Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)
1969-09-21 / 671. numărul
Ziua a doua a Intilnirii S.U.A. — «România, rezervată dublului a Început printr-o cuvîntare a primarului oraşului, dl. Carl Stock, care felicită pe oaspeţi pentru evoluţia lor de pină acum, ca şi pentru acceptarea oraşului Cleveland ca gazdă a finalei, devenit astfel capitala mondială a tenisului amator, in aceste zile. Ion Ţiriac şi Ilie Năstase intră primii pe teren şi sunt copios aplaudaţi, poate de acelaşi public ca şi ieri, mai generos însă astăzi şi de contractat, probabil prin faptul că echipa sa conduce cu 2-0. Americanii prezintă pe Stan Smith şi Bob Lutz. Deci, nici o surpriză faţă de variantele diverse care circulaseră pină acum. Este o după-amiază cu vînt umed şi intermitent, anunţînd ploaie, şi aceasta avea chiar să întrerupă de mai multe ori jocul. în primul set, începe serviciul Bob Lutz. Jucătorii americani nu scot treningurile albastre de pe ei, românii sînt in alb. 1-0 pentru gazde, după egalitate şi după ce cuplul nostru nu se acomodează prea bine, Ilie circulind prea mult, iar Ion fiind adesea derutat pe fundul terenului. Al doilea serviciu — Ţiriac şi 1-1. Ghem cîştigat la 0 ! Jocul perechii noastre Începe să se sudeze. Serveşte Smith. Primul break pentru români ! Ţiriac este admirabil în retururi şi plasament : 1—2. Avantajul se Iroseşte Insă In ghemul următor cînd Năstase serveşte slab şi pierdem un avans de 40—15. Din nou echilibru pe tabela meciului : 2—2. Apoi 3—2, după ce la primul serviciu al lui Lutz, returnează formidabil Ilie pe linie sau afară (nu mai îndrăznim să contrazicem arbitrii) şi punctul este acordat — fireşte — gazdelor. 3—3 pe serviciul lui Ţiriac. 4-3 face Smith, menţinînd avansul din start al echipei americane, dar după greşeli ale noastre. O colaborare mai bună intre români în ghemurile următoare, şi drept consecinţă se intră in long-set : 4—4, 5—4, 5—5... Fiecare jucător continuă să-şi cîştige serviciul, chiar Năstase, care însă este evident mai slab ca în ziua precedentă. Deci 6-5, 6-6, 7-6. Aici survine breakul americanilor. Curios, el se produce tocmai pe serviciul lui Țiriac, pină atunci fără greșeală. Conducem cu 40—30, dar o minge din netz este trimisă afară de Țiriac, iar apoi — după schimburi furibunde — Năstase dă în fileu. Gazdele nu ratează serbatul și 8-6. In setul doi, asistăm la cea mai slabă evoluţie a echipierilor noştri, pe distanţa acestor două zile. Echilibrul se rupe după 1-1, în favoarea americanilor care cîştigă ghem după ghem. Aici se face remarcat cu deosebire Bob Lutz, care face tot jocul echipei sale. Scor : 6-1. Reviriment al românilor de la debutul setului al trilea, cînd Năstase ne dă din nou speranţe in posibilitatea unei răsturnări a situaţiei. Tiriac serveşte primul şi menţine avansul in continuare : 0—1, 1—1, 1—2, 2—2, 2-3, 3-3, 3-4, 4-4, 4-5. Publicul asistă la schimburi de mingi extraordinare, o luptă de toată frumuseţea. Nu mai sunt aplaudaţi jucătorii, ci tenisul în sine. La serviciul lui Lutz simţim breakul aproape, dar iată-l pe Năstase din trei loburi neinspirate, reluate toate imparabil de Smith. Şi din nou egali, la 5-5. Deşi şovăie la serviciu, Năstase asigură conducerea — 5—6. Apoi tenis fabulos, cu Tiric in prim plan, dar tot americanii ciştigă ghemul şi 6-6. Cu un stop care ridică tribunele, cîştigăm ghemul şi 6-7. Egalează