Sportul, mai 1969 (Anul 25, nr. 531-560)

1969-05-30 / nr. 559

pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) tului din decembrie 1967, pre­­cizînd­­că educaţia fizică şi spor­t dn in Republica Socialistă Româ­nia constituie activităţi de inte­res naţional, arată în continuare că acestea trebuie să contribuie la creşterea capacităţilor fizice şi intelectuale, buna folosire a tim­pului liber, dezvoltarea armonioa­să fizică şi morală a populaţiei. De asemenea, Legea precizează că sarcinile fundamentale ale orga­nelor şi organizaţiilor care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt : atrage­rea maselor de oameni ai muncii, îndeosebi a tineretului, in prac­ticarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului, dezvoltarea tot mai largă a sportului de ma­să, cultivarea talentelor şi îmbu­nătăţirea performanţelor sportive. Din prevederile documentelor mai sus-menţionate reiese clar un prim şi important element al în­chegării unei concepţii în acest sector de activitate şi anume sco­pul şi sarcinile educaţiei fizice şi sportului de masă. In esenţă a­­cestea pot fi astfel concretizate : a) Educaţia fizică şi sportul de masă reprezintă obiectivul fundamental al activităţii ge­nerale de educaţie fizică şi sport ; b) Sportul în rîndurile tinere­tului, îndeosebi sportul şcolar şi universitar trebuie să con­stituie veriga de bază a în­tregului sistem de educaţie fi­zică ; c) In întreprinderi, instituţii şi la sate este necesar să se asigure practicarea sistematică a diferitelor forme de activitate sportivă de către masele de oa­meni ai muncii ; d) Activitatea de educaţie fi­zică şi sport de masă are un profund sens social urmărind : dezvoltarea armonioasă fizică şi morală a tineretului, creşte­rea capacităţilor fizice şi psihi­ce ale populaţiei, folosirea plă­cută şi utilă a timpului liber. Prin urmare, conceptul de sport de masă în sistemul nostru de educaţie fizică şi sport este caracterizat prin următoarele tră­sături : OBIECTIV FUNDAMEN­TAL. ROL SOCIAL. MIJLOC DE DEZVOLTARE ARMONIOASA A TINERETULUI, DE ASIGURARE A SANATATII PENTRU­ MASE­LE DE OAMENI AI MUNCII. Un AL DOILEA ELEMENT component al unei concepţii strîns legate de activitatea prac­tică se referă la forme şi mij­loace. In această privinţă Rezoluţia Conferinţei pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967 menţio­nează : — Activitatea sportivă de masă a elevilor şi studenţilor va cu­prinde în principal : gimnasti­ca, excursiile, cicloturismul, înotul, schiul, serbările şi demonstraţiile sportive, jocurile distractive, con­cursurile pentru Insigna de poli­sportiv, iniţierea In sporturi teh­­nico-aplicative ; se vor lua mă­suri pentru dezvoltarea atletis­mului în toate şcolile ; se vor intensifica formele competiţionale locale (pe clase, şcoli şi locali­tăţi, respectiv pe ani de studii, facultăţi, institute şi centre uni­versitare) la diferite ramuri de sport ; — In organizarea activităţii sportive a oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii se vor folosi pe scară largă drumeţia, cicloturismul, exerciţiile de gim­nastică, înotul, canotajul popular, tenisul de masă şi de cîm­p, po­picele, şahul, schiul, fotbalul, vo­leiul şi altele ; în organizarea di­feritelor activităţi se va tine sea­ma de particularităţile de vîrsta şi specificul muncii profesionale ; pentru deservirea sportivă a populaţiei se vor pune la dispo­ziţia celor care doresc să facă sport, în cartiere, parcuri, sta­ţiuni de odihnă etc. terenuri de tenis, volei, fotbal, i­ese de şah şi tenis de masă, ştranduri, popi­­cării, standuri de tir etc. ; — In mediul rural vor fi dez­voltate activităţile tradiţionale : trînta, oină, călăria, alergările, precum