Sportul, octombrie 1968 (Anul 24, nr. 321-351)

1968-10-19 / nr. 339

DERBI ÎN CAMPIONATUL DE HANDBAL STEAUA SAU DINAMO ? Partidă de mare atracţie în campionatul masculin de handbal. Ultima etapă a ce­lui dintîi tur din actuala în­trecere programează astăzi de la ora 15.45, pe terenul Pro­gresul din str. Dr. Staicovici, mult aşteptata confruntare Steaua—Dinamo, care stîr­­neşte în fiecare ediţie un e­­norm interes. Jucătorii de la Steaua nu au pierdut pină în prezent decit un singur punct (8—8 cu Dinamo, la Bacău), în timp ce echipa din Ştefan cel Ma­re, după draw­ul (10—10) de la Bacău, a suferit o surprin­zătoare înfringere (15—17) la Galaţi in faţa Politehnicii. Pentru partida de astăzi, im­portantă în vederea alcătuirii lotului republican, cele două echipe au anunţat următoarele loturi probabile : STEAUA: Dincă (Belu)-Oţelea, Speck Popescu, Goran, Gaţu, Iacob, Gruia, Marinescu, Coasă; DINAMO : Redl (Penuy-Papp, Lieu, Costache ), Goman, Moldovan, Dan Marin, Badea, Samungi. Gruia încearcă să depășească blocajul dinamovist. (Aspect din întîlnirea Steaua — Dinamo, disputată în sezonul trecut) Foto : V. BAGEAC P PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VHITIVAl R CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Simbătă 19 octombrie 1961 ZIAR AL LIA MANOLIU CAMPIOANĂ OLIMPICĂ FIȘIER ILEANA SILAI-ÎN FINALĂ LA 800 m LUPTĂTORUL PETRE COMAN VA EVOLUA TN TURUI 3 LA „LIBERE" DEBUT VICTORIOS AL FLORETIŞTII.OR Un număr de 17 reprezentative masculine, împărţita în 5 grupe, au luat startul in competiţia de floretă pe echipe. România a fă­cut parte din grupa C împreună cu R.A.U. şi Japonia. In primul lor meci floretiştii noştri au ter­minat victorioşi la R.A.U. cu 13—3 (Haukler 4, Drîmbă, Mure­­şanu şi Tiu­cite 3 v.). In meciul următor România a tras cu Japo­nia : 8—8 (la tuşe). In eliminări directe, urmează meciul România I— Italia. ‘ Rezultatul rău ne-a parvenit pină la închiderea ediţiei. COSTA IN SEMIFINALE LA 100 M BRAS Serii in proba de 100 m bras. Pentru semifinale s-au calificaţi printre alţii : McKenzie (S.U.A.) 68,1 — rec. olimpici Pankin (U.R.S.S.) şi O'Brien (Australia) 68.9. Mihailov (U.R.S.S.) și Fer­­relli (Argentina) 69,3, VASILE COSTA a fost al doilea In serie cu 70,1 s. La 100 m bras femei (serii) cele mai bune performanțe au fost realizate de : Norbis (Uruguay) 1:17,4 — rec. olimpic, Bjedov (Iu­goslavia) 1:17,7, Nakagawa (Japo­nia) 1:18,2. Cei mai rapizi înotă­tori din seriile de 100 m liber s-au dovedit : Wenden (Austra­lia) 53.8, Kulikov (U.R.S.S.) 54.3, Zorn (S.U.A.) 54.3, și Gusev (U.R.S.S.) 54.8. In Întrecerea sprinterelor : Henne (S.U.A.) 60,li Jackson­ (M. Britanic) 60.3, Lay (Canada) 60.6. ALTE RECORDURI ATLETI­CE, ȘI CE RECORDURI!... • 200 m F — Irena Kirszenstein — Szewinska (Polonia) 22,5 (rec. mondial). • lungime B — Bob Beamon (S.U.A.) 8,90 m (rec. mondial) iii • 400 m B — Lee Evans (S.U.A.) 43,8 s (rec. mondial). GRIGORI KOSIH CAMPION OLIMPIC LA PISTOL LIBER Prima probă a concursului da tir, cea de pistol liber s-a Înche­iat cu victoria sovieticului Gri­­gori Kosîh 562 p (30 „muște") clasat înaintea lui H. Mertel (R.F.G.) cu 562 p (28 „muște") și ■H. Wollmar (R.D.G.) 561 