Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)
1969-12-05 / nr. 746
I- 82-8 STOP“ - ARBITRILOR TARA CARNET activitatea lor zilnică, snorii de box din multe re ale ţării se bucură de finul entuziast al unor aşi activişti obşteşti, care leg să ajute sportul cu ruşi cheltuind în aceste energii şi timp liber, cunoscut mulţi asemeoameni, propagandişti înălaţi ai boxului în judeţe municipii. Printre ei i-aş a la loc de frunte pe dr. Tonitza, I. Cetăţeanu, Mculescu, N. Popescu (Craii, I. Dulău, Z. Ferber, I. Andreanu (Cluj), L. Krau- I. Ilievici (Timişoara), Alt, C. Tudose, (Constanţa), Mihelfi (Oradea), I. Ştefan lati), M. Stănescu, D Dilescu (Buc.). Aportul lor impulsionarea activităţii silistice se face simţit din i, în aceste localităţi boxul ,igînd mereu teren. Din toate, în alte oraşe (Piteşti, rău, Buzău, Tulcea, Botoşi) unde sportul cu mănuşi parcă să-şi „facă loc“ princelelalte discipline spore, comisiile de box fie că -şi trăiesc viaţa, fie că, pur simplu, nu există. Aci se servă şi o acută lipsă deciali. Numai aşa se explide ce meciurile disputat, aceste oraşe sunt arbitrate judecate de... antrenori, insectori şi chiar de persoane ce n-au nici o tangenţă cu axul. Folosirea unor astfel de „oficiali“ (evident, incompetenţi) a devenit, se pare, în ultima vreme, o practică, ei fiind trimişi chiar peste hotare, în locul unor arbitri calificaţi. Formaţia Metalul Bucureşti — de pildă — a susţinut un turneu în R. D. Germană, luînd ca „arbitru“ pe antrenorul Dinu Eugen, deşi în Capitală activează numeroşi arbitri tineri competenţi. Echipa judeţului Argeş a folosit, în turneul efectuat în Bulgaria, un arbitru improvizat pe boxerul Ivan ! Şi antrenorii T. Niculescu, C. Dumitrescu, I. Sandu s-au deplasat peste graniţă ca... arbitri ! Asemenea exemple se mai pot da, dar considerăm că cele de mai sus sunt suficiente. In calitatea mea de arbitru-judecator, de activist obștesc al boxului, cred că am dreptul să solicit forului de specialitate să curme asemenea practici. Comisiile județene de arbitri se străduiesc să formeze şi să promoveze oficiali tineri, bine pregătiţi, în dorinţa de a sprijini dezvoltarea boxului nostru. A-i ţine departe de ring, şi a folosi ca arbitri oameni care de fapt nu au această Calitate consider că se face un deserviciu sportului cu mănuşi. Petre EPUREANU arbitru internaţional II IA „MARATON“, LA „DIMIFOND“... PUGILISTIC!». Privind programul gereral de desfăşurare a ultimelor trei ediţii ale J.O. se constată că juxul este unul din puţinele iporturi care haşurează în inregime spaţiul dintre prima îi ultima zi a întrecerilor. In plus, în majoritatea zilelor se desfăşoară cite două reuniuni şi — în cadrul acestora — de multe ori, cite 14—16 meciuri. Un calcul simplu ne demonstrează că, în actualele condiţii de participare şi desfăşurare a turneelor olimpice de box, lucrurile nu pot fi rezolvate altfel . 