Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)

1969-09-11 / 661. numărul

Pag. a 2-a JOCURILE BALCANICE ÎNTRECERILE DE LA SALONIC O PROMISIUNE PENTRU EUROPENE A XI-a ediţie a campionatului balcanic de baschet pentru echi­pele de seniori, desfăşurată timp de cinci zile la Salonic, a fost, după părerea tuturor specialiştilor, una dintre cele mai disputate de pînă acum. Aceasta datorită în primul rind faptului că, pentru patru echipe (Iugoslavia, Bulga­ria, Ilorecia şi România), întrece­rea a constituit o verificare seri­oasă efectuată cu puţin timp înaintea campionatului european pentru care s-au calificat în pri­măvara acestui an. Ca urmare, meciurile, pe lingă faptul că au oferit spectacole foarte­ atrăgă­toare şi o luptă pasionantă pen­tru cucerirea unui loc cit mai bun în clasamentul competiţiei, s-au ridicat şi la un bun nivel tehnic. Referitor la reprezentativa Ro­mâniei, trebuie spus, de la în­ceput, că ea a avut de făcut faţă unui evident handicap de înăl­ţime. Soluţia iniţială, apărarea presing) s-a dovedit bine pregă­tită, ea facilitînd disputa cu ju­cătorii de talie înaltă prezenţi în număr mare in echipele parti­cipante şi în final, obţinerea unor rezultate promiţătoare, în ceea ce priveşte formele de atac, vom re­marca varietatea lor şl faptul că au fost efectuate In mişcare. Dar, dacă ar fi fost completate cu mal multă precizie In aruncările la coş, din contraatacuri şl cu mal dese acţiuni Individuale, elemente constatate la celelalte partici­pante, eficacitatea echipei ar fi fost mai mare. Ne-a bucurat­ Insă, scăderea numărului greşeli­lor de tehnică (paşi, dublu dri­bling, pase la adversar etc.) de la o medie de S3. In trecut, la 16 la acest turneu balcanic. In plus, baschetbaliştii români au dovedit o remarcabilă pregătire fizică, ei făcînd faţă cu succes, In toate Jocurile, tuturor solici­tărilor apărării presing. Cit pri­veşte inconstanţa, manifestată de la un meci la altul sau in cadrul aceleiaşi partide, carenţă mai veche, ea s-a datorat unor scă­deri psihice care au avut drept consecinţă şi slăbirea colaborării Intre Jucători. Iată In citeva cuvinte ilustrata comportarea fiecăruia dintre cei ce ne-au reprezentat la Salonic : Jekely a evoluat aproape de va­loarea lui, aducind un aport la fel de eficient in atac şi In apă­rare ; Tarău, deosebit de activ în defensivă, inconstant în ofensivă, Novac, de mare utilitate, dar din păcate nu a putut juca la Valoa­rea obişnuită din cauza repetate­lor Îmbolnăviri din ultima pe­rioada, cumor s-a comportat de la meci la meci mai bine şi mai sigur. Diaconescu a reuşit ac­ţiuni deosebit de spectaculoase şi folositoare formaţiei, dar i se im­pune să dovedească o mai mare stăpinire de sine în anumite mo­­­­mente decisive . Nosievici, deşi nu s-a aflat intr-o formă bună, a fost util datorită experienţei şi calmului său ; Albu, şi el fără a fi in formă maximă, a vădit că este jucătorul care dă încredere şi calm echipei, conducindu-şi partenerii cu luciditate, îi este necesară. Insă, ridicarea potenţia­­­­lului fizic şi a concentrării pentru a-şi spori randamentul in apă­rare, Dimancea, cu agresivitate şi mobilitate deosebită, a impul­sionat şi a dat un bun ritm de joc formaţiei, creînd prin aceasta o puternică revenire a selecţio­natei române în întrecerea cu Iugoslavia . Rühring, uşor acci­dentat, nu a fost utilizat prea mult, el rămlnînd, insă, un ele­ment necesar : Chivulescu, Dra­­gomirescu şi Georgescu au fost introduşi in teren mai puţin, iar