Sportul, mai 1969 (Anul 25, nr. 531-560)
1969-05-30 / nr. 559
pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) tului din decembrie 1967, precizîndcă educaţia fizică şi sport dn in Republica Socialistă România constituie activităţi de interes naţional, arată în continuare că acestea trebuie să contribuie la creşterea capacităţilor fizice şi intelectuale, buna folosire a timpului liber, dezvoltarea armonioasă fizică şi morală a populaţiei. De asemenea, Legea precizează că sarcinile fundamentale ale organelor şi organizaţiilor care au atribuţii în domeniul educaţiei fizice şi sportului sunt : atragerea maselor de oameni ai muncii, îndeosebi a tineretului, in practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului, dezvoltarea tot mai largă a sportului de masă, cultivarea talentelor şi îmbunătăţirea performanţelor sportive. Din prevederile documentelor mai sus-menţionate reiese clar un prim şi important element al închegării unei concepţii în acest sector de activitate şi anume scopul şi sarcinile educaţiei fizice şi sportului de masă. In esenţă acestea pot fi astfel concretizate : a) Educaţia fizică şi sportul de masă reprezintă obiectivul fundamental al activităţii generale de educaţie fizică şi sport ; b) Sportul în rîndurile tineretului, îndeosebi sportul şcolar şi universitar trebuie să constituie veriga de bază a întregului sistem de educaţie fizică ; c) In întreprinderi, instituţii şi la sate este necesar să se asigure practicarea sistematică a diferitelor forme de activitate sportivă de către masele de oameni ai muncii ; d) Activitatea de educaţie fizică şi sport de masă are un profund sens social urmărind : dezvoltarea armonioasă fizică şi morală a tineretului, creşterea capacităţilor fizice şi psihice ale populaţiei, folosirea plăcută şi utilă a timpului liber. Prin urmare, conceptul de sport de masă în sistemul nostru de educaţie fizică şi sport este caracterizat prin următoarele trăsături : OBIECTIV FUNDAMENTAL. ROL SOCIAL. MIJLOC DE DEZVOLTARE ARMONIOASA A TINERETULUI, DE ASIGURARE A SANATATII PENTRU MASELE DE OAMENI AI MUNCII. Un AL DOILEA ELEMENT component al unei concepţii strîns legate de activitatea practică se referă la forme şi mijloace. In această privinţă Rezoluţia Conferinţei pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967 menţionează : — Activitatea sportivă de masă a elevilor şi studenţilor va cuprinde în principal : gimnastica, excursiile, cicloturismul, înotul, schiul, serbările şi demonstraţiile sportive, jocurile distractive, concursurile pentru Insigna de polisportiv, iniţierea In sporturi tehnico-aplicative ; se vor lua măsuri pentru dezvoltarea atletismului în toate şcolile ; se vor intensifica formele competiţionale locale (pe clase, şcoli şi localităţi, respectiv pe ani de studii, facultăţi, institute şi centre universitare) la diferite ramuri de sport ; — In organizarea activităţii sportive a oamenilor muncii din întreprinderi şi instituţii se vor folosi pe scară largă drumeţia, cicloturismul, exerciţiile de gimnastică, înotul, canotajul popular, tenisul de masă şi de cîmp, popicele, şahul, schiul, fotbalul, voleiul şi altele ; în organizarea diferitelor activităţi se va tine seama de particularităţile de vîrsta şi specificul muncii profesionale ; pentru deservirea sportivă a populaţiei se vor pune la dispoziţia celor care doresc să facă sport, în cartiere, parcuri, staţiuni de odihnă etc. terenuri de tenis, volei, fotbal, iese de şah şi tenis de masă, ştranduri, popicării, standuri de tir etc. ; — In mediul rural vor fi dezvoltate activităţile tradiţionale : trînta, oină, călăria, alergările, precum