şi înotul, schiul, ciclis­mul, tirul, fotbalul, voleiul, hand­balul, întrecerile în aceste ra­muri urmînd să se organizeze îndeosebi în zilele de sărbătoare, fiind îmbinate cu acţiuni cultu­­ral-artistice , turismul, practicat îndeosebi sub formă de excursii pe jos sau cu schiurile, ciclotu­rismul, concursurile de orientare turistică. Din cele de mai sus reiese că în concepţia noastră principalele forme şi mijloace ale activităţii sportive de masă sînt : a) TURISMUL (excursii pe jos, cu schiurile, cicloturismul), exer­ciţiile de gimnastică, înotul, schiul, fotbalul, voleiul, hand­balul, tenisul de cîmp şi de ma­să, crosurile, popicele, canotajul popular ; b) PRACTICAREA ATLETISMU­LUI în toate şcolile ; iniţierea ele­vilor în sporturile tehnico-aplica­­tive , campinguri ; c) ÎN PRIVINŢA CONCURSU­RILOR, accent pe formele compe­­tiţionale locale (pe clase, şcoli, pe ani de studii, facultăţi ; pe asociaţii sportive, secţii, direcţii, întreprinderi) ; cupe pe ramuri de producţie ; d­­iN ALEGEREA MIJLOACE­LOR se vor avea în vedere do­rinţele maselor, tradiţiile locale şi specificul activităţii profesio­nale, căutîndu-se ca in organiza­rea recreativ-sportivă a timpului liber să se îmbine plăcutul cu utilul. Un AL TREILEA ELEMENT care întregeşte concepţia noastră despre, sportul de masă este le­gat de problemele organizatorice. Şi în această privinţă precizările oficiale sînt cît se poate de con­crete. Astfel Legea sportului pre­vede : — C.N.E.F.S. stabileşte planurile de perspectivă, orientarea şi con­ţinutul educaţiei fizice şi sportu­lui de masă şi de performanţă ; exercită îndrumarea de speciali­­tate a activităţii de educaţie fi­zică şi a sportului de masă . — ÎN ÎNTREPRINDERI ŞI IN­STITUŢII sarcina de a organiza activitatea sportivă de masă re­vine sindicatelor ; D­IN ŞCOLI, INSTITUŢII DE INVAŢAMINT SUPERIOR ŞI LA SATE, activitatea sportivă de masă este organizată de Uniunea Tineretului Comunist ; în şcoli şi instituţii de învăţămînt superior •organizarea activităţii sportive de masă se realizează cu sprijinul conducerii acestora ; — CONSILIUL NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR organizează activitatea sportivă de masă a elevilor din şcolile generale ; — MINISTERUL ÎNVAŢAMIN­­TULUI­­organizează procesul de educaţie fizică în învăţămîntul de toate gradele, sprijină activitatea sportivă de masă în rîndul tine­retului şcolar şi universitar . — MINISTERUL FORŢELOR ARMATE şi MINISTERUL AFA­CERILOR INTERNE răspund de pregătirea fizică a militarilor. In acelaşi timp Legea sportului mai menţionează că la realizarea obiectivelor privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport participă, de asemenea, Mi­nisterul Sănătăţii, U.N.C.A.P., UCECOM, Comitetul pentru Pro­blemele Administraţiei Locale, organele locale ale administraţiei de stat, O.N.T. Toate aceste prevederi privind sarcinile, mijloacele şi responsa­bilităţile cu privire la sportul de masă sînt dezvoltate şi concreti­zate în hotăriri şi instrucţiuni ale U.G.S.R., U.T.C., Ministerului în­văţămîntului, C.N.O.P. şi ale altor instituţii centrale, împreună cu C.N.E.F.S. In ceea ce priveşte organizarea nemijlocită. Legea menţionează că asociaţiile sportive sînt orga­nizaţii obşteşti care urmăresc in principal desfăşurarea activităţii sportive de masă. Din cele menţionate pînă acum se desprinde o primă concluzie de bază şi anume că in cadrul sistemului nostru de educaţie fi­zică şi sport, concepţia despre educaţia fizică şi sportul de masă este bine conturată în elementele ei constitutive referitoare la scop, forme, mijloace şi atribu­ţiile organelor care răspund de desfăşurarea acesteia. In articolele