Sportul, noiembrie 1969 (Anul 25, nr. 712-741)

1969-11-22 / nr. 733

Pag.­fi 3-8 PE CINE CONTĂM IA CROSUL BALCANIC ȘI LA ALTE COMPETIŢII? - - La ultima com­petiţie oficială a anului 1969 — cam­­pionatele de cros, J|5jK|5fejoM s-a înregistrat un record in ceea ce HB^IDS priveşte numărul­­ participanţilor. Din acest punct da vedere trebuie desigur să ne bucurăm ţinind seama, mai ales că, de ani de zile, stăm destul de slab cu pro­bele de semifeţid şi fond, atit ca număr de participanţi dt mai ales ca valoare a perfor­manţelor. In acest an am avut cîteva surprize plăcute oferite de ti­­năra viorica Jitaru din Trestieni , Jud. Prahova, care a cîştigat proba de 1 000 m junioare mici, de echipa Liceului din Govora jud. Vîlcea sau de echipa Sc. sp. Focşani clasată pe locul III la categoria Juniori II. De aseme­nea, merită a fi menţionată comportarea bună a echipelor Centrului atletic Viforul Tres­­tieni, Oltul Vatra Dornei, Cen­trul de atletism al armatei, Sc. sp. satu Mare etc. In afara acestor echipe care s-au clasat printre fruntaşe tre­buie să mai subliniem evoluţia unor noi centre atletice ca : Re­colta — Movila Miresei din jud. Ialomiţa, Liceul agricol Drâgă­­şani, Liceul I Marin, Liceul pe­dagogic Birlad, ştiinţa Găeşti, Metalul Tirgovişte, Liceul­­ Vas­lui, Constructorul CI­ Moldove­nesc, Şc. sp. Miercurea Ciuc, Lumina Rădăuţi etc. care apar pentru prima dată in clasamen­tul unei competiţii cu caracter naţional. O altă remarcă care se cere subliniată este şi aceea că din cei 925 participanţi doar 16 au abandonat ! Indiscutabil gradul de pregătire al participanţilor a fost superior faţă de trecut cind numărul abandonaţilor era de ordinul zecilor iar traseele cu mult mai uşoare decit cel din acest an. Formaţii anonime ca cea a Liceului Govora la categ. lu­nioare n — campioană repu­blicană — sau a Centrului de atle­tism Viforul Trestieni, locul III la aceeaşi categorie s-au clasat înaintea echipelor de Juniori din Cluburi cu renume intre Care Di­namo Bucureşti (locul 19) Sau Steaua Buc. (locul 20) unde ac­tivează ca antrenori Florica Oţel­­safta, fostă campioană balcanică la cros şi, respectiv, Constantin Aioanei — unul dintre cei mai buni crosişti în perioada anilor 1953—1958. O altă remarcă este aceea că Liceul din Găeşti a venit cu echipe complete la Juniori II se­nioare, Junioare I, Textila Boto­şani la Junioare şi Juniori mici şi mari. In timp ce cluburi ca Progresul şi Constructorul Bucu­reşti, cu bugete însemnate şi cu cite 4—5 antrenori, nu apar de loc în clasamentul celor 7­ probe, iar Rapid Bucureşti care avea în anii trecuţi echipe complete la toate categoriile apare acum de abia pe locul 4 la Juniori I în urma formaţiei centrului Atle­tul Craiova înfiinţat in 1968 ! Ce au de spus la toate acestea antrenorii, conducerile secţiilor şi ale cluburilor acestor mari unităţi ale sportului nostru de performanţă . Dar mai este şi un alt aspect : este oare bine să ne creăm o „glorie" şi o atmosferă de auto­­mulţumire prezentind echipe fără nici o perspectivă . Iată de pil­dă, am revăzut-o în cursă pe Elisabeta Teodorof, care a aban­donat de 3 ani sportul de per­formanţă sau pe Georgia Mo­raru, născută în 1941 . Acestea sunt speranţele noastre pentru Crosul Balcanic din 1970 ? Faptul că la categoria tineret nu au fost decit 55 de partici­panţi (mai mulţi ca în anii trecuţi) nu ne poate satisface, mai ales că exceptindu-i pe primii 5—6 atleţi care au venit mai grupaţi, restul — fără nici o valoare — au contat in această cursă doar ca persoane fizice ! La seniori au fost