Sportul, septembrie 1969 (Anul 25, nr. 651-680)

1969-09-21 / 671. numărul

Ziua a doua a Intilnirii S.U.A. — «România, rezervată dublului a Început printr-o cu­­vîntare a primarului oraşului, dl. Carl Stock, care felicită pe oaspeţi pentru evoluţia lor de pină acum, ca şi pentru ac­ceptarea oraşului Cleveland ca gazdă a finalei, devenit astfel capitala mondială a tenisului a­­mator, in aceste zile. Ion Ţi­­ri­ac şi Ilie Năstase intră primii pe teren şi sunt copios aplau­daţi, poate de acelaşi public ca şi ieri, mai generos însă as­tăzi şi de contractat, probabil prin faptul că echipa sa con­duce cu 2-0. Americanii pre­zintă pe Stan Smith şi Bob Lutz. Deci, nici o surpriză faţă de variantele diverse care cir­culaseră pină acum. Este o după-amiază cu vînt umed şi intermitent, anunţînd ploaie, şi aceasta avea chiar să întrerupă de mai multe ori jocul. în primul set, începe servi­ciul Bob Lutz. Jucătorii ame­ricani nu scot treningurile al­bastre de pe ei, românii sînt in alb. 1-0 pentru gazde, după egalitate şi după ce cuplul nos­tru nu se acomodează prea bine, Ilie circulind prea mult, iar Ion fiind adesea derutat pe fundul terenului. Al doilea serviciu — Ţiriac şi 1-1. Ghem cîştigat la 0 ! Jocul perechii noastre Începe să se sudeze. Serveşte Smith. Primul break pentru români ! Ţiriac este ad­mirabil în retururi şi plasa­ment : 1—2. Avantajul se Iroseşte Insă In ghemul următor cînd Năstase serveşte slab şi pierdem un a­­vans de 40—15. Din nou echili­bru pe tabela meciului : 2—2. Apoi 3—2, după ce la primul serviciu al lui Lutz, returnează formidabil Ilie pe linie sau a­­fară (nu mai îndrăznim să con­trazicem arbitrii) şi punctul este acordat — fireşte — gazde­lor. 3—3 pe serviciul lui Ţiriac. 4-3 face Smith, menţinînd a­­vansul din start al echipei a­­mericane, dar după greşeli ale noastre. O colaborare mai bună intre români în ghemurile următoare, şi drept consecinţă se intră in long-set : 4—4, 5—4, 5—5... Fie­care jucător continuă să-şi cîş­­tige serviciul, chiar Năstase, care însă este evident mai slab ca în ziua precedentă. Deci 6-5, 6-6, 7-6. Aici survine breakul ameri­canilor. Curios, el se produce tocmai pe serviciul lui Țiriac, pină atunci fără greșeală. Con­ducem cu 40—30, dar o minge din netz este trimisă afară de Țiriac, iar apoi — după schim­buri furibunde — Năstase dă în fileu. Gazdele nu ratează ser­­batul și 8-6. In setul doi, asistăm la cea mai slabă evoluţie a echipieri­lor noştri, pe distanţa acestor două zile. Echilibrul se rupe după 1-1, în favoarea ameri­canilor care cîştigă ghem după ghem. Aici se face remarcat cu deosebire Bob Lutz, care face tot jocul echipei sale. Scor : 6-1. Reviriment al românilor de la debutul setului al trilea, cînd Năstase ne dă din nou speranţe in posibilitatea unei răsturnări a situaţiei. Tiriac serveşte pri­mul şi menţine avansul in con­tinuare : 0—1, 1—1, 1—2, 2—2, 2-3, 3-3, 3-4, 4-4, 4-5. Publi­cul asistă la schimburi de mingi extraordinare, o luptă de toată frumuseţea. Nu mai sunt aplau­daţi jucătorii, ci tenisul în sine. La serviciul lui Lutz simţim breakul aproape, dar iată-l pe Năstase din­ trei loburi nein­spirate, reluate toate imparabil de Smith. Şi din nou egali, la 5-5. Deşi şovăie la serviciu, Năs­tase asigură conducerea — 5—6. Apoi tenis fabulos, cu Tiric in prim plan, dar tot americanii ciştigă ghemul şi 6-6. Cu un stop care ridică tri­bunele, cîştigăm ghemul şi 6-7. Egalează