următoare ne vom referi la bazele ştiinţifice ale edu­caţiei fizice şi sportului de ma­să, la modul cum această concep­ţie este tradusă în viaţă, realiză­rile şi în mod deosebit lipsurile existente, urmînd ca în final să formulăm o serie de sugestii în scopul îmbunătăţirii acestui sec­tor hotărîtor al activității noastre. * Sportul de masă - obiectiv fundamental al activității de educație fizică și sport (I) OLIMPIU BUCUREŞTI CÎŞTIGĂTOARE A CUPEI „IMIM RAPIDIST“ LA BC­­ Competiţia de box rezerva­tă sportivilor juniori şi seni­ori din cluburile şi asociaţi­ile bucureştene, organizată de clubul Rapid şi dotată cu ,,Cupa tînărul rapidist“, şi-a desemnat cîştigătorii. Meciu­rile finale au fost, în gene­ral, spectaculoase şi viu dis­putate iar majoritatea pugi­­liştilor care au urcat treptele ringului instalat în potcoava stadionului Giuleşti s-au an­gajat în dispute aurige şi spectaculoase. După opi­nia noastră, în partida dintre „penele­* Radu Văcaru (Gri­­viţa Roşie) şi Gh. Ilie (Me­talul), griviţeanul — cu un box în linie şi cu locuri mai clare şi mai precise, cu serii la corp şi figură — ob­ţinuse victoria. Dar oficialii l-au preferat pe metalurgist. Iată celelalte rezultate ale fi­nalelor : Juniori mici cat. se­­mimuscă , V. Muscalu (Stea­ua) b.p. Gh. Neamţu (Ener­gia) ; cat. cocoş : D. Doro­banţu (Dinamo) b.p. R. Gheor­­ghe (Olimpia) ; pană : E. Barbu (Sudorul) b.p. S. Io­­nescu (Energia) ; juniori mari : muscă : T. Badea (Griviţa Roşie) b. ab. V. Mă­­linaş (Metalul) ; cocoş : M. Popescu (Voinţa) b.p. M. Nea­­goe (Metalul) ; uşoară­: A. Iacob (Voinţa) b.ab. C. Puru­ (Rapid) ; semimijlocie : M. Ibănescu (Olimpia) b.ab. L. Mitrache­­ (Electrica) ; se­niori: semiuşoară : A. Bădi­­că (Rapid) b.p. N. Lazăr (O­­limpia) ; uşoară : M. Ciocan (Olimpia) b.p. I. Crăciun (O­­limpia). Prin adiţiune de puncte „Cupa tînărul rapi­dist“ a fost cîştigată de clu­bul Olimpia cu 70 p (antre­nori Mielu Doculescu şi Şte­fan Iordache), locul 2 Steaua- Griviţa Roşie 45 p şi 3. E­­nergia II 29 p. AUREL PĂPĂDIE FLORIN SANDU — coresp. VICTORII LA SCOR ÎN ETAPA A VII-a A DIVIZIEI A Atac la poarta studenţilor. Mingea a lovit Însă bara. Fază din meciul Steaua—I.E.F.S. Foto : TH. MACAJISCITI Ieri s-au disputat, în Capi­tală, la Cluj şi Arad, patru din cele cinci meciuri ale etapei a VII-a a diviziei A la polo, par­tida dintre Metalul roşu Cluj şi Rapid Bucureşti fiind amî­­nată pentru data de 6 iunie. Iată rezultatele : Voinţa Cluj — Crişul Oradea 11-2 (1-1, 4-0, 2-0, 4-1). Clu­jenii, pe linia ultimelor evo­luţii, au depăşit categoric pe orădeni, întrecerea a avut multe acţiuni spectaculoase. De remarcat că, pe lingă cele 11 înscrise, localnicii au ratat multe ocazii favorabile. Crişul a evoluat neconvingător, gre­şind multe pase şi practicînd un joc tactic dezordonat. Go­lurile au fost înscrise de Rusu 5, A. Szilagy­i, Füllep, Zete şi Biro (autogol) pentru Voinţa, respectiv Hegyessi şi Z. Covaci. In lipsa arbitrului delegat, a condus A. Iordaku (Cluj). (P. RAD­VANI, coresp.)., Steaua - I.E.F.S. 12-3 (4-1, 3-1, 1—1, 4—0). Meciul s-a des­făşurat în nota de superioritate a formaţiei Steaua, care a de­păşit, în toate compartimente­le, mai tînăra sa adversară. O bună dispoziţie de joc au ma­nifestat Ţâranu şi Popescu, au­tori a cite 4 goluri. Celelalte au fost realizate de Culineac şi Szabó (cite 2). Pentru stu­denţi au înscris Rădulescu (2) şi P. Kroner. Foarte bun arbi­trajul prestat de Gh. Dumitru (Bucureşti). (D. DIACONES­­CU, coresp.). Vagonul Arad — Politehnica Cluj 5-2 (1-0, 1-1, 1-0, 2-1). Intilnirea a oferit o dispută de valoare tehnică scăzută. Ară­denii au fost superiori, mai ales în ultimele două reprize in care au dominat