doar 5 echi­pe, iar, în ceea ce priveşte va­loarea şi aici, în afara primilor 3, restul au venit la diferenţe de ordinul minutelor, fiind ajunşi cu die 1 tur sau chiar 2. Se pune Întrebarea cu ce atleţi ne vom prezenta la Crosul Balcanic, ţi­­nînd seama că echipa va fi for­mată din 6 concurenţi ! Toate aceste aspecte, şi încă multe altele considerăm că vor trebui să fie dezbătute foarte serios la consfătuirea de la Sna­­gov. In linii mari campionatul de cros ne-a arătat că avem ele­mente foarte talentate, dar ne­­fiind urmărite cu atenţie şi pre­gătite ca atare mulţi tineri se pierd descurajîndu-se poate şi pentru faptul că antrenorii um­blă mai mult după „vedete", ui­­tînd — se pare — adevărul că un semifond şi fond trebuie să treacă am ca cineva să devină un mare campion. Trebuie deci să muncim mai mult, sâ fim mai răbdători, să facem s­acrificii. Acesta este se­cretul celor care au obţinut re­zultate de valoare. De aceea, acum, în pragul pre­gătirilor care vor începe la 1 de­cembrie pentru 1970, facem un apel la toţi profesorii de educa­ţie fizică, la antrenori şi la In­structorii voluntari care se ocu­pă de pregătirea atleţilor ca să depună toate strădaniile pentru ca anul următor să constituie un reviriment al atletismului nostru. prof. Victor FIREA secretar general al F. R. Atletism LA ORA BILANŢULUI ŞI A PERSPECTIVEI Continuind o bună tradi­ţie începută cu doi ani în urmă, Federaţia de atletism îşi reuneşte de mîine pînă miercuri, la Snagov, cadrele de elită într-un amplu coloc­viu profesional. Se vor dezbate, de bună seamă, cu acest prilej ceea ce a făcut atletismul romă­­nesc în 1969, dar — mai ales — ceea ce n-a făcut şi ceea ce trebuie să facă. 1 1% agenda lucrărilor figu­rează o ordine de zi amplă şi judicios alcătuită . • Calendarul competiţional al anului 1970 ; • Stabilirea voturilor re­prezentative şi dezbaterea planului lor de pregătire ; • Normele de selecţie în lot, normele de participare la marile Întreceri, Inclusiv la campionatele europene de la Paris ; • Bugetul federaţiei, şi altele. Participarea largă, spiritul înnoitor, Ideile generoase ca­­re-i animă pe toţi cei care s-au decis să-şi consacre munca destinelor atletismu­lui românesc promit un schimb fructuos de experien­ţă şi de opinii, menit să tra­seze noi căi de progres aces­tei ramuri sportive. Succes deplin colocviului ! SUSPENDĂRI DE ARBITRI Ca urmare a a- ||Kr8gSB baterilor săvîrşite de unii arbitri, Colegiul central de arbitri a dic­­tat următoarele *""^^“** sancţiuni: © E. Jagrolici (Timişoara), S. Gheorghiţă (Bucureşti) — se suspendă pe timp de şase etape pentru erori grave în întocmirea foii de arbitraj; • Mircea Popescu şi Fl. An­­ghelescu (Bucureşti)­­ se sus­pendă patru etape pentru ne­­respectarea atribuţiilor regu­lamentare de verificare a evo­luţiei scorului în foaia de ar­bitraj ; • Mihai Popescu (Bucu­reşti) se suspendă patru etape pentru neprezentări repetate la jocurile la care a fost pro­gramat • • C.Istanemir, N. Subţiri­că (Tulcea), Gh. Sava (Oţelul roşu), Th. Szilaghi (Petroşani), Z. Jianu (Reşiţa), M. Teleleu (Cîmpulung Muscel), V. Bur­­dan (Bistriţa), M. Luţescu (Satu Mare), V. Dobre (Craiova) — se suspendă două etape pentru neprezentare la jocurile la care au fost programaţi­­ • M. Cuţui, Gh. Petrea, C. Trandafir, Gh. Tănase (Bîrlad) — se suspendă două etape pentru neprezentări la jocuri şi schimbare de delegări fără asentimentul F.R.V.; • V. Tilcă, C. Bucur (Cra­iova), I. Vlad (Oţelul roşu) — observaţie pentru netrimiterea foilor de arbitraj în termen de 24 de ore. ANTRENORII