Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)
1969-11-22 / nr. 733
Pag.fi 3-8 PE CINE CONTĂM IA CROSUL BALCANIC ȘI LA ALTE COMPETIŢII? - - La ultima competiţie oficială a anului 1969 — campionatele de cros, J|5jK|5fejoM s-a înregistrat un record in ceea ce HB^IDS priveşte numărul participanţilor. Din acest punct da vedere trebuie desigur să ne bucurăm ţinind seama, mai ales că, de ani de zile, stăm destul de slab cu probele de semifeţid şi fond, atit ca număr de participanţi dt mai ales ca valoare a performanţelor. In acest an am avut cîteva surprize plăcute oferite de tinăra viorica Jitaru din Trestieni , Jud. Prahova, care a cîştigat proba de 1 000 m junioare mici, de echipa Liceului din Govora jud. Vîlcea sau de echipa Sc. sp. Focşani clasată pe locul III la categoria Juniori II. De asemenea, merită a fi menţionată comportarea bună a echipelor Centrului atletic Viforul Trestieni, Oltul Vatra Dornei, Centrul de atletism al armatei, Sc. sp. satu Mare etc. In afara acestor echipe care s-au clasat printre fruntaşe trebuie să mai subliniem evoluţia unor noi centre atletice ca : Recolta — Movila Miresei din jud. Ialomiţa, Liceul agricol Drâgăşani, Liceul I Marin, Liceul pedagogic Birlad, ştiinţa Găeşti, Metalul Tirgovişte, Liceul Vaslui, Constructorul CI Moldovenesc, Şc. sp. Miercurea Ciuc, Lumina Rădăuţi etc. care apar pentru prima dată in clasamentul unei competiţii cu caracter naţional. O altă remarcă care se cere subliniată este şi aceea că din cei 925 participanţi doar 16 au abandonat ! Indiscutabil gradul de pregătire al participanţilor a fost superior faţă de trecut cind numărul abandonaţilor era de ordinul zecilor iar traseele cu mult mai uşoare decit cel din acest an. Formaţii anonime ca cea a Liceului Govora la categ. lunioare n — campioană republicană — sau a Centrului de atletism Viforul Trestieni, locul III la aceeaşi categorie s-au clasat înaintea echipelor de Juniori din Cluburi cu renume intre Care Dinamo Bucureşti (locul 19) Sau Steaua Buc. (locul 20) unde activează ca antrenori Florica Oţelsafta, fostă campioană balcanică la cros şi, respectiv, Constantin Aioanei — unul dintre cei mai buni crosişti în perioada anilor 1953—1958. O altă remarcă este aceea că Liceul din Găeşti a venit cu echipe complete la Juniori II senioare, Junioare I, Textila Botoşani la Junioare şi Juniori mici şi mari. In timp ce cluburi ca Progresul şi Constructorul Bucureşti, cu bugete însemnate şi cu cite 4—5 antrenori, nu apar de loc în clasamentul celor 7 probe, iar Rapid Bucureşti care avea în anii trecuţi echipe complete la toate categoriile apare acum de abia pe locul 4 la Juniori I în urma formaţiei centrului Atletul Craiova înfiinţat in 1968 ! Ce au de spus la toate acestea antrenorii, conducerile secţiilor şi ale cluburilor acestor mari unităţi ale sportului nostru de performanţă . Dar mai este şi un alt aspect : este oare bine să ne creăm o „glorie" şi o atmosferă de automulţumire prezentind echipe fără nici o perspectivă . Iată de pildă, am revăzut-o în cursă pe Elisabeta Teodorof, care a abandonat de 3 ani sportul de performanţă sau pe Georgia Moraru, născută în 1941 . Acestea sunt speranţele noastre pentru Crosul Balcanic din 1970 ? Faptul că la categoria tineret nu au fost decit 55 de participanţi (mai mulţi ca în anii trecuţi) nu ne poate satisface, mai ales că exceptindu-i pe primii 5—6 atleţi care au venit mai grupaţi, restul — fără nici o valoare — au contat in această cursă doar ca persoane fizice ! La seniori