şi înotul, schiul, ciclismul, tirul, fotbalul, voleiul, handbalul, întrecerile în aceste ramuri urmînd să se organizeze îndeosebi în zilele de sărbătoare, fiind îmbinate cu acţiuni cultural-artistice , turismul, practicat îndeosebi sub formă de excursii pe jos sau cu schiurile, cicloturismul, concursurile de orientare turistică. Din cele de mai sus reiese că în concepţia noastră principalele forme şi mijloace ale activităţii sportive de masă sînt : a) TURISMUL (excursii pe jos, cu schiurile, cicloturismul), exerciţiile de gimnastică, înotul, schiul, fotbalul, voleiul, handbalul, tenisul de cîmp şi de masă, crosurile, popicele, canotajul popular ; b) PRACTICAREA ATLETISMULUI în toate şcolile ; iniţierea elevilor în sporturile tehnico-aplicative , campinguri ; c) ÎN PRIVINŢA CONCURSURILOR, accent pe formele competiţionale locale (pe clase, şcoli, pe ani de studii, facultăţi ; pe asociaţii sportive, secţii, direcţii, întreprinderi) ; cupe pe ramuri de producţie ; diN ALEGEREA MIJLOACELOR se vor avea în vedere dorinţele maselor, tradiţiile locale şi specificul activităţii profesionale, căutîndu-se ca in organizarea recreativ-sportivă a timpului liber să se îmbine plăcutul cu utilul. Un AL TREILEA ELEMENT care întregeşte concepţia noastră despre, sportul de masă este legat de problemele organizatorice. Şi în această privinţă precizările oficiale sînt cît se poate de concrete. Astfel Legea sportului prevede : — C.N.E.F.S. stabileşte planurile de perspectivă, orientarea şi conţinutul educaţiei fizice şi sportului de masă şi de performanţă ; exercită îndrumarea de specialitate a activităţii de educaţie fizică şi a sportului de masă . — ÎN ÎNTREPRINDERI ŞI INSTITUŢII sarcina de a organiza activitatea sportivă de masă revine sindicatelor ; DIN ŞCOLI, INSTITUŢII DE INVAŢAMINT SUPERIOR ŞI LA SATE, activitatea sportivă de masă este organizată de Uniunea Tineretului Comunist ; în şcoli şi instituţii de învăţămînt superior •organizarea activităţii sportive de masă se realizează cu sprijinul conducerii acestora ; — CONSILIUL NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR organizează activitatea sportivă de masă a elevilor din şcolile generale ; — MINISTERUL ÎNVAŢAMINTULUIorganizează procesul de educaţie fizică în învăţămîntul de toate gradele, sprijină activitatea sportivă de masă în rîndul tineretului şcolar şi universitar . — MINISTERUL FORŢELOR ARMATE şi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE răspund de pregătirea fizică a militarilor. In acelaşi timp Legea sportului mai menţionează că la realizarea obiectivelor privind dezvoltarea activităţii de educaţie fizică şi sport participă, de asemenea, Ministerul Sănătăţii, U.N.C.A.P., UCECOM, Comitetul pentru Problemele Administraţiei Locale, organele locale ale administraţiei de stat, O.N.T. Toate aceste prevederi privind sarcinile, mijloacele şi responsabilităţile cu privire la sportul de masă sînt dezvoltate şi concretizate în hotăriri şi instrucţiuni ale U.G.S.R., U.T.C., Ministerului învăţămîntului, C.N.O.P. şi ale altor instituţii centrale, împreună cu C.N.E.F.S. In ceea ce priveşte organizarea nemijlocită. Legea menţionează că asociaţiile sportive sînt organizaţii obşteşti care urmăresc in principal desfăşurarea activităţii sportive de masă. Din cele menţionate pînă acum se desprinde o primă concluzie de bază şi anume că in cadrul sistemului nostru de educaţie fizică şi sport, concepţia despre educaţia fizică şi sportul de masă este bine conturată în elementele ei constitutive referitoare la scop, forme, mijloace şi atribuţiile organelor care răspund de desfăşurarea acesteia. In