cu autoritate şi au fost mai incisivi. Ei au marcat prin Kontor, Capotescu, Kugel (2) şi Leszai. Oaspeţii au înscris prin György şi Pop (4 m). Foarte bun arbitrajul prestat de N. Nicolaescu (Bucu­reşti). (ŞT. IACOB, coresp. principal). Dinamo Bucureşti — Progre­sul Bucureşti 11—2. Campionii Ţării şi-au manifestat din plin superioritatea, cucerind victoria la un scor concludent. Partida a însemnat pentru dinamovişti mai mult un antrenament îna­intea derbiului ce-l vor susţine duminică dimineaţă in compa­nia formației Steaua. CLASAMENT 1. Dinamo 7 7 0 0 76—21 14 2. Steaua 7 7 0 0 58—22 14 3. Voința 7 4 0 3 42—38 8 4. Rapid 5 3 0 2 27—12 6 5. Vagonul 6 3 0 3 26—25 6 6. Progresul 7 2 0 5 25—38 4 7. Metalul roşu 6 2 0 4 26—46 4 8. crişul 7 2 0 5 22—48 4 9. I.E.F.S. 7 7 1 5 25—47 3 10. Politehnica 7 1 1 5 23—53 3 LA JUDO RAPID - SPARTAK BUDAPESTA 2-3 In meciul revanşă dintre for­maţiile de judo Rapid Bucu­reşti şi Spartak Budapesta, giu­­leştenii au avut o comportare meritorie pierzînd la limită : 2—3. (In prima partidă ei au fost învinşi la scor : 0—5). Cel mai frumos duel l-au realizat Lascu (R) şi Muszil (S) în ca­drul categoriei 80 kg. Lascu a cîștigat spectaculos prin ippon. P. AUREL, coresp. • sportul" voleiul feminin văzut prin prisma turneului final Aşa cum remarcam în cro­nicile meciurilor din cadrul turneului final feminin, între­cerea celor mai bune echipe din campionatul diviziei A s-a situat anul acesta la un nivel superior faţă de aceleaşi epi­soade ale anilor precedenţi. A­­ceasta, mai ales în prima parte a disputei pentru titlu : jocu­rile de la Bacău. Constatarea am consemnat-o cu satisfacţie. Intrucit progresul voleiului nostru feminin la nivel inter­naţional nu poate decit să gră­bească revenirea pe poziţiile cîştigate, cîndva, în ierarhia europeană şi mondială. Dintre pretendentele la titlu pe 1969 cea mai bună s-a do­vedit Dinamo, formaţie cu o excelentă pregătire fizică şi tehnico-tactică, dispunînd de un lot omogen ca valoare (di­ferenţele dintre titulare şi re­zerve fiind neesenţiale). Antre­norul Gheorghe Constantines­­cu a reuşit să-şi materializeze bogatele cunoştinţe de specia­litate, alcătuind la ora actuală cea mai puternică echipă fe­minină. Celelalte două preten­dente la titlu, Rapid şi Peni­cilina s-au situat ca valoare în apropierea campioanelor, dar ambele nu au putut face faţă disputei cu acestea datorită în primul rînd lipsei jucătoarelor de rezervă valoroase. Farul a ilustrat prin prezenţa sa deca­lajul valoric ce există între primele trei formaţii şi restul divizionarelor A. Atît în jocurile de la Bacău, cit şi în cele de la Piatra Neamţ, echipele au dovedit mai multă mobilitate în apă­rarea din linia a doua, dar şi cîteva carenţe. Nu se poate trece cu vederea lipsa de cele mai multe ori a dublajului şi autodublajului care a dus la pierderea de puncte preţioase. Tot în legătură cu apărarea, s-au remarcat — ca şi la bă­ieţi — deficienţe la preluare (In general, cu două mîini, de jos — manşetă), ceea ce a în­greunat deseori realizarea în bune condiţiuni a acţiunilor de atac. Doar jucătoarele de la lot au folosit, cu bune rezul­tate, preluarea din serviciu în degete. Ar trebui ca acest gen de preluare să fie exersat în mai mare măsură la toate e­­chipele, deoarece dă o mai mare siguranţă pasei. Nu Întot­deauna s-a jucat combinativ — poate mai puţin chiar decit în campionat. Un exemplu­­ Penicilina, care încercase cel mai mult acest joc, a decep­ţionat tocmai pentru că nu a persistat în această concepţie modernă care o făcuse redu­tabilă , sărăcirea jocului i-a fost fatală. E drept că a intrat în calcul şi „mifil“ cu o mare influenţă asupra modului de exprimare al echipei