Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)

1969-12-05 / nr. 746

I- 8­2-8 STOP“ - ARBITRILOR TARA CARNET activitatea lor zilnică, snorii de box din multe re ale ţării se bucură de finul entuziast al unor aşi activişti obşteşti, care leg să ajute sportul cu ruşi cheltuind în acest­e energii şi timp liber, cunoscut mulţi aseme­­oameni, propagandişti în­­ălaţi ai boxului în judeţe municipii. Printre ei i-aş a la loc de frunte pe dr. Tonitza, I. Cetăţeanu, M­culescu, N. Popescu (Cra­ii, I. Dulău, Z. Ferber, I. Andreanu (Cluj), L. Krau- I. Ilievici (Timişoara), A­lt, C. Tudose, (Constanţa), Mihelfi (Oradea), I. Ştefan lati), M. Stănescu, D Di­­lescu (Buc.). Aportul lor impulsionarea activităţii silistice se face simţit din i, în aceste localităţi boxul ,igînd mereu teren. Din toate, în alte oraşe (Piteşti, rău, Buzău, Tulcea, Boto­­şi) unde sportul cu mănuşi parcă să-şi „facă loc“ prin­­celelalte discipline spor­­e, comisiile de box fie că -şi trăiesc viaţa, fie că, pur simplu, nu există. Aci se servă şi o acută lipsă de­­ciali. Numai aşa se expli­­de ce meciurile disputat,­ aceste oraşe sunt arbitrate judecate de... antrenori, ins­­ectori şi chiar de persoane ce n-au nici o tangenţă cu axul. Folosirea unor astfel de „oficiali“ (evident, incom­petenţi) a devenit, se pare, în ultima vreme, o practică, ei fiind trimişi chiar peste ho­tare, în locul unor arbitri ca­lificaţi. Formaţia Metalul Bucureşti — de pildă — a su­s­­ţinut un turneu în R. D. Ger­mană, luînd ca „arbitru“ pe antrenorul Dinu Eugen, deşi în Capitală activează nume­roşi arbitri tineri competenţi. Echipa judeţului Argeş a fo­losit, în turneul efectuat în Bulgaria, un arbitru improvi­zat­­ pe boxerul Ivan ! Şi an­trenorii T. Niculescu, C. Du­­mitrescu, I. Sandu s-au de­plasat peste graniţă ca... ar­bitri ! Asemenea exemple se mai pot da, dar considerăm că cele de mai sus sunt sufi­ciente. In calitatea mea de ar­­bitru-judecator, de activist ob­ștesc al boxului, cred că am dreptul să solicit forului de specialitate să curme aseme­nea practici. Comisiile jude­țene de arbitri se străduiesc să formeze şi să promoveze oficiali tineri, bine pregătiţi, în dorinţa de a sprijini dez­voltarea boxului nostru. A-i ţine departe de ring, şi a fo­losi ca arbitri oameni care de fapt nu au această Cali­tate consider că se face un deserviciu sportului cu mă­nuşi. Petre EPUREANU arbitru internaţional II IA „MARATON“, LA „DIMIFOND“... PUGILISTIC!­­». Privind programul ger­eral de desfăşurare a ultimelor trei ediţii ale J.O. se constată că juxul este unul din puţinele iporturi care haşurează în in­­­regime spaţiul dintre prima îi ultima zi a întrecerilor. In plus, în majoritatea zilelor se desfăşoară cite două reuniuni şi — în cadrul acestora — de multe ori, cite 14—16 meciuri. Un calcul simplu ne demon­strează că, în actualele con­diţii de participare şi desfă­şurare a turneelor olimpice de box, lucrurile nu pot fi re­zolvate altfel . 