Lutz, 7—7. Apoi 7—8, 8—8, 8—9. Pentru ultima oară conducem pe serviciul lui Ţi­riac. Lutz face 9—9 și apoi, breakul fatal cînd serveşte (slab) Năs­tase : 10-9. La schimbarea terenului, cu­plul american este primit cu ovaţii, înţelegem că nu mai este nimic de făcut. Serveşte Smith. Se ajunge la 40-30, med­bal Ţiriac luptă şi ega­lează. Un al doilea med­bal nu mai este ratat şi 11-9, victorie a echipei S.U.A. Arena ”Harold T. Clarke” freamătă. ,,Salatiera de argint” se re­întoarce la Boston, acolo de unde işi incepuse călătoria în lume, cu 70 de ani în urmă. NASTASE şi că EL A REUSIT SA REALIZEZE BREAK-URI IN MOMENTELE OPORTUNE. Despre Ilie Năstase, acelaşi ziar, care cu o zi înainte îi dedicase un amplu reportaj în genul celui cu Ţiriac, a­­cum nu ne spune decit că „...a fost copleşit la începutul jocului, dar că şi-a revenit pe parcursul celui de al doilea set, plasind mingi consecutive cu back-handul său străluci­tor”. Am aşteptat, de asemenea, punctul de vedere al redacto­rului de specialitate al tele­viziunii americane, dar n-am găsit nimic semnificativ, în a­­fara unei foarte scurte decla­raţii a Davis­ Cup­manului cu alură de ascet Arthur Ashe, care afirma în faţa camerelor de luat vederi că VÎNTUL L-A FAVORIZAT. După părerea lui, pe un asemenea timp lo­vitura de voie trebuie lungită și NĂSTASE N-A ȘTIUT A­­CEASTA. Despre al doilea joc, redactorul televiziunii ne-a comunicat doar punctul de ve­dere propriu, afirmînd despre Țiriac că a SURPRINS PRIN PUTEREA SERVICIULUI SAU. PRIN TĂRIA LOVITURILOR DIN FUNDUL TERENULUI şi că JUCĂTORUL ROMAN A EVOLUAT DE LA EGAL CU SMITH INTR-UN MECI DE FOARTE BUNA­­ CALITATE, chiar pentru „Cupa Davis“, MECI CARE DE ALTFEL A FOST CLOU-UL ZILEI. D In scurta conferinţă de pre­să organizată ad-hoc după meci, întrebările cele mai acidulate care s-au adresat în special fostului campion român, Ion Ţiriac, au ţintit calitatea ar­bitrajului. Sportivul român a evitat să se pronunţe prea dur la adresa cavalerilor fileu­­lui, exprimîndu-şi doar păre­rea că, fără a fi vorba de o părtinire, deci de un act de­liberat, în unele momente ale jocurilor S-A GREȘIT PRIN NEAPLECAREA REGULA­MENTULUI. Astfel, el a dat un singur exemplu, de altfel concludent, pentru toată lu­mea care a asistat la meciul său, ACELA DIN SETUL 5, CÎND ARBITRUL DE SCAUN I-A DAT O MINGE CÎȘTI­­GATA LUI TIRIAC, CONTES­TATA DE ARBITRUL PRIN­CIPAL PH. CHATRIER, după ce Ion plecase deja de la linia de fund înaintea schimbării te­renului. REVENIREA ASUPRA PRIMEI DECIZII S-A FĂCUT NEREGULAMENTAR, DEOA­RECE NU I S-AU ACORDAT LUI TIRIAC DOUA MINGI, AȘA CUM PREVEDE LEGEA TENISULUI, CI UNA SINGU­RA. De remarcat că scorul era atunci 3-3 la ghemuri. Mi s-a părut caracteristic şi­­­ un alt fapt, acela că răs­­făţatul publicului american, Stan Smith, nu a găsit ener­gia sau buna dispoziţie nece­sare de a face declaraţii după meci, cu toate că - după cum am avut prilejul să vă infor­mez — mai înainte el nu fu­sese de­loc zgîrcit cu presa şi cu publicul pentru a de­termina tocmai introducerea sa in formaţie. Pentru mine, ca spectator, a vorbit foarte bine gestul Său din finalul me­ciului cînd, DUPĂ MINGEA CARE I-A ADUS VICTORIA, SPLENDIDUL ATLET CALI­FORNIAN A PRIVIT CERUL CU NIŞTE OCHI DE SUPRE­MĂ MULŢUMIRE, LASÎN­­DU-ŞI BRAŢELE SA CADA INERTE DE-A LUNGUL COR­PULUI, INTR-O MIŞCARE DE TOTALĂ EPUIZARE. în cuvinte, aceasta putea fi tra­dus : bine că s-a