312 boxeri participanţi (cîţi au fost la Mexico, de exemplu), reprezintă 301 meciuri. Cum 11 din acestea sunt finalele (care necesită o zi de desfăşurare şi o zi — precedentă — liberă), iar festivităţile de deschidere ale J.O. ocupă încă două zile, înseamnă că pentru restul de 290 de meciuri rămîn la dispoziţie 11 zile, respectiv 26— 27 meciuri pe zi. Dar, în turneele olimpice de box sunt necesare, de asemenea, o serie de activități care, ca timp, ar reprezenta o a treia reuniune zilnică : vizita medicală și cântarul oficial înaintea fiecărei gale, tragerea la sorți, întocmirea programelor zilnice, programarea arbitrilor-judecători pe meciuri şi multe altele. Toate acestea, care justifică din plin denumirea de „maraton“ atribuită turneelor olimpice de box, conduc la o astfel de activitate în perioada respectivă incit şi „armata“ de oficiali care o asigură apare, în final, complet... epuizată ! Faptul, în sine, prezintă mai puţină importanţă, dar dacă ne gîndim că această „stare“ îşi reflectă consecinţele in desfăşurarea competiţiei (pentru arbitri, în deciziile pe care le dau), trebuie să recunoaştem că se impune o reglementare, CU atît mai mult cu cit elementul care generează situaţia (numărul boxerilor) creşte continuu. Păstrarea nealterată a spiritului Olimpic, potrivit căruia dreptul de participare la Jocuri nu poate fi îngrădit, elimină de la bun început ideea că problema numărului mare de boxeri poate fi rezolvată prin anumite soluţii... teoretice. Potrivit regulamentului în vigoare, boxul amator are 11 categorii de greutate şi dacă fiecare naţiune participantă la J.O. ar dori să-şi înscrie reprezentanţii la toate aceste categorii, nimeni nu-i poate contesta dreptul de a o face. Desigur, această perspectivă se află undeva, departe, dar A.I.B.A. şi toţi iubitorii boxului şi-o doresc, fiindcă a fi cit mai în apropierea ei înseamnă a culege roade ale neobositei munci de popularizare a pugilismului. Speranţele ne sînt Îndreptăţite azi, cînd constatăm că faţă de „Melbourne 1956”, „Mexico 1968*’ a marcat dublarea numărului de boxeri participanţi, dar şi temerea îşi are justificare atîta timp cit arbitrul îşi face simţită prezenţa în anumite „propuneri“ privind soluţionarea acutei probleme la care ne referim. Că este necesar ca „maratonul“ pugilistic al turneelor olimpice să se transforme, cel mult, într-un „demifond“, toată lumea este de acord, dar ca acest lucru să fie realizat prin măsuri ca, de exemplu, ierarhizarea pugiliştilor (implicit dreptul de participare la J.O.) în funcţie de rezultatele anterioare, fixarea unui anumit număr de boxeri pentru fiecare continent sau alt gen de zonă geografică nu poate fi acceptat. O astfel de măsură suntem convinşi că ar fi frustrat şansa participăriila Mexico a unor boxeri ca englezul Finnegan sau venezueleanul Rodriguez, care din „iluştri“ necunoscuţi au devenit, prin luptă dreaptă, purtători ai laurilor de învingători. Singura — şi cea mai indicată — soluţie rămîne, după părerea noastră, aceea a împărţirii în două faze a turneului olimpic de box : una, preliminară-eliminatorie şi alta, finală, aceasta din urmă încadrată în programul propriuzis al J.O. Părerea nu ne aparţine in exclusivitate, ea fiind împărtăşită de mulţi specialişti. Ceea ce se cere analizat, insă, pentru a se putea ajunge la o formulă acceptabilă din toate punctele de vedere, ar fi cum, unde şi cînd să se desfăşoare prima fază. Aceste lucruri conturate şi — eventual — experimentate într-o competiţie-test organizată de A.I.B.A. ar conduce la precizări şi — în final — la adoptarea celei mai corespunzătoare hotărîri. ing. Constantin CHIRIAC sporttl/i AZI ÎNCEPE „CUPA ORAŞULUI BUCUREŞTI“ • Cele şase piste ale arenei Voinţa din Capitală vor găzdui, începînd de azi dupăamiază şi pină duminică, întrecerile