articolele următoare ne vom referi la bazele ştiinţifice ale educaţiei fizice şi sportului de masă, la modul cum această concepţie este tradusă în viaţă, realizările şi în mod deosebit lipsurile existente, urmînd ca în final să formulăm o serie de sugestii în scopul îmbunătăţirii acestui sector hotărîtor al activității noastre. * Sportul de masă - obiectiv fundamental al activității de educație fizică și sport (I) OLIMPIU BUCUREŞTI CÎŞTIGĂTOARE A CUPEI „IMIM RAPIDIST“ LA BC Competiţia de box rezervată sportivilor juniori şi seniori din cluburile şi asociaţiile bucureştene, organizată de clubul Rapid şi dotată cu ,,Cupa tînărul rapidist“, şi-a desemnat cîştigătorii. Meciurile finale au fost, în general, spectaculoase şi viu disputate iar majoritatea pugiliştilor care au urcat treptele ringului instalat în potcoava stadionului Giuleşti s-au angajat în dispute aurige şi spectaculoase. După opinia noastră, în partida dintre „penele* Radu Văcaru (Griviţa Roşie) şi Gh. Ilie (Metalul), griviţeanul — cu un box în linie şi cu locuri mai clare şi mai precise, cu serii la corp şi figură — obţinuse victoria. Dar oficialii l-au preferat pe metalurgist. Iată celelalte rezultate ale finalelor : Juniori mici cat. semimuscă , V. Muscalu (Steaua) b.p. Gh. Neamţu (Energia) ; cat. cocoş : D. Dorobanţu (Dinamo) b.p. R. Gheorghe (Olimpia) ; pană : E. Barbu (Sudorul) b.p. S. Ionescu (Energia) ; juniori mari : muscă : T. Badea (Griviţa Roşie) b. ab. V. Mălinaş (Metalul) ; cocoş : M. Popescu (Voinţa) b.p. M. Neagoe (Metalul) ; uşoară: A. Iacob (Voinţa) b.ab. C. Puru (Rapid) ; semimijlocie : M. Ibănescu (Olimpia) b.ab. L. Mitrache (Electrica) ; seniori: semiuşoară : A. Bădică (Rapid) b.p. N. Lazăr (Olimpia) ; uşoară : M. Ciocan (Olimpia) b.p. I. Crăciun (Olimpia). Prin adiţiune de puncte „Cupa tînărul rapidist“ a fost cîştigată de clubul Olimpia cu 70 p (antrenori Mielu Doculescu şi Ştefan Iordache), locul 2 Steaua- Griviţa Roşie 45 p şi 3. Energia II 29 p. AUREL PĂPĂDIE FLORIN SANDU — coresp. VICTORII LA SCOR ÎN ETAPA A VII-a A DIVIZIEI A Atac la poarta studenţilor. Mingea a lovit Însă bara. Fază din meciul Steaua—I.E.F.S. Foto : TH. MACAJISCITI Ieri s-au disputat, în Capitală, la Cluj şi Arad, patru din cele cinci meciuri ale etapei a VII-a a diviziei A la polo, partida dintre Metalul roşu Cluj şi Rapid Bucureşti fiind amînată pentru data de 6 iunie. Iată rezultatele : Voinţa Cluj — Crişul Oradea 11-2 (1-1, 4-0, 2-0, 4-1). Clujenii, pe linia ultimelor evoluţii, au depăşit categoric pe orădeni, întrecerea a avut multe acţiuni spectaculoase. De remarcat că, pe lingă cele 11 înscrise, localnicii au ratat multe ocazii favorabile. Crişul a evoluat neconvingător, greşind multe pase şi practicînd un joc tactic dezordonat. Golurile au fost înscrise de Rusu 5, A. Szilagyi, Füllep, Zete şi Biro (autogol) pentru Voinţa, respectiv Hegyessi şi Z. Covaci. In lipsa arbitrului delegat, a condus A. Iordaku (Cluj). (P. RADVANI, coresp.)., Steaua - I.E.F.S. 12-3 (4-1, 3-1, 1—1, 4—0). Meciul s-a desfăşurat în nota de superioritate a formaţiei Steaua, care a depăşit, în toate compartimentele, mai tînăra sa adversară. O bună dispoziţie de joc au manifestat Ţâranu şi Popescu, autori a cite 4 goluri. Celelalte au fost realizate de Culineac şi Szabó (cite 2). Pentru studenţi au înscris Rădulescu (2) şi P. Kroner. Foarte bun arbitrajul prestat de Gh. Dumitru (Bucureşti). (D. DIACONESCU, coresp.). Vagonul Arad — Politehnica Cluj 5-2 (1-0, 1-1, 1-0, 2-1). Intilnirea a oferit o dispută de valoare tehnică scăzută. Arădenii au fost superiori, mai ales în ultimele două reprize in care au dominat cu