LOTURILOR NATIONALE DE VOLEI In şedinţa sa de aseară, Biroul federal al F.R. Volei a stabilit antrenorii loturilor naţionale de volei­­ Tănase Tănase, Florin Balaiş şi Ga­briel Cherebeţiu (medic-an­­trenor) —­ la seniori, Mircea Dumitrescu şi Paul Braşo­­veanu — la tineret, Constan­tin Bengeanu şi Marcel Şer­­ban — la Juniori, Gheorghe Bodescu şi Nicolae Humă — la senioare, Beonid Şorbală şi Ion Cristian — la lotul fe­minin de tineret, Sandy Chi­tiţi şi Verg P­avlenco — la 18 ANI IN LOC DE 19! In anul ce vine calendarul competiţiilor atletice­ interna­ţionale va cuprinde şi două importante acţiuni rezervate ju­niorilor. Este vorba de ediţia inaugurală a campionatelor eu­ropene programată la Paris, la 12—13 septembrie şi de debu­tul oficial al unei competiţii similare, organizată la nivel balcanic (Atena, 25—26 iulie). Pentru ambele concursuri s-a stabilit ca limita de vîrstă a participanţilor să fie anul 1951 pentru băieţi şi 1952 pentru fete, ceea ce, mai ales în ca­­zul fetelor, impune o serie de măsuri, speciale raportate la selecţionarea loturilor respec­tive. Pînă aici, poate, nimic nou , căci şi pină acum partici­parea fetelor la cele trei ediţii ale Criteriului european al ju­niorilor s-a făcut, tot aşa, di­ferenţiat. Noutatea apare insă in momentul în care mai mul­te federaţii naţionale şi-au pro­pus să revizuiască propriile re­gulamente de desfăşurare a competiţiilor interne şi şi-au arătat intenţia să organizeze meciurile internaţionale după sistemul „europenelor”, adică junioarele mai mici cu un an decit băieţii. De aceea, mai mult ca sigur, nu peste multă vreme, în majoritatea ţărilor de pe continent, ca să nu spu­nem în toate, virsta junioare­lor va fi diferenţiată de cea a juniorilor. Este firesc să fie aşa din moment ce o fată la 19 ani este mai bine dezvol­tată, din toate punctele de ve­dere, decît un băiat de aceeaşi vîrstă. Avînd în vedere această si­tuaţie propunem F.R.A. să stu­dieze modificarea de la 19 la 18 ani a limitei maxime de vîrstă pentru junioarele noas­tre, modificare care să fie apli­cată la toate competiţiile re­publicane şi in orice caz la alcătuirea lotului naţional de junioare. Propunem, de asemenea, F.R.A., să modifice regulamen­tul în ceea ce priveşte probele de concurs deoarece, după cum se ştie, în programul „europe­nelor“ — competiţia supremă a juniorilor — a fost introdusă de exemplu cursa de 2 000 m obstacole în locul celei de 1900 m obst. etc. sportál . ZI ..GREA, ZI ..BUNĂ Ne găseam la Hanovra, în cocheta vilă a „Prietenilor naturii“ ce fusese pusă la dis­poziţia delegaţiei noastre, cînd, la o oră după încheierea par­tidei dintre reprezentativele R. F. a Germaniei şi Româ­niei, Bucureştiul ne suna pen­tru a afla rezultatul şi amă­nunte despre meci. Și totuși convorbirea noastră a înce­put... îri sens invers, noi fiind primii care am întrebat. — Ce a făcut „B“-ul cu francezii ?... Era o întrebare care ne frămîntase mereu, iar undeva în sufletul nostru, simțeam o teamă ce ne chi­nuia. Ne chinuia pentru că nu puteam uita ce fel de „B“ formaseră francezii pen­tru întîlnirea de la Bucu­­reşti. — Am pierdut cu 18—­12, dar au jucat bine, reuşind chiar să conducă : 3—0, 6—0, 6—3, 9—3, 9—8, a fost răs­punsul liniştitor şi chiar ne­aşteptat. Orice cunoscător al rug­­byului­ ştia ce înseamnă să alcătuieşti un al doilea eşalon capabil să facă faţă unui „B“‘ al Franţei aproape la fel de puternic ca şi ,,A“-ul, în timp ce prima noastră reprezenta­tivă, fără nici o modificare de formaţie, era angajată in­tr-o altă întîlnire internaţio­nală. Dar