploziv al spectatorilor), le dă reporterilor posibilitatea să discute cu concurenţii, să le cerceteze gîndurile. Intenţiile. Sunt oferite — pe scena permanent existentă la locurile de start — o serie de premii tradiţionale: „Săgeata de aur“ (trofeul vitrel pentru cel mai combativi în ziua precedentă) „Premiul eleganţei“ (Bacheller-Sport), „Leul“ (Esso- Standard) etc. Semnarea foilor de start prilejuieşte crainicului prezentarea concurenţilor, a palmaresului lor sportiv, a isprăvilor din ziua sau zilele precedente. Cicliştii răspund solicitărilor amatorilor de autografe, fotografilor ocazionali, celor ce vor să le strîngă mina. Megafoanele răspindesc o muzică plăcută, cu ritm tineresc. MiI și trii de oameni așteaptă cu nerăbdare să-l vadă pe cel ce vor îmbrăca cele două maieuri-trofee ale cursei : „tricoul galben*' — al liderului și (.tricoul roşul — al rutierului care conduce în clasamentul pe puncte al sprinturilor finale. Este momentul care anunţă apropierea startului şi el este imortalizat pe sute şi sute de metri de peliculă. Radioreporterii şi-au început matinalele lor emisiuni în direct, iar în aer s-au înălţat cele două helicoptere care asigura transmisiile de radio şi televiziune. Dl. Jacques Göddel, urmaşul lui Henri Desgrange, îşi potriveşte ceasul şi, apoi, ridică steagul roşu dînd plecarea alergătorilor. începe o nouă etapă a „Turului Franţei* ! Pentru ca el, rutierii, să aibă toate posibilităţile de a-şi disputa şansele, pentru ca şi cel mai mic gest al lor sâ fie înfăţişat sau povestit marelui public, peste 140o de oameni se agită din zori pină noaptea tîrziu. Caravana s-a pus în mişcare. Ea este alcătuită dintr-o gardă de 8—10 motociclişti ai poliţiei, care verifică de-a lungul celor’ 200—250 km ai etapei securitatea traseului. In urma lor se află o lunga coloană de aproape 200 de maşini şi motociclete ale ziarelor, revistelor, radioului şi televiziunii. In faţa plutonuluicicliştii sunt protejaţi de un grup de motarzi care are misiunea de a nu lăsa maşinile să se apropie la mai puţin de 50 m) se găseşte Hristache NAUM (Continuare in pag. a 40) Jan Janssen primeşte „Marele premiu al elegantei“. ACTIVITATE SPORTIVĂ LA CASA DE CULTURĂ La Casa de cultură a sectorului I s-a desfăşurat o interesantă manifestare sportivă, cu participarea dr. Maria Trancioveanu de la Centrul de medicină sportivă al muncipiului Bucureşti , care a conferenţiat despre importanţa practicării educaţiei fizice -Sa unor sportivi de la clubul Olimpia, care au exemplificat practic expunerea prin demonstraţii de judo, box, haltere. In Încheiere, numeroşii tineri prezenţi au urmărit o gală de filme sportive redind competiţii de fotbal, gimnastică, haltere şi alpinism. Atenţie sporită creşterii cadrelor din mişcarea sportivă Cu prilejul recentei şedinţe a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport, care a luat în discuţie o problemă deosebit de importantă, aceea a activităţii de pregătire, perfecţionare şi folosire a cadrelor în mişcarea sportivă, s-a subliniat, între altele, rolul major pe care-l joacă profesorii de educaţie fizică. Deşi marea majoritate a acestora aparţin sistemului Ministerului învăţămintului, contribuţia lor la dezvoltarea mişcării sportive este deosebit de importantă. Ei sunt doar acei care, în cadrul muncii didactice, conduc activitatea sportivă, conform planului de învăţământ, şi-i ajută pe elevi să-şi formeze primele deprinderi tehnico-tactice iniţiindu-i şi călăuzindu-le paşii spre activitatea tumultuoasă a stadioanelor. Totodată, un număr însemnat de profesori de educaţie fizică îndeplinesc funcţii de antrenori în cluburi şi asociaţii, în diferite organe sportive. Munca entuziastă şi competentă depusă de numeroşi profesori a contribuit la mod direct la dezvoltarea activităţii sportive din ţara noastră. In ceea ce priveşte numărul lori din evidenţa Ministerului învăţămintului reiese că in acest an funcţionează In învăţămîntul de toate gradele 4 592 de profesori de educaţie fizică cu calificare de specialitate. Acest număr nu satisface însă nici nevoile şcolii şi nici pe cele ale activităţii sportive propriu-zise. Nevoia