autoritate şi au fost mai incisivi. Ei au marcat prin Kontor, Capotescu, Kugel (2) şi Leszai. Oaspeţii au înscris prin György şi Pop (4 m). Foarte bun arbitrajul prestat de N. Nicolaescu (Bucureşti). (ŞT. IACOB, coresp. principal). Dinamo Bucureşti — Progresul Bucureşti 11—2. Campionii Ţării şi-au manifestat din plin superioritatea, cucerind victoria la un scor concludent. Partida a însemnat pentru dinamovişti mai mult un antrenament înaintea derbiului ce-l vor susţine duminică dimineaţă in compania formației Steaua. CLASAMENT 1. Dinamo 7 7 0 0 76—21 14 2. Steaua 7 7 0 0 58—22 14 3. Voința 7 4 0 3 42—38 8 4. Rapid 5 3 0 2 27—12 6 5. Vagonul 6 3 0 3 26—25 6 6. Progresul 7 2 0 5 25—38 4 7. Metalul roşu 6 2 0 4 26—46 4 8. crişul 7 2 0 5 22—48 4 9. I.E.F.S. 7 7 1 5 25—47 3 10. Politehnica 7 1 1 5 23—53 3 LA JUDO RAPID - SPARTAK BUDAPESTA 2-3 In meciul revanşă dintre formaţiile de judo Rapid Bucureşti şi Spartak Budapesta, giuleştenii au avut o comportare meritorie pierzînd la limită : 2—3. (In prima partidă ei au fost învinşi la scor : 0—5). Cel mai frumos duel l-au realizat Lascu (R) şi Muszil (S) în cadrul categoriei 80 kg. Lascu a cîștigat spectaculos prin ippon. P. AUREL, coresp. • sportul" voleiul feminin văzut prin prisma turneului final Aşa cum remarcam în cronicile meciurilor din cadrul turneului final feminin, întrecerea celor mai bune echipe din campionatul diviziei A s-a situat anul acesta la un nivel superior faţă de aceleaşi episoade ale anilor precedenţi. Aceasta, mai ales în prima parte a disputei pentru titlu : jocurile de la Bacău. Constatarea am consemnat-o cu satisfacţie. Intrucit progresul voleiului nostru feminin la nivel internaţional nu poate decit să grăbească revenirea pe poziţiile cîştigate, cîndva, în ierarhia europeană şi mondială. Dintre pretendentele la titlu pe 1969 cea mai bună s-a dovedit Dinamo, formaţie cu o excelentă pregătire fizică şi tehnico-tactică, dispunînd de un lot omogen ca valoare (diferenţele dintre titulare şi rezerve fiind neesenţiale). Antrenorul Gheorghe Constantinescu a reuşit să-şi materializeze bogatele cunoştinţe de specialitate, alcătuind la ora actuală cea mai puternică echipă feminină. Celelalte două pretendente la titlu, Rapid şi Penicilina s-au situat ca valoare în apropierea campioanelor, dar ambele nu au putut face faţă disputei cu acestea datorită în primul rînd lipsei jucătoarelor de rezervă valoroase. Farul a ilustrat prin prezenţa sa decalajul valoric ce există între primele trei formaţii şi restul divizionarelor A. Atît în jocurile de la Bacău, cit şi în cele de la Piatra Neamţ, echipele au dovedit mai multă mobilitate în apărarea din linia a doua, dar şi cîteva carenţe. Nu se poate trece cu vederea lipsa de cele mai multe ori a dublajului şi autodublajului care a dus la pierderea de puncte preţioase. Tot în legătură cu apărarea, s-au remarcat — ca şi la băieţi — deficienţe la preluare (In general, cu două mîini, de jos — manşetă), ceea ce a îngreunat deseori realizarea în bune condiţiuni a acţiunilor de atac. Doar jucătoarele de la lot au folosit, cu bune rezultate, preluarea din serviciu în degete. Ar trebui ca acest gen de preluare să fie exersat în mai mare măsură la toate echipele, deoarece dă o mai mare siguranţă pasei. Nu Întotdeauna s-a jucat combinativ — poate mai puţin chiar decit în campionat. Un exemplu Penicilina, care încercase cel mai mult acest joc, a decepţionat tocmai pentru că nu a persistat în această concepţie modernă care o făcuse redutabilă , sărăcirea jocului i-a fost fatală. E drept că a intrat în calcul şi „mifil“ cu o mare influenţă asupra modului de exprimare