Sportul, decembrie 1968 (Anul 24, nr. 382-412)
1968-12-03 / nr. 384
Pag. a 5-a " Previziunile s-au adeverit. "Aşa cum anticipau majoritatea specialiştilor, turneul Internaţional de handbal feminin, dotat cu „Cupa oraşului Bucureşti", a fost într-adevăr un campionat mondial în miniatură, cu toate atributele sale, inclusiv surprizele. Pentru că puţini erau aceia care înaintea startului puteau să pronosticheze un succes al handbalistelor din R. D. Germană, socotite, pe bună dreptate, printre fruntaşele acestui sport, dar nicidecum aspirante la primul loc. De altfel, nici pretenţiile antrenorului Hans Becker, declarate la sosirea în Capitală, nu vizau un succes absolut. Cunoscutul tehnician din R. D. Germană era mai mult interesat de evoluţia formaţiei sale într-o nouă alcătuire, de modul în care tinerele jucătoare, cărora le acordase credit, se vor integra în sistemul de joc al echipei ce conta pe cîteva jucătoare (Schanding, Winkler, Baumann) cu o mare experienţă Internaţională, dar care niciodată nu putuseră realiza o victorie de prestigiu. Circumspect, H Becker a folosit în primul meci (cu selecţionata U.R.S.S.) mai mult ,7i-le verificat în sezoanele anterioare, în care rolurile principale erau încredinţate cunoscutelor jucătoare amintite mai sus. Pe măsură însă ce echipa, intrată în atmosfera de competiţie, ţintea acum o poziţie fruntaşă, antrenorul german a avut curajul să-şi urmărească pînă la capăt ideea propusă, culegînd în final nu numai satisfacţia unui succes internaţional, cişi bucuria de a-şi vedea tinere eleve confirmînd speranţele. Fireşte că victoria selecţionatei R. D. Germane nu a fost dobîndită doar prin infuzia de tinereţe. Cei prezenţi, seară de seară, în sala Floreasca, au putut constata că această formaţie s-a prezentat şi foarte bine pregătită din punct de vedere tehnico-tactic. In organizarea sistemului defensiv, dincolo de formulele fixe şi arhiuzitate, învingătoarele au demonstrat mobilitate, capacitate de colaborare în preluarea (marcajul) adversarelor precum şi acurateţe în intervenţiile pentru deposedare (de balon). Cît priveşte acţiunile ofensive, spre surpriza tuturor s-a putut observa la formaţia R. D. Germane o reconsiderare, cu deplină eficacitate, a şuturilor de la distanţă şi din săritură. In general, ocupantele primului loc s-au manifestat ca un mecanism bine reglat, cu valori sigure , jucătoare multilateral pregătite, capabile de a da un randament sporit pe mai multe posturi. Handbalistele iugoslave n-au dezminţit nici de data aceasta capacitatea de luptă a formaţiei lor care-şi axează principalele coordonate de joc pe agresivitate în apărare, pe multă răbdare, dublată de o mare intuiţie, un atac, pe folosirea contraatacurilor declanşate foarte prompt de portarul Zdenka Istvanovici. La toate acestea trebuie să adăugăm faptul că selecţionata iugoslavă nu s-a modificat în ultimii an ceea ce a asigurat acestei formaţii o omogenitate tactică şi morală, evidentă, mai ales, în momentele de mare tensiune peste care ea a trecut — ca de obicei — cu destulă uşurinţă. Antrenorul Vilim Ticici va avea, în curînd însă, dificila misiune de a-şi căuta înlocuitoare pentru o bună parte din actualele titulare (Jasici, Samardjia, Radakovici, Rebernjak), ajunse la un punct critic al carierei sportive. Sarcina sa nu este de loc uşoară