şi, im­plicit, asupra calităţii partide­lor. In bună măsură ea a im­pus primelor 3 formaţii maxi­mum de prudenţă, ceea ce a avut ca urmare predominanţa acţiunilor stereotipe, în dau­­na fanteziei, uneori cu mai puţină eficacitate. Echipele au manifestat o lip­să de rezistenţă fizică, mai a­­les în partea a doua a turneu­lui final. Exceptînd pe Dina­mo, ni s-a părut că jucătoarele celorlalte echipe au apărut epuizate, fizic, explicaţia stînd, fie în supraantrenamentul din ajunul turneului (Penicilina), fie în neglijarea întrucîtva a pregătirii fizice (Rapid), ceea ce a dus la o scădere evidentă a puterii de luptă a jucătoare­lor din sextetul de bază, mai ales că lipsa rezervelor de va­loare s-a făcut serios resim­ţită. Aşa se face că schimbări­le la care erau constrînşi an­trenorii Penicilinei şi Rapidu­lui nu au fost de natură să îm­bunătăţească randamentul e­­chipei, ci, mai degrabă, au avut un scop tactic : întreru­perea seriilor adversarului şi odihna propriilor jucătoare. Intr-un cuvînt, cele două pre­tendente la titlu s-au prezentat cu 6 ju­cătoare bune. Este vorba, deci, de o slabă preocupare — observaţie vala­bilă pentru toate echipele noastre — faţă de pepiniera proprie. Toţi antrenorii s-au obişnuit să privească în gră­dina — sărăcăcioasă — a al­tora. Poate că aceste turnee fi­nale le-au oferit învăţămintele de rigoare. O echipă de volei fără rezerve de valoare nu poa­te ajunge prea departe, mai ales îr1 meciuri de 5 seturi (ca­racteristice întîlnirilor dintre formaţii apropiate ca valoare in ce priveşte sextetele de ba­ză) banca rezervelor decide de cele mai multe ori victoria. Di­namo şi-a primenit tot timpul formaţia pe teren, în timp ce rapidistele şi ieşencele au tre­buit să gîfîie pînă la epuizare, îngenunchind în finalurile de meci. Pe tot parcursul turneului final am reţinut evoluţiile bu­ne şi progresele înregistrate în decursul acestui an de­­ Mariana Popescu (cea mai bu­nă trăgătoare), Helga Bogdan (jucătoare completă), Alexan­drina Constantinescu (Dina­mo), Eugenia Rebac (cea mai bună ridicătoare), Mariana Baga, Constanţa Bălăşoiu (Ra­pid), Florentina Itu, Lucia Do­­brescu (Penicilina), Aurelia Căunei (Penicilina) — bolna­vă, nu a putut face dovada va­lorii ei recunoscute. Arbitrajele au fost foarte bune, cu tendinţe spre joc li­ber. Aurelian BREBEANU Emanuel FÂNTÂNEANU Dinamo Bucureşti, campioană pe anul 1969. Foto ! SIMON POMPEI — Piatra Neamţ DOI MARTORI OCULARI DESPRE DOUĂ COMPETIŢII CICLISTE In luna mai, cicliştii români au luat parte la o serie de competiţii internaţionale de am­ploare. „Turul Belgiei”, „Cursa Munţilor“, „Cursa Păcii”, „Tu­rul Austriei de Sud” „Cupa Plsen“, întrecerile de pistă din Bulgaria —­lată pe scurt itine­rarul reprezentanţilor sportu­lui nostru cu pedale. Clasa­mente şi scurte informaţii s-au publicat la timp. Despre două dintre aceste Întreceri am soli­citat, însă, informaţii suplimen­tare unor martori oculari. Am ales două dintre Întrecerile la care au fost solicitaţi reprezen­tanţii de frunte ai ciclismului nostru şi interlocutori care să ne poată oferi informaţii din domenii variate. Mai unuii despre cea de a XXII-a ediţie a „Cursei Păcii". Cel căruia ne-am adresat este OCTAVIAN AMZA, arbitru internaţional, membru In juriul „Cursei Păcii”. — Ca Întotdeauna — ne-a spus O. Amza — această mare ■ competiţie rutieră s-a distins printr-o organizare care se a­­flă aproape de perfecţiune. La start s-au aliniat 14 echipe (au terminat 11) cu 98 de alergă­tori (la sfîrşitul competiţiei mai figurau în clasamentul ge­neral individual 67 de rutieri). O noutate in ceea ce priveşte alcătuirea clasamentelor pe e­­chipe , contau timpii primilor 4 din fiecare