terminat, bine că am scăpat... în ceea ce-i priveşte pe bă­ieţii noştri, mi-a fost foarte greu să scot ceva de la ei. Ilie Năstase continuă să re­pete ca pe un leit-motiv des­curajator : AM JUCAT PROST! (Continuare in pag. a 4-a) Trimisul nostru special, EMANUEL VALERIU, transmite: TENISMANII AMERICANI PĂSTREAZĂ „CUPA DAVIS“ PENTRU AL DOILEA AN 3-0 pentru echipa S. U. A. dupa partida de dublu: Smith, Lutz —Țiriac, N­ăst­a­se 8-6, 6-1, 11-9 Fază din partida femilinină, România—Italia, jucată în deschide­rea turneului internațional masculin. PROLETARII DIN TOATE ŢĂRILE, VMIpV/d­ Redacţia şi administraţia: str. Vasite Conta nr. 16, tel. 11.10.05, m­it turbon 72 si Telex Sportrom buc. 180. • Anul XXV - Nr. 671 (6105) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Duminică 21 septemb. 1969 MAREA SURPRIZĂ NU S-A PRODUS... Stimaţi cititori, desigur că aşteptaţi din partea unui mar­tor ocular la disputa care a inaugurat vineri cea de a 58-a viață a „Cupei Davis"* rela­­ri, comeArii şi explicaţii ,te să văWH­M#BO, sau mă­car să vă ofere justificări ac­ceptabile pentru ceea ce ma­tematica sportivă consideră un dublu insucces. Vă mărturi­sesc că nu sunt pregătit pen­tru aşa ceva, deşi am la dis­poziţie toate datele care de­finesc principalul eveniment de vineri al lumii sportive şi că, în ciuda faptului că am petrecut una dintre cle mai scurte nopţi ale carierei mea profesionale, n-am reuşit nici pină la această oră să formu­lez un răspuns mulţumitor în­trebării fundamentele : cum trebuie apreciate rezultatele primei zile a meciului S.U.A.— România ? De altfe — şi nu o spun ca o simplă justificare — nu au făcut-o nici gazdele pină a­­cum, deşir,de, sunt în postura de câştigătoare. Ediţia de noap­te a ziarului local­­.The Plain Dealert­ a inserat la rubrica sa de sport — şi cînd spun ru­brică fac o apreciere modestă pentru fascicolul de cîteva pa­gini dedicate sportului — ni­mic mai mult decit o succintă relatare a primelor meciuri. Nu am găsit în această rubri­că de avangardă, care avea să ajungă la cititorii obişnu­iţi abia în cursul dimineţii, de­­cît o apreciere foarte genera­lă, potrivit căreia ASHE A FOST MAI CALM DECÎT ÎN TURNEUL INTERNAŢIONAL DE VOLEI C­onfruntări utile Sala Floreasca, din Capita­lă, a găzduit, ieri, întrece­rile primei zile, a turneului internaţional de volei, cu participarea echipelor Italiei, Franţei şi României (2 for­maţii) — un bun şi util pri­lej de a face o ultimă verifi­care a jucătorilor care peste o săptămină se vor prezenta la campionatele europene de la Riga şi Tallin. Sorţii au decis ca cele două echipe ale României (de fapt, lotul de tineret, divizat) să se întîlnească în primul joc. A fost o partidă în care s-a căutat — şi s-a reuşit de mul­te ori — să se demonstreze că s-au însuşit temele pre­date la antrenamente. Totuşi s-au manifestat încă multe lacune, mai ales, în ceea ce priveşte dublajul, sesizarea celei mai bune poziţii de atac, corectitudinea preluării şi a pasei. De asemenea, cre­dem că n-a fost pusă în va­loare întreaga capacitate da­­lupta, care îi caracterizează indeobşte pe majoritatea re­prezentanţilor noştri, planînd, în permanenţă, o stare ve­cină­ cu moliciunea, generată, poate, şi de faptul că se juca în... „familie“. A cîş­­tigat cu 3-0 (6, 5, 9) Ro­mânia A. In cel de al doilea meci, Italia a întrecut Franţa cu 3—1 (13, 10, — 6, 7), in urma unui plăcut spectacol volei­­balistic. In