pentru că, aşa după cum s-a văzut şi în acest turneu, echipa iugoslavă îşi bazează acţiunile foarte mult pe bogata-i experienţă competiţială, care îi permite specularea cu promptitudine a tuturor inexactităţilor comise de adversare. Acesta este de fapt principalul atu al „7“-lui iugoslav care rămîne — la această oră — un team redutabil în orice competiţie. După ce a ocupat cu brio primul loc în cea mai importantă competiţie disputată anterior (Trofeul Taşmar din — iunie 1968), selecţionata Uniunii Sovietice se prezenta ca mare favorită şi în întrecerea încheiată duminica seara în Capitală. Dar, lipsită de vitalitatea şi forţa care caracterizau jocul acestei formaţii, ea s-a găsit pe parcursul celor 5 zile de concurs în mai multe momente dificile. Chiar şi în partida împotriva selecţionatei române, handbalistele sovietice nu au excelat, victoria lor datorîndu-se mai mult exasperantei ineficacităţi a reprezentantelor ţării noastre. A surprins, în mod deosebit, prezenţa ştearsă în ofensivă a unor jucătoare cunoscute prin forţa şi precizia şuturilor (Jiviir, Sevcenko, Turcina, Şabanova), ca şi fragilitatea sistemului defensiv al formaţiei sovietice, avînd în componenţa sa sportive robuste şi cu o mare capacitate de efort. In această direcţie ,salvarea“ a venit deseori prin inspiraţia şi forma bună a raportarului Soko- Iova-Gromova, care numai în partida cui România (neplăcută coincidenţă) a parat 5 lovituri de la 7 metri ! Reprezentativa Ungariei, deţinătoare a titlului suprem, a ocupat doar locul V, poziţie justificată în mare măsură prin faptul că ea a aliniat la Bucureşti o garnitură complet nouă, alcătuită din multe handbaliste talentate : portarul Kovács, Valeria Toth, Ilona Szabó, Eva Kovács, Schwayer despre care cu siguranţă se va vorbi elogios într-un viitor apropiat. Cît priveşte cele două selecţionate ale ţării noastre, comportarea lor şi mai ales perspectivele handbalului feminin românesc ne obligă la o analiză aparte. Pe care o vom face în curînd. Călin ANTONESCU Adrian VASILIU ŞI TOTUŞI... „CUPA ORAŞULUI BUCUREŞTI“ — UN MINI -CAMPIONAT MONDIAL! Fată Un meciul Iugoslavia — U.R.S.S., încheiat cu victoria jucătoarelor iugoslave. Zlata Rebernjak (Iugoslavia) a depăşit întreaga echipă sovietică şi va înscrie un gol spectaculos în Foto: A. NANU Din nou surprize în campionatul divizionar întrecerile campionatului divizionar au continuat, sîmbătă și duminică, cu desfăşurarea etapei a Vll-a. Iată citeva amănunte de la principalele meciuri. FEMININ LAROMET BUC. — VOINŢA BUC. 2356—2247 p.d. Derbyul etapei a avut loc la Bucureşti. Pista gazdelor, recunoscută pentru duritatea ei, a supus concurentele la eforturi grele, cărora oaspetele le-au făcut faţă numai pînă la jumătatea partidei, cînd Laromet s-a detaşat categoric. Iată, de altfel, rezultatele în ordinea intrării sportivelor pe pistă: Maria Szabó (L) — Maria Armeanu (V) 380—368, Ana Ologoiu — Cornelia Grecescu 388—394, Ioana Ţuţuianu — Valeria Dumitrescu 372—371, Elena Trandafir — Crista Szöcs 426—358, Elena Vasile — Elena Rada 392—348, Stela Andrei — Cornelia Moldoveanu. 