iată că, chiar dacă a pierdut acest meci, rugbyul nostru a trecut cu succes se­verul examen la care a fost supus. Am putea deci socoti ziua de 9 noiembrie 1969 ca zi a obţinerii certificatului de maturitate pentru rugbyul nostru. Maturitate­a justificată in primul rînd prin maniera în care s-a abordat acest exa­men. In timp ce Franţa for­ma un „B“ cu nume a căror rezonanţă s-a făcut simţită pe multe stadioane ale continen­telor cu rugby, noi alcătuiam o echipă în care perspectiva a constituit obiectivul prin­cipal. Doar unul din cei 1$, Mateescu, jucase şi ştia deci ce înseamnă un meci cu o naţională franceză ! Un alt argument ce ple­dează favorabil pentru acor­darea certificatului de matu­ritate ar fi modul în care „B“-ul nostru a reuşit sâ marcheze 9 din cele 12 punc­te înscrise „secunzilor“ Fran­ţei. Cele două încercări şi drop-goalul au încheiat fe­ricit bunele acţiuni de atac ce le-au precedat, făcînd ast­fel imposibile comentariile ce scădeau din valoarea bune­lor rezultate ce le obţineam in faţa rugbyului francez. Sa acordăm deci bineme­ritatele felicitări celui de al doilea eşalon al rugbyului nostru care s-a comportat onorabil în faţa admirabililor francezi. Sintem­ datori, acum, cu ci­­teva precizări asupra primei noastre reprezentative care în aceeaşi zi îşi disputa întîl­nirea amicală, devenită tradi­ţională, cu reprezentativa R. F. a Germaniei. Rezultatul de 6—3 în favoarea naţiona­lei noastre nu reprezintă în nici un caz doar o minină diferenţă valorică dintre rug­byul celor două ţări, cum s-ar putea crede la prima vedere. Condiţiile total neprielnice pentru rugby — ploaie, frig, arbitraj ce a permis jocul ob­­strucţionist, distructiv, prac­ticat cu preferinţă de adver­­­­sării noştri — iată adevăra­tele cauze ale scorului strîns înregistrat în această partidă, în care problema învingăto­rului nu a fost niciodată pusă la îndoială. In cel de-al doilea meci, susţinut la Düsseldorf de na­ţionala noastră in compania unei selecţionate militare bri­tanice, rugbyul şi-a făcut In permanenţă simţită prezenţa, atît în timp cit şi în spaţiu. Intr-adevăr, din primul şi pînă în ultimul minut de joc, de la un but la altul, acţiu­nile ofensive au fost prefe­rate de către ambele echipe celor distructive, generîndu-se astfel adevăratul rugby, care a satisfăcut deopotrivă spec­tatorii şi jucătorii. Scorul înregistrat (31—3), favorabil rugbyştilor noştri la o dife­renţă categorică, vine să se adauge argumentelor ce justi­ficau acel 6—3 realizat în faţa rugbyştilor vest-germani. Aceasta pentru că aceeaşi se­lecţionată militară britanică învinsese cu numai două spj­­tămîni înainte reprezentativa Cehoslovaciei cu 149 6, aceas­ta din urmă autoare a unei surprinzătoare victorii in de­plasare asupra „XV“-lui R. F. a Germaniei. Deci, contactul „indirect" cu rugbyul insular a consti­tuit pentru noi un succes, dar poate și o recomandare pen­tru un viitor mai bogat in astfel de întilniri. Paul CIOBĂNEL Campionatul naţional de şah PLUTONUL FRUNTAŞ SE MĂREŞTE... Lupta pentru primele locuri în campionatul naţional se complică cu fiecare rundă. In absenţa unui jucător de supra­­clasă, care sa marcheze o su­perioritate netă asupra celor­lalţi, un grup de jucători se străduiesc să se distanţeze de pluton, urmând ca lupta pentru titlu să se desfăşoare între ei, la sprintul final. Deocamdată, marcind a patra victorie con­secutivă, în runda a 8-a, Iu­­liu Szabó a trecut în fruntea clasamentului, cu scorul exce­lent de 6 puncte (75%). Adver­sarul său, Dan Bondoc, a în­cercat să amelioreze