deschidere, s-au întîlnit formaţiile feminine ale Ro­mâniei şi Italiei. Disputa s-a încheiat cu scorul de 3—0 (4, 6, 3) în favoarea voleibalis­telor românce. Turneul continuă azi, de la ora 16,30. Emanuel FANTANEANU Campionul european de la Budapesta, Italianul Eddy Ottoz, s-a impus categoric in finala cursei de 110 mg, deşi Înaintea startului nu puţini erau cei care acordau un mare credit record­manului mondial la 400 mg, David Hemery. Anul acesta , Ottoz, Hemery şi, Berghe erau creditaţi cu acelaşi rezultat : 13,6. Ottoz a fost însă într-o formă de zile mari, şi de la gardul al doilea el a început să-şi creeze avantaj în faţa adversarilor, terminînd net învingător. REZULTATE 110 MG: 1. EDDY OTTOZ (Italia) 13,5, 2. David Hemery (Marea Britanie) 13,7, 3. Allan Pascoe (Marea Bri­tanie) 13,9, 4. Guy Drut (Franţa) 14,0, 5. Raymond Berghe (R. D. Germană) 14,1, 6. Pierre Schebel (Franţa) 14,1, 7. Kjellefred Weum (Norvegia) 14,1, 8. Sergio Ioiani (Italia) 14,1. Multipla campioană a probei fe­minine peste garduri, Karin Bal­­zer, cîştigătoare la Tokio în '64 şi Budapesta in '66 s-a dovedit la fel de valoroasă şi în proba de 100 mg (oficial introdusă din a­­cest an), ca şi la 80 mg, specia­litate care i-a adus consacrarea. Balzer a fost poate singura cîşti­gătoare, la actuala ediţie a ,,euro­penelor“, a cărei victorie se pro­fila cu mult înainte ca ea să se fi aliniat la start. Rezultatul său de 12,9, din acest an, o indica ca superfavorita. Doar o minune sau o întâmplare nefericită ar fi putut-o împiedica pe laboranta din Leipzig să cîștige. Și minu­nea, firește, nu s-a întîmplat. REZULTATE 100 MG. : 1. KARIN Romeo VN­ARA (Cominuari in pag. a i Trimişii noştri speciali la ATENA transmit: ZIUA RECORDURILOR • MAREA SURPRIZĂ A C. CEHOSLOVACA JAROSLAVA JEHLICHOVAQ AS­TĂZI — MARATONUL ŞI FESTIVITATEA DE ÎNCHIDERE NIMBUL INEGALABIL Iată-ne, deci, ajunşi in ultima zi, în ziua exclu­sivă a finalelor, fără serii, fără preliminarii, fără ca­lificări, cînd se poleiesc definitiv medaliile şi prestigiile. A plouat cu recorduri mondiale, spre bucuria organizatorilor. O duzină de titluri au fost distribuite azi, cu toată pompa : crainici în veş­minte antice, medalii, di­plome în joc, cupe ce sea­mănă cu amforele, imnuri şi stindarde naţionale (în ciuda rezervei unei părţi a presei suedeze, care l-a avut totuşi aici pe decanul ei de virstă, Torsten Tee­ner, bătrinelul mîndii de a nu fi scăpat nici o Olim­piadă de la 1908 încoace !), apoi lacrimi de bucurie şi stadionul in picioare. Asemenea lacrimi de bucu­rie şi-au dorit localnicii, care printr-o telegramă publică au transferat anti­cipat toate nădejdile lor bietei profin­ de fiber­glass a lui Christos Papa­nicolau. Şi nimic nu poate descrie delirul sau decep­ţia lor la fiecare reuşită sau nereuşită a acestui semizeu modern, a acestui Hermes cu aripi la picioa­re, care se foloseşte de un toiag (din anii de stu­denţie americană în Illinois) pentru a urca mereu mai sus spre nectarul Olimpu­­lui sportiv. Aproape toată proba a fost o bătălie tac­tică, cu numeroase renun­ţări şi sărituri pentru a influenţa psihologic pe adversari. Mai mult s-a stat decit s-a sărit, deşi concursul a durat aproape cinci ore. Dar, pe semne că oracolul atletului grec nu a fost favorabil în această zi, spre dezolarea celor 40 de mii de atenieni strinşi în inelul de beton de la Karaiskakis, spre a-şi onora eroul. Pentru delegaţia