398—408. A arbitrat bine E. Moldoveanu (Buc.). RAPID BUC. — C.S.M. REŞIŢA 2398—2538 p.d. Reşiţencele au învins Rapidul cu un scor sever. In formă excelentă, cinci din cele şase jucătoare de la învingătoare au depăşit cifra de 400 p.d., evidenţiindu-se îndeosebi Maria Rus, care a obţinut 443 p.d. De la Rapid, singura jucătoare care a părăsit pista învingătoare a fost Florica Lăpuşan, cu 441 p.d. (T. R.). VOINŢA CLUJ — VOINŢA TG. MUREŞ 2368—2292 p.d. Fosta lideră a clasamentului, Voinţa Tg. Mureş, a suferit a doua infringere. Cele mai bune rezultate individuale au fost Înregistrate de : Margareta Kelemen — 418, Elisabeta Rac — 411, Ana Nagy — 404 (Voinţa Cluj) şi, respectiv, Margareta Szemani — 412, Ana Albert — 407. (URSU PALADE — coresp.) U.T.A. — HIDROMECANICA BRAŞOV 2374— 2250 p.d. PETROLUL PLOIEŞTI — GAZ METAN MEDIAŞ 2445—2285 p.d. MASCULIN OLIMPIA REŞIŢA — FLACARA CIMPINA 5290—5311 p.d. Campionii ţării au cedat în faţa echipei din Cimpina. Interesant de urmărit e fort duelul dintre maeştrii emeriţi ai s portului P. Pure (F) şi I. Micoroiu (O), din ultimele schimburi, ciştigat de primul cu 974—912. S-au mai remarcat: D. Kridor (O) şi D. Constantin (F), notaţi cu 856 şi, respectiv, 915. (I. PLAVIŢIU —corespondent). PETROLUL PLOIEŞTI — RAPID BUCUREŞTI 5392—5036 p.d. Gazdele au realizat un nou rezultat valoros, graţie comportării popicarilor V. Nicolescu, D. Dumitru şi C. Vînătoru, care au depăşit graniţa celor 900 p.d. (M. BEDROSIAN — coresp.). VOINŢA CLUJ — GLORIA BUC. 5042—4815 p.d. VOINŢA TG. MUREŞ — C.F.R. TIMIŞOARA 5223—4953 p.d. GAZ METAN MEDIAŞ — CONSTRUCTORUL BUC. 5062—4860 p.d. UN CAfcOV FRUMOS SI UTII. PENTRU :* FAMIlIA DUMNEAVOASTRĂ GASITI lar*-MAGAZrNfftE UMIVSRSAUE SI SPECIALIZATE 4»°^ ALE COOPER AMVUO« DE CONSUM V PREGĂTIRI ÎN VEDEREA EUROPENELOR DE JUNIORI Pregătirile tinerilor popicari în vederea campionatelor europene de juniori, programate în primăvara anului viitor în R.F. a Germaniei, au început De ieri dimineaţa arena Voinţa din Capitală găzduieşte concursul de releaţie, la care participă 20 de jucătoare ţi tot atiţia jucători, remarcaţi in campionatul divizionar. Iată clasamentul după prima reuniune Feminin — 1. Ildikó Zai- Mik (Reşiţa) 405 p.d, 2. Stela Andrei (Bue.) 377, 3. Margareta Bordei (Bue.) 364, masculin — 1. G. Voicu (Bue.) 858, 2. P. Boţocru (Bue.) 867, 3. C. Dobre (Cimpina) 842. Întrecerile conținue azi de la ora 3. sportál . UN SUCCES MONDIAL AL SOCIOLOGIEI ROMANESTI - MONOGRAFIA SPORTIVA Intra 27 octombrie si 2 noiembrie s-au desfăşurat, la Mariagell (Austria), lucrările celui de al doilea Seminar internaţional de sociologie a sportului, organizat de Comitetul Internaţional de Sociologie de pe lîngă U.N.E.S.C.O. La seminar, ţara noastră a fost reprezentată de o delegaţie din care a făcut parte şi prof. Romulus Spirescu, director-adjunct al Şcolii sportive nr. 2 din Bucureşti, cercetător cu o Îndelungată activitate in domeniul sociologiei sportului. La Înapoiere, prof. R. Spirescu a avut amabilitatea să ne prezinte, în cadrul unui interviu, principalele aspecte ale seminarului. • Pentru început, vă rugim ţine precizaţi care a fost scopul acestui seminar şi ce anume şi-a propus el să realizeze ? — Seminarul Internaţional de la Mariazell a fost convocat in scopul stabilirii unor concluzii în legătură cu corelaţia SPORTTINERET, astăzi, in consensul dezvoltării culturii mondiale, cind sociologia capătă tot mai importante dimensiuni. Interesa, de pildă, să se vadă cum se realizează această corelaţie, care sunt căile de cuprindere a unei