formaţie (echi­pele erau alcătuite din 7 aler­gători), timpi extraşi din cla­samentul general individual. Aşadar, nu timpii din etapă, ci cei din clasamentul gene­ral, în acest fel alergă­torii sînt obligaţi să re­alizeze zilnic performanţe la nivelul maxim al posibilităţi­lor. Dintre cei 98 de partici­panţi, 20 aveau o valoare bu­nă, iar dintre aceştia 10 erau excelenţi. Competiţia a avut un nivel valoric mai scăzut de­­­­cît cel al ediţiilor anterioare Vremea a fost bună, iar trase­ul ceva mai uşor decit de o­­bicei, deoarece n-a cuprins e­­tape de munte. Ciştigătorul competiţiei, francezul Jean- Pierre Danguillaume, este un alergător de clasă, un tip de forţă, care a dominat clar şi categoric la contratimp. Dintre echipe, mi-au plăcut în mod deosebit formaţiile R. D. Ger­mane, Poloniei şi Franţei. — N-aţi amintit nimic des­pre reprezentativa României şi tocmai despre ea am fi vrut să ne vorbiţi in mod deosebit... — Ce se poate spune despre o formaţie care a încheiat cursa pe locul 9, adică ante­­penultima, la aproape 4 ore de formaţia învingătoare ? Fără îndoială, numai lucruri neplăcute, îmi pare rău că previziunile mele din interviul pe care ziarul „Sportul“ mi l-a luat înainte de această competiţie s-au adeverit inte­gral. Doar faptul că „închide­rea controlului orar“ va fi un obstacol greu pentru rutierii români nu s-a confirmat. Şi nu s-a confirmat, pentru că... organizatorii au renunţat la a­­ceastă clauză din regulament... Cicliştii noştri participanţi la ,,Cursa Păcii” au fost lipsiţi de experienţa marilor întreceri şi, in multe cazuri, de valoare. Greşelile privind alcătuirea e­­chipei şi modalităţile de pre­gătire şi-au spus cuvîntul. A fost o experienţă nefericită care se cere a nu mai fi re­petată. Este clar şi categoric că în acest an, în condiţiile al­cătuirii celei mai bune echipe, România putea lupta pentru locul I in „Cursa Păcii“. Aşa însă... Cealaltă competiţie — „Tu­rul Austriei de Sud“, celălalt interlocutor — prof. NICOLAE VOICU. — Competiţia a avut loc în­tre 15 şi 18 mai — ne-a spus N. Voicu — pe un traseu de 620 km, împărţiţi în 4 etape, cu un accentuat profil muntos şi cu mult drum neasfaltat. Echipa României a fost alcă­tuită din Vasile Selejan, Ni­­colae Ciumeti şi Vasile Tudor. La start au fost prezente 40 de formaţii din Austria, Cehoslo­vacia, R.F. a Germaniei, Uni­unea Sovietică, Elveţia, Unga­ria şi — aşa cum am spus — România. Din 120 de concu­renţi plecaţi în cursă — au terminat 43. Este cred cel mai elocvent Indiciu asupra difi­cultăţii competiţiei. Echipa României s-a clasat pe locul IV, iar individual cicliştii noş­tri au ocupat următoarele locuri în clasamentul general : V. Selejan — 8, N. Ciumeti — 10, V. Tudor — 16. Am fi pu­tut ocupa şi­ locul III pe echi­pe, dacă V. Tudor nu s-ar fi îmbolnăvit. In general, oficia­lii şi tehnicienii au fost im­presionaţi de contribuţia aler­gătorilor români la dinamiza­rea cursei. In general, compe­tiţia ne-a folosit pentru că a supus pe cei trei rutieri la un important test pe munte şi a prilejuit cunoaşterea unui mare număr de alergători tineri, va­loroşi, din ţări cu veche tra­diţie în ciclism. Sperăm, de asemenea, ca „Turul Austriei de Sud” să-şi fi adus contri­buţia şi la îmbunătăţirea pre­gătirii acestor rutieri pentru „Turul României“. — Apropo de „Turul Româ­niei“ : la ce alte competiţii de pregătire vor mai participa a­­lergătorii din primul lot al ţă­rii înainte de a lua startul în competiţia care începe la 19 iunie ? — De joi ei se află în „Cir­cuitul Ploieştiului”, urmînd ca la 1 iunie să ia startul în „Tu­rul Serbiei“. Au, deci, un pro­gram competiţional intens. — Trebuie înţeles prin a­­ceasta că vor fi bine