al echipei şi, implicit, asupra calităţii partidelor. In bună măsură ea a impus primelor 3 formaţii maximum de prudenţă, ceea ce a avut ca urmare predominanţa acţiunilor stereotipe, în dauna fanteziei, uneori cu mai puţină eficacitate. Echipele au manifestat o lipsă de rezistenţă fizică, mai ales în partea a doua a turneului final. Exceptînd pe Dinamo, ni s-a părut că jucătoarele celorlalte echipe au apărut epuizate, fizic, explicaţia stînd, fie în supraantrenamentul din ajunul turneului (Penicilina), fie în neglijarea întrucîtva a pregătirii fizice (Rapid), ceea ce a dus la o scădere evidentă a puterii de luptă a jucătoarelor din sextetul de bază, mai ales că lipsa rezervelor de valoare s-a făcut serios resimţită. Aşa se face că schimbările la care erau constrînşi antrenorii Penicilinei şi Rapidului nu au fost de natură să îmbunătăţească randamentul echipei, ci, mai degrabă, au avut un scop tactic : întreruperea seriilor adversarului şi odihna propriilor jucătoare. Intr-un cuvînt, cele două pretendente la titlu s-au prezentat cu 6 jucătoare bune. Este vorba, deci, de o slabă preocupare — observaţie valabilă pentru toate echipele noastre — faţă de pepiniera proprie. Toţi antrenorii s-au obişnuit să privească în grădina — sărăcăcioasă — a altora. Poate că aceste turnee finale le-au oferit învăţămintele de rigoare. O echipă de volei fără rezerve de valoare nu poate ajunge prea departe, mai ales îr1 meciuri de 5 seturi (caracteristice întîlnirilor dintre formaţii apropiate ca valoare in ce priveşte sextetele de bază) banca rezervelor decide de cele mai multe ori victoria. Dinamo şi-a primenit tot timpul formaţia pe teren, în timp ce rapidistele şi ieşencele au trebuit să gîfîie pînă la epuizare, îngenunchind în finalurile de meci. Pe tot parcursul turneului final am reţinut evoluţiile bune şi progresele înregistrate în decursul acestui an de Mariana Popescu (cea mai bună trăgătoare), Helga Bogdan (jucătoare completă), Alexandrina Constantinescu (Dinamo), Eugenia Rebac (cea mai bună ridicătoare), Mariana Baga, Constanţa Bălăşoiu (Rapid), Florentina Itu, Lucia Dobrescu (Penicilina), Aurelia Căunei (Penicilina) — bolnavă, nu a putut face dovada valorii ei recunoscute. Arbitrajele au fost foarte bune, cu tendinţe spre joc liber. Aurelian BREBEANU Emanuel FÂNTÂNEANU Dinamo Bucureşti, campioană pe anul 1969. Foto ! SIMON POMPEI — Piatra Neamţ DOI MARTORI OCULARI DESPRE DOUĂ COMPETIŢII CICLISTE In luna mai, cicliştii români au luat parte la o serie de competiţii internaţionale de amploare. „Turul Belgiei”, „Cursa Munţilor“, „Cursa Păcii”, „Turul Austriei de Sud” „Cupa Plsen“, întrecerile de pistă din Bulgaria —lată pe scurt itinerarul reprezentanţilor sportului nostru cu pedale. Clasamente şi scurte informaţii s-au publicat la timp. Despre două dintre aceste Întreceri am solicitat, însă, informaţii suplimentare unor martori oculari. Am ales două dintre Întrecerile la care au fost solicitaţi reprezentanţii de frunte ai ciclismului nostru şi interlocutori care să ne poată oferi informaţii din domenii variate. Mai unuii despre cea de a XXII-a ediţie a „Cursei Păcii". Cel căruia ne-am adresat este OCTAVIAN AMZA, arbitru internaţional, membru In juriul „Cursei Păcii”. — Ca Întotdeauna — ne-a spus O. Amza — această mare ■ competiţie rutieră s-a distins printr-o organizare care se află aproape de perfecţiune. La start s-au aliniat 14 echipe (au terminat 11) cu 98 de alergători (la sfîrşitul competiţiei mai figurau în clasamentul general individual 67 de rutieri). O noutate in ceea ce priveşte alcătuirea clasamentelor pe echipe , contau timpii primilor 4 din fiecare