română, din pă­cate, emoţiile, ca şi spe­ranţele s-au încheiat cu o zi înainte. Şi nu trebuie să fim prea severi, într-un an imediat următor Olimpia­dei, cu un lot redus de atleţi, deloc împrospătat, Viclor BANCIULESCU (Continuare in pag. a 4 a) Agneta Steiner, înotătoarei nr. 1 a. anului. (Citiţi cronica în pag. a 4-a) DINAMO MERITA O VICTORIE NETĂ, DAR SCORUL L-A „SCRIS" PETRE SOTIR.. DINAMO — PETROLUL 1—0 (1—0) Stadion Dinamo , timp fru­mos, teren alunecos, 12 000 spectatori. A marcat : Gher­­gheli (min. 10). DINAMO : Coman 8 — Clae­­ran 7, Stoenescu 7, Crăciunes­­cu 5 (min. 54 Doru Popescu 6), Deleanu 7, Ghergheli 8, Dinu­ 8, Sălceanu 7, Nunweiller VI 8, Dumitrache 6, Lucescu 8. PETROLUL : Vişan 8 — N. Ionescu 7, Bădin 7, Florea 7, Mocanu 8, Dincuţă 7, Moraru 7, Grozea 8, Stănescu 7, Coti­gă­­­ Iuhasz 6 (min. 60 Opri­­şan 5). A arbitrat P. Sotir (Mediaş) + , ajutat de Z. Draghici (Constanta) Şi G. Pop (Era-Trofeul Petschowschi (pen­tru public) ) 9. La tineret-rezerve : Dinamo Bucureşti — Petrolul 2—0 (0-0). Mergînd la un meci ce se anunţă interesant, te gîndeşti la evoluţia fotbaliştilor pe care îi vei vedea , este firesc să fie aşa, ei fiind autorii spectacolului pe care tu, spec­tator, ţi-l doreşti. Nu este la fel de firesc — dar se întîmplă uneori — ca, pe drumul de la stadion spre casă, gîndurile să ţi se îndrepte către­­un alt­, autor, intrat în scenă cu o re- AZI ÎN DIVIZIA A • Astăzi, în etapa a Vl-a a diviziei A : Dinamo Ba­cău — F. C. Argeş, Poli­tehnica Iaşi — Universita­tea Craiova, Rapid — C.F.R. Cluj (pe stadionul Republicii, de la ora 16,15), Jiul — Steaua, Fa­rul — U.T.A., A.S.A. Tg. Mureş — Crişul, „U” Cluj — Steagul roşu, plică care a stricat piesa. Cam aşa a fost ieri... O partidă deschisă, aerisi­tă, cu faze cursive, compuse cu destulă eleganţă de am­bele echipe, dar cu mai mult aplomb şi spirit ofensiv de către dinamovişti, care au avut cel puţin 5 goluri clare în picioare, poate fi contes­tată — sub raportul scorului — de către ploieşteni şi nu numai de ei, ci de către toţi spectatorii obiectivi, datorită... cavalerului fluierului, Petre Sotir, care în min. 38 (la 10 0 pentru Dinamo) a refuzat un penalty flagrant oaspeţilor, un PENALTY DEMONSTRATIV dacă vreţi, la o „cosire“, de la spate, a lui Grozea de că­tre Deleanu. Dar P. Sotir n-a fluierat L-au fluierat în schimb spectatorii, dar asta are mai puţină importanţă. Important este faptul că la 0—1, arbitrul a răpit ploieş­­tenilor un gol virtual ! ce s-ar fi întîmplat după 1—17 Nu ştim, nu ne ocupăm cu ghi­citul... Poate că ar fi cîştigat tot Dinamo, echipa care ieri a dominat majoritatea timpu­lui, dar poate că Petrolul s-ar Marius POPESCU (Continuare in pag. c 4-a) Minutul 56 al meciului Dinamo—Petrolul. Dumitrache a driblat trei adversari dar va rata din nou.­. (Foto : A. NEAGU) SURPRIZĂ ÎN DIVIZIA A LA RUGBY: | STEAUA - VULCAN 9-9 (3-3)| | Un incredibil (pentru cei ce n-au asistat) 9—S consfințește pe tabela de marcaj finalul meciu­lui divizionar A de rugby. Stenii#—Vulcan, disputat sîmbătă pe te­renul Steaua. în orice caz, partida cere (și va avea...) comentarii amă­nunţite. Pentru simpla informaţie de primă oră, vă vom arăta că Vulcan a condus pină în min. 76 şi că Steaua poate fi flatată de re­zultatul obţinut, pe care, de altfel, consi­derăm că nici nu-l me­rita ! Au înscris Fugigi (inc., 2 l.p.) pentru Vul­can şi Braga (2 înc.) şi Durbac (l.p.) pentru Steaua. A arbitrat AL Lemneanu ★★★★★ (g.r.