atunci ctnd s-a petrecut acest lucru, au fost destul de timizi. In sfîrşit,­ nu putem să nu amintim despre arbitraj. In pri­mele intilniri, sportivii noştri au fost surprinşi de maniera destul de largă de arbitraj, pentru ca pe parcurs să te acomodeze şi să evolueze In consecinţă. Apreciem că menţinerea pregă­tirii fizice actuale, perfecţionarea în continuare a aruncărilor la coş, a sistemelor de atac şi de apărare, precum şi îmbunătăţirea unor forme de contraatac, ar putea duce la o comportare re­marcabilă la campionatul euro­pean. Desigur, acestea sunt unele aprecieri generale, la care antre­norul şi jucătorii pot adăuga şi altele, toate urmărind realizarea unor performanţe cit mai valo­roase din partea reprezentativei României. prof. Drago; HADIRCA Primul sunet de gong (Urmare din pag. I) giliştii noştri, Spakov ne-a vor­bit îndelung despre: Gruiescu, Cuţov, Silberman, Györffi şi Alexe. — Dar ceilalfi 7 — P. Dobrescu este un boxer talentat El a Suferit Insă un accident serios la ar­cada stingă (în recenta gală de selecţie de pe stadionul Di­namo), motiv pentru care în ultimul timp nu l-am mai pu­tut forţa la antrenamente, de teamă ca rana să nu se des­chidă din nou. A. Năstac a fost adus în lot în ultimul mo­ment pentru a-l înlocui pe Stumpf. Să sperăm că el va putea depăşi acest handicap. Puşcaş n-a dat satisfacţie la C.E., dar are calităţi şi presu­pun că va face acum o figură mai bună. P. Nedelcea deţine o formă acceptabilă, însă nu stă bine cu greutatea. Aproape în permanenţă el cîntâreşte cu 2,5—3 kg peste categoria sa. A trebuit sa luptăm pentru a-l aduce la greutatea sa nor­mală (54 kg), dar aceasta poa­te avea consecinţe într-un tur­neu de amploare a competiţiei balcanice. Cred totuşi că Ne­delcea îşi păstrează şansa lui. Cit priveşte pe semigreul M. Constantinescu, dacă şi-ar da seama cit e de puternic, ar fi un boxer de mare valoare. El este foarte bine clădit, are vi­teză de execuţie, loveşte nă­­praznic, dar în timpul meciu­lui nu gîndeşte suficient. NICI UN „EUROPEAN" IN ECHIPA IUGOSLA­VIEI Marţi seara au sosit, cu un autobuz, pugiliştii din repre­zentativa ţării vecine şi prie­tene. înainte de a-i întîmpina în faţa hotelului Dunărea m-am întreţinut însă, cu zia­riştii iugoslavii Duşan Misici şi Momcilo Dabici, precum şi cu fotoreporterul Milenko Da­vid. Am aflat astfel că na­ţionala Iugoslaviei este com­plet nouă faţă de cea care a evoluat în luna iunie la euro­penele de la Bucureşti. Oaspe­ţii, nemulţumiţi de vechea garnitură, consideră balcania­da un prilej excelent pentru a-şi reda o nouă echipă în vederea viitoarelor campiona­te continentale şi Jocuri Olim­pice. Şi iată că in timpul dis­cuţiei autocarul i-a adus pe reprezentanţii boxului iugoslav în faţa hotelului. Delegaţia este compusă din 16 persoa­ne, la care se adaugă şi cei trei ziarişti citaţi mai sus : Branko Todorovici şi Nikola Petkovici —­ conducători, A­­dam Sela — medic, Anton Pokman — arbitru, Bojko Ra­­dunovici şi Nebolsak Prokici — antrenori. Şi acum, echipa : Zlatko Mi­­loslavovici (muscă — 22 ani), Jane Bahtiarevici (cocoș — 23); Sándor Jivkovici (pană — 23); Risto Gazepov (semiușoară — 26); Ivan Botici (ușoară — 25); Nedelko Ivankovici (Semimij­­locie — 24); Dragan Bojovici (mijlocie mică — 20); Rade Sirkovski (mijlocie — 19); Slo­bodan Stojanovici (semigrea — 19); Anton Vukmir (grea — 26). Dintre sportivii iugoslavi se remarcă­­ cocoşul Jane Bah­­tiarevici, campion al ţârii sale în anul 1968, mijlociul Rade