celei de-a IlI-a ediţii a turneului internaţional de popice dotat cu „CUPA ORAŞULUI BUCUREŞTI“. Competiţia va oferi iubitorilor sportului popicelor o întrecere interesantă, cu rezultate valoroase, întrucît la start vor fi prezenţi sportivi cu o impresionantă carte de vizită, actuali şi foşti campioni mondiali, performeri de înaltă clasă. Dintre concurenţii oaspeţi se remarcă In primul rînd cuplul cehoslovac M. Kocsarek şi Vlasta Sindlerova, primul, vicecampion al lumii şi cel mai bun jucător al Cehoslovaciei, iar Sindlerova a deţinut titlul suprem între anii 1962—1964. Perechea din R.D.G. care participă la „Cupa oraşului Bucureşti" este compusă din W. Hollowa — component al echipei campioane mondiale pe 1968, şi Brigitte Uhle, campioana R. D. Germane pe acest an. In fine, ultima pereche a oaspeţilor este compusă din Borbala Fenyohazi şi I. Tosl, componenţi ai puternicei reprezentative a Ungariei. • Dintre sportivii români care vor evolua în aceste zile pe Voinţa amintim, în primul rînd, pe membrii loturilor care nu pregăteau pentru mondialele de anul viitor, ca de exemplu, Elena Trandafir, Margareta Szemanyi (campioana pe acest an), Cornelia Moldoveanu, Crista Szoca, Ildico Jijic, Elena Cernat, Ana Marco şi Voichiţa Babuţiu — la senioare — majoritatea lor făcînd parte din echipa campioană a lumii, 1. Micoroiu, P. Pare (campion la simplu şi perechi pe 1969), C. Vînătoru, fl. Dumitru, Gh. Silvestru, I. Băiaş şi C. Voicu — la seniori. Pe lingă probele clasice — senioare (individual, 100 lovituri mixte) şi seniori (individual, 200 lovituri mixte) — vor avea loc şi probe de perechi combinate (bărbaţifemei), juniori şi veterani (la ultimele două probe se vor întrece numai concurenţii români). La veterani vor concura cei mai buni popicari ai anilor 1952—1960, care au făcut parte din echipele reprezentative, dar dintre care unii mai activează şi azi şi chiar informaţii de divizia A, ca de exemplu, Florica Lăpuşan (Rapid Bucureşti), Margareta Kelemen (Voinţa Cluj), I. Dinescu (Rafinăria Teleajen) şi alţii. Programul întrecerilor: vineri, de la ora 10, juniori, simpata, de la ora 8,30 şi 16, junioare, senioare, seniori şi veterani, duminică, de la ora 8,30, proba de perechi. Cîştigătorii ediţiei 1968 a „Cupei oraşului Bucureşti“ : senioare — Florica Neguţoiu (436 p.d.), seniori — P. Purje (986 p.d.) , perechi — L. Eberhard (992 p.d.) și Astrid Wloka (416 p.d.) R. D. Germană. PESTE BLOCAJ STATISTICĂ Etapele de campionat care au trecut fie-au permis să facem un inventar-tip al celor aflaţi sâmbătă şi duminică în sălile din Bucureşti in care se joacă volei : 1. Jucători care joacă sau care urmează să joace , cei care și-au terminat meciurile, pleacă la treaba lor. 2. Arbitri (cointeresaţi prin barem). 3. Rude ale jucătorilor (in general, rude apropiate). 4. Prieteni ai (prietene ale) jucătorilor (în general, prieteni de nădejde). 5. Persoane care au intrat să se încălzească. 6. Activişti federali (ici-colo, ca să vadă lumea că se preocupă). 