formaţie (echipele erau alcătuite din 7 alergători), timpi extraşi din clasamentul general individual. Aşadar, nu timpii din etapă, ci cei din clasamentul general, în acest fel alergătorii sînt obligaţi să realizeze zilnic performanţe la nivelul maxim al posibilităţilor. Dintre cei 98 de participanţi, 20 aveau o valoare bună, iar dintre aceştia 10 erau excelenţi. Competiţia a avut un nivel valoric mai scăzut decît cel al ediţiilor anterioare Vremea a fost bună, iar traseul ceva mai uşor decit de obicei, deoarece n-a cuprins etape de munte. Ciştigătorul competiţiei, francezul Jean- Pierre Danguillaume, este un alergător de clasă, un tip de forţă, care a dominat clar şi categoric la contratimp. Dintre echipe, mi-au plăcut în mod deosebit formaţiile R. D. Germane, Poloniei şi Franţei. — N-aţi amintit nimic despre reprezentativa României şi tocmai despre ea am fi vrut să ne vorbiţi in mod deosebit... — Ce se poate spune despre o formaţie care a încheiat cursa pe locul 9, adică antepenultima, la aproape 4 ore de formaţia învingătoare ? Fără îndoială, numai lucruri neplăcute, îmi pare rău că previziunile mele din interviul pe care ziarul „Sportul“ mi l-a luat înainte de această competiţie s-au adeverit integral. Doar faptul că „închiderea controlului orar“ va fi un obstacol greu pentru rutierii români nu s-a confirmat. Şi nu s-a confirmat, pentru că... organizatorii au renunţat la această clauză din regulament... Cicliştii noştri participanţi la ,,Cursa Păcii” au fost lipsiţi de experienţa marilor întreceri şi, in multe cazuri, de valoare. Greşelile privind alcătuirea echipei şi modalităţile de pregătire şi-au spus cuvîntul. A fost o experienţă nefericită care se cere a nu mai fi repetată. Este clar şi categoric că în acest an, în condiţiile alcătuirii celei mai bune echipe, România putea lupta pentru locul I in „Cursa Păcii“. Aşa însă... Cealaltă competiţie — „Turul Austriei de Sud“, celălalt interlocutor — prof. NICOLAE VOICU. — Competiţia a avut loc între 15 şi 18 mai — ne-a spus N. Voicu — pe un traseu de 620 km, împărţiţi în 4 etape, cu un accentuat profil muntos şi cu mult drum neasfaltat. Echipa României a fost alcătuită din Vasile Selejan, Nicolae Ciumeti şi Vasile Tudor. La start au fost prezente 40 de formaţii din Austria, Cehoslovacia, R.F. a Germaniei, Uniunea Sovietică, Elveţia, Ungaria şi — aşa cum am spus — România. Din 120 de concurenţi plecaţi în cursă — au terminat 43. Este cred cel mai elocvent Indiciu asupra dificultăţii competiţiei. Echipa României s-a clasat pe locul IV, iar individual cicliştii noştri au ocupat următoarele locuri în clasamentul general : V. Selejan — 8, N. Ciumeti — 10, V. Tudor — 16. Am fi putut ocupa şi locul III pe echipe, dacă V. Tudor nu s-ar fi îmbolnăvit. In general, oficialii şi tehnicienii au fost impresionaţi de contribuţia alergătorilor români la dinamizarea cursei. In general, competiţia ne-a folosit pentru că a supus pe cei trei rutieri la un important test pe munte şi a prilejuit cunoaşterea unui mare număr de alergători tineri, valoroşi, din ţări cu veche tradiţie în ciclism. Sperăm, de asemenea, ca „Turul Austriei de Sud” să-şi fi adus contribuţia şi la îmbunătăţirea pregătirii acestor rutieri pentru „Turul României“. — Apropo de „Turul României“ : la ce alte competiţii de pregătire vor mai participa alergătorii din primul lot al ţării înainte de a lua startul în competiţia care începe la 19 iunie ? — De joi ei se află în „Circuitul Ploieştiului”, urmînd ca la 1 iunie să ia startul în „Turul Serbiei“. Au, deci, un program competiţional intens. — Trebuie înţeles prin aceasta că vor fi bine