p. NEA­­GU BRATU a ocupat locul VIII — 554 P. Iar LUCIAN GIUȘCA - locul XI — 552 p. • Pierzind partidele din turul doi, Gh. Stoiciu — cat. 52 kg (tur la Balev — Bulgaria) şi Nicolae Cretea — cat. 57 kg (puncte la Aliev — U.R.S.S.), au fost elimi­naţi din competiţia de lupte li­bere. SKIFUL DE 4 + 1 AL ROMÂNIEI PE LOCUL 7 In finalele pentru locurile 7—12, la canotaj echipajele noastre s-au clasat astfel : sklf 4+1 (Batschi, Ceapura, Tudor, Papp+Lavren­­schi) clștigător al cursei de ieri ocupă( In final) ,locul VII: aklf dublu (Aposteanu — Pavelescu) locul VIII) iar cel de 2+1 (Moldo-Așadar, un alt nume ro­mânesc s-a înscris pe tabela de onoare a Olimpiadelor. IONEL DRIMBA este meda­liat cu aur, la floretă, după un epuizant turneu în care surprizele au abundat, victo­ria campionului nostru fiind, poate, singurul element scon­tat. Intr-adevăr, calificările şi recalificările au oferit ama­torilor de senzaţii tari sufi­ciente motive de satisfacţie şi momente de suspense. Cum altfel pot fi considerate eli­minările succesive ale tuturor trăgătorilor din Polonia, Uni­unea Sovietică şi Italia­­! Turneul s-a aflat, chiar de la debut, sub semnul incertitu­dinilor, calificarea celor trei floretişti francezi reprezen­tând o mare surpriză, în ciu­da valorii recunoscute a şco­lii naţionale franceze de scri­mă. La acelaşi capitol, al ne­prevăzutului, a fost înregis­trată şi calificarea direct în finală a lui Mihai Ţiu, primul scrimer român care reuşeşte la Olimpiadă acest tur de forţă. Şi totuşi in jurul lui Drîmbă şi Mureşanu atmosfe­ra era plină de respect şi se aştepta, fără nici un fel de exagerare, ca unul din cele două locuri vacante din finală să fie ocupate de unul din cei doi români rămaşi în cursă, prin recalificări. Sunt cunoscute amănuntele dato­rită cărora cei doi reprezen­tanţi ai României, aflaţi pe aceeaşi parte a tabloului erau puşi în situaţia de a se întîl­­ni, in cazul in care îşi între­ceau toţi adversarii, căci din 12 participanţi numai doi a­veau loc în turneul care a­­vea să-l decidă pe campionul olimpic. Cei obişnuiţi să ante­­calculeze, dintre care unii se află chiar aici la Jocuri, con­siderau că pentru această so­luţie ar fi trebuit ca toate să iasă după placul nostru, vă­­zînd în aşa ceva o exagerare sau, poate o pronie cerească. Dar scrimerii noştri ştiau foarte bine că Mureşanu şi Drîmbă vor ajunge unul în faţa celuilalt. O ştiau şi cei doi competitori care au fă­cut pe toată durata întilniri­­lor lor cu alţi adversari din front comun, sfătuindu-se după fiecare asalt, acordîn­­du-şi asistenţă tehnică dacă erau liberi în acel moment. De ce totuşi am intitulat a­­ceste rinduri: momentul Drîmbă ? Pentru că dintre ei toţi, cel care a reuşit a fost Drîmbă. Acel Drîmbă despre care colegii săi din echipa naţională ştiu că este acum cel mai valoros dintre ei. A­­cel Drîmbă care are conştiin­ţa propriei sale valori fără a o nesocoti pe a celorlalţi. A­­cel Drîmbă care ştie că de fiecare dată cînd a ieşit în lume la concursuri mai mari sau mai mici, învingător de cele mai multe, ori dar şi,în­,­vins, ţintea acelaşi scop: de a se perfecţiona, pentru a putea deveni într-o zi cel mai bun dintre cei buni. Această zi