mase tot mai largi de tineri, indiferent de profesie, în fenomenul sportiv. La dezbateri au luat parte delegaţi din patru continente (Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud), în total, din 21 de ţări. Printre ei, specialişti de reputaţie mondială ca Gregory Stone de la Universitatea din Minneapolis (S.U.A.), Peter McIntosh (Anglia), Kyuzo Tekenoshita (Japonia), Dimitri Novikov (U.R.S.S.), Gunther Luschen de la Universitatea din Illinois (S.U.A.), Joffre Dumazedier (Franța), Andrzew Wohl (Polonia), Günther Erbach (R.D.G.). • Cum şi-a făcut simţită prezenţa delegaţia României la dezbaterile pe o temă de asemenea importantă ? — Noi am prezentat un referat intitulat „Tineretul muncitor şi sportul”, care s-a bucurat de un succes deplin. Referatul a ţinut că releva modul cum sunt angrenaţi in diferite activităţi aportive tineri din mediul urban industrial, şi de la sate. Subliniind tradiţia statornicită In aport cu decenii in urmă, intr-o serie de centre muncitoreşti (Reşiţa, Timişoara, Arad, Baia Mare, Braşov, Ploieşti etc.), referatul a căutat să ilustreze noile dimensiuni la care a ajuns sportul In concepţia unor tineri din cele mai noi Interviu cu prof. ROMULUS SPIRESCU - participant la cel de al ll-lea Seminar internaţional de sociologie a sportului de la Mariazell (Austria) centre industriale ale României socialiste — Bicaz, Brazi, Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej, Victoria etc., cărora li se creează condiţii tot mai bune pentru a îmbrăţişa sportul preferat. In acelaşi timp, am ţinut să amintim contribuţia pe care o aduc sindicatele în actualul sistem de organizare a sportului, atît in uzine şi instituţii, cît şi in staţiunile balneoclimaterice. Unele cifre, statistici şi scheme au întregit imaginea participării tineretului muncitor din România la activitatea sportivă, pasiunea sa pentru mişcare, pentru exerciţiul fizic organizat. • Se ştie că şcoala românească de sociologie, întemeiată de ilustrul profesor Dimitrie Gusti, savant de renume mondial, a pus bazele unei monografii a sportului. Dacă ne amintim bine, şi dv. afi făcut parte din colectivul care a imflat şi a dat la iveală această monografie. In ce lumină a apărut această lucrare in cadrul seminarului ? — Monografia sportivă elaborată de şcoala românească de sociologie a suscitat —prin ineditul ei— un interes general. Delegaţiile prezente ne-au solicitat detalii asupra alcătuirii monografiei, cu privire la tehnica ei, la modul cum este situat sportul Ca fenomen social integral (economic, biologic şi cultural), la locul pe care îl ocupă sportul pornind de la economie la cultură şi invers, la unităţile sociale ale sportului — cluburi, asociaţii, şcoli sportive — la fixarea grupelor de influenţă ş.a.m.d. Ceva mai mult, apreciind in mod cu totul deosebit această monografie sportivi, participanţii au pricipui-o pentru traducere în cît mai multe limbi, pentru ca astfel ea să poată fi cunoscută în întreaga lume. De altfel, ca o preţuire pentru aportul adus sociologiei sportive internaţionale de către şcoala românească, am fost cooptat membru în Comisia internaţională de cercetare şi redactare a problemelor de sociologie a sportului. „ Presa austriacă a făcut citeva referiri la o amplă anchetă sociologică cu tema :,Generaţia de sportivi a anului 1956“. Despre