Sirkovski, campion de juniori pe anul 1969, greul Anton Vit­­kusic, campion al ţării în 1965 şi 1968. Actuala echipă naţio­nală a Iugoslaviei cuprinde şi patru debutanţi­­ Sándor Jivkovici, Dragan Boljovici, Rade Sirkovski şi Slobodan Stojanovici. In discuţia avută cu con­fraţii din ţara vecină am des­prins faptul că el acordă şan­se sportivilor lor Bahtiorevici (cocoş), precum şi uşorului Bo­­tici. Marţi seara, tirziu, au sosit la Galaţi şi reprezentativele de box ale Bulgariei şi Turciei. sportál ULTIMELE PREGĂTIRI ALE MOTOCROSIŞTILOR ROMÂNI reştt, în clasamentul pe naţi­uni conduce reprezentativa ţării noastre, la o diferenţă de numai 6 puncte de cea a Bulgariei, iar la individual în frunte se află sportivul bul­gar G. Serafimov, cu 59 de puncte, urmat fiind de aler­gătorul braşovean Otto Şte­fani, cu 56 p. In caz de victo­rie la Sofia, echipa României care a cîştigat ultimele două ediţii va intra în posesia de­finitivă a Cupei balcanice. Sportivii noştri s-au pregă­tit intens. Ei au participat — săptămîna trecută — la două concursuri în Iugoslavia. In primul (la Karlov­ac), dotat cu „Cupa Dunării“, Cristian Da­ Vids, St. Chiţu, Otto Ştefani şi Aurel Ionescu au dus echipa României pe locul II, după reprezentativa Cehoslovaciei, fiind urmată în clasament de motocrosiştii din Ungaria, Iu­goslavia, R.F. a Germaniei, Bulgaria şi Austria. Apoi, în oraşul Maribor, evoluînd în­­tr-un concurs individual cîş­tigat de sovieticul Pavel Ru­­liev, Davids s-a clasat pe lo­cul 7, Ştefani pe 15 şi St. Chiţu pe 16. In cursul zilei de astăzi, antrenorul Tr. Macarie va stabili lotul care va efec­tua deplasarea la Sofia. Actuala ediţie a Balcaniadei de motocros se va încheia du­minică, la Sofia. Lupta pentru supremaţie în cele două cla­samente ale competiţiei a de­venit şi mai aprigă după penultima etapă, consumată cu două luni în urmă la Bucu­ DE LA UN BUT LA ALTUL ■Á fost format lotul naţional lărgit, care cuprinde nu mai puţin de 96 de jucători : Dinu, Baciu, Stoica, Bucur, Ciornei, Drăgulescu, A. Ionescu, Miha­­laşcu, LorimăŞan, I. Bică (linia I), Iorgulescu, Onuţu, Gh. Mir­­cea, Barbu, Caraiman, Postu (trăgători), Ţuţuianu, Şerban, Veludia, Atanasiu, Darăban, Forman, Ene, Barbu, Bălan (li­nia a II-a), Ciobănel, Răşcanu, Roman, Prost, Postolache, Băl­­tăreţu, Achim, Miclescu, Pop, Dumitrescu, Gherţu, Spiratos, Iftimie, Beianu, Moromete, A. Cristea, Şerbu, Mitan, C. Nico­­lae, Marin Ştefan (linia a IlI-a), Florescu, Rădulescu, Şt. Io­­nescu, Mateescu, Boiangian, Ţaţa­ (mijlocaşi la grămadă), Nicolescu, Oiştea, Bărgăunaş, Sinion, Gheţu, Giugiuc, Bri­ceag (mijlocaşi la deschidere), Irimescu, Dragomirescu, Nica, Braga, Marica, Popeţ, Gheor­­ghiu, Terbolczi, Sabău, A. Ilie, I. Ilie, Abribula, Ghica, Con­­stantinescu, Leşanu (centri), Suciu, R. Ionescu, Peter, O. Io­­nescu, Topa, Caragea, Hulă, Negoescu, Bater, Pavlovici, Is­­tudor, San (aripi), Dălciulescu, Durbac, Marin­escu, Oprea, Ne­­delcu, Iordăneacu, Comănici, Bumbu, Zamfir, Duţa, Muntea­­nu (fundaşi). Inaugurăm o rubrică pe care am vrea-o... absentă­­ a sus­pendaţilor. Şedinţa din 8 sep­tembrie a Comisiei de discipli­nă a ridicat dreptul de joc pe cite o etapă sportivilor N. Petcu (Vulcan) şi G. Deak (Agrono­mia), pentru injurii reciproce, şi pe 30 de zile lui N. Pătăricău (Rulmentul) pentru lovirea ad­versarului cu pumnul. Mai fi­gurează în evidenţe cu o etapă ... odihnă. C. Humeniuc (Ştiin­ţa) pentru piedică Intenţionată pusă adversarului. CLASAMENTUL DIVIZIEI A 1. Gri­viţa