pregătiţi? — Fireşte. Hristache NAUM D. Amza, dezamăgit de comportarea rutierilor români in „Cursa Păcii" N. Voicu - speranţe pentru »turul României'* (Urmare din pag. I) Dinamo n-are nici un motiv să considere o formalitate jocul cu Progresul. Pe litoral, studenţii clujeni încearcă să facă un foarte mare pas spre un titlu la care poate că nici ei nu se gîndiseră serios pînă duminica trecută. SUB SEMNUL unui mai restrins interes — nu ne gindim la un plan de egalitate, dar diferenţa de popularitate este încă regretabilă — se lasă cortina, in acest sfirşit de săptămină, peste cîteva campionate naţionale care reunesc valori consacrate ale sportului românesc. • ULTIMELE PARTIDE de rugby ! Dinamo — virtuală campioană — joacă la Iaşi şi „XV“-le lui Titi Ionescu şi-ar putea permite chiar să piardă cele 3 puncte. Dar, e greu de crezut că rugbyştii dinamovişti nu vor lupta să onoreze culorile clubului şi titlul de care, oficial, nu-i mai despart decit două zile. • DE AZI, pină duminică, campionatul individual masculin de scrimă. Printre participanţi, campionii de anul trecut: Drimbă (floretă), Istrate (spadă) şi Vintilă (sabie). Nu este de loc exclusă reeditarea ! • AZI ŞI MIINE, zeci şi zeci de kilometri vor fi străbătuţi, pe apele Snagovului, de ambarcaţiile caiaciştilor şi canoiştilor fruntaşi. Şapte finale in campionatul naţional, cu toate vedetele „flotilei“ — şapte întreceri in care vom cunoaşte noii campioni ai ţării şi — poate — unii dintre medaliaţii probelor de fond de la apropiatele campionate europene. • HANDBAL, Steaua (m) şi Universitatea Timişoara (f) nu mai au emoţii in lupta pentru titlu. Era, pînă acum, punctul de atracţie al campionatelor... DE IERI AU ÎNCEPUT la Braşov întrecerile din cadrul turului, campionatului naţional pe echipe la tenis de masă. Competiţia se va încheia duminică. Vor reuşiechipele Voinţa Arad (fete) şi C.S.M. Cluj (băieţi) să cîştige şi în această ediţie un avans care să le apropie, din nou, de titlul de campioane ? GRĂBIT SĂI RECUPEREZE cit mai mult din intirzierea inaugurării sezonului, canotajul programează duminică, pe land Herăstrău, o nouă competiţie interesantă şi atractivă (aviz obişnuiţilor oaspeţi ai Parcului): „Cupa Metalul“. PROGRAM BOGAT şi la ciclism. Duminică dimineaţa, de la ora 9, un nou start pentru rutieri : „Cupa Municipiului Bucureşti“. Continuă — pină duminică — şi „Turul ciclist al judeţului Prahova" (11 echipe — 530 km — 4 etape), competiţie aflată acum la cea de a 13-a ediţie. Se simte, într-adevăr, că sîntem in sezonul sportiv estival... Aşa cum e firesc, in sezonul estival care a Început pe litoral activitatea sportivă este în plină desfăşurare, iar cei dornici să-şi vadă favoriţii pe stadioane, în săli, pe piste sau pe alte terenuri le vor putea urmări evoluţia fie în întreceri, cu caracter republican (campionate in curs de desfăşurare) fie în concursuri cu caracter local sau demonstrativ. Şi fiindcă fotbalul este una dintre marile bucurii şi deznădejdi ale constănţenilor şi chiar ale celor veniţi de pe alte meleaguri, să-i dăm ceea ce se cuvine, deci întîietatea. Trei jocuri divizionare de mare atracţie şi mai ales cu miză mare. Primul, Farul „U“ Cluj în care localnicii vor avea de înfruntat „mînjii“ lui nea Fane cîrjan, care în ultimele etape s-au dovedit a fi nişte veritabili pur-sînge. Deci, duminică pe stadionul central „1 Mai“ un joc frumos şi deschis oricărui rezultat. Tot pe acest stadion, dar dimineaţa, derbyul seriei I în divizia B : Portul — Steagul roşu Braşov, în care elevii lui Haşoti, chiar dacă nu mai au şanse de a cîştiga seria, vor încerca o revanşă. Pe terenul din Ovidiu, în