7. Persoane a căror prezenţă nu poate fi explicată prin motivele citate la punctele 1—6 (foarte puţine). Notă : intre primele două categorii şi celelalte există deosebirea importantă că, in timp ce jucătorii şi arbitrii trebuie să acorde o oarecare atenţie meciurilor, ceilalţi sunt liberi să discute serialele de la televiziune sau să plece. Aceasta ar fi forma cea mai puţin tristă de a spune un adevăr trist: publicul nu mai este interesat de volei. Şi, de fapt, de ce ar fi ? Ce ar putea să vadă publicul la un meci de volei ? Am încercat să dăm un răspuns exact întrebării asistind la un meci — între două echipe dirt prima divizie, presupuse a fi atins un nivel cit decit reprezentativ pentru voleiul nostru actual — cu carnetul și creionul în mină. Am notat (in cinci seturi) 36 de atacuri greșite (in fileu sau în afara terenului), 29 de blocaje executate defectuos, 15 preluări de serviciu greşite, doar 9 execuţii de dublaj în atac şi apărare. Toate astea la pasiv. La activ,adică in ce priveşte executarea corectă a unor procedee spectaculoase (şi eficace), am notat : 5 pase din săritură la fileu (4 executate de acelaşi jucător), 10 lovituri de atac executate din a doua pasă, 6 plonjoane în linia a doua şi 9 preluări din serviciu cu ambele mîini „de sus“ (8 executate de acelaşi jucător). Tactica de joc adoptată : „Pe ei, ş-acasâ !“ Statistica de mai sus a fost efectuată la meciul Progresul Bucureşti — Unirea Tricolor Brăila şi cităm şi numele jucătorului pe care această statistică îl avantajează : Petre Păunoiu. In afara lui, insă, cifrele acestea nu pot bucura pe nimeni. Cu atît mai mult cu cit nu este vorba despre un accident, ci despre un spectacol sportiv căruia ii corespunde în voleiul actual valoarea medie. (E drept, nu am analizat un meci al echipelor fruntaşe, dar nici nu am încărcat să întocmim statistica greşelilor — pentru care n-am fi avut poate suficient timp la un meci din campionatul feminin). Dacă intenţiile celor care realizează acest spectacol sportiv ar fi umoristice, s-ar aduna mulţi amatori de distracţie. Dar bieţii oameni fac totul cu seriozitate şi atunci iţi piere orice urmă de zîmbet Preocupă oare această scădere a nivelului tehnic pe cineva ? Deocamdată, nimic nu ne permite să răspundem afirmativ. Este urmărit procesul de instruire exercitat de antrenori ? In provincie, putem spune cu certitudine că, in majoritatea centrelor, nu se asigură o verificare a metodelor de antrenament. Şi, cită vreme situaţia actuală se menţine, ar fi naiv acela care s-ar mai mira de ce publicul ocoleşte meciurile de volei. Marcel RUSESCU In faţa fileului REZULTATE DIN DIVIZIA B MASCULIN : Politehnica Braşov — C.F.R. Cluj 3—2, Electroputere Craiova — Universitatea Bucureşti 3—2, Universitatea Timişoara — A.S.A. Sibiu 3—1, Viitorul Savineşti — Politehnica Iaşi 2—3, Metalul Hunedoara — Voinţa Baia Mare 3—0, I.E.F.S. — Vagonul Ploieşti 3—1, Medicina Bucureşti — Farul Constanţa 3—2, Silvania ş. Silvaniei — Voinţa Arad 2—3, Electra — Ştiinţa Petroşani 3—0, Aurora Bucureşti — Constructorul Suceava 3—0, C.F.R. Timişoara — Alumina Oradea 3—2. FEMININ : Universitatea Iaşi — Universitatea Craiova 1—3, Sănătatea Tîrgovişte — Universitatea Bucureşti 3—1, Sănătatea Arad — Voinţa Zalău 3—0, U.T.A. — Voinţa Braşov 3—0, Voinţa Constanţa — Flacăra roşie Bucureşti 3—1, Politehnica Galaţi — Constructorul Bucureşti 3—2, Voinţa Sibiu — Medicina Cluj 2—3, Medicina Tg. Mureş — Corvinul Deva 2—3. CLASAMENTE, DIVIZIA A FEMININ 1. Dinamo 2. Rapid 3. Penicilina 4. Univ. Tim. 5. Medicina 6. I.E.F.S. 7. Farul 8. Ceahlăul 9. C.S.M. 10. C.P.B. 11. Progresul 12. Voința 7 7 0 21: 2 14 7 6 1 19: 3 13 7 6 1 19: 3 13 7 5 2 17:10 