au fost doar 5 echipe, iar, în ceea ce priveşte valoarea şi aici, în afara primilor 3, restul au venit la diferenţe de ordinul minutelor, fiind ajunşi cu die 1 tur sau chiar 2. Se pune Întrebarea cu ce atleţi ne vom prezenta la Crosul Balcanic, ţinînd seama că echipa va fi formată din 6 concurenţi ! Toate aceste aspecte, şi încă multe altele considerăm că vor trebui să fie dezbătute foarte serios la consfătuirea de la Snagov. In linii mari campionatul de cros ne-a arătat că avem elemente foarte talentate, dar nefiind urmărite cu atenţie şi pregătite ca atare mulţi tineri se pierd descurajîndu-se poate şi pentru faptul că antrenorii umblă mai mult după „vedete", uitînd — se pare — adevărul că un semifond şi fond trebuie să treacă am ca cineva să devină un mare campion. Trebuie deci să muncim mai mult, sâ fim mai răbdători, să facem sacrificii. Acesta este secretul celor care au obţinut rezultate de valoare. De aceea, acum, în pragul pregătirilor care vor începe la 1 decembrie pentru 1970, facem un apel la toţi profesorii de educaţie fizică, la antrenori şi la Instructorii voluntari care se ocupă de pregătirea atleţilor ca să depună toate strădaniile pentru ca anul următor să constituie un reviriment al atletismului nostru. prof. Victor FIREA secretar general al F. R. Atletism LA ORA BILANŢULUI ŞI A PERSPECTIVEI Continuind o bună tradiţie începută cu doi ani în urmă, Federaţia de atletism îşi reuneşte de mîine pînă miercuri, la Snagov, cadrele de elită într-un amplu colocviu profesional. Se vor dezbate, de bună seamă, cu acest prilej ceea ce a făcut atletismul romănesc în 1969, dar — mai ales — ceea ce n-a făcut şi ceea ce trebuie să facă. 1 1% agenda lucrărilor figurează o ordine de zi amplă şi judicios alcătuită . • Calendarul competiţional al anului 1970 ; • Stabilirea voturilor reprezentative şi dezbaterea planului lor de pregătire ; • Normele de selecţie în lot, normele de participare la marile Întreceri, Inclusiv la campionatele europene de la Paris ; • Bugetul federaţiei, şi altele. Participarea largă, spiritul înnoitor, Ideile generoase care-i animă pe toţi cei care s-au decis să-şi consacre munca destinelor atletismului românesc promit un schimb fructuos de experienţă şi de opinii, menit să traseze noi căi de progres acestei ramuri sportive. Succes deplin colocviului ! SUSPENDĂRI DE ARBITRI Ca urmare a a- ||Kr8gSB baterilor săvîrşite de unii arbitri, Colegiul central de arbitri a dictat următoarele *""^^“** sancţiuni: © E. Jagrolici (Timişoara), S. Gheorghiţă (Bucureşti) — se suspendă pe timp de şase etape pentru erori grave în întocmirea foii de arbitraj; • Mircea Popescu şi Fl. Anghelescu (Bucureşti) se suspendă patru etape pentru nerespectarea atribuţiilor regulamentare de verificare a evoluţiei scorului în foaia de arbitraj ; • Mihai Popescu (Bucureşti) se suspendă patru etape pentru neprezentări repetate la jocurile la care a fost programat • • C.Istanemir, N. Subţirică (Tulcea), Gh. Sava (Oţelul roşu), Th. Szilaghi (Petroşani), Z. Jianu (Reşiţa), M. Teleleu (Cîmpulung Muscel), V. Burdan (Bistriţa), M. Luţescu (Satu Mare), V. Dobre (Craiova) — se suspendă două etape pentru neprezentare la jocurile la care au fost programaţi • M. Cuţui, Gh. Petrea, C. Trandafir, Gh. Tănase (Bîrlad) — se suspendă două etape pentru neprezentări la jocuri şi schimbare de delegări fără asentimentul F.R.V.; • V. Tilcă, C. Bucur (Craiova), I. Vlad (Oţelul roşu) — observaţie pentru netrimiterea foilor de arbitraj în termen de 24 de