cadrul diviziei C — seria a 3-a, o întîlnire de tradiţie : Electrica — Marina Mangalia, în care şansele par să surîdă gazdelor. Pe stadionul C.F.R., în campionatul judeţean, un derby local, C.F.R. — Petrolul, formaţii clasate în primele 5 locuri şi pe care le desparte un singur punct. Şi rugbyul, o disciplină foarte îndrăgită în acest oraş anunţă o întîlnire pasionantă: Farul — Steaua. După ce Griviţa şi Dinamo au cedat în faţa elevilor lui A. Carnabel, aceştia vor încerca să treacă şi de redutabila formaţie militară. S-ar putea să-şi spună cuvîntul doar programul încărcat din ultima săptămînă (cele 2 jocuri cu rugbyştii francezi). La sfirşit de săptămînă, din 30 mai pînă la 1 iunie, Sala Sporturilor va găzdui finala campionatului republican de juniori I şi II la haltere şi culturism. In cadrul celor 9 categorii de greutate vor evolua circa 120 de concurenţi, calificaţi din etapele judeţene, care au îndeplinit normele de participare stabilite. întrecerile se vor disputapentru prima oară în ţara noastră pe două podiumuri simultan, în scopul scurtării duratei competiţiei. Atletismul, care pe plan local, nu a dat încă tot ceea ce putea, ţinind seama de condiţiile pe care le are, va fi prezent şi el la sfîrşitul săptămînii (sîmbătă şi duminică) prin campionatul republican al juniorilor mari şi mici (M-I-F) etapa pe municipiu; campionatul republican juniori III (M+F) etapa judeţeană; Cupa •U.G.S.R. — pentatlon masculin şi feminin. Ciclismul şi-a ales pentru concursul cu biciclete de turism, (etapa judeţeană) frumoasa staţiune Mamaia (1 iunie). La Eforie-Nord, o întîlnire de şah între selecţionata staţiunii şi selecţionata Constanţei la clubul central. La Eforie-Sud, (la clubul central), scrimerii clubului Farul fac o demonstraţie la floretă, sabie şi spadă. La Mangalia, handbalul răspunde şi el prezent prin întîlnirea Marina — Voinţa Constanţa (1 iunie, dimineaţa). Aşadar, multe şi tentante ,invitaţii sportive... C. POPA coresp. principal POST SCRIPTUM CONSTĂNŢEAN... Nr. 559 (5993) CONCURSURI., REZULTATE. CONCURS DE VERIFICARE A LOTURILOR REPUBLICANE DE ATLETISM In zilele de 7—8 iunie, cu prilejul campionatului Capitalei pentru juniori, va avea loc şi un concurs de verificare a loturilor republicane de seniori şi juniori. Dată fiind importanţa participării, sînt invitaţi toţi componenţii loturilor, atît din Bucureşti, cit şi din provincie (pe cheltuielile cluburilor). înscrierile se trimit la C.M.E.F.S. Bucureşti (str. Biserica Amzei 6), pînă la data de 4 iunie. 7. SZIGYARTO (16 ANI) — 1,91 LA ÎNĂLŢIME Concurs atletic la Odorheiul Secuiesc, cu participarea juniorilor din Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc. Juniorul mic Z. Szigyarto (Tg. Sec.) a sărit 1,91 m la înălţime ■ Alte rezultate : 800 m juniori I — Z. Gáspár (Tg. Sec.) 1,59,4 ; înălţime juniori II — G. Kicsid (Tg. Sec.) 1,85 ; 100 şi 200 m junioare I — Ildikó Krausz (Sf. Gh.) 11,7 şi 26,7 ; 300 şi 500 m junioare II — Maria Szakács (Tg. Sec., 14 ani) 43,9 şi 1:22,4. (A. PIALOGA, coresp.). RECORD DE JUNIORI MICI LA TRIATLON La Iaşi, cu prilejul unui concurs, Radu Gavrilaş de la C.S.M. (născut 1953) a totalizat 2021 , la triatlon IV — nou record republican de juniori mici (n.r. — 1977 , Şerban Ioan, în 1964). Performanţele lui Gavrilaş pe probe : 90 mg — 12,9 ; înălţime — 1,86; greutate 5 kg — 12,12. CAMPIONATUL JUDEŢULUI GORJ In primele două etape, rezultate bune au fost înregistrate de juniorii A. Ciocea (Lic. Novaci) — 1,80 la înălţime şi I. Săvescu (Lic. Cărbuneşti) 2,01,3 la ,800 m. La suliţă, juniorul mic I. Petrişor (Sc. sp. Tg. Jiu) a aruncat 49,10 m. (M. BALOI, coresp.).