12 752 15îl 12 8 4 4 131 12 12 743 13:12 11 7 2 5 11:16 9 7 2 5 9:16 9 7 1 6 7:18 8 7 1 6 3:18 8 8 0 8 0:24 8 MASCULIN 1. Steaua I 8 0 24: 4 ÎS 2. Politehnica Ol. 8 : 1 22: 4 ÎS 3. Dinamo 7 7 0 21: 3 14 4. Rapid S 0 21: 7 14 5. Viitorul 8 6 2 20:10 14 6. Unirea Tricolor 8 4 4 14:15 12 7. Minerul 8 3 5 10:16 11 8. Tractorul 8 2 6 11 :22 10 9. Petrolul 8 2 8 7:20 10 10. POIit. Tim. 8 1 7 10:23 9 11. Universitatea 8 t 7 8:23 9 12. Progresul 7 0 7 7:21 7 O NOUĂ ARENĂ DE POPICE Recent, în comuna Gugeşti, judeţul Vrancea — prin grija asociaţiei sportive „Foresta“ — a fost inaugurată o arenă de popice acoperită, cu două piste. Cu această ocazie, Biroul executiv al consiliului judeţean al sindicatelor, în colaborare cu C.J.E.F.S.Vrancea a organizat în comună o duminică sportivă în cadrul etapei „Cupa forestierului“, ediţia I 1969. S-au desfăşurat întreceri de popice, şah, tenis de masă, fotbal. Echipelor care s-au clasat pe locurile I li s-a acordat „Cupa forestierului“. CLUBUL STEAUA ORGANIZEAZĂ: CONCURSURI DE SELECŢIE LA CICLISM ŞI CAIAC-CANOE Continulndu-şi tradiţia, iMUU de ciclism şi caiac-canoe ele clubului sportiv Steaua organizează, incepind din această saptămină, concursuri de selecţie. La ciclism, Întrecerile au loc marţea şi Joia (orele 9—11 şi 15—17), iar la caiac-canoe miercurea şi vinerea (orele 9—11 şi 18—18), sunt admişi copiii născuţi in anii 1954-1955 (la ciclism) şi 1951-1955 (la caiac-canoe). Pretentarea sa face la clubul sportiv Steaua din Calea Plevnei 114. Pentru instruirea tinerilor selecţionaţi in secţiile clubului au fost desemnaţi antrenori cu calificare superioară, foşti sportivi. Aşadar, copii care aţi îndrăgit ciclismul, caiacul sau canoea sunteţi aşteptaţi ! A CRESCUT NIVELUL FINALEI SAU A REGRESAT FLORIN GHEORGHIU? Al 33-lea campionat de şah al României s-a încheiat, după cum se știe, printr-un „dead-heat“ între Victor Ciocâltea şi Iuliu Szabó, la capătul unei întreceri din care n-au lipsit momentele de suspense. Ei sunt învingătorii, pe merit, ai unui campionat la care, pentru prima dată în Ultimii ani, au luat parte toţi fruntaşii şahului nostru. De data aceasta, confruntarea elitei, aşa cum am SUtJlirviftt în rcrpetate i'îrtduri, şi-a atins pe deplin scopul, contribuind, în ajun de an olimpic şahist, nu numai la o mai corectă rezolvare a selecţionării celei mai bune echipe reprezentative, ci şi la o apreciere mai obiectivă a valorii şi progreselor înregistrate de fruntaşii şahului nostru în Ultimul timp. A progresat şahul nostru de performanţă ? Şi dacă da, ritmul în care s-a efectuat această evoluţie a fost corespunzător ? La aceste întrebări, ultimmul campionat ne poate da, dacă nu un răspuns exhaustiv, cel puţin o serie de indicaţii preţioase. Dacă cele 13 partide ale lui Ciocâltea se situează pe linia generală valoroasă a rezultatelor sale din ultimul deceniu, faptul că tot atîtea a obţinut şi Iuliu Szabó a produs oarecare surpriză şi legitime întrebări. A progresat atît de mult Szabó ? A regresat atît de mult Florin Gheorghiu Incu, de unde acum 2—3 ani domina cu autoritate, cîştigind campionatele la 2 şi 3 puncte avans, acum abia s-a clasat pe locul III, nereuşind din ultimele 10 partide să cîştige decit una ? Sau, în general, tăria campionatelor a crescut în aşa măsură Incit, în numai 2 ani „plutonul“ l-a ajuns din urmă pe