s-a împlinit acum, la Mexi­co, şi nimeni dintre cei care s-au înclinat în faţa campio­nului nostru nu se simte, în nici un fel, nedreptăţit. Drim­­bă este încă unu­l din marii exemple ale­ sportului mon­dial, nu numai al celui au­tohton, de acumulări calitati­ve conştiente care conduc fără dubiu la definitiva con­sacrare. Am intitulat rinduri­le noastre cu numele lui Drîmbă pentru că momentul corespunzător valorii sale este in acelaşi timp notoriu pen­tru scrima noastră acum. Mo­mentul Drîmbă înseamnă un Mihai Ţiu pe locul 6 al cla­samentului olimpic, un Tă­­nase Mureşanu cedînd doar în faţa celui mai bun care avea să cucerească laurii supremi , înseamnă un Haukler şi Falb reţinuţi nu atît din pricina diferenţelor de valoare cit din raţiuni regulamentare şi din necesitatea de a se fi ales numai 3 reprezentanţi ai ţării. Momentul Drîmbă mar­chează, fără îndoială, şi suc­­cesul celor cinci amintiţi, în campionatul lumii din anul precedent, tot astfel cum, mai de mult, palmaresul floretei feminine însemnase în istoria acestui sport, momentul Olga Orban-Szabo. Ne-am intitu­lat astfel rîndurile de azi pen­tru că peste ani și anii de zile MOMENTUL DRÎMBĂ Mihai Ţiu (Continuare in pag. a 4-a) REPORTAJE ŞI COMENTARII DE LA TRIMISUL NOSTRU SPECIAL LA A XIX-A OLIMPIADĂ IN ARUNCAREA A­LIA MANOLIU A OBŢINUT UN NOU RECORD OLIMPIC, CU 58,28 m Boxerii români intră rind pe rînd in bătălia pentru m­edaliile olimpice şi pină acum compor­tarea lor este de natură să-i mulţumească pe pasionaţii a­­cestui sport, care doresc să se poată mîndri din nou cu deţi­nători ai unor titluri olimpice, aşa­ cu­m au mai avut şi filma dată prilejul. Joi după amiază, Calistrat Cuţov l-a intîlnit în limitele categoriei semiuşoare pe finlandezul Nikkinen. Sala era plină, deşi o era părea inco­modă (in jurul orei 14). Debu­tul reprezentantului nostru, care are în faţă un adversar ro­bust şi încă „nestudiat“­ ,este foarte îndrăzneţ. El se face re­marcat printr-o serie de lovi­turi variate, ţintind nu numai capul, cum avem prilejul să vedem adeseori la galele din ţară, ci şi plexul, ficatul­ etc. Finlandezul are garda inversă, însă particularitatea aceasta nu pare să-l jeneze pe Cuţov care prin mişcări tactice, foarte opor­tune, îşi surprinde de fiecare dată adversarul. Dar, după pri­mele angajamente in care a şi primit citeva lovituri precise, Nikkinen încearcă să-şi impună stilul, trecind la atac. Este in­­timpinat, însă, cu upercuturi la­­tomac şi croşete la fizică, care-l temperează. Pozitiv este faptul că ambii combatanţi­ acceptă lupta des­chisă, fără tineri şi iregulari­tăţi, dar în acelaşi timp de am­bele părţi se ratează numeroase lovituri, din lipsa aprecierii ju­dicioase a distanţei. Spre fina­lul reprizei, care îi aparţi­nuse românului, acesta execu­tă un forcing de 30” ca la un antrenament de sală. In cea de a 2-a repriză, finlandezul debutează mai bine, sfătuit de către omul din colţ să încerce totul pentru a obţine situaţii de atac. Neatenţia lui Cuţov ii serveşte de minune şi compa­triotul nostru recepţionează citeva lovituri uşor evitabile. Se pare insă că debutul furtu­nos al adversarului îl trezeşte repede la realitate, deoarece o dantră de stingă îşi atinge ţin­ta — şi Nikkinen este la podea. Se ridică repede, fără a fi nu­mărat, şi reia lupta, dar va face din nou cunoştinţă cu pre­lata ringului, de data aceasta fiind reţinut de arbitru, pentru n^m£ră4sQr?a _ .