Roşie 2 2 0 0 79— 9 6 2. Dinamo 2 2 0 0 34— 0 6 3. Ştiinţa 2 2 0 2 2 0­ 3 6 4. Steaua 2 2 0 0 22— 8 6 6. Universitatea 2 10 1 16—12 4 6. Farul 2 10 1 22—19 4 7. Vulcan 2 10 1 11—38 4 9. Politehnica 2 9 11 0—­­ 3 9. Rulmentul 2 0 11 3—23 3 10. Agronomia 2 0 0 2 12—20 2 11. C.S.M. 2 0 0 2 9—30 2 12. Progresul 2 0 0 3­­—70 1 in aşteptarea sezonului hibernal (Urmare din pag. I) de acomodare cu ceea ce se va efectua în timpul iernii. RECORDURI PE HARTE Biatloniştii şi fondiştii, a­­flaţi şi ei într-un an compe­­tiţional deosebit de bogat, au beneficiat prea puţin de lunile de vară. Majoritatea zilelor le-au afectat antrenamentelor pe uscat, iar prima verificare au şi susţinut-o zilele trecute la Braşov, pe stadionul Trac­torul şi pe Varte. La Tractorul au avut loc probele de 400 m plat, salturi de pe loc, flotări în braţe, iar pe Varte cursele de cros. Fiind o întrecere specifică, vom aminti numai de alergă­rile pe teren variat care au dat drept învingător, în aceas­tă dispută neoficială pe Vic­tor Fontana, cronometrat pe distanţa de 5000 m cu 18:08,0, urmat de D. Soiu şi I. Şovă­ială cu acelaşi timp: 18:13,0. Şi ei, ca mai toţi ceilalţi par­ticipanţi, reprezentînd secţiile din Braşov, au înregistrat per­formanţe superioare celor ob­ţinute anul trecut în aceeaşi perioadă. Dovadă că s-a lu­crat bine şi că sunt speranţe ca şi pe zăpadă cronometrele să indice rezultate care să-i claseze onorabil. La senioare, după parcurgerea a 3000 m, s-a produs o surpriză : Adria­na Barabaş a învins-o pe multipla noastră campioană Marcela Leampă. La juniori, pe aceeaşi distanţă, a cîştigat 1. Tudor, iar la junioare (2000 m) prima s-a clasat Rodica Clinciu. Am remarcat prezenţa în masă a schiorilor braşo­veni, buna lor pregătire, dar în acelaşi timp am se­sizat şi unele absenţe: N. Dudu s-a prezentat numai la probele de pe stadion (ce s-a petrecut cu el a doua zi, cînd trebuia să parcurgă cei 5000 m de cros, cursă cu adevărat specifică şi edificatoare a­­supra stadiului de pregă­tire a unui fondist?), iar ELENA BAŞEA şi NICO­­LAE COJOCARU NICI NU AU TRECUT PE LA LOCU­RILE DE DESFĂŞURARE A PROBELOR DE CON­TROL întrebaţi, ANTRENORII NU AU PUTUT JUSTIFI­CA IN NICI UN FEL AB­SENŢA ELEVILOR LOR. Regretabil, de asemenea, faptul că federaţia nu a primit pînă acum nici un document care să ateste trecerea normelor de con­trol de către schiorii din Cîmpulung Moldovenesc, deşi aici se află cîţiva membri ai loturilor naţio­nale. De unde se POATE CREDE CĂ LA CIMPU­­LUNG TIMPUL A FOST IROSIT. Ceea ce ar fi foar­te trist. IN PARCUL DIN SINAIA, BOBERII SUNT ADMIRAŢI 60 de actuali şi viitori bo­beri s-au prezentat in Parcul din Sinaia pentru a lua parte unii la verificarea pregătiri­lor, iar alţii la concursul de selecţie. Verificarea a fost fă­cută pentru piloţi (maestrul emerit al sportului Ion Pan­­ţuru, D. Panaitescu, I. Nicules­­cu ş.a. un total de 20 de con­ducători de bob), iar la selec­ţia frînarilor au participat 40 de consacraţi şi incepători. Dintre aceştia din urmă, după disputarea probelor (alergări pe 30 m plat, împingerea bo­bului pe rotile pe distanţele de 15 m şi 30 m, Împingeri şi genu­flexiuni cu haltere), punctajul cel mai bun l-a realizat Du­mitru Focşeneanu, frinarul cu care Panţuru a cucerit meda­lia de argint la campionatele mondiale de la Lake Placid. Surpriza „competiţiei" a fost tînărul Dumitru Pascu, clasat înaintea lui Nicolae Neagoe, Raimond Tancov şi Ion Puş­caş, componenţii de anul tre­cut ai lotului naţional. Prin­tre