ce este vorba ? — Ancheta îşi propune să stabilească in ce măsură tinerii sportivi aflaţi în activitate în 1956 sunt de găsit şi în prezent în săli şi pe stadioane. S-ar putea crede că fixîndu-se ca reper această dată, seminarul vizează numai sportivi orimnici. Participanţii de la Melbourne, în realitate, insă, testele vor cuprinde o masă largă de tineri, pornind de la campionii pe judeţe, în cazul ţării noastre, şi ajungind, fireşte, la olimpici. Disciplinele cuprinse în anchetă sunt atletismul, pentru toate ţările, fotbalul, boxul şi handbalul pentru România, ele fiind considerate drept sporturile cu cea mai mare priză în masa de tineri. Ancheta se va întocmi pe baza unui chestionar specs, iar rezultatele vor fi comunicate la viitorul seminar internaţional care va avea loc la Moscova în 1970. # Ce concluzii, care interesează direct ţara noastră, pot fi formulate după acest seminar ? — Una singură : aceea că sociologia sportivă devine tot mai actuală, că investigaţiile trebuie continuate şi diversificate, înainte de seminar, am efectuat un experiment în comuna Buciumi din judeţul Sălaj. A fost doar o reluare timidă a cercetărilor de teren, pe care le vom continua. Iată, la 3 decembrie 1968 (n.r. astăzi), vom deschide un laborator de sociologie a sportului, cu scopul ca acesta să marcheze primul nucleu de activitate practică. Nădăjduim că eforturilecare se fac pentru a extinde cercetările vor găsi nu numai sprijinul şi înţelegerea oficialităţilor, ci şi a colegilor noştri, profesori de educaţie fizică şi de alte specialităţi, al căror aport ar putea fi deosebit de important în direcţia creării unei şcoli româneşti de sociologie a sportului. Tiberiu STAMA ÎNTRE PARADA FAVORITELOR ŞI RIPOSTA NOULUI VAL tul că, în finala probei, din cele şase trăgătoare care au ajuns, anul trecut, în această fază, numai una s-a menţinut şi în acest an : Suzana Szaplonczay (Medicina Tg. Mureş). Ce s-a întîmplat cu celelalte concurente care — cu o singură excepţie — au avut dreptul să vină pe planşă in această competiţie ? Campioana trecutei ediţii , Eva Maria Voinea (I.E.F.S.), care, prin prisma rezultatelor obţinute in „Cupa României“, putea să-şi păstreze, fără mare dificultate titlul, a intrat cu mina dreaptă uşor accidentată în actuala competiţie pa care avea s-o părăsească în turul II. Adriana Moroşan, Georgeta Orfanu şi Luminiţa Popescu au ajuns pină în semifinale dar aici, poate unele carenţe în pregătire, poate fluctuaţiile bioritmului, le-au fost fatale. Cert este că, în general, parada favoritelor a fost lipsită de fermitatea care a caracterizat riposta noului val. Și iată cum sextetul de finaliste a cuprins atîtea nume diferite de cele din anul trecut, trei dintre ele provenind din inepuizabila pepinieră a antrenorului Al. Csipler din Satu-Mare (Maria Pop II, Eva Palay şi Eva Lengyel), interesant este faptul că, în finală, Maria Pop II, un fel de „Tom Degeţelul“ a planşei, a condus lupta pentru titlu şi după primele 5 asalturi (cu 2 victorii) şi după 10 asalturi (cu 3). Dar, în ultima treime a finalei au egalat-o, mai intîi, Eva Palay, apoi Maria Salai (Univ.Buc.), şi Suzana Szaplonczay. Barajul între aceste patru teoretiste a fost, în schimb, dominat de Maria Salai (trăgătoare formată de antrenorul orădean G.I. Gyulafalvi şi pregătită acum de