312 boxeri par­ticipanţi (cîţi au fost la Me­xico, de exemplu), reprezintă 301 meciuri. Cum 11 din a­­cestea sunt finalele (care ne­cesită o zi de desfăşurare şi o zi — precedentă — liberă), iar festivităţile de deschidere ale J.O. ocupă încă două zile, înseamnă că pentru restul de 290 de meciuri rămîn la dis­poziţie 11 zile, respectiv 26— 27 meciuri pe zi. Dar, în turneele olimpice de box sunt necesare, de ase­menea, o serie de activități care, ca timp, ar reprezenta o a treia reuniune zilnică : vizita medicală și cântarul oficial înaintea fiecărei gale, tragerea la sorți, întocmirea programe­lor zilnice, programarea ar­­bitrilor-judecători pe meciuri şi multe altele. Toate acestea, care justifică din plin denu­mirea de „maraton“ atribuită turneelor olimpice de box, conduc la o astfel de activi­tate în perioada respectivă in­cit şi „armata“ de oficiali care o asigură apare, în final, com­plet... epuizată ! Faptul, în sine, prezintă mai puţină im­portanţă, dar dacă ne gîndim că această „stare“ îşi reflectă consecinţele in desfăşurarea competiţiei (pentru arbitri, în deciziile pe care le dau), tre­buie să recunoaştem că se impune o reglementare, CU atît mai mult cu cit elementul care generează situaţia (numărul boxerilor) creşte continuu. Păstrarea nealterată a spiri­tului Olimpic, potrivit căruia dreptul de participare la Jocuri nu poate fi îngrădit, elimină de la bun început i­­deea că problema numărului mare de boxeri poate fi re­zolvată prin anumite soluţii... teoretice. Potrivit regulamen­tului în vigoare, boxul ama­tor are 11 categorii de greu­tate şi dacă fiecare naţiune participantă la J.O. ar dori să-şi înscrie reprezentanţii la toate aceste categorii, nimeni nu-i poate contesta dreptul de a o face. Desigur, această perspectivă se află undeva, departe, dar A.I.B.A. şi toţi iubitorii boxu­lui şi-o doresc, fiindcă a fi cit mai în apropierea ei în­seamnă a culege roade ale neobositei munci de popu­larizare a pugilismului. Spe­ranţele ne sînt Îndreptăţite azi, cînd constatăm că faţă de „Melbourne 1956”, „Mexico 1968*’ a marcat dublarea nu­mărului de boxeri participanţi, dar şi temerea îşi are justifi­care atîta timp cit arbitrul îşi face simţită prezenţa în anu­mite „propuneri“ privind so­luţionarea acutei probleme la care ne referim. Că este necesar ca „mara­tonul“ pugilistic al turneelor olimpice să se transforme, cel mult, într-un „demifond“, toa­tă lumea este de acord, dar ca acest lucru să fie realizat prin măsuri ca, de exemplu, ierarhizarea pugiliştilor (im­plicit dreptul de participare la J.O.) în funcţie de rezultatele anterioare, fixarea unui anumit număr de boxeri pentru fie­care continent sau alt gen de zonă geografică nu poate fi acceptat. O astfel de măsură suntem­ convinşi că ar fi frus­trat şansa participării­­la Me­xico a unor boxeri ca engle­zul Finnegan sau venezuelea­­nul Rodriguez, care din „iluş­tri“ necunoscuţi au devenit, prin luptă dreaptă, purtători ai laurilor de învingători. Singura — şi cea mai in­dicată — soluţie rămîne, după părerea noastră, aceea a îm­părţirii în două faze a turneu­lui olimpic de box : una, pre­­liminară-eliminatorie şi alta, finală, aceasta din urmă în­cadrată în programul propriu­­zis al J.O. Părerea nu ne aparţine in exclusivitate, ea fiind împărtă­şită de mulţi specialişti. Ceea ce se cere analizat, insă, pen­tru a se putea ajunge la o formulă acceptabilă din toate punctele de vedere, ar fi cum, unde şi cînd să se desfăşoare prima fază. Aceste lucruri conturate şi — eventual — experimentate în­­tr-o competiţie-test organizată de A.I.B.A. ar conduce la pre­cizări şi — în final — la adop­tarea celei mai corespunză­toare hotărîri. ing. Constantin CHIRIAC sportt­l/i AZI ÎNCEPE „CUPA ORAŞULUI BUCUREŞTI“ • Cele şase piste ale arenei Voinţa