imperioasă de astfel de cadre va fi remediată însă pînă în 1975-76, conform planului întocmit în acest scop de Ministerul învăţămintului. Datorită lipsei de cadre de specialitate şi a unei baze materiale corespunzătoare, in special la şcolile generale, pregătirea de bază in domeniul educaţiei fizice şi sportului este de multe ori deficitară. Aşa se face că ulterior elevii fără o pregătire de bază, nu simt nici un fel de atracţie pentru activitatea sportivă, ale cărei influenţe asupra dezvoltării sănătăţii sunt bine stabilite. Participanţii la şedinţa (Continuare din pag. a 2-a) Ieri» Ia piscina Dinamo LIVIU COPCEALĂU (2:30,2 la 200a mixt)- PERFORMERUL PRIMEI ZILE • Campionatul copiilor a debutat cu 11 recorduri 4 probe și conduc cu 36-29 # Anca Groza, Teodor Nicolae — performerii grupei B — (Citiţi amănunt« In pag. a 4-a) — Alături de Liviu Copcealău, Zeno Opriţescu — In fotografie — a avut o comportare deosebită, stabilind un nou record la 100 m liberi S9,4 Foto : T. Roibu in meciul România-R.F.G., oaspeţii au ciştigat Industria linii Timişoara - I. S. Pancevo 3-5, la In meciul revanşă desfăşurat la Timişoara intre echipa locală de polo Industria Unit şi formaţia iugoslavă I.S. Pancevo, victoria a revenit oaspeţilor cu scorul de 5-3 (1-0, 2-1, 1-1, 1-1). (C. CREŢU — coresp.). C „SĂGEATA“ - SIMBOL hiar dacă finalmente, sa zicem, Pîrcălab nu va rămîne in lotul restrîns pentru jocul cu reprezentativa Braziliei, faptul în sine — chemarea lui pentru formaţia lumii — este tonifiant. Un român, în sfîrşit un român este înregistrat undeva în catalogul cu numele cele mai sonore ale fotbalului mondial. Şi, din nefericire, Pîrcălab nu este o „rara avis“ în fotbalul nostru. Selecţionarea lui in lotul din care se va alcătui formaţia lumii se petrece la pufin timp după ce alţi doi jucători români, Ion Ionescu (ce debut strălucit a realizat rapidistul cu reputata Arsenal Londra !) şi Ion Nunweiller au găsit o largă adeziune în rîndul unor specialişti ai soccerului din R.F. a Germaniei şi Turcia. în ultimii ani, toţi cei trei citaţi mai sus au jucat mai des pe terenuri străine (Pîrcălabii Nunweiller — alături de laşin la „Festivalul Turgai*) şi au convins. Ca şi Dobrin, de altfel, senzaţional la Ludwigshafen în 1966, ca şi Emil Dumitriu, ca şi mulţi alţii care formează sau nu în momentul de faţă obiectul atenţiei din partea selecţionerilor lotului naţional. Revenind la Ion Pîrcălab, alegerea lui — spuneam — este tonifiantă şi totodată simbolică. „Săgeata Carpaţilor" (cum l-au numit ziariştii italieni, entuziasmaţi de startul rapid al ,i7ului nostru) ar putea propulsa naţionala noastră în noul sezon. Ştim, fireşte, că valoarea unei echipe naţionale este refracţia fidelă a soccerului pe care-l reprezintă (sînt şi excepţii — Portugalia, de exemplu), dar tot atît de adevărat este şi faptul că reprezentativa țării noastre nu dă tot ceea ce poate în confruntările de anvergură sau are o comportare prea inegală : cîştigă în general, acasă, dar pierde cu regularitate în deplasare, uneori la scoruri de-a dreptul catastrofale : 0—6 la Madrid, 0—3 şi 0—6 la Budapesta, 1—7 la Zurich. Concură, desigur, la toate acestea factori diverşi (selecţia, forma sportivă, tactica adoptată), dar, într-o măsură de loc neglijabilă, contează şi FACTORUL PSIHOLOGIC. Acel element, cu care o dată „înarmat* lupţi fînă la epuizare pe tot parcursul ceor 90 de minute, te eliberezi de complexe , ajungi primul la balon înaintea adversarului tău, mingea te ascultă cu mai multă docilitate. Nu-i uşor, dar cu putinţă. Să folosim „momentul Pîrcălab* în scopul de a se asigura noi potente morale „11 *-l ui nostru reprezentativ, aflat înaintea unei stagiuni de maximă importantă. Factorul psihologic este într-atît de util în contextul întrecerii, încă a rămas antologică metoda folosită de un cunoscut antrenor spaniol, exasperat de tracul care ii împiedica pe elevii lui să-şi pună în valoare realele lor însuşiri. Spunea antrenorul acela : „Băieţi, nu uitaţi nici o clipă că sînteţi mai buni. Nu vă temeţi de adversari. Fiţi în duelul cu eî aroganţi". Antrenorul sărise VOIT o treaptă permisă. I G. NICOLAESCU ^