varianta jucată în runda precedentă in partida Georgescu — Szabó. Este adevărat că el a obţinut un joc mai bun decit Georges­cu, dar in mijlocul partidei s-a încurcat şi pînă la urmă a pierdut. Imediat in apropierea lide­rului se menţine Teodor Ghi­­ţescu (la jumătate de punct) Victor Ciocăltea (la un punct) şi Florin Gheorghiu, care are posibilitatea de a-1 ajunge pe Szabó, avînd 2 partide între­rupte şi o aminată. în plutonul fruntaş a intrat şi Gh. Mititelu, în urma unei victorii la Fischer. Acesta din urmă n-a jucat bine deschide­rea (cu albele) 1. f4 c5 2. Cf3 Cf6 3. c3 g6 4. b3 Ng7 5. Nb2 Cc6 6. Nb5 0—0 7. 0—0 d6 8. h3 Nd7 9. DelaG 10. Ne2 b5 11. Dhî e6 12. Del (E greu de în­țeles această excursie a Da­mei albe Ta h4 și înapoi) 12..." De7 13. De3 e5 14. f­ e5d:c5 15. e4Ch5 16. Cc3Cf4 17. Ndl (De ce ? în nici un caz negrul n-ar fi schimbat calul său excelent pentru nebunul pasiv de la e2) 17.. . NcG 18. a4b4 19. Cbl gă 20. Cbd2Cd4 21. N:db­:d4 22. Dg3fG 23-Rhl RhS (Negrul a obţinut un avantaj poziţional evident care-i permite să orga­nizeze un puternic atac la rege) 24. Cc4Tad8 25. Cfd2 Tg8 26. Ng4h5 27. N­e6D­eG 28. Cf3 Nh6 29. Cg1 Td7 30. De1 (Dama albă are, în această partidă, o predilecție pentru cimpul ei) 30.. . h4 31. g4 h:g3 32. D­g3g4 33. h4 Cb5 (Mai simplu era Th7 urmat de Ng5) 34. Dg2 Nf4 35. Ce2 şi Fischer a cedat. In­tr-adevăr, poziția albului nu poate rezista multă vreme. După un început slab, Tra­ian Stanciu pare a se fi „tre­zit”. După ce le-a „ciupit“ co­legilor săi de club, Ciocăltea şi Ghiţescu cite o remiză, el a cîştigat o partidă in vechiul său stil întreprinzător, la Grün­berg. Iată cum a decurs jo­cul : Stanciu — Grünberg (Apă­rarea Alehin) — 1. e4 Cf6 2. e5 Cd5 3. c4 Cb6 4. c5 Cd5 (Păre­rea teoreticienilor nu este prea bună despre acest sistem de combatere a apărării Alehin. În practică însă, el dă rezul­tate bune) 5. Cc3 e6 6. d4 !? (Continuarea cea mai bună este aci 6. Nc4) 6... C:c3 7. b:c3d6i? (Aşa se intîmplă cînd nu cu­noşti bine o deschidere. Cu 7.. . b6 ! negrul obţine un joc foarte bun) 8. c:d6c:d6 9. f4 d:e5 10. f :e5 Dh4+ (Avînd in vedere continuarea, era mai bine pentru negru să se abţi­nă de la acest şah) 11. g3 De4+ 12. R12 ! (Vezi diagrama. Re­plica aceasta, probabil, n-a fost prevăzută de Grünberg. Luarea turnului din hl este legată de mari primejdii, deoa­rece dama neagră este izola­tă şi ameninţată să fie captu­rată. După ce a îintărit Înde­lung consecinţele luării la el, Grünberg a renunţat, ceea ce implică recunoaşterea faptului că cele două şahturi ale damei au fost cel puţin inutile...­ 12.. . 16 !? (Această atacare a centrului înainte de a termina dezvoltarea este prematură) 13. Cf3 Cc6 14. Nd3 Dd5 15. Tel Ne7 16. c4 Da5 17. d5 (Acum atacul­ infărttefiei albe în cen­tru decide repede partida) 17.. . e:d5 18. e:fGg:f6 19­. e:d5 Ce5 (Altfel, cîștigă dS) 20. C:e5 f:e5 -21. Dh5-i- Rd8 22. D­e5 DbG-l- 23. Rg2 şi Negrul a ce­dat­ la 23... Te8 urmează 24 Ng5 ! O altă victorie rapidă, cu ajutorul căreia se apropie de plutonul fruntaş, a obţinut şi Şerban Neamţu (cu negrele) la dr. Traianescu. Acesta din ur­mă a întîrziat cu efectuarea rocadei şi a fost surprins de o serie de complicații tactice care s-au soldat cu pierderi materiale. Partida a decurs astfel : 1. c4 c5 2. Cc3 gG 3. g3 Ng7 4. Ng2 Cc6 5. d3 e6 6. e4 Cge7 7. Cge2 d6 (Albul a adop­tat cunoscutul sisitem al lui Botvinnik) 8. Ng5 (O mutare inexactă. De obicei se joacă 0—0 urmat de a3) 8... hG 9. Ne3 Cd4 10. Cf4 !? Tb8 11. Cce2 (în locul acestei manevre a cailor era indicat 0—0 și a4) 11.. . C:e2 12. D:e2b5 (Este clar că inițiativa a trecut la negru) 13. c:b5T:b5 14. d4 Da5+ 15. Nd2Db6 16. d:c5d:c5 17. Nc3N:c3 18. b:c3Na6! (Mult mai tare decit 18... Tb1+ 19. Rd2 !) 