participanţi, cu rezultate excelente care demonstrează mari calităţi, schiorul Ion Zangor, am adevărat atlet. Vom asista oare in viitorul sezon la o metamorfoză a ce­lui care pînă acum era nelip­sit dintre fruntaşii schiului alpin . Nu ar fi exclus, în rest, vom mai remarca afluenţa de public, prezent in număr impresionant in Parc pentru a urmări acum, vara, pe cei pe care ii vor aplauda iarna, cînd bolizii vor luneca vijelios de-a lungul pistei de gheaţă. PRIMELE TRANSFERĂRI începută la 1 septembrie, perioada de transferări a fi consemnat unele treceri spec­taculoase de la un club la altul, majoritatea fortuite de ■ satisfacerea stagiului militar de către unii schiori. Printre numele mai cunos­cute, vom aminti de Gh. Vul­pe, N. Horga, I. Șovăială (de la clubul sportiv Sinaia), I. Benga (Tractorul) la DINA­MO BRAŞOV, N. Secărea­­ (Steagul roşu Braşov) şi V. Bîrsan (Tractorul) la A. S. ARMATA BRAŞOV. » Deocamdată este vorba doar de înaintarea primelor forme către federaţia de specialitate,­­ aşa că pind la 30 septembrie, cînd se va încheia perioada de transferări, vom putea afla şi alte modificări in car­netele de legitimare ale jucă­torilor. DELEGAŢIA ROMÂNIEI LA PRIMA BALCANIADĂ A NATAŢIEI Delegaţia ţării noastre, în formaţie com­pletă, cu 24 de înotători, 11 poloişti şi doi să­ritori, a părăsit ieri Capitala, îndreptîndu-se spre Izmir, unde vor avea loc, începînd de vineri dimineaţa, întrece­rile primei Balcaniade. Lotul înotătorilor are în frunte pe Marian Slavic, cel mai în formă craulist al ţării. El va concura, cu şanse apre­ciabile, in­sursele de 100 m liber, 400 m liber, 200 m mixt, precum şi în cele două ştafete. Alături de el, Dionisie Nagh­i,­­despre care antrenorul I. Tothpal ne-a declarat că este, în sfîrşit, pregătit pentru a coborî la 1 500 m sub 18 mi­nute), Vasile Costa şi Adal­bert Covaci vor constitui oa­menii de bază ai formaţiei masculine. In delegaţia feminină sunt prezente Agneta Steiner şi Cristina Balaban, singurele înotătoare cu şanse de a-şi încununa activitatea din acest an cu un titlu balcanic. In ge­neral, team­ul fetelor este al­cătuit din sportive tinere, de perspectivă (Liliana Dan, Anca Mihăescu, Anca Groza, Gyongy Sovago), care au fost preferate unor înotătoare cu mai mare experiență, dar în formă mai slabă. Cu perspective de a cuceri titlurile­­ de campioni vor concura la această Balcaniadă Cei doi săritori români, Mela­nia Decuseară şi Ion Ganea. Cit priveşte formaţia de polo, ea reprezintă un adevărat amalgam, cu senatori de drept (Zahan, Szabó), jucători mai tineri care au devenit titulari în ultimii ani (Novac, Zamfi­­rescu, Popa) şi debutanţi­ (Hu­ber, Frincu, Nastasiu). Antre­norii C. Corcec şi I. Frincu au credinţa că au selecţionat tot ce există mai valoros la ora actuală­ şi că în această formulă vor putea izbîndi. Do­rim din toată inima să nu se înşele... Europenele de atletism pe micul ecran Marţi 16 — orele 82 — Festivitatea de deschidere. Miercuri 17 — orele 17,30 - 400 m (f) — semifinale ; 100 m (b) finală ; 800 m (f) semifinale ; 400 m (b) semi­finale ; 100 m (f) finală. Joi 18 — orele 17,30 — lungime (b) ; înălţime (f) ; 200 m (f) semifinale ; 800 m (f) finală ; orele 19,30 - 400 m (b) finală ; 800 m (b) semifinale ; 400 mg finală ; 400 m (f) finală. Vineri 19 — orele 17 — suliţă­­(b) ; lungime (b) ; 200 m (f) finală ; înălţime (b) ; 200 m (b) semifinale ; 100 mg (f) semifinale; 110 mg (b) semifinale ; 800 m (b) finală ; 8 000 m­­ finală. Simbătă 80 — orele 17,50 - prăjină ; 100 mg (f) fi­nală ; ciocan ; 1­500 m (f) finală ; 200 m (b) finală ; 110 mg (b) finală. Orele 19,30 - 4 x 100 m (f) ; 1500 m (b) finală ; 4 x100 m (b) ; 4 x 400 m (b). Duminică 21 — Orele 17,45 - Finalul probei de mara­ton. Festivitatea de pre­miere. Ceremonia­­le În­chidere. Toate transmisiile se vor face in direct si vor fi co­mentate de Dr. Țopescu. VIZIONAJI NOUA PREMIERĂ CINEMATOGRAFICĂ MOT STOLE ^ ||| AR/^DELOVIC 1 ^ MARIKA §*TOCINOVKA , A ZAIM 1 ^I^UZAFERUa A _______-■ A C eea ce este îmbucurător după egalul obţinut în faţa naţionalei iugoslave rămîne, pentru mine, printre altele, tonul articolelor consa­crate acestui moment fotbalis­tic. Acest 1—1 privit numai ca rezultat în sine, privit unilate­ral — ca rezultat în faţa unei formaţii cu mare cotă pe con­tinent,­­ ar fi putut să ne ia ochii, să ne împingă la noi erori Dar, din fericire, lucru­rile nu s-au petrecut astfel. Vreau să cred, sunt chiar con­vins, că rezfervele formulate In presa noastră nu sunt numai urmarea faptului că şi specia­liştii din ţara prietenă au ca­lificat partida în cauză drept mediocră. Sunt convins că vin­­tul înnoitor care, îmbucurător, se zbenguie în presa noastră sportivă, ne aparţine şi ne va aparţine, înainte de toate, nouă. Numai acest fapt expli­că invitaţia pe care o aşteptam de mai demult, făcută de săp­­tămînalul Fotbal antrenorului naţionalei, invitaţie prin care acesta este solicitat să mediteze, mai îndelung, asupra modului cum este alcătuită reprezenta­tiva noastră, asupra concep­ţiei sale de joc, asupra raţio­nalităţii schimburilor de fot­balişti ce se petrec în cadrul unei partide de mare amploa­re, asupra elementelor valo­roase — ce pot fi găsite la di­verse echipe, — dar care nu au intrat încă in detenţia celor în drept. Ce să zic, o­ sumedenie de probleme, nu tocmai uşor de rezolvat, dar care se cer soluţionate pentru ca n­u nu­mai rezultatele naţionalei sâ ne mulţumească, ci şi modul în care sunt obţinute aceste rezultate. Ca orice microbist, nu-mi este deloc indifrent cum arată cla­samentele celor opt serii ale diviziei C. Mă interesează re­zultatele, mă interesează ce jucători de perspectivă acti­vează în această categorie, mă interesează echipele. Deci, cînd se publică „situaţiile" C-ului le urmăresc cu atenţie. Cu o atenţia mereu pusă în derută, din pricina unei lipse de fantezie ostenitoare. Pe scurt — despre ce este vorba ? Mă gîndesc, dacă este vorba de prima serie a acestei cate­gorii, cum îşi încurajează unii suporteri echipa numită Pe­nicilina 7 Strigătul : „Hai Penicilina ! Hai Penicilina !“ — mi se pare mai mult decit amuzant Pentru microbiştii ataşaţi sufleteşte de alte ser­ii ale aceleiaşi divizii — lucrurile se complică. In cadrul seriei a II-a, ei trebuie să strige : „Haide Metalul Bz!“ şi „Haide Metalul P !“ ; in Seria a IV -a trebuie să strige­­ „Haide Unirea CI“, ‘Haide Uni­rea D I“, „Haide Progresul B I“ şi „Haide Progresul CI“; în seria a V-a trebuie să stri­ge­­ „Haide Minerul B !“, „Haide Minerul M„Haide Minerul L!