«mul din faţa lui Cuţov­ se dovedeşte foarte rezistent şi ambiţios. Ripostele sale sunt reprezentate de jaburi aruncate spre Cuţov, care le evită şi loveşte in se­rie din toate poziţiile, mereu in plin. Nikkinen atacă de cîte­­va ori cu capul înainte şi este făcut atent de către arbitrul de ring. II aud pe comentatorul tele­viziunii mexicane adueîndu-i elogii lui Cuţov, asemuind se­riile de lovituri ale acestuia cu o simfonie. îmi permit să le identific cu altceva. Personal, mi-l reamintesc pe Cerdan, îmi mai dau seama de ceva, tot din comentariul colegului me­xican : gazdele au la această categorie un om de valoare şi de aceea Cuţov ii cam îngrijo­rează. Repriza a treia vine să consfinţească superioritatea ro­mânului, demonstrată cu priso­sinţă şi în cele anterioare. El are evident poftă de lucru, se bate ca la un antrenament, atît de clar şi variat loveşte, simţi că ii face plăcere să încerce tot ceea ce ştie.» S+ **î -ne­ dove­deşte că ştie foarte mult. Ul­timul minut îl găseşte epuizat pe Nikkinen, care începe să ţină. O avalanşă de lovituri se abat asupra lui, iar gongul pune capăt unei lupte în care Cuţov a excelat, fiind declarat în unanimitate învingător la puncte. Seara l-am întilnit la cantonament. Arăta parcă fu­sese la plimbare pe malul la­cului Herăstrău. Doar la arcada ochiului drept, mi se pare, avea o uşoară contuzie, provocată — probabil — de una din loviturile de cap ale lui Nikkinen. Mo­dest, Cutov primeşte felicitările care i se aduc. Este un start bun pentru viitoarele intil­­niri... CIUDA ÎNVINS DE OLECH După un meci extrem de echilibrat, pugilistul nostru de categorie muscă, Constan­tin Ciucă, a fost învins la puncte de polonezul Arthur Olech, cel care l-a mai în­trecut și la J.O. de la Tokio în sfer­urile de finală. Deci­zia a fost acordată cu 3—2. CUJOV: o frumoasă impresie F­IŞIER­ ­eanu, Tarasov+Lavrenschi) — locul IX. TOMMIE SMITH ŞI JOHN CARLOS SUSPENDAŢI CIUDAD DE MEXICO, (A­­gerpres). Atleţii de culoare Tom­mie Smith şi John Carlos, cîşti­­gatorii medaliilor de aur şi bronz in proba de 200 m, au fost sus­pendaţi de Comitetul Olimpic al S.U.A. şi invitaţi să părăsească de urgenţă cantonamentul ameri­can din satul olimpic. Sancţiunea a fost dictată împotriva celor doi atleţi, deoarece forurile sportive americane apreciază că aceştia au avut manifestări ireverenţioase în timpul festivităţii de premiere, precum şi pentru declaraţii anti­­segregaţioniste făcute presei ime­diat după terminarea cursei, con­siderate ca fiind incompatibile cu calitatea de sportiv. A ÎNCEPUT PROBA DE VITEZA PE VELODROM Seriile probei de viteză au dat loc la Întreceri palpitante, În­cheiate cu rezultate excelente. Iată o parte dintre învingători : Moreion (Franţa) 11,24­­; Trentin (Franţa) 11,61; Turini (Italia) 11,34; Phakadze (U.R.S.S.) îi.so ; Gibbon (Trinidad-Tobago) 11,15; Barnett (Marea Britanie) 11,34 ; Janssen (Olanda) 11,10; Versini (Italia) 10,87; Fredborg (Danemar­ca) 10,91; Loeveseyn (Olanda) 10,92. In semifinalele probei de urmă­rire individuală (4 000 m) Rebillard (Franţa) 4:41,80 — Hilsman (Aus­tralia) 4:48,73; Frey (Danemarca) 4:42,05 — Kurman (Elveţia) 4:44,23. LA BASCHET... Polonia — Maroc 85—49 (46-25); S.U.A. — Panama 95—60; Spania— Senegal 64—53 (30—24); U.R.S.S. — Cuba 100-66 (52—35). ...SI LA HOCHEI India — Belgia 2-1 (0—1); Spa-­­­nia — Mexic 2—0 (1—0); R.F.G. —­­ Noua Zeelanda 0—0; R.D.G. — Ja- 5­ponia 1-0 (0-0). FINALELE CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE CĂLĂRIE Vineri, pe baza hipică din Calea Plevnei, au continuat În­trecerile finale ale campionatu­lui republican de călărie. La dresaj, categoria mijlocie, titlul de campion a fost cucerit de N. Mihalcea (Steaua), cu Do­mino, care a acumulat 817 punc­te. La obstacole, s-a disputat proba a II-a la categoriile se­­miuşoară, uşoară şi mijlocie. Iată ciştigătorii probelor : cat. semiuşoară (după baraj): E. Ionescu (Dinamo), cu Ping-pong, 0 p, 32,5 sec; cat. uşoară (după baraj): Edith Wermescher (C.S.M. Sibiu), cu Gica, 0 p, 42,7 sec . cat. mijlocie : C. Vlad (Di­namo), cu Split, 0 p, 1,25. întrecerile continuă azi de la orele 8,30 și de la 14,30. La Oradea ŞAHISTELE­­ AU ÎNCEPUT întrecerea ORADEA, 18 (prin tele­fon). — Nici o absenţă în fi­nala şahistelor, toate cele 16 competitoare prezentîndu-se la turneu. Titlul de campi­oană a ţării este disputat de următoarele (în ordinea tra­gerii la sorţi): 1. Suzana Ma­­kai; 2. Emilia Chiş ; 3. Eleo­nora Jianu ; 4. Maria Desmi­­reanu; 5. Margareta Teodo­­rescu ; 6. Rodica Reicher ; 7. Elisabeta Polihroniade; 8. Hilda Petri; 9. Gertrude Baumstarck; 10. Maria Po­­gorevici; 11. Alexandra Ni­colau; 12. Aurelia Solomo­­novici; 13. Elena Raducanu ; 14. Veturia Simu; 15. Mar­gareta Juncu ; 16. Margareta Perevoznic, încă din prima rundă s-a înregistrat o surpriză, Eleo­nora Jianu fiind învinsă, cu albele, de Veturia Simu. In rest, rezultate mai mult sau mai puţin normale : Reicher — Nicolau­­­a—Van Petri — Baumstarck 0—1, Teodores­­cu — Solomonovici 1—0, Des­­mireanu — Raducanu 1/2—V2, Chiș — Juncu 1—0. Partida Polihroniade — Pogorevici s-a întrerupt, iar cea dintre Makai și Perevoznic este a­­mînată. I MEXICUL­­ CONVINS Se ştie cît de dificil se obţine organizarea unei Olimpiade şi, poate mai puţin, se ştie — ori se bă­nuieşte — cît de greu se pune pe picioare, în con­diţiile participării a cîtor­­va mii de sportivi, în număr de aproape 10 000, la cele 172 probe prezente în programul Jocurilor, o astfel de competi­ţie care nu-şi găseşte corespondent nici în universul sportiv şi nici în al altor ac­tivităţi umane paşnice. In ajunul deschiderii jocurilor, adresîn­­du-se oaspeţilor în cuvîntul său de bun sosit, preşedintele Comitetului Olimpic Me­xican a definit cu umor, dar foarte exact, ce a însemnat pentru ţara sau pregătirea Olimpiadei : „O cursă de cinci ani cu obstacole majore !" Dar Mexicul, atît de departe de vechiul continent, unde func­ţionează cred, în totalitatea lor, forurile sportive internaţionale, inclusiv C.I.O., a manifestat o grijă nedisimulată pentru reu­şita competiţiilor cu toate repetiţiile ofi­ciale puse pe picioare în trei ani conse­cutivi de către