Gheorghiu, ridicîndu-se la nivelul lui. O analiză a rezultatelor ultimelor campionate (din 1958 pînă acum) ne arată că despre un progres atît de spectaculos al nivelului mediu al campionatelor nu poate fi vorba. Evident, se joacă mai bine acum şi nivelul general a crescut, dar este vorba despre o creştere lentă, poate prea lentă chiar pentru speranţele noastre. Concludent in această direcţie este faptul că rezultatele unor jucători, care au luat parte la numeroase ediţii ale campionatului, se menţin la acelaşi nivel. Astfel, Theodor Ghiţescu, un jucător de mare fineţe, a realizat şi în 1966 tot la puncte, clasîndu-se tot pe locul IV, într-un campionat a cărui valoare medie era foarte apropiată de a ultimului. Acelaşi lucru se poate spune despre media rezultatelor lui C. Botez, C. Partoş, Gh. Mititelu, Eva. Reicher, P. Voiculescu care, cu unele normale fluctuaţii, obţin cam aceleaşi procentaje, în raport cu forma sportivă de moment. S-ar putea pune întrebarea : bine, dar Iuliu Szabó ? Doar anul trecut a fost pe locurile 13—16 ! La aceasta Va trebui să amintim că în 1958 Szabó s-a clasat pe loturile II—IV, la jumătate de punct de învingător. îrn 1960 pe locul III, la un punct în Urma lui Gheorghiu, iar în 1964 pe locul IV. Succesul său de anul acesta îl considerăm ca o mare realizare personală, o victorie asupra crizei prin care a trecut în anii 1965—68, perioadă în care la 2 campionate nu a jucat, iar la alte două s-a clasat foarte prost. Am putea afirma că, față de o majoritate de rezultate normale (cu mici fluctuaţii în bine sau în rău, care nu modifică prea mult aprecierile asupra valorii jucătorilor din grupul fruntaş), campionatul a marcat două excepţii în bine — succesul lui Szabó şi al tînărului Sorin Segal (al cărui loc promite foarte mult) şi una negativă — insuccesul lui Florin Gheorghiu. Desigur, este vorba despre un eşec relativ. Locul III, cu o Singură partidă pierdută, ar constitui pentru oricare altul un rezultat excelent. Dar după ce ai cîştigat cu 2 şi 3 puncte avans campionatele şi te-ai obişnuit cu situaţia de lider incontestat al şahului românesc — locul III e puţin. Nu vrem să discutăm aici cauzele pentru care Florin Gheorghiu nu mai joacă cu aceeaşi siguranţă şi precizie ca în trecut. Sperăm că sunt trecătoare şi că, impulsionat de lecţia fespră dată amorului său propriu de această înfrîngere, va lupta pentru a-şi lua revanşa,şi poate va ajunge în curind la forţa şi constanţa necesare pentru a se califica în turneul interzonal. Am arătat mai sus că rezultatele înregistrate de către ceilalţi participanţi ai campionatului au fost în general normale. Normală, dar nu şi cea mai bună, a fost tactica aplicată de către unii dintre ei. Sistemul remizelor a funcţionat şi în acest campionat, cu rezultate momentan pozitive pe plan sportiv, dar cert negative pe plan creator. Maestrul Botez (care are cel puţin scuza de a fi jucat, concursul în condiţii dificile) a înregistrat 17 remize, iar Paul Voiculescu 16, dintre care 13 (ultimele) consecutive ! Cîte 15 remize au făcut maeştrii Partoş şi Mititelu, iar cîte 13 — Reicher şi Ghiţescu. In unele runde ale campionatului (a 11-a, de exemplu) aproape toate partidele s-au încheiat la egalitate. O compensaţie a constituit-o stilul întreprinzător al lui Dan Bondoc, care a animat concursul cu partidele sale de luptă. Păcat