19. 0—0 (Prea tîrziu) 19.. . Tb2 20. De3 N:fl și Ne­grul a cîștigat peste cîteva mutări. S. SAMARIAN MULTE DEMERSURI ŞI NICI UN REZULTAT Locomotiva Ploieşti se numără printre cele mai mari asociaţii sportive din judeţul Prahova şi chiar din ţară. Reprezentanţii sportivi ai feroviarilor ploieşteni participă cu succes la numeroase concursuri, începînd cu întreceri la nivel de municipiu şi termi­­nind cu campionate divizionare. Echipa de rugby ocupă în pre­zent locul 3 ln „B", iar şahiştii s-au calificat în optimile de fi­nală ale campionatului naţional. Motocicliştii, antrenaţi de Ion ştefan, reprezintă cu cinste cu­lorile asociaţiei în fazele supe­rioare ale marilor competiţii de motocros şi viteză, Florian Şte­fan deţinlnd chiar titlul de cam­pion pe anul 1969, la Clasa 175 cmc. Jucătorii şi jucătoarele de popice, tenis de masă, volei şi handbal sunt angrenaţi In cam­pionatele judeţene, iar forma­ţia de fotbal e lideră In cam­pionatul orăşenesc. Regularitatea concursurilor men­ţionate impune sportivilor fe­roviari un program de pregătire continuu şi metodic, cu un vo­lum de muncă corespunzător ce­rinţelor. Presupunem, de aceea, NOTĂ că asociaţia Locomotiva Ploieşti dispune de o bază materială co­respunzătoare, care să ofere ce­lor 6 000 de membri ai săi posi­bilitatea de a practica sporturi­le preferate. Dar, realitatea e cu totul alta. — Cîndva am avut patru com­plexe sportive, compuse din te­renuri de fotbal, baschet, velei, arenă de popice, toate cu grup social și sanitar — ne-a mărturi­sit Dumitru Teodorescu, secre­tarul asociaţiei, în locul lor au apărut blocuri de locuinţe, ceea ce nu-i rău, dar pentru sport astăzi nu mai avem nimic.­­ Dar, Hotărtrea Consiliului de Miniştri precizează că dezafecta­rea unui teren de sport se face în momentul cind se redă pro­prietarului altul la fel. — Da, după o lungă aşteptare şi după multe memorii la­ foru­rile superioare ni s-au dat două terenuri virane, In afara oraşu­lui, exact in partea opusă uni­tăţilor noastre de producţie. In­­chipuiţi-vă, cită oboseală, cit timp trebuie să piardă cel ce doreşte să facă sport pentru a merge la antrenamente. — Şi cum aţi rezolvat totuşi problema pregătirilor ? — Plătim chirie. De exemplu, 16,33 lei pentru fiecare oră de antrenament pe terenul de fotbal al Rafinăriei 9 Mai. In total, cheltuim cam vreo 11 000 lei pe an cu contractele de închiriere. — Ni se pare destul de cos­tisitor pentru puterea unei aso­ciaţii, care trebuie să asigure şi material sportiv, echipament e­­chipelor prezente în campionate sau in alte concursuri. De unde procuraţi, totuşi, fondurile ne­cesare ? — Ne gospodărim numai din resurse proprii, adică din cota dată de sindicat şi din cotizaţiile membrilor noştri. Intr-adevăr, facem faţă cu greu situaţiei. Pen­tru a scăpa de povara chiriei, am solicitat ajutorul organelor spor­tive locale, în sensul ca una din bazele asociaţiei Rafinorul, cu o mai mică rază de activitate, să ni se dea în custodie pe termen limitat. Ceream complexul de la Rafinăria 9 Mai, care se află Intr-o stare proastă. De altfel, din cauza denivelărilor de Ia te­renul de fotbal sîntem nevoiţi sâ reparăm săptămtnal ghetele ju­cătorilor. Terenul ne avantajează insă pentru că se află în apro­piere. Dacă ni s-ar fi aprobat cererea, l-am fi reamenajat, am fi reparat duşurile, am fi tencuit şi văruit