ore. ANTRENORII LOTURILOR NATIONALE DE VOLEI In şedinţa sa de aseară, Biroul federal al F.R. Volei a stabilit antrenorii loturilor naţionale de volei Tănase Tănase, Florin Balaiş şi Gabriel Cherebeţiu (medic-antrenor) — la seniori, Mircea Dumitrescu şi Paul Braşoveanu — la tineret, Constantin Bengeanu şi Marcel Şerban — la Juniori, Gheorghe Bodescu şi Nicolae Humă — la senioare, Beonid Şorbală şi Ion Cristian — la lotul feminin de tineret, Sandy Chitiţi şi Verg Pavlenco — la 18 ANI IN LOC DE 19! In anul ce vine calendarul competiţiilor atletice internaţionale va cuprinde şi două importante acţiuni rezervate juniorilor. Este vorba de ediţia inaugurală a campionatelor europene programată la Paris, la 12—13 septembrie şi de debutul oficial al unei competiţii similare, organizată la nivel balcanic (Atena, 25—26 iulie). Pentru ambele concursuri s-a stabilit ca limita de vîrstă a participanţilor să fie anul 1951 pentru băieţi şi 1952 pentru fete, ceea ce, mai ales în cazul fetelor, impune o serie de măsuri, speciale raportate la selecţionarea loturilor respective. Pînă aici, poate, nimic nou , căci şi pină acum participarea fetelor la cele trei ediţii ale Criteriului european al juniorilor s-a făcut, tot aşa, diferenţiat. Noutatea apare insă in momentul în care mai multe federaţii naţionale şi-au propus să revizuiască propriile regulamente de desfăşurare a competiţiilor interne şi şi-au arătat intenţia să organizeze meciurile internaţionale după sistemul „europenelor”, adică junioarele mai mici cu un an decit băieţii. De aceea, mai mult ca sigur, nu peste multă vreme, în majoritatea ţărilor de pe continent, ca să nu spunem în toate, virsta junioarelor va fi diferenţiată de cea a juniorilor. Este firesc să fie aşa din moment ce o fată la 19 ani este mai bine dezvoltată, din toate punctele de vedere, decît un băiat de aceeaşi vîrstă. Avînd în vedere această situaţie propunem F.R.A. să studieze modificarea de la 19 la 18 ani a limitei maxime de vîrstă pentru junioarele noastre, modificare care să fie aplicată la toate competiţiile republicane şi in orice caz la alcătuirea lotului naţional de junioare. Propunem, de asemenea, F.R.A., să modifice regulamentul în ceea ce priveşte probele de concurs deoarece, după cum se ştie, în programul „europenelor“ — competiţia supremă a juniorilor — a fost introdusă de exemplu cursa de 2 000 m obstacole în locul celei de 1900 m obst. etc. sportál . ZI ..GREA, ZI ..BUNĂ Ne găseam la Hanovra, în cocheta vilă a „Prietenilor naturii“ ce fusese pusă la dispoziţia delegaţiei noastre, cînd, la o oră după încheierea partidei dintre reprezentativele R. F. a Germaniei şi României, Bucureştiul ne suna pentru a afla rezultatul şi amănunte despre meci. Și totuși convorbirea noastră a început... îri sens invers, noi fiind primii care am întrebat. — Ce a făcut „B“-ul cu francezii ?... Era o întrebare care ne frămîntase mereu, iar undeva în sufletul nostru, simțeam o teamă ce ne chinuia. Ne chinuia pentru că nu puteam uita ce fel de „B“ formaseră francezii pentru întîlnirea de la Bucureşti. — Am pierdut cu 18—12, dar au jucat bine, reuşind chiar să conducă : 3—0, 6—0, 6—3, 9—3, 9—8, a fost răspunsul liniştitor şi chiar neaşteptat. Orice cunoscător al rugbyului ştia ce înseamnă să alcătuieşti un al doilea eşalon capabil să facă faţă unui „B“‘ al Franţei aproape la fel de puternic ca şi ,,A“-ul, în timp ce prima noastră reprezentativă, fără nici o modificare de formaţie, era angajată intr-o altă întîlnire