gazdele noastre de azi. De aceea, în vreme ce opinia publică mondială era permanent prevenită asu­pra unor incapacităţi posibile, ori mai curînd probabile, viitoarele baze sportive se înălţau, cadrele de tehnicieni şi arbitri se puneau la punct cu regulamentele dis­ciplinelor mai puţin cunoscute aici, ser­viciile de propagandă tipăreau — în vo­lum şi calitate impresionante — materia­lele de informaţie necesare, se semnau angajamente cu acele firme care aveau să asigure o serie de servicii speciale (transport, comunicaţii, dotări felurite etc.). Ceea ce însă a fost incriminat pînă în ultima clipă şi ceea ce mexicanii nu pu­teau să... rectifice a fost altitudinea. Deşi în Europa, Africa şi Asia, ca şi în Ame­rica de Nord s-au ridicat în această pe­rioadă noi complexe la altitudine, unele dintre ele fiind comercializate în mod in­teligent, deşi medicina sportivă a fost ac­tivă în acelaşi interval de timp, cu toate că s-a venit la Mexic cu­ 3 şi 4 săptămîni înaintea primelor starturi, totuşi altitudi­nea a continuat să fie obiectul unor cri­tici cu grad de vehemenţă neameliorat pînă în ultima zi. Probele au fost împăr­ţite pe categorii, în funcţie de avantajul pe care li-l va conferi sau nu altitudinea. Primele zile de întreceri au trecut, şi bi­­lanțul de pînă acum al Olimpiadei este senzaţional, fără nici un fel de exagerare. Cînd s-a mai pomenit ca la J.O. să se spulbere atîtea recorduri mondiale şi olim­pice în numai 5 zile de concurs ? Şi încă ce depăşiri ! Şi cînd? Nu numai în fi­nale, ci şi în serii, şi în mod succesiv, lată, de altfel, cîteva cifre foarte eloc­vente : la triplu salt, de exemplu, recor­dul mondial care părea durat în granit, al lui Josef Schmidt, a fost pur și simplu pulverizat în cinci rînduri (de cîte două ,ori de Gentile și de Saneev, și o dată de Prudencia), recordul olimpic de la prăjină a fost întrecut sau egalat de nu mai puţin de 9 săritori ele. La haltere n-a existat categorie în care să nu fi fost înregistrat cel puţin un record olimpic. La atletism, de altfel, cu foarte puţine excepţii, ca şi în cele cîteva probe, desfăşurate pînă acum, la ciclism şi înot — acelaşi aspect. Situaţia poate fi privită din două punc­te de vedere : cel al condiţiilor climatice şi al organizării. Or, în cazul unei Olim­piade, unul fără celălalt nu ar fi produs această avalanşă de calitate fizică ome­nească, împotriva tuturor presupunerilor, mai mult sau mai puţin fundamentate, există acum o certitudine : Tabela noilor recorduri. Adăugind acesteia şi faptul că încă o dată sportul a furnizat ştiin­ţei materialul de cercetare şi posibilita­tea extragerii unor elemente foarte pre­ţioase privind aclimatizarea la altitudine, în condiţii de efort (cu tot ceea ce rezultă din această sursă pentru medicina gene­rală ori de diferite specialităţi), cît şi as­pectele, nu mai puţin importante, pentru sport şi care privesc regimul de antrena­ment, putem spune , mai înainte ca Jocu­rile să fii luat sfîrşît. Mexicul a convins ! Gazdele își merită acest credit de încre­dere, înainte ca peste decorurile olimpice să se fi lăsat cortina finalului, i-l acordăm în mod sincer. Emanuel - VALERIU Ciudad de Mexico, 18 octombrie

Next