Lutz, 7—7. Apoi 7—8, 8—8, 8—9. Pentru ultima oară conducem pe serviciul lui Ţiriac. Lutz face 9—9 și apoi, breakul fatal cînd serveşte (slab) Năstase : 10-9. La schimbarea terenului, cuplul american este primit cu ovaţii, înţelegem că nu mai este nimic de făcut. Serveşte Smith. Se ajunge la 40-30, medbal Ţiriac luptă şi egalează. Un al doilea medbal nu mai este ratat şi 11-9, victorie a echipei S.U.A. Arena ”Harold T. Clarke” freamătă. ,,Salatiera de argint” se reîntoarce la Boston, acolo de unde işi incepuse călătoria în lume, cu 70 de ani în urmă. NASTASE şi că EL A REUSIT SA REALIZEZE BREAK-URI IN MOMENTELE OPORTUNE. Despre Ilie Năstase, acelaşi ziar, care cu o zi înainte îi dedicase un amplu reportaj în genul celui cu Ţiriac, acum nu ne spune decit că „...a fost copleşit la începutul jocului, dar că şi-a revenit pe parcursul celui de al doilea set, plasind mingi consecutive cu back-handul său strălucitor”. Am aşteptat, de asemenea, punctul de vedere al redactorului de specialitate al televiziunii americane, dar n-am găsit nimic semnificativ, în afara unei foarte scurte declaraţii a Davis Cupmanului cu alură de ascet Arthur Ashe, care afirma în faţa camerelor de luat vederi că VÎNTUL L-A FAVORIZAT. După părerea lui, pe un asemenea timp lovitura de voie trebuie lungită și NĂSTASE N-A ȘTIUT ACEASTA. Despre al doilea joc, redactorul televiziunii ne-a comunicat doar punctul de vedere propriu, afirmînd despre Țiriac că a SURPRINS PRIN PUTEREA SERVICIULUI SAU. PRIN TĂRIA LOVITURILOR DIN FUNDUL TERENULUI şi că JUCĂTORUL ROMAN A EVOLUAT DE LA EGAL CU SMITH INTR-UN MECI DE FOARTE BUNA CALITATE, chiar pentru „Cupa Davis“, MECI CARE DE ALTFEL A FOST CLOU-UL ZILEI. D In scurta conferinţă de presă organizată ad-hoc după meci, întrebările cele mai acidulate care s-au adresat în special fostului campion român, Ion Ţiriac, au ţintit calitatea arbitrajului. Sportivul român a evitat să se pronunţe prea dur la adresa cavalerilor fileului, exprimîndu-şi doar părerea că, fără a fi vorba de o părtinire, deci de un act deliberat, în unele momente ale jocurilor S-A GREȘIT PRIN NEAPLECAREA REGULAMENTULUI. Astfel, el a dat un singur exemplu, de altfel concludent, pentru toată lumea care a asistat la meciul său, ACELA DIN SETUL 5, CÎND ARBITRUL DE SCAUN I-A DAT O MINGE CÎȘTIGATA LUI TIRIAC, CONTESTATA DE ARBITRUL PRINCIPAL PH. CHATRIER, după ce Ion plecase deja de la linia de fund înaintea schimbării terenului. REVENIREA ASUPRA PRIMEI DECIZII S-A FĂCUT NEREGULAMENTAR, DEOARECE NU I S-AU ACORDAT LUI TIRIAC DOUA MINGI, AȘA CUM PREVEDE LEGEA TENISULUI, CI UNA SINGURA. De remarcat că scorul era atunci 3-3 la ghemuri. Mi s-a părut caracteristic şi un alt fapt, acela că răsfăţatul publicului american, Stan Smith, nu a găsit energia sau buna dispoziţie necesare de a face declaraţii după meci, cu toate că - după cum am avut prilejul să vă informez — mai înainte el nu fusese deloc zgîrcit cu presa şi cu publicul pentru a determina tocmai introducerea sa in formaţie. Pentru mine, ca spectator, a vorbit foarte bine gestul Său din finalul meciului cînd, DUPĂ MINGEA CARE I-A ADUS VICTORIA, SPLENDIDUL ATLET CALIFORNIAN A PRIVIT CERUL CU NIŞTE OCHI DE SUPREMĂ MULŢUMIRE, LASÎNDU-ŞI BRAŢELE SA CADA INERTE DE-A LUNGUL CORPULUI, INTR-O MIŞCARE DE TOTALĂ EPUIZARE. în cuvinte, aceasta putea fi tradus : bine că s-a terminat, bine