“, „Haide Victoria Tg. Jiu I“ şi „Haide Victoria CI“. Şi mă opresc aici cu exemplele, deşi nici seriile a VI-a şi a VII-a nu sunt fără probleme similare. Ce-ar fi să utilizăm o parte din fantezia ce o precupeţim în chiar jo­cul de fotbal, măcar o par­te, zic, la botezul echipelor de fotbal 7 AL CAPRARIU DIN DOUĂ BUCĂŢI V­oi fi scurt, așa cum se cuvine a fi orice om care face o propunere serioasă: ziua de duminică 7 septembrie să intre ca o zi memorabilă in istoria tele­­sportului nostru, să fie scrisă acolo cu litere — cu ce altfel de­ștere­­ de foc. Căci în a­­ceastă duminică, TVR a folo­sit pentru prima oară intr-un meci oficial de fotbal dispu­tat in­ România, intre două e­­chipe româneşti, acel aparat minune care permite reluarea fazelor de gol, precu­m şi a al­tor faze extraordinare. Pe soa­rele care străluceşte mindru după trei zile cu nori veniţi din infern tocmai aici, la Man­galia, jur că a fost o dumi­nică de aur şi nu o voi uita. Ţopescu al nostru era emoţio­nat ca un copil căruia i se dă pe mină un zmeu nou. El îi striga lui Călin Antonescu: „Atenţie, Călin Antonescu, re­luăm faza!" El, intr-adevăr, faza se relua, ca in visele vă­zute pînă acum la englezi, suedezi şi alte popoare avan­sate. Am avut patru goluri reluate şi vreo două-trei faze fără gol, dar de o frumuseţe cum numai fotbalul e in stare să nască pe Terra. Ce goluri, ce bare, ce meci ! Căci, prin­­tr-o obscură înţelegere intre om şi aparat, aşa cum cioba­nul se înţelege cu cîinele său ciobănesc, Steaua şi Dinamo au jucat o partidă cum numai ele ştiu juca şi aparatul mi­nune a avut ce relua. Dumi­tru Nicolae, cel puţin, in pri­ma repriză, a făcut pe dracul în patru ca să folosim cu fo­los aparatura. S-a jucat în­drăcit — pe goluri, la poezie şi de aceea şi la disperări, într-atît de al dracului că un gol adevărat n-a putut fi fil­mat fiindcă în acea clipă noi eram atenţi la derularea unui gol precedent. Aparatul era sfidat. Dar pentru golul pier­dut, am avut două reluări pe care eu personal le voi lua în valiza pentru lumea cealaltă: cele două bare în aceeaşi se­cundă la poarta lui Suciu şi „capul" lui Tătaru, pod­, in colţul sting al lui Coman. Mi se va putea răspunde că sunt prea exaltat şi cheltuiesc prea multă imaginaţie pe marginea unei operaţii teh­nice. La urma urmei, prea mă copilăresc. La care eu voi în­treba: de ce nu ? Tehnica de­vine repede stupidă dacă nu stîrneşti imaginaţia. Iar ima­ginaţia care nu cade de la sine şi senin in copilărie, în farmec blind, e teroare cura­tă ! De mic copil voiam să văd de două ori un gol mar­cat „peste zid" de Baratki. Numai rămlnînd copil, poţi în­ţelege, frumuseţea a două bare in aceeaşi secundă şi a lui „My fair lady“ — film pe care oamenii serioşi, necopii, cu istoria filmului la bază, îl socotesc „o porcărie" (e vo­cabularul dur şi matur al „oamenilor serioşi“) — dar pe care eu il văd de trei ori fiindcă e cel mai frumos basm venit în urbea mea de cîţiva ani încoace, cam de la S-3-ul acela, în finala „Cupei", tot Intre Dinamo şi Steaua. Da, , o obscură legătură uneşte „My fair lady“ de pasa lui Voinea exact pe fruntea lui Tătaru... Cine nu ştie să găsească bas­mul in „My fair lady" şi in­tr-un meci de fotbal televizat ca duminică, acela e degeaba Serios. In sfîrşit, dacă e vorba sâ fiu şi eu serios, să cobor din cer pe pămintul atitor păcate, voi deplînge că fie şi derulată de trei ori, de patru ori, faza in care Crăciunescu degajează foarte clar mingea trecută de linia porţii — aceasta nu va schimba rezultatul şi Steaua va rămine frustrată de un gol. Deocamdată arbitrii­i sint mai suverani decit televiziiunea. Doar intr-o lume de basm — la care englezii se gîndesc serios — federaţia va modi­fica scorul şi va face dreptate, după ce a văzut relatarea televiziunii. Dar, după un meci ca acel de duminică — nimic nu ne împiedică să cre­dem intr-o lume feerică... BELPHEGOR TĂTARU ȘI MY FAIR LADY..." Nr. 661 (6095) DISCORDIA ŞI. CONSECINŢELE