internaţională. Dar iată că, chiar dacă a pierdut acest meci, rugbyul nostru a trecut cu succes severul examen la care a fost supus. Am putea deci socoti ziua de 9 noiembrie 1969 ca zi a obţinerii certificatului de maturitate pentru rugbyul nostru. Maturitatea justificată in primul rînd prin maniera în care s-a abordat acest examen. In timp ce Franţa forma un „B“ cu nume a căror rezonanţă s-a făcut simţită pe multe stadioane ale continentelor cu rugby, noi alcătuiam o echipă în care perspectiva a constituit obiectivul principal. Doar unul din cei 1$, Mateescu, jucase şi ştia deci ce înseamnă un meci cu o naţională franceză ! Un alt argument ce pledează favorabil pentru acordarea certificatului de maturitate ar fi modul în care „B“-ul nostru a reuşit sâ marcheze 9 din cele 12 puncte înscrise „secunzilor“ Franţei. Cele două încercări şi drop-goalul au încheiat fericit bunele acţiuni de atac ce le-au precedat, făcînd astfel imposibile comentariile ce scădeau din valoarea bunelor rezultate ce le obţineam in faţa rugbyului francez. Sa acordăm deci binemeritatele felicitări celui de al doilea eşalon al rugbyului nostru care s-a comportat onorabil în faţa admirabililor francezi. Sintem datori, acum, cu citeva precizări asupra primei noastre reprezentative care în aceeaşi zi îşi disputa întîlnirea amicală, devenită tradiţională, cu reprezentativa R. F. a Germaniei. Rezultatul de 6—3 în favoarea naţionalei noastre nu reprezintă în nici un caz doar o minină diferenţă valorică dintre rugbyul celor două ţări, cum s-ar putea crede la prima vedere. Condiţiile total neprielnice pentru rugby — ploaie, frig, arbitraj ce a permis jocul obstrucţionist, distructiv, practicat cu preferinţă de adversării noştri — iată adevăratele cauze ale scorului strîns înregistrat în această partidă, în care problema învingătorului nu a fost niciodată pusă la îndoială. In cel de-al doilea meci, susţinut la Düsseldorf de naţionala noastră in compania unei selecţionate militare britanice, rugbyul şi-a făcut In permanenţă simţită prezenţa, atît în timp cit şi în spaţiu. Intr-adevăr, din primul şi pînă în ultimul minut de joc, de la un but la altul, acţiunile ofensive au fost preferate de către ambele echipe celor distructive, generîndu-se astfel adevăratul rugby, care a satisfăcut deopotrivă spectatorii şi jucătorii. Scorul înregistrat (31—3), favorabil rugbyştilor noştri la o diferenţă categorică, vine să se adauge argumentelor ce justificau acel 6—3 realizat în faţa rugbyştilor vest-germani. Aceasta pentru că aceeaşi selecţionată militară britanică învinsese cu numai două spjtămîni înainte reprezentativa Cehoslovaciei cu 149 6, aceasta din urmă autoare a unei surprinzătoare victorii in deplasare asupra „XV“-lui R. F. a Germaniei. Deci, contactul „indirect" cu rugbyul insular a constituit pentru noi un succes, dar poate și o recomandare pentru un viitor mai bogat in astfel de întilniri. Paul CIOBĂNEL Campionatul naţional de şah PLUTONUL FRUNTAŞ SE MĂREŞTE... Lupta pentru primele locuri în campionatul naţional se complică cu fiecare rundă. In absenţa unui jucător de supraclasă, care sa marcheze o superioritate netă asupra celorlalţi, un grup de jucători se străduiesc să se distanţeze de pluton, urmând ca lupta pentru titlu să se desfăşoare între ei, la sprintul final. Deocamdată, marcind a patra victorie consecutivă, în runda a 8-a, Iuliu Szabó a trecut în fruntea clasamentului, cu scorul excelent de 6 puncte (75%). Adversarul său, Dan Bondoc, a încercat să amelioreze