că am scăpat... în ceea ce-i priveşte pe băieţii noştri, mi-a fost foarte greu să scot ceva de la ei. Ilie Năstase continuă să repete ca pe un leit-motiv descurajator : AM JUCAT PROST! (Continuare in pag. a 4-a) Trimisul nostru special, EMANUEL VALERIU, transmite: TENISMANII AMERICANI PĂSTREAZĂ „CUPA DAVIS“ PENTRU AL DOILEA AN 3-0 pentru echipa S. U. A. dupa partida de dublu: Smith, Lutz —Țiriac, Năstase 8-6, 6-1, 11-9 Fază din partida femilinină, România—Italia, jucată în deschiderea turneului internațional masculin. PROLETARII DIN TOATE ŢĂRILE, VMIpV/d Redacţia şi administraţia: str. Vasite Conta nr. 16, tel. 11.10.05, mit turbon 72 si Telex Sportrom buc. 180. • Anul XXV - Nr. 671 (6105) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Duminică 21 septemb. 1969 MAREA SURPRIZĂ NU S-A PRODUS... Stimaţi cititori, desigur că aşteptaţi din partea unui martor ocular la disputa care a inaugurat vineri cea de a 58-a viață a „Cupei Davis"* relari, comeArii şi explicaţii ,te să văWHM#BO, sau măcar să vă ofere justificări acceptabile pentru ceea ce matematica sportivă consideră un dublu insucces. Vă mărturisesc că nu sunt pregătit pentru aşa ceva, deşi am la dispoziţie toate datele care definesc principalul eveniment de vineri al lumii sportive şi că, în ciuda faptului că am petrecut una dintre cle mai scurte nopţi ale carierei mea profesionale, n-am reuşit nici pină la această oră să formulez un răspuns mulţumitor întrebării fundamentele : cum trebuie apreciate rezultatele primei zile a meciului S.U.A.— România ? De altfe — şi nu o spun ca o simplă justificare — nu au făcut-o nici gazdele pină acum, deşir,de, sunt în postura de câştigătoare. Ediţia de noapte a ziarului local.The Plain Dealert a inserat la rubrica sa de sport — şi cînd spun rubrică fac o apreciere modestă pentru fascicolul de cîteva pagini dedicate sportului — nimic mai mult decit o succintă relatare a primelor meciuri. Nu am găsit în această rubrică de avangardă, care avea să ajungă la cititorii obişnuiţi abia în cursul dimineţii, decît o apreciere foarte generală, potrivit căreia ASHE A FOST MAI CALM DECÎT ÎN TURNEUL INTERNAŢIONAL DE VOLEI Confruntări utile Sala Floreasca, din Capitală, a găzduit, ieri, întrecerile primei zile, a turneului internaţional de volei, cu participarea echipelor Italiei, Franţei şi României (2 formaţii) — un bun şi util prilej de a face o ultimă verificare a jucătorilor care peste o săptămină se vor prezenta la campionatele europene de la Riga şi Tallin. Sorţii au decis ca cele două echipe ale României (de fapt, lotul de tineret, divizat) să se întîlnească în primul joc. A fost o partidă în care s-a căutat — şi s-a reuşit de multe ori — să se demonstreze că s-au însuşit temele predate la antrenamente. Totuşi s-au manifestat încă multe lacune, mai ales, în ceea ce priveşte dublajul, sesizarea celei mai bune poziţii de atac, corectitudinea preluării şi a pasei. De asemenea, credem că n-a fost pusă în valoare întreaga capacitate dalupta, care îi caracterizează indeobşte pe majoritatea reprezentanţilor noştri, planînd, în permanenţă, o stare vecină cu moliciunea, generată, poate, şi de faptul că se juca în... „familie“. A cîştigat cu 3-0 (6, 5, 9) România A. In cel de al doilea meci, Italia a întrecut Franţa cu 3—1 (13, 10, — 6, 7), in urma unui plăcut spectacol voleibalistic. In deschidere, s-au