din Capitală vor găz­dui, începînd de azi după­­amiază şi pină duminică, întrecerile celei de-a IlI-a ediţii a turneului internaţio­nal de popice dotat cu „CUPA ORAŞULUI BUCU­REŞTI“. Competiţia va oferi iubitorilor sportului popice­lor o întrecere interesantă, cu rezultate valoroase, în­­trucît la start vor fi prezenţi sportivi cu o impresionantă carte de vizită, actuali şi foşti campioni mondiali, per­formeri de înaltă clasă. Din­tre concurenţii oaspeţi se re­marcă In primul rînd cuplul cehoslovac M. Kocsarek şi Vlasta Sindlerova, primul, vi­­cecampion al lumii şi cel mai bun jucător al Ceho­slovaciei, iar Sindlerova a deţinut titlul suprem între anii 1962—1964. Perechea din R.D.G. care participă la „Cu­pa oraşului Bucureşti" este compusă din W. Hollowa — component al echipei cam­pioane mondiale pe 1968, şi Brigitte Uhle, campioana R. D. Germane pe acest an. In fine, ultima pereche a oaspeţilor este compusă din Borbala Fenyohazi şi I. Tosl, componenţi ai puternicei re­prezentative a Ungariei. • Dintre sportivii români care vor evolua în aceste zile pe Voinţa amintim, în primul rînd, pe membrii lo­turilor care nu pregăteau pentru mondialele de anul viitor, ca de exemplu, Elena Trandafir, Margareta Sze­­manyi (campioana pe acest an), Cornelia Moldoveanu, Crista Szoca, Ildico Jijic, Elena Cernat, Ana Marco şi Voichiţa Babuţiu — la se­nioare — majoritatea lor fă­­cînd parte din echipa cam­­pioană a lumii, 1. Micoroiu, P. Par­­e (campion la simplu şi perechi pe 1969), C. Vînă­­toru, fl. Dumitru, Gh. Silves­tru, I. Băiaş şi C. Voicu — la seniori. Pe lingă probele clasice — senioare (individual, 100 lo­vituri mixte) şi seniori (in­dividual, 200 lovituri mixte) — vor avea loc şi probe de perechi combinate (bărbaţi­­femei), juniori şi veterani (la ultimele două probe se vor întrece numai concurenţii ro­mâni). La veterani vor con­cura cei mai buni popicari ai anilor 1952—1960, care au făcut parte din echipele re­prezentative, dar dintre care unii mai activează şi azi şi chiar in­formaţii de divizia A, ca de exemplu, Florica Lăpuşan (Rapid Bucureşti), Margareta Kelemen (Voinţa Cluj), I. Dinescu (Rafinăria Teleajen) şi alţii. Programul întrecerilor: vi­neri, de la ora 10, juniori, simpata, de la ora 8,30 şi 16, junioare, senioare, seniori şi veterani, duminică, de la ora 8,30, proba de perechi. Cîştigătorii ediţiei 1968 a „Cupei oraşului Bucureşti“ : senioare — Florica Neguţoiu (436 p.d.), seniori — P. Purje (986 p.d.) , perechi — L. Eberhard (992 p.d.) și Astrid Wloka (416 p.d.) R. D. Ger­mană. PESTE BLOCAJ STATISTICĂ Etapele de campionat care au trecu­t fie-au permis să fa­cem un inventar-tip al celor aflaţi sâmbătă şi duminică în sălile din Bucureşti in care se joacă volei : 1. Jucători care joacă sau care urmează să joace , cei care și-au term­­inat meciurile, pleacă la treaba lor. 2. Arbitri (cointeresaţi prin barem). 3. Rude ale jucătorilor (in general, rude apropiate). 4. Prieteni ai (prietene ale) jucătorilor (în general, prie­teni de nădejde). 5. Persoane care au intrat să se încălzească. 6. Activişti federali (ici-colo, ca să vadă lumea că se pre­ocupă). 