vestiarele. Am bătut pe la toate uşile, dar nicăieri nu am găsit înţelegere. Secretarul asociaţiei ne-a vor­bit apoi despre demersurile pe care le-a făcut pe lingă conducerea ra­finăriei din Ploieşti, despre dru­murile zilnice la Consiliul Jude­ţean şi municipal pentru edu­caţie fizică şi sport, la Consiliul sindical şi la alte organe locale, după care s-a ales doar cu... pingelele rupte. Prin urmare, multe demersuri şi nici un re­zultat. Păcat că nimeni nu se gândeşte la nevoile sportivilor fe­roviari din Ploieşti. Mai ales că e vorba de o asociaţie atlt de mare. Tr. IOANIŢESCU Florian Ştefan, campion de viteză pe anul 1969 la clasa 175 cmc.I ■ Joi şi vineri, formaţiile par­ticipante In campionatul divi­ziei A s-au întrecut in cadrul etapei a Vl-a a competiţiei, intrecerile s-au soldat cu două surprize de proporţii : 1. Ju­nioara Ildi.ro Jijic, de la C.S.M. Reşiţa, a obţinut un punctaj... astronomic (la pro­ba de 100 lovituri mixte) : 525 p.d., ceea ce depăşeşte cu 42 de „beţe” recordul oficial al senioarelor ; 2. Echipa Voinţa Tg. Mureş a învins la Bucu­reşti formaţia campioană­­O Laromet. Iată amănunte des­pre desfăşurarea partidelor : FEMININ Rapid Bucureşti — Gloria Bucureşti 2498—2447 p.d. Rapi­­distele, în formă bună, au ciş­­tigat partida in faţa unei echi­pe care a avut în Florica Ne­­guţoiu Cea mai bună jucătoare a reuniunii (467 p.d.). De la învingătoare, toate concuren­tele au obţinut punctaje de peste 400 p.d. Excepţional au tras Elena Cernat (439) şi Tin­ca Balaban (426). (P. PEANA — corespondent) C.S.M. Reşiţa — Voinţa Con­stanţa 2543—2197 p.d. Jucă­toarele de la C.S.M. Reşiţa s-au întrecut pe sine, invin­­gînd formaţia constănţeană la o diferenţă netă. Junioara N­­­dico Jijic (21 de ani) a evo­luat excelent, doborînd 525 de popice, depăşind astfel substan­ţial recordul oficial care este de 483 p.d. O altă jucătoare de la Reşiţa care a obţinut un punctaj superior a fost Maria Stanca — 451 p.d. De la Voin­ţa, cele mai multe puncte le-a realizat Ecaterina Antonovici - 397. (I. PLAVIŢU - cores­pondent) Laromet Bucureşti — Voinţa Tg. Mureş 2386—2402 p.d. Ele­na Trandafir (L) jucind cu Margareta Szemanyi (V) a pier­dut la o diferenţă de 38 de „beţe“, ceea ce a uşurat mu­­reşencelor obţinerea victoriei. Cele mai bune rezultate le-au obţinut : Szemanyi 448, Damo 435, Folovi 403, de la Voinţa, respectiv, Andrei 417 şi Tran­dafir 410. Voinţa Cluj — U.T. Arad 2374—2325 p.d. Cele mai pre­cise jucătoare: Kelemen — 428, Racz 402 (V), Antal 432 şi Babutiu I 396 (U.T.A.) (A. PALADE — coresp.) Petrolul Ploieşti — Metrom Braşov 2337—2103 p.d. Elevele instructorului A. Szedlacsek au avut o misiune uşoară in com­pania braşovencelor. Cu cîteva elemente tinere, de perspectivă (Helga Marzele, Elena Băncila) in­formaţie, Metrom n-a putut face faţă rutinei ploieştence­­lor care se prezintă tot mai bine de la o etapă la alta. S-au remarcat: Elena Nico­­lescu (413), Polixenia Gavrilă (409) şi mezina echipei ploieş­­tene Anica Dobre (391). (TR. I.) Voinţa Bucureşti — Hidro­mecanica Braşov 2525 — 2412 p.d. Partidă interesantă, deşi Voinţa a cîştigat la un scor destul de concludent. Cele mai bune jucătoare au fost : Cor­nelia Moldoveanu — 447 p.d., Cornelia Grecescu — 436 p.d., Crista Szocs — 434 p.d. de la Voinţa, respectiv, Ilse Schmidt — 432 p.d. MASCULIN Rafinăria Teleajen — Petro­lul Ploieşti 5099—5180 p.d. A fost un meci de mare luptă, spectaculos, cu răsturnări de scor. Primele schimburi ale antrenorului I. Dinescu (Rafi­năria) l-au depăşit pe cam­pioni, care erau conduşi, după patru