pregătiţi? — Fireşte. Hristache NAUM D. Amza, dezamăgit de comportarea rutierilor români in „Cursa Păcii" N. Voicu - speranţe pentru »turul României'* (Urmare din pag. I) Dinamo n-are nici un motiv să considere o formalitate jo­cul cu Progresul. Pe litoral, studenţii clujeni încearcă să facă un foarte mare pas spre un titlu la care poate că nici ei nu se gîndiseră serios pînă duminica trecută. SUB SEMNUL unui mai res­­trins interes — nu ne gindim la un plan de egalitate, dar di­ferenţa de popularitate este încă regretabilă — se lasă cor­tina, in acest sfirşit de săptă­­mină, peste cîteva campiona­te naţionale care reunesc va­lori consacrate ale sportului românesc. • ULTIMELE PARTIDE de rugby ! Dinamo — virtuală campioană — joacă la Iaşi şi „XV“-le lui Titi Ionescu şi-ar putea permite chiar să piardă cele 3 puncte. Dar, e greu de crezut că rugbyştii dinamovişti nu vor lupta să onoreze culo­rile clubului şi titlul de care, oficial, nu-i mai despart decit două zile. • DE AZI, pină duminică, campionatul individual mas­culin de scrimă. Printre par­ticipanţi, campionii de anul trecut: Drimbă (floretă), Is­­trate (spadă) şi Vintilă (sabie). Nu este de loc exclusă reedi­tarea ! • AZI ŞI MIINE, zeci şi zeci de kilometri vor fi stră­bătuţi, pe apele Snagovului, de ambarcaţiile caiaciştilor şi ca­­noiştilor fruntaşi. Şapte finale in campionatul naţional, cu toate vedetele „flotilei“ — şapte întreceri in care vom cunoaşte noii campioni ai ţării şi — poate — unii dintre medaliaţii probelor de fond de la apro­piatele campionate europene. • HANDBAL, Steaua (m) şi Universitatea Timişoara (f) nu mai au emoţii in lupta pen­tru titlu. Era, pînă acum, punctul de atracţie al campio­natelor... DE IERI AU ÎNCEPUT la Braşov întrecerile din cadrul turului, campionatului naţional pe echipe la tenis de masă. Competiţia se va încheia du­minică. Vor reuşi­­echipele Voinţa Arad (fete) şi C.S.M. Cluj (băieţi) să cîştige şi în a­­ceastă ediţie un avans care să le apropie, din nou, de titlul de campioane ? GRĂBIT SĂI RECUPEREZE cit mai mult din intirzierea inaugurării sezonului, canota­jul programează duminică, pe land Herăstrău, o nouă com­petiţie interesantă şi atractivă (aviz obişnuiţilor oaspeţi ai Parcului): „Cupa Metalul“. PROGRAM BOGAT şi la ciclism. Duminică dimineaţa, de la ora 9, un nou start pen­tru rutieri : „Cupa Municipiu­lui Bucureşti“. Continuă — pină duminică — şi „Turul ciclist al judeţului Prahova" (11 echipe — 530 km — 4 eta­pe), competiţie aflată acum la cea de a 13-a ediţie. Se simte, într-adevăr, că sîntem in sezonul sportiv es­tival... Aşa cum e firesc, in sezonul estival care a Început pe litoral activitatea sportivă este în plină desfăşurare, iar cei dornici să-şi vadă favoriţii pe stadioane, în săli, pe piste sau pe alte terenuri le vor putea urmări evoluţia fie în întreceri, cu caracter repu­blican (campionate in curs de desfăşurare) fie în concursuri cu caracter local sau demonstrativ. Şi fiindcă fotbalul este una dintre marile bucurii şi deznă­dejdi ale constănţenilor şi chiar ale celor veniţi de pe alte melea­guri, să-i dăm ceea ce se cuvine, deci întîietatea. Trei jocuri di­vizionare de mare atracţie şi mai ales cu miză mare. Primul, Farul­­ „U“ Cluj în care localnicii vor avea de înfruntat „mînjii“ lui nea Fane cîrjan, care în ultimele etape s-au dovedit a fi nişte ve­ritabili pur-sînge. Deci, duminică pe stadionul central „1 Mai“ un joc frumos şi deschis orică­rui rezultat. Tot pe acest stadion, dar dimineaţa, derbyul seriei I în divizia B : Portul — Steagul roşu Braşov, în care elevii lui Haşoti, chiar dacă nu mai au şanse de a cîştiga seria, vor în­cerca o revanşă. Pe terenul din Ovidiu, în cadrul