El Ne aşteptam ca cea de a doua întrevedere cu antreno­rul echipei noastre feminine de volei să ne aducă în faţă un interlocutor timorat sau, oricum, mai puţin dispus să vorbească, după cele 3 înfrîn­­geri suferite la Varna. Ne-a surprins, deci, verva sa deose­bită. De fapt, ce i s-ar fi putut reproşa echipei sale — la ni­velul la care s-a găsit — în turneul de la Varna ? In nici un caz că a fost învinsă de formaţia Japoniei şi cu atît ,mai puţin eşecul în faţa R.P.D. Coreene, cîştigătoarea detaşată a turneului. Rămînea, totuşi, un semn de întrebare : partida Cu Bulgaria, o echipă modestă, de care formaţia lui V. Surugiu a fost învinsă cu 3—1. In plus, scorurile prea severe la care au cedat pri­mele întîlniri. Cum era și fi­resc, prima întrebare nu putea să se refere decit la echipa noastră. 1 — Se pare că mai este încă mult de muncit pînă să putem emite pretenţii la calificarea pentru J. O. din 1972, mai ales că una dintre echipele care, în ca­drul C.M. de la Sofia, ţin­tesc un joc la Jocurile Olim­pice este şi Bulgaria. — Nu, nu ! Infrîngerea noastră la Varna, în faţa e­­Chipei bulgare nu reflectă nici pe departe raportul de forţe. Adăvărul este că ne-am bătut singuri. Am fost pus iarăşi in situaţia de a da indicaţii ... pereţilor. Pe urmă, în echipă " domneşte o atmosferă încăr­cată : animozităţi, aere de ve­detism, lipsă voluntară de combativitate etc. Dacă ceva poate să pună în pericol cali­ficarea la Olimpiadă, apoi a­­cest ceva nu poate fi decit o chestiune de ordin educativ, pe care sper sa o rezolv cu sprijinul celorlalţi colegi din federaţie. — Ce impresie v-au pro­dus coreencele? — O academie da volei. Am fost pur şi simplu uluit Joacă voleiul cal mai perfect din lume, au o pregătire fizică excepţională, o clarviziune a jocului puţin comună, o teh­nică ireproşabilă şi o tactică infailibilă. Deşi ţint cela mai scunde dintre toate, reuşesc totuşi să blocheze perfect da­torită unei bune detenţi a tu­turor jucătoarelor. In apărare, nu pot fi învinse. Oriunde şi oricit de tare ar ataca adver­sarul se găseşte aproape întot­deauna o jucătoare care din preluarea atacului execută, uneori, direct pase la fileu. Toate au o digitaţie perfectă — chiar trăgătoarele depăşind la acest capitol pe cele mai bune ridicătoare europene — toate atacă la fel de bine şi reuşesc să învingă cele mai agresive şi impozante blocaje, cum au fost cela aia echipelor poloneză şi sovietică. Un sin­gur set pierdut in acest turneu în faţa campioanelor olimpice nu ştirbeşte cu nimic din su­perlativele pe care le merită cu prisosinţă această echipă. De altfel, pierderea acelui set este, mai degrabă, opera unui arbitraj care a lăsat de dorit. — Să revenim la echipa noastră. V-a mulţumit evo­luţia ei . — De loc. Dacă nu erau ani­mozităţile, dacă jucătoarele îmi urmau sfaturile, puteau face mai multe puncte în pri­­mele întîlniri şi nu pierdeam jocul cu Bulgaria. Ca dovadă, în partida cu echipa R.D.G. — mult mai bună ca cea bulgară — când indicaţiile au fost res­pectate şi certurile au încetat, rezultatul s-a văzut s 3—0 pen­tru noi. Aurelian BREBEANU P.S. La sediul federaţiei, an­trenorul ieşean Nicolae Roi­­bescu se interesa de datele la care antrenorii f lotului au ne­voie de voleibalistele de la Penicilina, pentru a le trimite urgent In sfîrşit s-a încheiat un conflict care nu putea de­cit să prejudicieze comporta­rea echipei naţionale. De-ar dura această atmosferă de co­laborare cu­ mai mult, spre ciştigul ambelor părţi .

Next