perechi, cu 106 p.d. în mare vervă de joc, C. Vină­­toru (935) şi V. Nicolescu (896) au refăcut handicapul, ciştigind partida. De la Învinşi, cel mai bun a fost Gh. Silvestru (927). Voinţa Bucureşti — Olimpia Reşiţa 5150—5363 p.d. Oaspeţii, cu Micoroiu (936) şi Kridor (926) în mare formă, au cîşti­gat cu uşurinţă. De la Voinţa s-a remarcat doar Voicu — 898 p.d. (O. GUŢU — coresp.) C.F.R. TIMIŞOARA — FLA­­CARA CIMPINA 4809 - 4947 p.d. Doar un singur jucător ceferist a reuşit să-şi învingă adversarul : Groza — Vartic 773—767. Performerul reuniu­nii : P. Purje (F) notat pe foile de arbitraj cu 922 p.d. (A. PETRE — coresp.) Rapid București — Gaz me­tan Mediaș 5355 — 5181 p.d. Bucureștenii au întrecut co­mod pe medieșeni, care au a­­vut un singur jucător valoros : E. Kiss — 940 p.d. De la Ra­pid s-au remarcat, în mod deosebit, Vrînceanu (901), Ivan­­ciu (920) şi Măntoiu (921). (T. NASTASE — coresp.) Voinţa Tg. Mureş — Con­structorul Bucureşti 5285—5043 p.d. Voinţa Cluj - C.S.M. Reşiţa 4926—5754 p.d. Azi şi mline are loc etapa S .vil­a. IN DIVIZIA A O ETAPĂ CU SURPRIZE DE PROPORŢII AZI BASCHET : Sala Giu­­lești, de la ora 16.30 : Politehnica II — Rapid II (f B), Politehnica — A.S. Cluj (f A), Rapid — Progresul (f A) , sala Dinamo, de la ora 16.30 : Universitatea — Rapid Buzău (m B), Academia Militară — Progresul (m B), I.E.F.S. II — Arhitectura (f B). VOLEI: Sala Pro­gresul, de la ora 16 : Spartac — U.T.A. şi Viitorul — Flacăra ro­şie (f B). POPICE: Arena Glo­ria (clubul uzinelor „Republica“), de la ora 16: Gloria — Voinţa Bucureşti (f. A). GIMNASTICĂ: Sala Floreasca, de la ora 17 : ROMÂNIA — EL­VEŢIA (I). MINNE RUGBY: Teren Gri­­viţa Roşie (Parcul Co­pilului), de la ora 14:30: ROMANIA — CEHO­SLOVACIA, in „Cupa Naţiunilor" F.I.R.A, JUDO : Sala Floreas­ca, de la ora 16 : Cam­pionatul naţional (eta­pa de zonă). POPICE: Arena Con­structorul, de la ora 8 : Constructorul — Ra­pid Bucureşti (m A). BASCHET: Sala Flo­reasca, de la ora 8: I.E.F.S. II — Construc­torul Iaşi (m B), I.E.F.S. — Crişul Oradea (f A), Dinamo—Rapid (mA), Steaua — Politehnica Galaţi (m A). VOLEI: Sala Pro­gresul, de la ora 8.30 : Progresul -1 Penicilina Iaşi (f A), Progresul — Unirea Tricolor Brăila (m A), Sc. sp. nr. 2 — Petrolul Ploieşti (m J) , sala Giuleşti, de la ora 8.30 : Universitatea — Vagonul Ploieşti (m B), Rapid — Politehnica Galaţi (m A), Rapid — Voinţa M. Ciuc (f A) ; sala Dinamo, de la ora 8.30: Dinamo — Cea­hlăul P. Neamţ şi Me­dicina — I.E.F.S. (f A) ; sala Constructorul, de la ora 9 : Şc. sp. nr. 3 — Steaua (m J), Con­structorul — Sănătatea Tirgovişte şi Universi­tatea — Progresul Rm. Sărat (1 B). FOTBAL: Stadionul Dinamo, ora 12,15 : Di­namo — C.F.R. Cluj (tineret-rezerve), ora 14: Dinamo — C.F.R. Cluj (divizia A); Stadionul Politehnica, ora 11 : Sportul studenţesc — Progresul Brăila (divi­zia B); Stadionul Pro­gresul, ora 11 : Progre­sul — Dunărea Giur­giu (divizia B); Teren Electronica, ora 11 : Electronica Obor — Pe­trolul Berea (divizia C); Teren Gloria, ora 11: Maşini unelte — Unirea Mînăstirea (di­vizia C) ; Teren Laro­­met, ora 11 : Laromet — Electrica Constanţa (divizia C); Teren T.U.G., ora 11: T.U.G. — Progresul Balş (di­vizia C) a Teren Auto­buzul, ora 11: Flacăra roşie — Prahova Plo­ieşti (divizia C). MV. 733 (6167) PREZENTAT TNTR-O FRUMOASA CASETA DIN PLACAJ FURNIRUIT ȘI LUSTRUIT, RADIORECEPTO­RUL SELECT ESTE UN APARAT CU 4 LUNGIMI DE UNDA. SE ALIMENTEAZĂ LA REȚEAUA CU TENSIUNILE DE 120 SAU 220 VOLȚI. PREȚUL LEI 1­200. SE VINDE ȘI CU FLATA TN 10—18 RATE LUNARE. (2970) 5EÎRT168

Next