diviziei C — seria a 3-a, o întîlnire de tradi­ţie : Electrica — Marina Manga­lia, în care şansele par să surîdă gazdelor. Pe stadionul C.F.R., în campionatul judeţean, un derby local, C.F.R. — Petrolul, formaţii clasate în primele 5 locuri şi pe care le desparte un singur punct. Şi rugbyul, o disciplină foarte îndrăgită în acest oraş anunţă o întîlnire pasionantă: Farul — Steaua. După ce Griviţa şi Di­namo au cedat în faţa elevilor lui A. Carnabel, aceştia vor în­cerca să treacă şi de redutabila formaţie militară. S-ar putea să-şi spună cuvîntul doar pro­gramul încărcat din ultima săp­­tămînă (cele 2 jocuri cu rugbyştii francezi). La sfirşit de săptămînă, din 30 mai pînă la 1 iunie, Sala Spor­turilor va găzdui finala campio­natului republican de juniori I şi II la haltere şi culturism. In cadrul celor 9 categorii de greutate vor evolua circa 120 de concurenţi, calificaţi­ din etapele judeţene, care au îndeplinit nor­mele de participare stabilite. în­trecerile se vor disputa­­pentru prima oară în ţara noastră pe două podiumuri simultan, în scopul scurtării duratei competi­ţiei. Atletismul, care pe plan local, nu a dat încă tot ceea ce pu­tea, ţinind seama de condiţiile pe care le are, va fi prezent şi el la sfîrşitul săptămînii (sîmbătă şi duminică) prin­­ campionatul re­publican al juniorilor mari şi mici (M-I-F) etapa pe municipiu; campionatul republican juniori III (M+F) etapa judeţeană; Cupa •U.G.S.R. — pentatlon masculin şi feminin. Ciclismul şi-a ales pentru con­cursul cu biciclete de turism, (etapa judeţeană) frumoasa sta­ţiune Mamaia (1 iunie). La Efo­­rie-Nord, o întîlnire de şah între selecţionata staţiunii şi selecţio­nata Constanţei la clubul central. La Eforie-Sud, (la clubul cen­tral), scrimerii clubului Farul fac o demonstraţie la floretă, sabie şi spadă. La Mangalia, handbalul răspunde şi el prezent prin întîl­­nirea Marina — Voinţa Constanţa (1 iunie, dimineaţa). Aşadar, multe şi tentante ,invitaţii spor­tive... C. POPA coresp. principal POST SCRIPTUM CONSTĂNŢEAN... Nr. 559 (5993) CONCURSURI., REZULTATE. CONCURS DE VERIFICARE A LOTURILOR REPUBLICANE DE ATLETISM In zilele de 7—8 iunie, cu prilejul campionatului Capi­talei pentru juniori, va avea loc şi un concurs de verifi­care a loturilor republicane de seniori şi juniori. Dată fiind importanţa participării, sînt invitaţi toţi componenţii lo­turilor, atît din Bucureşti, cit şi din provincie (pe cheltuie­lile cluburilor). înscrierile se trimit la C.M.E.F.S. Bucureşti (str. Biserica Amzei 6), pînă la data de 4 iunie. 7. SZIGYARTO (16 ANI) — 1,91 LA ÎNĂLŢIME Concurs atletic la Odorhe­­iul Secuiesc, cu participarea juniorilor din Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Juniorul mic Z. Szigyarto (Tg. Sec.) a să­rit 1,91 m la înălţime ■ Alte rezultate : 800 m juniori I — Z. Gáspár (Tg. Sec.) 1,59,4 ; înălţime juniori II — G. Kic­sid (Tg. Sec.) 1,85 ; 100 şi 200 m junioare I — Ildikó Krausz (Sf. Gh.) 11,7 şi 26,7 ; 300 şi 500 m junioare II — Maria Szakács (Tg. Sec., 14 ani) 43,9 şi 1:22,4. (A. PIA­­LOGA, coresp.). RECORD DE JUNIORI MICI LA TRIATLON La Iaşi, cu prilejul unui concurs,­­ Radu Gavrilaş de la C.S.M. (născut 1953) a totali­zat 2021 , la triatlon IV — nou record republican de ju­niori mici (n.r. — 1977 , Şerban Ioan, în 1964). Perfor­manţele lui Gavrilaş pe pro­be : 90 mg — 12,9 ; înălţime — 1,86; greutate 5 kg — 12,12. CAMPIONATUL JUDEŢULUI GORJ In primele două etape, re­zultate bune au fost înregis­trate de­­ juniorii A. Ciocea (Lic. Novaci) — 1,80 la înăl­ţime şi I. Săvescu (Lic. Căr­­buneşti) 2,01,3 la ,800 m. La suliţă, juniorul mic I. Petri­­şor (Sc. sp. Tg. Jiu) a arun­cat 49,10 m. (M. BALOI, co­resp.).

Next