varianta jucată în runda precedentă in partida Georgescu — Szabó. Este adevărat că el a obţinut un joc mai bun decit Georgescu, dar in mijlocul partidei s-a încurcat şi pînă la urmă a pierdut. Imediat in apropierea liderului se menţine Teodor Ghiţescu (la jumătate de punct) Victor Ciocăltea (la un punct) şi Florin Gheorghiu, care are posibilitatea de a-1 ajunge pe Szabó, avînd 2 partide întrerupte şi o aminată. în plutonul fruntaş a intrat şi Gh. Mititelu, în urma unei victorii la Fischer. Acesta din urmă n-a jucat bine deschiderea (cu albele) 1. f4 c5 2. Cf3 Cf6 3. c3 g6 4. b3 Ng7 5. Nb2 Cc6 6. Nb5 0—0 7. 0—0 d6 8. h3 Nd7 9. DelaG 10. Ne2 b5 11. Dhî e6 12. Del (E greu de înțeles această excursie a Damei albe Ta h4 și înapoi) 12..." De7 13. De3 e5 14. f e5d:c5 15. e4Ch5 16. Cc3Cf4 17. Ndl (De ce ? în nici un caz negrul n-ar fi schimbat calul său excelent pentru nebunul pasiv de la e2) 17.. . NcG 18. a4b4 19. Cbl gă 20. Cbd2Cd4 21. N:db:d4 22. Dg3fG 23-Rhl RhS (Negrul a obţinut un avantaj poziţional evident care-i permite să organizeze un puternic atac la rege) 24. Cc4Tad8 25. Cfd2 Tg8 26. Ng4h5 27. Ne6DeG 28. Cf3 Nh6 29. Cg1 Td7 30. De1 (Dama albă are, în această partidă, o predilecție pentru cimpul ei) 30.. . h4 31. g4 h:g3 32. Dg3g4 33. h4 Cb5 (Mai simplu era Th7 urmat de Ng5) 34. Dg2 Nf4 35. Ce2 şi Fischer a cedat. Intr-adevăr, poziția albului nu poate rezista multă vreme. După un început slab, Traian Stanciu pare a se fi „trezit”. După ce le-a „ciupit“ colegilor săi de club, Ciocăltea şi Ghiţescu cite o remiză, el a cîştigat o partidă in vechiul său stil întreprinzător, la Grünberg. Iată cum a decurs jocul : Stanciu — Grünberg (Apărarea Alehin) — 1. e4 Cf6 2. e5 Cd5 3. c4 Cb6 4. c5 Cd5 (Părerea teoreticienilor nu este prea bună despre acest sistem de combatere a apărării Alehin. În practică însă, el dă rezultate bune) 5. Cc3 e6 6. d4 !? (Continuarea cea mai bună este aci 6. Nc4) 6... C:c3 7. b:c3d6i? (Aşa se intîmplă cînd nu cunoşti bine o deschidere. Cu 7.. . b6 ! negrul obţine un joc foarte bun) 8. c:d6c:d6 9. f4 d:e5 10. f :e5 Dh4+ (Avînd in vedere continuarea, era mai bine pentru negru să se abţină de la acest şah) 11. g3 De4+ 12. R12 ! (Vezi diagrama. Replica aceasta, probabil, n-a fost prevăzută de Grünberg. Luarea turnului din hl este legată de mari primejdii, deoarece dama neagră este izolată şi ameninţată să fie capturată. După ce a îintărit Îndelung consecinţele luării la el, Grünberg a renunţat, ceea ce implică recunoaşterea faptului că cele două şahturi ale damei au fost cel puţin inutile... 12.. . 16 !? (Această atacare a centrului înainte de a termina dezvoltarea este prematură) 13. Cf3 Cc6 14. Nd3 Dd5 15. Tel Ne7 16. c4 Da5 17. d5 (Acum atacul infărttefiei albe în centru decide repede partida) 17.. . e:d5 18. e:fGg:f6 19. e:d5 Ce5 (Altfel, cîștigă dS) 20. C:e5 f:e5 -21. Dh5-i- Rd8 22. De5 DbG-l- 23. Rg2 şi Negrul a cedat la 23... Te8 urmează 24 Ng5 ! O altă victorie rapidă, cu ajutorul căreia se apropie de plutonul fruntaş, a obţinut şi Şerban Neamţu (cu negrele) la dr. Traianescu. Acesta din urmă a întîrziat cu efectuarea rocadei şi a fost surprins de o serie de complicații tactice care s-au soldat cu pierderi materiale. Partida a decurs astfel : 1. c4 c5 2. Cc3 gG 3. g3 Ng7 4. Ng2 Cc6 5. d3 e6 6. e4 Cge7 7. Cge2 d6 (Albul a adoptat cunoscutul sisitem al lui Botvinnik) 8. Ng5 (O mutare inexactă. De obicei se joacă 0—0 urmat de a3) 8... hG 9. Ne3 Cd4 10. Cf4 !? Tb8 11. Cce2 (în locul acestei manevre a cailor era indicat 0—0 și a4) 11.. . C:e2 12. D:e2b5 (Este clar că inițiativa a trecut la negru) 13. c:b5T:b5 14. d4 Da5+ 15. Nd2Db6 16. d:c5d:c5 17. Nc3N:c3 18. b:c3Na6! (Mult mai tare decit 18... Tb1+ 19. Rd2 !) 