7. Persoane a căror prezenţă nu poate fi explicată prin motivele citate la punctele 1—6 (foarte puţine). Notă : intre primele două categorii şi celelalte există deo­sebirea importantă că, in timp ce jucătorii şi arbitrii trebuie să acorde o oarecare atenţie meciurilor, ceilalţi sunt liberi să discute serialele de la tele­viziune sau să plece. Aceasta ar fi forma cea mai puţin tristă de a spune un adevăr trist: publicul nu mai este interesat de volei. Şi, de fapt, de ce ar fi ? Ce ar putea să vadă publicul la un meci de volei ? Am încercat să dăm un răs­puns exact întrebării asistind la un meci — între două echi­pe dirt prima divizie, presupuse a fi atins un nivel cit de­cit reprezentativ pentru voleiul nostru actual — cu carnetul și creionul în mină. Am notat (in cinci seturi) 36 de atacuri greșite (in fileu sau în afara terenului), 29 de blocaje exe­cutate defectuos, 15 preluări de serviciu greşite, doar 9 exe­cuţii de dublaj în atac şi apă­rare. Toate astea la pasiv. La ac­tiv,­adică in ce priveşte exe­cutarea corectă a unor proce­dee spectaculoase (şi eficace), am notat : 5 pase din săritură la fileu (4 executate de ace­laşi jucător), 10 lovituri de atac executate din a doua pasă, 6 plonjoane în linia a doua şi 9 preluări din serviciu cu ambele mîini „de sus“ (8 exe­cutate de acelaşi jucător). Tac­tica de joc adoptată : „Pe ei, ş-acasâ !“ Statistica de mai sus a fost efectuată la meciul Progresul Bucureşti — Unirea Tricolor Brăila şi cităm şi numele ju­cătorului pe care această sta­tistică îl avantajează : Petre Păunoiu. In afara lui, insă, cifrele acestea nu pot bucura pe nimeni. Cu atît mai mult cu cit nu este vorba despre un accident, ci despre un spec­tacol sportiv căruia ii cores­punde în voleiul actual valoa­rea medie. (E drept, nu am analizat un meci al echipelor fruntaşe, dar nici nu am în­cărcat să întocmim statistica greşelilor — pentru care n-am fi avut poate suficient timp la un meci din campionatul feminin). Dacă intenţiile celor care realizează acest spectacol spor­tiv ar fi umoristice, s-ar adu­na mulţi amatori de distracţie. Dar bieţii oameni fac totul cu seriozitate şi atunci iţi piere orice urmă de zîmbet Preocupă oare această scă­dere a nivelului tehnic pe ci­neva ? Deocamdată, nimic nu ne permite să răspundem afir­mativ. Este urmărit procesul de instruire exercitat de an­trenori ? In provincie, putem spune cu certitudine că, in majoritatea centrelor, nu se asigură o verificare a meto­delor de antrenament. Şi, cită vreme situaţia actua­lă se menţine, ar fi naiv acela care s-ar mai mira de ce pu­blicul ocoleşte meciurile de volei. Marcel RUSESCU In faţa fileului REZULTATE DIN DIVIZIA B MASCULIN : Politehnica Bra­şov — C.F.R. Cluj 3—2, Electro­­putere Craiova — Universitatea Bucureşti 3—2, Universitatea Ti­mişoara — A.S.A. Sibiu 3—1, Vii­torul Savineşti — Politehnica Iaşi 2—3, Metalul Hunedoara — Voinţa Baia Mare 3—0, I.E.F.S. — Vagonul Ploieşti 3—1, Medicina Bucureşti — Farul Constanţa 3—2, Silvania ş. Silvaniei — Vo­inţa Arad 2—3, Electra — Ştiinţa Petroşani 3—0, Aurora Bucureşti — Constructorul Suceava 3—0, C.F.R. Timişoara — Alumina O­­radea 3—2. FEMININ : Universitatea Iaşi — Universitatea Craiova 1—3, Sănă­tatea Tîrgovişte — Universitatea Bucureşti 3—1, Sănătatea Arad — Voinţa Zalău 3—0, U.T.A. — Vo­inţa Braşov 3—0, Voinţa Constan­ţa — Flacăra roşie Bucureşti 3—1, Politehnica Galaţi — Constructo­rul Bucureşti 3—2, Voinţa Sibiu — Medicina Cluj 2—3, Medicina Tg. Mureş — Corvinul Deva 2—3. CLASAMENTE, DIVIZIA A FEMININ 1. Dinamo 2. Rapid 3. Penicilina 4. Univ. Tim. 5. Medicina 6. I.E.F.S. 7. Farul 