întîlnit formaţiile feminine ale României şi Italiei. Disputa s-a încheiat cu scorul de 3—0 (4, 6, 3) în favoarea voleibalistelor românce. Turneul continuă azi, de la ora 16,30. Emanuel FANTANEANU Campionul european de la Budapesta, Italianul Eddy Ottoz, s-a impus categoric in finala cursei de 110 mg, deşi Înaintea startului nu puţini erau cei care acordau un mare credit recordmanului mondial la 400 mg, David Hemery. Anul acesta , Ottoz, Hemery şi, Berghe erau creditaţi cu acelaşi rezultat : 13,6. Ottoz a fost însă într-o formă de zile mari, şi de la gardul al doilea el a început să-şi creeze avantaj în faţa adversarilor, terminînd net învingător. REZULTATE 110 MG: 1. EDDY OTTOZ (Italia) 13,5, 2. David Hemery (Marea Britanie) 13,7, 3. Allan Pascoe (Marea Britanie) 13,9, 4. Guy Drut (Franţa) 14,0, 5. Raymond Berghe (R. D. Germană) 14,1, 6. Pierre Schebel (Franţa) 14,1, 7. Kjellefred Weum (Norvegia) 14,1, 8. Sergio Ioiani (Italia) 14,1. Multipla campioană a probei feminine peste garduri, Karin Balzer, cîştigătoare la Tokio în '64 şi Budapesta in '66 s-a dovedit la fel de valoroasă şi în proba de 100 mg (oficial introdusă din acest an), ca şi la 80 mg, specialitate care i-a adus consacrarea. Balzer a fost poate singura cîştigătoare, la actuala ediţie a ,,europenelor“, a cărei victorie se profila cu mult înainte ca ea să se fi aliniat la start. Rezultatul său de 12,9, din acest an, o indica ca superfavorita. Doar o minune sau o întâmplare nefericită ar fi putut-o împiedica pe laboranta din Leipzig să cîștige. Și minunea, firește, nu s-a întîmplat. REZULTATE 100 MG. : 1. KARIN Romeo VNARA (Cominuari in pag. a i Trimişii noştri speciali la ATENA transmit: ZIUA RECORDURILOR • MAREA SURPRIZĂ A C. CEHOSLOVACA JAROSLAVA JEHLICHOVAQ ASTĂZI — MARATONUL ŞI FESTIVITATEA DE ÎNCHIDERE NIMBUL INEGALABIL Iată-ne, deci, ajunşi in ultima zi, în ziua exclusivă a finalelor, fără serii, fără preliminarii, fără calificări, cînd se poleiesc definitiv medaliile şi prestigiile. A plouat cu recorduri mondiale, spre bucuria organizatorilor. O duzină de titluri au fost distribuite azi, cu toată pompa : crainici în veşminte antice, medalii, diplome în joc, cupe ce seamănă cu amforele, imnuri şi stindarde naţionale (în ciuda rezervei unei părţi a presei suedeze, care l-a avut totuşi aici pe decanul ei de virstă, Torsten Teener, bătrinelul mîndii de a nu fi scăpat nici o Olimpiadă de la 1908 încoace !), apoi lacrimi de bucurie şi stadionul in picioare. Asemenea lacrimi de bucurie şi-au dorit localnicii, care printr-o telegramă publică au transferat anticipat toate nădejdile lor bietei profin de fiberglass a lui Christos Papanicolau. Şi nimic nu poate descrie delirul sau decepţia lor la fiecare reuşită sau nereuşită a acestui semizeu modern, a acestui Hermes cu aripi la picioare, care se foloseşte de un toiag (din anii de studenţie americană în Illinois) pentru a urca mereu mai sus spre nectarul Olimpului sportiv. Aproape toată proba a fost o bătălie tactică, cu numeroase renunţări şi sărituri pentru a influenţa psihologic pe adversari. Mai mult s-a stat decit s-a sărit, deşi concursul a durat aproape cinci ore. Dar, pe semne că oracolul atletului grec nu a fost favorabil în această zi, spre dezolarea celor 40 de mii de atenieni strinşi în inelul de beton de la Karaiskakis, spre a-şi onora eroul. Pentru delegaţia română, din