prof. Dr. Costescu). Ea a dispus de toate adversarele : 4—3 cu Palay şi Szaplonczay şi 4—2 cu Pop N. S. BONIFACIU Indiscutabil, rezultatele din ultima probă a campionatului republican al juniorilor mari — floretă fete — necesitau o explicaţie. Prea multe surprize au consemnat foile de rezultate ale competiţiei, prea lung a fost drumul Mariei Salai pină la titlul (udat cu sudoare şi lacrimi) de campioană a țării. In primul rind, surprinde fap ÎNTREPRINDEREA DE PREFABRICA DE BEFON ARMAE „PROGRESUL“—Bucureşti Sos. Giurgiului nr. 1, Jilav* ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — electricieni de înaltă calificare, categ. 7—8 — instalatori sanitarişti, categ. 5—8 Informaţii suplimentare se pot cii la telefon 38.40.40, interior 14, serviciul organizarea muncii. AUTOMOBILIŞTI! Retinefi telefonul 11 91 71. Formînd acest număr între orele 7-22, puteţi obţine o asistenţă tehnică imediată, în orice situaţie vă veţi afla, oriunde. Atelierele mobile, autodepanatoarele şi auto*transportoarele întreprinderii CICLOP vă stau la dispoziţie cu personal calificat şi mijloace tehnice moderne, pentru executarea de depanări rutiere, remorcări şi transporturi de autoturisme avariate. La cererea dv., serviciul de asistenţă tehnică al întreprinderii noastre vă execută lucrări de promptă asistenţă la domiciliul dv. Reţineţi Serviciul de asistență tehnică CICLOP Teletom 1191 71. Mr. 384 (5818) „Curierul Turului României" La redacţie ne-a sosit un număr mare de scrisori prin intermediul cărora o serie de iubitori ai sportului cu pedale îşi spun părerea asupra configuraţiei traseului „Turului României, ediţia a XVIII-a-199. Şi fiindcă tot ne-au scris, unii dintre corespondenţi ne-au spus şi păsurile lor... S. CHIRILOVICI — Cîmpulung Muscel. „Cred că prima variantă (din cele publicate înSportul») corespunde cel mai bine necesităţilor. Aş dori însă să se opereze o modificare : în final, etapa Călimăneşti - Bucureşti să aibă o nouă rută : Călimăneşti — Piteşti — Cimpulung Muscel şi, apoi, Cimpulung Muscel — Piteşti — Bucureşti. Prin aceasta s-ar contribui la „popularizarea ciclismului pe meleagurile noastre, uitate de multă vreme de organizatorii marilor competiţii rutiere“. De acord cu dv. Vom propune comisiei tehnice această modificare. Rămîne de văzut dacă ea va întruni numărul de voturi necesar... OH. NISTOR — Uşi. .Salut cu entuziasm — alături de concetăţenii trei — Intenţia organizatorilor de a aduceTurul Românieiprin «dulce târgul leşului». După cum ştiţi, cindva exista şi la noi o activitate delist». Lipsa de sprijin a făcut, insă, ca totul să sucombe repede. Poate şi faptul că «Turul României» n-a mai trecut de multă vreme pe la noi a contribuit la aceasta. Revenirea Întrecerii supreme a sportului nostru eu, pedale pe aceste meleaguri, ar putea fi de bun augur şi pentru reînvierea activităţii intr-un ■port mult Îndrăgit da tineretul oraşului nostru, tntr-un sport atlt de frumos şi util*. Unul dintre ţelurile .Turului României" este şi acela de a face propagand» ciclismului. Să sperăm ci — in ceea ce priveşte laşul — Işl va Îndeplini acest rol ! V. AURELIAN — Călimăneşti. Sunteţi de acord cu varianta a... IV-a, adică cu aceea pe care ne-o propuneţi dv. pe itinerarul (1501 km): Bucureşti — Braşov — Bacău — Iaşi — Suceava — V. Doritei — Cluj — Deva — Tg. Jiu — Călimăneşti — Bucureşti. N-aţi ţinut insă seama de faptul că o parte din drumul pe care ni l-aţi indicat este încă în reparaţie şi că, din această cauză, ar fi necesare transbordări costisitoare. Drept să vă spun, nu cred să aibă sorţi de izbîndi propunerea dv. M. PATRICHI — Bacău. :Varianta a doua — ne scrieţi dv. — corespunde cel mai bine pentru un «Tur al României». Dar, aveţi şi... Întrebări : de ce nu se găsesc piese de schimb in Bacău şi de ce nu a luat Încă fiinţă e secţie de ciclism In oraşul dv. . Pentru prima, veţi găsi răspuns la organele comerţului din Bacău, iar pentru a doua, la CMEFS. V. IONIŢA — Bucureşti. „Calde mulţumiri comisiei de organizare care s-a străduit să întocmească trei trasee, unul mai frumos decât altul. Cred, totuşi, că varianta a IlI-a areun plus faţă de celelalte“. Aşadar, un vot pentru varianta a II-a ! I. ZAVOIANU — Hunedoara. 1.Sunt de părere că pentru desfăşurarea ediţiei a XVIII-a a «Turului României» cea mai indicată variantă este prima. Cu o modificare : caravana să treacă şi prin municipiul Hunedoara. Vrem să fim şi noi martorii acestei atît de mari şi de frumoase competiţii cicliste.* Vom supune şi propunerea dv. comisiei tehnice. Numărul celor care ne-au scris este foarte mare. De aceea, viitorul „CURIER AL TURULUI ROMÂNIEI” va fi consacrat tot discuţiei cu cei ce doresc si contribuie la buna organizare a înconjurului ţării pe biciclete. Hristache NAUM REZULTATE SCONTATE IN MECIURILE EURAIE SEMIFINALELOR „CUPEI F. R. BOX“ METALUL BUCUREŞTI — ELECTROPUTERE CRAIOVA 27—16. Echipa bucureşteană a învins mai uşor decit era de aşteptat. Formaţia craioveană a fost destul de slabă, departe de valoarea care o consacrase in rindul celor mai bune echipe din ţară în ultimii ani. Metalul Bucureşti ne-a arătat încă o dată că este formaţia îndreptăţită să aspire la un loc în finala competiţiei. De remarcat că patru dintre componenţii ei au reuşit să-şi întreacă adversarii înainte de limită. Dintre aceştia o menţiune specială pentru N. Anciu, care l-a Învins prin abandon pe C. Constantînescu. Singurul care a corespuns din echipa oaape a foat M. Ooanţă, care a reuşit il-l surprindă deseori cu lovituri foarte puternice pe C. Staneiu şi să-l oblige, In finel, să abandoneze. Iată rezultatele in ordinea categoriilor 1. Mihăilescu ctştigă prin neprezentere (I. Stolen a depășit greutatea), Șt. Constantin b.p. N. Dumitru, I. Lungu m.n. cu N. Constantin, Gh. Stan m.n. cu I. Mihăileanu, C. Negoiescu înv. ab. II 1. Streche, C. Staneiu pierde ab. III M. Goniad, I. Voicu Înv. ab. III C. Filipescu, N. Enciu înv. ab. III E. Constantinescu, H. Stumpf înv. ab. II M. Bancu, P. Cîmpeanu b.p. S. Șchiopu, N Motoc p.p. I. Sănătescu, D. DUMITRESCU — coresp. A.S.A. TG. MUREȘ - FARUL 23—21. Majoritatea partidelor au fost echilibrate, spectaculoase. De remarcat că in toate cele 11 meciuri nu s-a dat nici un avertiament. Rezultate: N. Staneiu b.p. I. Petre, Irinel Pop b.p. I. Binnei, Petre Ion m.n. cu P. Manole, O. Amăgdroaie m.n. cu A. Iliescu, I. Trusu p.p. Gh. Anton, I. Trifa p.p. I. Dinu, Gh. Dulău m.n. cu Ov. Baciu, Zf. Marton p. ab. I I. Olteanu, Lizea b.p. I. Piţu I, D. Găinaru b.p. Gh. Preda I, N. Dincu m. n. V. Zadrigal. Arbitrii M. Voiculescu - Craiova, Ion Tomescu - Timişoara şi Zoltán Ferbar din Cluj au condus satisfăcător. î. STANESCU - coresp.