8. Ceahlăul 9. C.S.M. 10. C.P.B. 11. Progresul 12. Voința 7 7 0 21: 2 14 7 6 1 19: 3 13 7 6 1 19: 3 13 7 5 2 17:10 12 752 15îl­ 12 8 4 4 131 12 12 743 13:12 11 7 2 5 11:16 9 7 2 5 9:16 9 7 1 6 7:18 8 7 1 6 3:18 8 8 0 8 0:24 8 MASCULIN 1. Steaua I 8 0 24: 4 ÎS 2. Politehnica Ol. 8 : 1 22: 4 ÎS 3. Dinamo 7 7 0 21: 3 14 4. Rapid­­ S 0 21: 7 14 5. Viitorul 8 6 2 20:10 14 6. Unirea Tricolor 8 4 4 14:15 12 7. Minerul 8 3 5 10:16 11 8. Tractorul 8 2 6 11 :22 10 9. Petrolul 8 2 8 7:20 10 10. POIit. Tim. 8 1 7 10:23 9 11. Universitatea 8 t 7 8:23 9 12. Progresul 7 0 7 7:21 7 O NOUĂ ARENĂ DE POPICE Recent, în comuna Gugeşti, judeţul Vrancea — prin grija asociaţiei sportive „Fo­­resta“ — a fost inaugurată o arenă de popice acoperită, cu două piste. Cu această o­­cazie, Biroul executiv al con­siliului judeţean al sindica­telor, în colaborare cu C.J.E.F.S.­Vrancea a organi­zat în comună o duminică sportivă în cadrul etapei „Cupa forestierului“, ediţia I 1969. S-au desfăşurat în­treceri de popice, şah, tenis de masă, fotbal. Echipelor care s-au clasat pe locurile I li s-a acordat „Cupa fores­tierului“. CLUBUL STEAUA ORGANIZEAZĂ: CONCURSURI DE SELECŢIE LA CICLISM ŞI CAIAC-CANOE Continulndu-şi tradiţia, iM­UU de ciclism şi caiac-canoe ele clubului sportiv Steaua organi­zează, incepind din această sap­­tămină, concursuri de selecţie. La ciclism, Întrecerile au loc marţea şi Joia (orele 9—11 şi 15—17), iar la caiac-canoe mier­curea şi vinerea (orele 9—11 şi 18—18), sunt admişi copiii născuţi in anii 1954-1955 (la ciclism) şi 1951-1955 (la caiac-canoe). Pre­­ten­tarea sa face la clubul spor­tiv Steaua din Calea Plevnei 114. Pentru instruirea tinerilor selec­ţionaţi in secţiile clubului au fost desemnaţi antrenori cu cali­ficare superioară, foşti sportivi. Aşadar, copii care aţi îndrăgit ciclismul, caiacul sau canoea sunteţi aşteptaţi ! A CRESCUT NIVELUL FINALEI SAU A REGRESAT FLORIN GHEORGHIU? Al 33-lea campionat de şah al României s-a încheiat, după cum se știe, printr-un „dead-heat“ între Victor Cio­­câltea şi Iuliu Szabó, la ca­pătul unei întreceri din care n-au lipsit momentele de suspense. Ei sunt învingăto­rii, pe merit, ai unui cam­pionat la care, pentru pri­­­ma dată în Ultimii ani, au luat parte toţi fruntaşii şahu­lui nostru. De data aceasta, confruntarea elitei, aşa cum am SUtJlirviftt în rcrpetate i'îrt­duri, şi-a atins pe deplin scopul, contribuind, în ajun de an olimpic şahist, nu nu­mai la o mai corectă rezol­vare a selecţionării celei mai bune echipe reprezentative, ci şi la o apreciere m­ai obiectivă a valorii şi progre­selor înregistrate de frunta­şii şahului nostru în Ultimul timp. A progresat şahul nostru de performanţă ? Şi dacă da, ritmul î­n care s-a efectuat această evoluţie a fost co­respunzător ? La aceste între­bări, ultimmul campionat ne poate da, dacă nu un răs­puns exhaustiv, cel puţin o serie de indicaţii preţioase. Dacă cele 13 partide ale lui Ciocâltea se situează pe linia generală valoroasă a rezultatelor sale din ultimul deceniu, faptul că tot atîtea a obţinut şi Iuliu Szabó a produs oarecare surpriză şi legitime întrebări. A progre­sat atît de mult Szabó ? A regresat atît de mult Florin Gheorghiu Incu­, de unde acum 2—3 ani domina cu autoritate, cîştigind campio­natele la 2 şi 3 puncte avans, acum abia s-a clasat pe lo­cul III, nereuşind din ulti­mele 10 partide să