păcate, emoţiile, ca şi speranţele s-au încheiat cu o zi înainte. Şi nu trebuie să fim prea severi, într-un an imediat următor Olimpiadei, cu un lot redus de atleţi, deloc împrospătat, Viclor BANCIULESCU (Continuare in pag. a 4 a) Agneta Steiner, înotătoarei nr. 1 a. anului. (Citiţi cronica în pag. a 4-a) DINAMO MERITA O VICTORIE NETĂ, DAR SCORUL L-A „SCRIS" PETRE SOTIR.. DINAMO — PETROLUL 1—0 (1—0) Stadion Dinamo , timp frumos, teren alunecos, 12 000 spectatori. A marcat : Ghergheli (min. 10). DINAMO : Coman 8 — Claeran 7, Stoenescu 7, Crăciunescu 5 (min. 54 Doru Popescu 6), Deleanu 7, Ghergheli 8, Dinu 8, Sălceanu 7, Nunweiller VI 8, Dumitrache 6, Lucescu 8. PETROLUL : Vişan 8 — N. Ionescu 7, Bădin 7, Florea 7, Mocanu 8, Dincuţă 7, Moraru 7, Grozea 8, Stănescu 7, Cotigă Iuhasz 6 (min. 60 Oprişan 5). A arbitrat P. Sotir (Mediaş) + , ajutat de Z. Draghici (Constanta) Şi G. Pop (Era-Trofeul Petschowschi (pentru public) ) 9. La tineret-rezerve : Dinamo Bucureşti — Petrolul 2—0 (0-0). Mergînd la un meci ce se anunţă interesant, te gîndeşti la evoluţia fotbaliştilor pe care îi vei vedea , este firesc să fie aşa, ei fiind autorii spectacolului pe care tu, spectator, ţi-l doreşti. Nu este la fel de firesc — dar se întîmplă uneori — ca, pe drumul de la stadion spre casă, gîndurile să ţi se îndrepte cătreun alt, autor, intrat în scenă cu o re- AZI ÎN DIVIZIA A • Astăzi, în etapa a Vl-a a diviziei A : Dinamo Bacău — F. C. Argeş, Politehnica Iaşi — Universitatea Craiova, Rapid — C.F.R. Cluj (pe stadionul Republicii, de la ora 16,15), Jiul — Steaua, Farul — U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş — Crişul, „U” Cluj — Steagul roşu, plică care a stricat piesa. Cam aşa a fost ieri... O partidă deschisă, aerisită, cu faze cursive, compuse cu destulă eleganţă de ambele echipe, dar cu mai mult aplomb şi spirit ofensiv de către dinamovişti, care au avut cel puţin 5 goluri clare în picioare, poate fi contestată — sub raportul scorului — de către ploieşteni şi nu numai de ei, ci de către toţi spectatorii obiectivi, datorită... cavalerului fluierului, Petre Sotir, care în min. 38 (la 10 0 pentru Dinamo) a refuzat un penalty flagrant oaspeţilor, un PENALTY DEMONSTRATIV dacă vreţi, la o „cosire“, de la spate, a lui Grozea de către Deleanu. Dar P. Sotir n-a fluierat L-au fluierat în schimb spectatorii, dar asta are mai puţină importanţă. Important este faptul că la 0—1, arbitrul a răpit ploieştenilor un gol virtual ! ce s-ar fi întîmplat după 1—17 Nu ştim, nu ne ocupăm cu ghicitul... Poate că ar fi cîştigat tot Dinamo, echipa care ieri a dominat majoritatea timpului, dar poate că Petrolul s-ar Marius POPESCU (Continuare in pag. c 4-a) Minutul 56 al meciului Dinamo—Petrolul. Dumitrache a driblat trei adversari dar va rata din nou.. (Foto : A. NEAGU) SURPRIZĂ ÎN DIVIZIA A LA RUGBY: | STEAUA - VULCAN 9-9 (3-3)| | Un incredibil (pentru cei ce n-au asistat) 9—S consfințește pe tabela de marcaj finalul meciului divizionar A de rugby. Stenii#—Vulcan, disputat sîmbătă pe terenul Steaua. în orice caz, partida cere (și va avea...) comentarii amănunţite. Pentru simpla informaţie de primă oră, vă vom arăta că Vulcan a condus pină în min. 76 şi că Steaua poate fi flatată de rezultatul obţinut, pe care, de altfel, considerăm că nici nu-l merita ! Au înscris Fugigi (inc., 2 l.p.) pentru Vulcan şi Braga (2 înc.) şi Durbac (l.p.) pentru Steaua. A arbitrat AL Lemneanu ★★★★★ (g.r.