că i-a lipsit o jumătate de punct pentru obţinerea unei norme de maestru. Ar fi meritat-o ! ★ In concluzia acestui articol, care nu poate aborda decît o mică parte a problemelor ridicate de acest foarte intervent colmpionat. arfi dori să atragem atenţia celor care se zbat pentru progresul şahului nostru, asupra a ceea ce considerăm a fi concluzia cea mai importantă a recent terminatei întreceri. Ritmul de creştere a nivelului mediu al finalei este încă prea lent, în raport cu progresul şahului pe plan mondial. Iar liderii şahului nostru, in frunte cu marele maestru Florin Gheorghiu, cu Victor Ciocâltea şi Theodor Ghiţescu, în loc să impună o trenă accelerată acestui progres, par să se fi lăsat contaminaţi de apatia relativă ce domenşte în „pluton“. Am fi foarte bucuroşi dacă succesul lui Iuliu Szabó, înfrîngerea lui Florin Gheorghiu, ca şi apariţia intre primii a tînărului Segal, ar avea ca urmare o recrudescenţă a ambiţiei, a spiritului pur de întrecere, fără de care nu s-au văzut încă mari performanţe în şah. S. SAMARIAN IMililMftMillllimUM I urmare din pup. II principala competiţie autohtonă. Acum, Politehnica şi Dinamo vor căuta să tranşeze în direct rivalitatea lor sportivă. Cine va cîştiga ? î*mih simplă impresie, echipa care va gîndi tactic mai mult şi mai lucid. Rapid, oarecum depersonalizată după ultimele evoluţii, va face eforturi pentru a reveni pe linia de plutire înfruntînd redutabila echipă Steaua. Este o misiune dificilă, ştiut fiind că formaţia militară s-a impus întotdeauna prin omogenităţi şi forţă. Fără Îndoială, atu-uri hotărltoare într-un meci ,care n-am vrea să fie al nervilor. Şi la fete, două partide — cap de afiş. La Constanţa Farul va primi virsita Penicilinei Iaşi. Partida pare să fie favorabilă constănţencelor, care - cînd evoluează acasă — ştiu să acumuleze victorii. LaTimişoara, Universitatea va juca cu Dinamo Bucureşti. Partidă deschisă, în care studentele au un excelent, prilej să-şi valorifice avarntajul terenului. Deşi neoficială, competiţia de box dotată cu „Cupa Olimpia“ a atras atenţia încă de la prima etapă. Sîmbătă se vor consuma semifinalele (Casa de cultură a sectorului 6). O etapă în care pugilişti de la Dinamo, Steaua, Progresul şi Metalul vor lupta pentru locuri fruntaşe, într-o perioadă de relativ relache competiţional, iniţierea unor astfel de Întreceri este salutară. Dar, din păcate, iniţiativele sunt Încă singulare. Solicitaţî să ne anticipeze ce se va întîmpla în baschet în această duminică (etapa a VI-a a campionatului), colegii noştri de rubrică ne prevestesc o etapă calmă, obişnuită, cu modificări provizorii, neesenţiale, mai cu seamă la mijlocul clasamentului. Deci, linişte. Dar o linişte care ar putea prefața o viitoare furtună... Nr. 746 Ibicu# APROAPE 600 DE ATLEŢI LA STARTI Deseori, nerealizarea performanţelor aşteptate este motivată de atleţi sau de antrenori prin lipsa de competiţii. Fireşte, insuficienţa numărului de concursuri reducă considerabil şansele sportivilor de a-şi valorifica pregătirea dintr-o anumită perioadă. Trebuie apreciată, deci, permanenta efervescenţă organizatorică a Şcolii sportive experimentale Viitorul. Catedra de atletism a acestei şcoli a chemat în acest an de 10 ori concurenţii la start, oferindu-le tot atâtea posibilităţi de verificare, de etalare a potenţialului. La sfîrşitul