cîştige decit una ? Sau, în general, tăria campionatelor a cres­cut în aşa măsură Incit, în numai 2 ani „plutonul“ l-a ajuns din urmă pe Gheor­­ghiu, ridicîndu-se la nive­lul lui. O analiză a rezultatelor ultimelor campionate (din 1958 pînă acum) ne arată că despre un progres atît de spectaculos al nivelului me­diu al campionatelor nu poa­te fi vorba. Evident, se joacă mai bine acum şi nivelul general a crescut, dar este vorba despre o creştere len­tă, poate prea lentă chiar pentru speranţele noastre. Concludent in această direc­ţie este faptul că rezultatele unor jucători, care au luat parte la numeroase ediţii ale campionatului, se menţin la acelaşi nivel. Astfel, Theodor Ghiţescu, un jucător de ma­re fineţe, a realizat şi în 1966 tot l­­a puncte, clasîn­­du-se tot pe locul IV, într-un campionat a cărui valoare medie era foarte apropiată de a ultimului. Acelaşi lucru se poate spune despre media rezultatelor lui C. Botez, C. Partoş, Gh. Mititelu, Eva. Reicher, P. Voiculescu care, cu unele normale fluctuaţii, obţin cam aceleaşi procenta­je, în raport cu forma spor­tivă de moment. S-ar putea pune întrebarea : bine, dar Iuliu Szabó ? Doar anul tre­cut a fost pe locurile 13—16 ! La aceasta Va trebui să a­­mintim că în 1958 Szabó s-a clasat pe loturile II—IV, la jumătate de punct de învin­gător. îrn 1960 pe locul III, la un punct în Urma lui Gheorghiu, iar în 1964 pe locul IV. Succesul său de anul acesta îl considerăm ca o mare realizare personală, o victorie asupra crizei prin care a trecut în anii 1965—68, perioadă în care la 2 cam­pionate nu a jucat, iar la alte două s-a clasat foarte prost. Am putea afirma că, față de o majoritate de rezultate normale (cu mici fluctuaţii în bine sau în rău, care nu modifică prea mult aprecie­rile asupra valorii jucători­lor din grupul fruntaş), cam­pionatul a marcat două ex­cepţii în bine — succesul lui Szabó şi al tînărului So­rin Segal (al cărui loc­­ promite foarte mult) şi una negativă — insuccesul lui Florin Gheorghiu. Desigur, este vorba despre un eşec relativ. Locul III, cu o Singură partidă pierdută, ar constitui pentru oricare altul un rezultat excelent. Dar după ce ai cîştigat cu 2 şi 3 puncte avans campio­natele şi te-ai obişnuit cu si­tuaţia de lider incontestat al şahului românesc — locul III e puţin. Nu vrem să discu­tăm aici cauzele pentru care Florin Gheorghiu nu mai joacă cu aceeaşi siguranţă şi precizie ca în trecut. Spe­răm că sunt trecătoare şi că, impulsionat de lecţia fespră dată amorului său propriu de această înfrîngere, va lupta pentru a-şi lua revan­şa,şi poate va ajunge în cu­­rind la forţa şi constanţa necesare pentru a se cali­fica în turneul interzonal. Am arătat mai sus că re­zultatele înregistrate de că­tre ceilalţi participanţi ai campionatului au fost în ge­neral normale. Normală, dar nu şi cea mai bună, a fost tactica aplicată de către unii dintre ei. Sistemul remizelor a funcţionat şi în acest cam­pionat, cu rezultate momen­tan pozitive pe plan sportiv, dar cert negative pe plan creator. Maestrul Botez (care are cel puţin scuza de a fi jucat, concursul în condiţii dificile) a înregistrat 17 re­mize, iar Paul Voiculescu 16, dintre care 13 (ultimele) con­secutive ! Cîte 15 remize au făcut maeştrii Partoş şi Mi­titelu, iar cîte 13 — Reicher şi Ghiţescu. In unele run­de ale campionatului (a 11-a, de exemplu) aproape toate