19. 0—0 (Prea tîrziu) 19.. . Tb2 20. De3 N:fl și Negrul a cîștigat peste cîteva mutări. S. SAMARIAN MULTE DEMERSURI ŞI NICI UN REZULTAT Locomotiva Ploieşti se numără printre cele mai mari asociaţii sportive din judeţul Prahova şi chiar din ţară. Reprezentanţii sportivi ai feroviarilor ploieşteni participă cu succes la numeroase concursuri, începînd cu întreceri la nivel de municipiu şi terminind cu campionate divizionare. Echipa de rugby ocupă în prezent locul 3 ln „B", iar şahiştii s-au calificat în optimile de finală ale campionatului naţional. Motocicliştii, antrenaţi de Ion ştefan, reprezintă cu cinste culorile asociaţiei în fazele superioare ale marilor competiţii de motocros şi viteză, Florian Ştefan deţinlnd chiar titlul de campion pe anul 1969, la Clasa 175 cmc. Jucătorii şi jucătoarele de popice, tenis de masă, volei şi handbal sunt angrenaţi In campionatele judeţene, iar formaţia de fotbal e lideră In campionatul orăşenesc. Regularitatea concursurilor menţionate impune sportivilor feroviari un program de pregătire continuu şi metodic, cu un volum de muncă corespunzător cerinţelor. Presupunem, de aceea, NOTĂ că asociaţia Locomotiva Ploieşti dispune de o bază materială corespunzătoare, care să ofere celor 6 000 de membri ai săi posibilitatea de a practica sporturile preferate. Dar, realitatea e cu totul alta. — Cîndva am avut patru complexe sportive, compuse din terenuri de fotbal, baschet, velei, arenă de popice, toate cu grup social și sanitar — ne-a mărturisit Dumitru Teodorescu, secretarul asociaţiei, în locul lor au apărut blocuri de locuinţe, ceea ce nu-i rău, dar pentru sport astăzi nu mai avem nimic. Dar, Hotărtrea Consiliului de Miniştri precizează că dezafectarea unui teren de sport se face în momentul cind se redă proprietarului altul la fel. — Da, după o lungă aşteptare şi după multe memorii la forurile superioare ni s-au dat două terenuri virane, In afara oraşului, exact in partea opusă unităţilor noastre de producţie. Inchipuiţi-vă, cită oboseală, cit timp trebuie să piardă cel ce doreşte să facă sport pentru a merge la antrenamente. — Şi cum aţi rezolvat totuşi problema pregătirilor ? — Plătim chirie. De exemplu, 16,33 lei pentru fiecare oră de antrenament pe terenul de fotbal al Rafinăriei 9 Mai. In total, cheltuim cam vreo 11 000 lei pe an cu contractele de închiriere. — Ni se pare destul de costisitor pentru puterea unei asociaţii, care trebuie să asigure şi material sportiv, echipament echipelor prezente în campionate sau in alte concursuri. De unde procuraţi, totuşi, fondurile necesare ? — Ne gospodărim numai din resurse proprii, adică din cota dată de sindicat şi din cotizaţiile membrilor noştri. Intr-adevăr, facem faţă cu greu situaţiei. Pentru a scăpa de povara chiriei, am solicitat ajutorul organelor sportive locale, în sensul ca una din bazele asociaţiei Rafinorul, cu o mai mică rază de activitate, să ni se dea în custodie pe termen limitat. Ceream complexul de la Rafinăria 9 Mai, care se află Intr-o stare proastă. De altfel, din cauza denivelărilor de Ia terenul de fotbal sîntem nevoiţi sâ reparăm săptămtnal ghetele jucătorilor. Terenul ne avantajează insă pentru că se află în apropiere. Dacă ni s-ar fi aprobat cererea, l-am fi reamenajat, am fi reparat duşurile, am fi tencuit şi