săptămînii trecute, „Viitorul“ a adunat din nou pe pistă tinerii atleţi bucureşteni (acestora li s-au alăturat şi cîţiva provinciali, din Cîmpina, Brăneşti...). Se cuvine a fi subliniată aici Înţelegerea arătată de conducerea Şcolii sportive de atletism, care a acceptat să cedeze citeva din orele sale de antrenament în sala „23 August“, pentru a permite desfăşurarea întrecerilor. Şi-au putut măsura astfel forţele aproape 600 (! !) de atleţi ! Majoritatea au evoluat la categoriile de copii 1 334 concurenţi. In fruntea performanţelor se situează, desigur, recordul republican de sală pentru Juniori mici, realizat la 50 metri garduri băieţi. Al. Szentpeteri de la Şc. sp. atletism (antr. Maria Medeş), a parcurs distanţa în 7,1 s, cu o zecime sub recordul anterior. O ultimă remarcă din proprie iniţiativă, profesorii de educaţie fizică Sanda Necula (Şc. gr. 195) şi Eftene (Şc. gr. 66) au prezentat un concurs grupe de elevi, din rindul cărora ciţiva s-au clasat chiar pe locuri fruntaşe. In continuare, citeva rezultate tehnice: JUNIORI ! ! BĂIEŢI — 50 m : Gh. Ionescu (Viitorul) 6.0, M. Mocanu (Lie 33) 6,1 * • 50 mg : Fl. Grbore (Constructorul) 7,2 ; înălțime : C. Horvath (S.S.A.) 1,86, I. Cherciu (Metalul) 1,82 ; greutate 7 kg : Ch. Dumbravă (Progresul) 13,50, M. Belţig (Lie. 35) 13,16 ; FETE — 50 m: Liana Dumitrescu (S.S.A.) 8,9, Mariana Dumitrescu (Constr.) 7,0, Mariana Balaban (Vilt.) 7,0; lungime : Dorina Cătuneanu (Met.) 5,38, Carmen Ionescu (S.S.A.) 5,2 ; greutate : Elena Dumitrescu (S.S.A.) 10,33 ; 51l mg : C. Dumitrescu (Constr.) 7,8. JUNIORI II: BĂIEȚI — 50 m : Fl. Stoian (Vill) 6,1, S. Zbarcea (Progr.) 6,2, D. P°P* (Lie. 35) 6,2 ; lungime : Fl. Stoian 6,58, V. Dumitrescu (S.S.A.) 6,49 ; înălţime : Cr. Dreptu (S.S.A.) 1,82 ; greutate 5 kg : P. Neagu (Lic. 35) 13,40 ; FETE — 50 m: Georgeta Popa (C.S.S.) 7,0 (in serii 6,9) ; înălţime : Cecilia Drimbăreanu (Progr.) 1,40; greutate : Cristina Slasomeanu (Tehnica Brăneşti) 11,44, COPII I (născuţi 1955-56) V BĂIEŢI — 55 m! O» lacomi ] (Canari.) 9,3, Ov. DănUă (Vilt). 6,4, N. Niţu PW M l *■**% time i Cr. En« (S.S.A.) 1,671 j lungime : B. Bedroilan CVIR-M 5,54, C. Georges« (Cut«zato-J rii) 5,50; «»*•*• t J. Voicu (S.S.A.) 10,40 , FETE. 50 m : Florica Nistor (S.U.A.) 7,0, Doina Popescu (Vilt.) 7,0,, Liliana Popescu (Vilt.) 7,0, Vir-j ginia Silasi (Mei) 7,0 ; luniu- i me : Doina Popescu 4,92, Li- liană popescu «,81; **»•'*•( 3 kg I Emilia Hulung (Vilt.*] 9,48. * COPII n (nisiufl 19S7-50) r BĂIEȚI - M «I D- Carti.Iehe (Constr.) 8,7, InUţime G. Duţă (Cutez.) 1,20, Deceanu (Cutez.) ) lungime, D. Costache 4,13, FETE - Iomi Sofia Canea (Progr.) TA. Ana Şerbini (Piv gr. 68) 7,4 . Înălţime : Carmen Gentimir (VIII.) L10, Anuţe Stanciu (Viit.) 1,10 î lungime Camelia Ungureanu (Viit.) 4,10, Mariana Condoiu (Viit.) 3,82 La sfîrșitul acestei săptimini va avea loc, In aceeași organizare, un nou concurs atletic in sala „23 August . (Ad. I.) CONFECŢIILE MODERNE, ELEGANTE SUNT DARURI ALESE.. CREAJII DEOSEBITE PENTRU ACTUALUL SEZON DE IARNA O BOGATĂ COLECȚIE DE MODELE TN CONTEXTURI NOI VA OFERĂ MAGAZINELE • Vulturul de mare cu peştele In ghiare • Eregant, bd. Balcescu nr. 19 • Modern, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 8 • Juliata, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 13 • Adolescentul, str. Lipscani nr. 8