partidele s-au încheiat la egalitate. O compensaţie a consti­tuit-o stilul întreprinzător al lui Dan Bondoc, care a ani­mat concursul cu partidele sale de luptă. Păcat că i-a lipsit o jumătate de punct pentru obţinerea unei norme de maestru. Ar fi meritat-o ! ★ In concluzia acestui arti­col, care nu poate aborda decît o mică parte a proble­melor ridicate de acest foarte intervent colmpionat. arfi dori să atragem atenţia celor­­ care se zbat pentru progre­sul şahului nostru, asupra a ceea ce considerăm a fi con­cluzia cea mai importantă a recent terminatei întreceri. Ritmul de creştere a nive­lului mediu al finalei este încă prea lent, în raport cu progresul şahului pe plan mondial. Iar liderii şahului nostru, in frunte cu marele maestru Florin Gheorghiu, cu Victor Ciocâltea şi Theo­dor Ghiţescu, în loc să im­pună o trenă accelerată a­­cestui progres, par să se fi lăsat contaminaţi de apatia relativă ce domenşte în „plu­ton“. Am fi foarte bucuroşi dacă succesul lui Iuliu Szabó, în­­frîngerea lui Florin Gheor­ghiu, ca şi apariţia intre primii a tînărului Segal, ar avea ca urmare o recrudes­cenţă a ambiţiei, a spiritu­lui pur de întrecere, fără de care nu s-au văzut încă mari performanţe în şah. S. SAMARIAN IMililMftMillllimUM I urmare din pup. II principala competiţie autohtonă. Acum, Politehnica şi Dinamo vor căuta să tranşeze în direct riva­litatea lor sportivă. Cine va cîş­­tiga ? î*mih simplă impresie, e­­chipa care va gîndi tactic mai mult şi mai lucid. Rapid, oare­cum depersonalizată după ulti­mele evoluţii, va face eforturi pentru a reveni pe linia de plu­tire înfruntînd redutabila echipă Steaua. Este o misiune dificilă, ştiut fiind că formaţia militară s-a impus întotdeauna prin omo­genităţi şi forţă. Fără Îndoială, atu-uri hotărltoare într-un meci ,care n-am vrea să fie al ner­vilor. Şi la fete, două partide — cap de afiş. La Constanţa Fa­rul va primi virsita­ Penicilinei Iaşi. Partida pare să fie favo­rabilă constănţencelor, care - cînd evoluează acasă — ştiu să acu­muleze victorii. La­­Timişoara, Universitatea va­ juca cu Dinamo Bucureşti. Partidă deschisă, în care studentele au un excelent, prilej să-şi valorifice avarntajul terenului. Deşi neoficială, competiţia de box dotată cu „Cupa Olimpia“ a atras atenţia încă de la prima etapă. Sîmbătă se vor consuma semifinalele (Casa de cultură a sectorului 6). O etapă în care pugilişti de la Dinamo, Steaua, Progresul şi Metalul vor lupta pentru locuri fruntaşe, într-o perioadă de relativ relache com­­petiţional, iniţierea unor astfel de Întreceri este salutară. Dar, din păcate, iniţiativele sunt Încă singulare. Solicitaţî să ne anticipeze ce se va întîmpla în baschet în a­­ceastă duminică (etapa a VI-a a campionatului), colegii noştri de rubri­că ne prevestesc o etapă calmă, obişnuită, cu modificări provizorii, neesenţiale, mai cu seamă la mijlocul clasamentului. Deci, linişte. Dar o linişte care ar putea prefața o viitoare fur­tună... Nr. 746 Ibicu# APROAPE 600 DE ATLEŢI LA STARTI Deseori, nerealizarea per­formanţelor aşteptate este motivată de atleţi sau de an­trenori prin lipsa de compe­tiţii. Fireşte, insuficienţa nu­mărului de concursuri reducă considerabil şansele sportivi­lor de a-şi valorifica pregăti­rea dintr-o anumită perioadă. Trebuie apreciată, deci, per­manenta efervescenţă organi­zatorică a Şcolii sportive ex­perimentale