văruit vestiarele. Am bătut pe la toate uşile, dar nicăieri nu am găsit înţelegere. Secretarul asociaţiei ne-a vorbit apoi despre demersurile pe care le-a făcut pe lingă conducerea rafinăriei din Ploieşti, despre drumurile zilnice la Consiliul Judeţean şi municipal pentru educaţie fizică şi sport, la Consiliul sindical şi la alte organe locale, după care s-a ales doar cu... pingelele rupte. Prin urmare, multe demersuri şi nici un rezultat. Păcat că nimeni nu se gândeşte la nevoile sportivilor feroviari din Ploieşti. Mai ales că e vorba de o asociaţie atlt de mare. Tr. IOANIŢESCU Florian Ştefan, campion de viteză pe anul 1969 la clasa 175 cmc.I ■ Joi şi vineri, formaţiile participante In campionatul diviziei A s-au întrecut in cadrul etapei a Vl-a a competiţiei, intrecerile s-au soldat cu două surprize de proporţii : 1. Junioara Ildi.ro Jijic, de la C.S.M. Reşiţa, a obţinut un punctaj... astronomic (la proba de 100 lovituri mixte) : 525 p.d., ceea ce depăşeşte cu 42 de „beţe” recordul oficial al senioarelor ; 2. Echipa Voinţa Tg. Mureş a învins la Bucureşti formaţia campioanăO Laromet. Iată amănunte despre desfăşurarea partidelor : FEMININ Rapid Bucureşti — Gloria Bucureşti 2498—2447 p.d. Rapidistele, în formă bună, au ciştigat partida in faţa unei echipe care a avut în Florica Neguţoiu Cea mai bună jucătoare a reuniunii (467 p.d.). De la învingătoare, toate concurentele au obţinut punctaje de peste 400 p.d. Excepţional au tras Elena Cernat (439) şi Tinca Balaban (426). (P. PEANA — corespondent) C.S.M. Reşiţa — Voinţa Constanţa 2543—2197 p.d. Jucătoarele de la C.S.M. Reşiţa s-au întrecut pe sine, invingînd formaţia constănţeană la o diferenţă netă. Junioara Ndico Jijic (21 de ani) a evoluat excelent, doborînd 525 de popice, depăşind astfel substanţial recordul oficial care este de 483 p.d. O altă jucătoare de la Reşiţa care a obţinut un punctaj superior a fost Maria Stanca — 451 p.d. De la Voinţa, cele mai multe puncte le-a realizat Ecaterina Antonovici - 397. (I. PLAVIŢU - corespondent) Laromet Bucureşti — Voinţa Tg. Mureş 2386—2402 p.d. Elena Trandafir (L) jucind cu Margareta Szemanyi (V) a pierdut la o diferenţă de 38 de „beţe“, ceea ce a uşurat mureşencelor obţinerea victoriei. Cele mai bune rezultate le-au obţinut : Szemanyi 448, Damo 435, Folovi 403, de la Voinţa, respectiv, Andrei 417 şi Trandafir 410. Voinţa Cluj — U.T. Arad 2374—2325 p.d. Cele mai precise jucătoare: Kelemen — 428, Racz 402 (V), Antal 432 şi Babutiu I 396 (U.T.A.) (A. PALADE — coresp.) Petrolul Ploieşti — Metrom Braşov 2337—2103 p.d. Elevele instructorului A. Szedlacsek au avut o misiune uşoară in compania braşovencelor. Cu cîteva elemente tinere, de perspectivă (Helga Marzele, Elena Băncila) informaţie, Metrom n-a putut face faţă rutinei ploieştencelor care se prezintă tot mai bine de la o etapă la alta. S-au remarcat: Elena Nicolescu (413), Polixenia Gavrilă (409) şi mezina echipei ploieştene Anica Dobre (391). (TR. I.) Voinţa Bucureşti — Hidromecanica Braşov 2525 — 2412 p.d. Partidă interesantă, deşi Voinţa a cîştigat la un scor destul de concludent. Cele mai bune jucătoare au fost : Cornelia Moldoveanu — 447 p.d., Cornelia Grecescu — 436 p.d., Crista Szocs — 434 p.d. de la Voinţa, respectiv, Ilse Schmidt — 432 p.d. MASCULIN Rafinăria Teleajen — Petrolul Ploieşti 5099—5180 p.d. A fost un meci de mare luptă, spectaculos, cu răsturnări de scor. Primele schimburi ale antrenorului I. Dinescu (Rafinăria) l-au depăşit pe campioni, care erau conduşi, după