-s.). In campionatul feminin de handbal, I.E.F.S. A ÎNTRECUT PE RAPID Uvertura la etapa a IlI-a a campionatului feminin de handbal a avut loc ieri pe terenul de la „Tineretului“, între echipele Rapid şi I.E.F.S. Echipa remaniată a Rapidului (multe elemente tinere) nu a putut face faţă jocului ltfu prestat de către studente, handbalistele de la I.E.F.S. au condus în permanenţă, reuşind I să obţină cea de a doua victorie în campionat . Scor final 9—4 (5—2). I Ele au avut ca principale realizatoare pe ■ Tomaricska (3 goluri) şi Pepene (2 goluri). Au arbitrat: Mi. Ionescu şi I Gh. Stoicovici (Bub) I Gh. RANGU OMUL - I FIINŢĂ INVINCIBILĂ! E rnst Hemingway, cel ce a trăit cu atîta pasiune şi a I creat cu atîta fervoare, spu- f nea : „Omul poate fi nimicit, dar niciodată învins*. De la miticul Prometeu şi pină în zilele noastre, specia om şi-a dovedit sieşi şi a dovedit tuturor for- ţelor naturale ostile, că nu poate fi îngenunchiată cu nici un pref. Homer, orb fiind, se dovedește unul I din cei mai de seamă clarvăzători poeţi ai lumii, Cervantes „Ciungul de ■ la Lepanto", creează un erou unic în I literatura universală, pe Don Quijotte. * Byron — șchiop de un picior — ră- « mîne unul din marii romantici ai Iu- I mii, Toulouse Lautrec — infirm şi di- * form — ne-a lăsat un tezaur artistic ■ inestimabil . In sfîrşit, Beethoven nu I poate fi oprit de surzenie să compună * 1 capodopera sa : Simfonia IX. ■ Arta este, aşadar, unul din mobilele I care declanşează forţe nebănuite, anu- lează infirmităţi şi dă sensuri majore ■ existenţei. Dar iată că mai există şi sportul, * care* poate mobiliza personalitatea umană, făcînd-o să se ridice peste piedici materiale. Am asistat, odată, la un campionat I de_ gimnastică al nevăzătorilor şi mărturisesc că, dincolo de strîngerea de inimă firească, am simţit o mare ad- I miraţie faţă de aceşti infirmi temerari care, pe calea exerciţiului fizic, îşi depăşesc handicapul şi se integrea-ză în colectivitate. . " Există campionate internaţionale ale deficienţilor fizici, Jocuri Olimpice în I care participanţii, depăşindu-şi tarele * de constituţie sau accidentale, îşi pun I în evidenţă calităţi fizice izvorîte sau I consolidate prin compensaţie sau prin antrenamente speciale, la Belgrad, s-au desfăşurat campionatele mondiale I ale surdo-muţilor, în care sportivi din multe ţâri ale lumii s-au întrecut cu o pasiune şi înălţătoare dăruire, făcînd abstracţie de infirmităţi. Dar, pină la stadiul competiţional, şi pentru el, orele de educaţie fizică sunt bine venite în şcolile speciale ale surdo-muţilor sau ale nevăzătorilor. Iar pentru deficienţii fizici centrele me- | dicale de cultură fizică, şi în unele ţări chiar parcurile sportive special a- I menajate, în care accentul se pune | pe activitatea sportivă, joacă un mare rol. În aceste condiţii speciale, activita- tea cadrelor medicale, a profesorilor care predau educaţia fizică, este ex- I trem de grea, dar şi interesantă, re- I zultatele obţinute avînd, dincolo de aspectul lor spectacular, o profundă I notă de umanism. Oare toate acestea nu sînt de ajuns pentru ca sportului să i se confere un nou titlu de nobleţe ? Este o valenţă care, adăugată ce for- Icilte bine ştiute, consolidează locul lui pe piedestalul civilizaţiei contempo- r rane. Dorin ALMAŞAN I