-s.). In campionatul feminin de handbal, I.E.F.S. A ÎNTRECUT PE RAPID Uvertura la etapa a IlI-a a campionatului feminin de handbal a avut loc ieri pe terenul de la „Tineretului“, între echipele Rapid şi I.E.F.S. Echipa rema­niată a Rapidului (mul­te elemente tinere) nu a putut face faţă jocu­lui ltfu­ prestat de către studente, handbalistele de la I.E.F.S. au condus în permanenţă, reuşind I să obţină cea de a doua­­ victorie în campionat . Scor final 9—4 (5—2). I Ele au avut ca princi­­­pale realizatoare pe ■ Tomaricska (3 goluri)­­ şi Pepene (2 goluri). Au arbitrat: Mi. Ionescu şi I Gh. Stoicovici (Bub) I Gh. RANGU OMUL - I FIINŢĂ­­ INVINCIBILĂ! E­ rnst Hemingway, cel ce a trăit cu atîta pasiune şi a I creat cu atîta fervoare, spu- f nea : „Omul poate fi nimicit, dar niciodată învins*. De la miticul Prometeu şi­­ pină în zilele noastre, specia om şi-a dovedit sieşi şi a dovedit tuturor for-­­ ţelor naturale ostile, că nu poate fi­­ îngenunchiată cu nici un pref. Homer, orb fiind, se dovedește unul I din cei mai de seamă clarvăzători­­ poeţi ai lumii, Cervantes „Ciungul de ■ la Lepanto", creează un erou unic în I literatura universală, pe Don Quijotte. * Byron — șchiop de un picior — ră- « mîne unul din marii romantici ai Iu- I mii, Toulouse Lautrec — infirm şi di- * form — ne-a lăsat un tezaur artistic ■ inestimabil . In sfîrşit, Beethoven nu I poate fi oprit de surzenie să compună * 1 capodopera sa : Simfonia IX. ■ Arta este, aşadar, unul din mobilele I care declanşează forţe nebănuite, anu-­­ lează infirmităţi şi dă sensuri majore ■ existenţei. Dar iată că mai există şi sportul, * care* poate mobiliza personalitatea­­ umană, făcînd-o să se ridice peste pie­dici materiale.­­ Am asistat, odată, la un campionat I de_ gimnastică al nevăzătorilor şi măr­turisesc că, dincolo de strîngerea de­­ inimă firească, am simţit o mare ad- I miraţie faţă de aceşti infirmi teme­rari care, pe calea exerciţiului fizic,­­ îşi depăşesc handicapul şi se integrea-­­­ză în colectivitate. . " Există campionate internaţionale ale­­ deficienţilor fizici, Jocuri Olimpice în I care participanţii, depăşindu-şi tarele * de constituţie sau accidentale, îşi pun I în evidenţă calităţi fizice izvorîte sau I consolidate prin compensaţie sau prin antrenamente speciale, la Belgrad,­­ s-au desfăşurat campionatele mondiale I ale surdo-muţilor, în care sportivi din multe ţâri ale lumii s-au întrecut cu o pasiune şi înălţătoare dăruire, făcînd­­ abstracţie de infirmităţi. Dar, pină la stadiul competiţional,­­ şi pentru el, orele de educaţie fizică­­ sunt bine venite în şcolile speciale ale surdo-muţilor sau ale nevăzătorilor.­­ Iar pentru deficienţii fizici centrele me- | dicale de cultură fizică, şi în unele ţări chiar parcurile sportive special a- I menajate, în care accentul se pune | pe activitatea sportivă, joacă un mare rol. În aceste condiţii speciale, activita-­­ tea cadrelor medicale, a profesorilor care predau educaţia fizică, este ex- I trem de grea, dar şi interesantă, re- I zultatele obţinute avînd, dincolo de aspectul lor spectacular, o profundă I notă de umanism. Oare toate acestea nu sînt de ajuns pentru ca sportului să i se confere­­ un nou titlu de nobleţe ? Este o valenţă care, adăugată ce for- Icilte bine ştiute, consolidează locul lui­­ pe piedestalul civilizaţiei contempo- r rane. Dorin ALMAŞAN I

Next