patru perechi, cu 106 p.d. în mare vervă de joc, C. Vinătoru (935) şi V. Nicolescu (896) au refăcut handicapul, ciştigind partida. De la Învinşi, cel mai bun a fost Gh. Silvestru (927). Voinţa Bucureşti — Olimpia Reşiţa 5150—5363 p.d. Oaspeţii, cu Micoroiu (936) şi Kridor (926) în mare formă, au cîştigat cu uşurinţă. De la Voinţa s-a remarcat doar Voicu — 898 p.d. (O. GUŢU — coresp.) C.F.R. TIMIŞOARA — FLACARA CIMPINA 4809 - 4947 p.d. Doar un singur jucător ceferist a reuşit să-şi învingă adversarul : Groza — Vartic 773—767. Performerul reuniunii : P. Purje (F) notat pe foile de arbitraj cu 922 p.d. (A. PETRE — coresp.) Rapid București — Gaz metan Mediaș 5355 — 5181 p.d. Bucureștenii au întrecut comod pe medieșeni, care au avut un singur jucător valoros : E. Kiss — 940 p.d. De la Rapid s-au remarcat, în mod deosebit, Vrînceanu (901), Ivanciu (920) şi Măntoiu (921). (T. NASTASE — coresp.) Voinţa Tg. Mureş — Constructorul Bucureşti 5285—5043 p.d. Voinţa Cluj - C.S.M. Reşiţa 4926—5754 p.d. Azi şi mline are loc etapa S .vila. IN DIVIZIA A O ETAPĂ CU SURPRIZE DE PROPORŢII AZI BASCHET : Sala Giulești, de la ora 16.30 : Politehnica II — Rapid II (f B), Politehnica — A.S. Cluj (f A), Rapid — Progresul (f A) , sala Dinamo, de la ora 16.30 : Universitatea — Rapid Buzău (m B), Academia Militară — Progresul (m B), I.E.F.S. II — Arhitectura (f B). VOLEI: Sala Progresul, de la ora 16 : Spartac — U.T.A. şi Viitorul — Flacăra roşie (f B). POPICE: Arena Gloria (clubul uzinelor „Republica“), de la ora 16: Gloria — Voinţa Bucureşti (f. A). GIMNASTICĂ: Sala Floreasca, de la ora 17 : ROMÂNIA — ELVEŢIA (I). MINNE RUGBY: Teren Griviţa Roşie (Parcul Copilului), de la ora 14:30: ROMANIA — CEHOSLOVACIA, in „Cupa Naţiunilor" F.I.R.A, JUDO : Sala Floreasca, de la ora 16 : Campionatul naţional (etapa de zonă). POPICE: Arena Constructorul, de la ora 8 : Constructorul — Rapid Bucureşti (m A). BASCHET: Sala Floreasca, de la ora 8: I.E.F.S. II — Constructorul Iaşi (m B), I.E.F.S. — Crişul Oradea (f A), Dinamo—Rapid (mA), Steaua — Politehnica Galaţi (m A). VOLEI: Sala Progresul, de la ora 8.30 : Progresul -1 Penicilina Iaşi (f A), Progresul — Unirea Tricolor Brăila (m A), Sc. sp. nr. 2 — Petrolul Ploieşti (m J) , sala Giuleşti, de la ora 8.30 : Universitatea — Vagonul Ploieşti (m B), Rapid — Politehnica Galaţi (m A), Rapid — Voinţa M. Ciuc (f A) ; sala Dinamo, de la ora 8.30: Dinamo — Ceahlăul P. Neamţ şi Medicina — I.E.F.S. (f A) ; sala Constructorul, de la ora 9 : Şc. sp. nr. 3 — Steaua (m J), Constructorul — Sănătatea Tirgovişte şi Universitatea — Progresul Rm. Sărat (1 B). FOTBAL: Stadionul Dinamo, ora 12,15 : Dinamo — C.F.R. Cluj (tineret-rezerve), ora 14: Dinamo — C.F.R. Cluj (divizia A); Stadionul Politehnica, ora 11 : Sportul studenţesc — Progresul Brăila (divizia B); Stadionul Progresul, ora 11 : Progresul — Dunărea Giurgiu (divizia B); Teren Electronica, ora 11 : Electronica Obor — Petrolul Berea (divizia C); Teren Gloria, ora 11: Maşini unelte — Unirea Mînăstirea (divizia C) ; Teren Laromet, ora 11 : Laromet — Electrica Constanţa (divizia C); Teren T.U.G., ora 11: T.U.G. — Progresul Balş (divizia C) a Teren Autobuzul, ora 11: Flacăra roşie — Prahova Ploieşti (divizia C). MV. 733 (6167) PREZENTAT TNTR-O FRUMOASA CASETA DIN PLACAJ FURNIRUIT ȘI LUSTRUIT, RADIORECEPTORUL SELECT ESTE UN APARAT CU 4 LUNGIMI DE UNDA. SE ALIMENTEAZĂ LA REȚEAUA CU TENSIUNILE DE 120 SAU 220 VOLȚI. PREȚUL LEI 1200. SE VINDE ȘI CU FLATA TN 10—18 RATE LUNARE. (2970) 5EÎRT168