Viitorul. Catedra de atletism a acestei şcoli a chemat în acest an de 10 ori concurenţii la start, ofe­­rindu-le tot atâtea posibilităţi de verificare, de etalare a po­tenţialului. La sfîrşitul săptămînii tre­cute, „Viitorul“ a adunat din nou pe pistă tinerii atleţi bucureşteni (acestora li s-au alăturat şi cîţiva provinciali, din Cîmpina, Brăneşti...). Se cuvine a fi subliniată aici Înţelegerea arătată de condu­cerea Şcolii sportive de at­letism, care a acceptat să ce­deze citeva din orele sale de antrenament în sala „23 Au­gust“, pentru a permite des­făşurarea întrecerilor. Şi-au putut măsura astfel forţele aproape 600 (! !) de atleţi ! Majoritatea au evoluat la ca­tegoriile de copii 1 334 concu­renţi. In fruntea performanţelor se situează, desigur, recordul republican de sală pentru Juniori mici, realizat la 50 metri garduri băieţi. Al. Szentpeteri de la Şc. sp. atle­tism (antr. Maria Medeş), a parcurs distanţa în 7,1 s, cu o zecime sub recordul anteri­or. O ultimă remarcă­­ din proprie iniţiativă, profesorii de educaţie fizică Sanda Ne­­cula (Şc. gr. 195) şi Eftene (Şc. gr. 66) au prezentat un concurs grupe de elevi, din rindul cărora ciţiva s-au cla­sat chiar pe locuri fruntaşe. In continuare, citeva rezulta­te tehnice: JUNIORI ! ! BĂIEŢI — 50 m : Gh. Ionescu (Viitorul) 6.0, M. Mocanu (Lie 33) 6,1 * • 50 mg : Fl. Grb­ore (Construc­torul) 7,2 ; înălțime : C. Hor­vath (S.S.A.) 1,86, I. Cherciu (Metalul) 1,82 ; greutate 7 kg : Ch. Dumbravă (Progresul) 13,50, M. Belţig (Lie. 35) 13,16 ; FETE — 50 m: Liana Dumi­­trescu (S.S.A.) 8,9, Mariana Du­­mitrescu (Constr.) 7,0, Mariana Balaban (Vilt.) 7,0; lungime : Dorina Cătuneanu (Met.) 5,38, Carmen Ionescu (S.S.A.) 5,2­ ; greutate : Elena Dumitrescu (S.S.A.) 10,33 ; 51l mg : C. Du­mitrescu (Constr.) 7,8. JUNIORI II: BĂIEȚI — 50 m : Fl. Stoian (Vill) 6,1, S. Zbarcea (Progr.) 6,2, D. P°P* (Lie. 35) 6,2 ; lungime : Fl. Stoian 6,58, V. Dumitrescu (S.S.A.) 6,49 ; înălţime : Cr. Dreptu (S.S.A.) 1,82 ; greutate 5 kg : P. Neagu (Lic. 35) 13,40 ; FETE — 50 m: Georgeta Popa (C.S.S.) 7,0 (in serii 6,9) ; înăl­ţime : Cecilia Drimbăreanu (Progr.) 1,40; greutate : Cris­tina Slasomeanu (Tehnica Bră­neşti) 11,44, COPII I (născuţi 1955-56) V BĂIEŢI — 55 m! O» lacomi ] (Canari.) 9,3, Ov. DănUă (Vilt). 6,4, N. Niţu PW M l *■**% time i Cr. En« (S.S.A.) 1,671 j lungime : B. Bedroilan CVIR-M 5,54, C. Georges« (Cut«zato-J rii) 5,50; «»*•*• t J. Voicu (S.S.A.) 10,40 , FETE­­. 50 m : Florica Nistor (S.U.A.)­ 7,0, Doina Popescu (Vilt.) 7,0,, Liliana Popescu (Vilt.) 7,0, Vir-j ginia Silasi (Mei) 7,0 ; luniu- i me : Doina Popescu 4,92, Li-­­ liană popescu «,81; **»•'*•( 3 kg I Emilia Hulung (Vilt.*] 9,48. * COPII n (nisiufl 19S7-50) r BĂIEȚI - M «I D- Carti.I­ehe (Constr.) 8,7, InUţime G. Duţă (Cutez.) 1,20, De­ceanu (Cutez.) ) lungime­­, D. Costache 4,13, FETE - Io­mi Sofia Canea (Progr.) TA. Ana Şerbini (Piv gr. 68) 7,4 . Înălţime : Carmen Gentimir (VIII.) L10, Anuţe Stanciu (Viit.) 1,10 î lungime­­ Camelia Ungureanu (Viit.) 4,10, Mariana Condoiu (Viit.) 3,82 La sfîrșitul acestei săpti­­mini va avea loc, In aceeași organizare, un nou concurs atletic in sala „23 August . (Ad. I.) CONFECŢIILE MODERNE, ELEGANTE SUNT DARURI ALESE.. CREAJII DEOSEBITE PENTRU ACTUALUL SEZON DE IARNA O BOGATĂ COLECȚIE DE MODELE TN CONTEXTURI NOI VA OFERĂ MAGAZINELE • Vulturul de mare cu peştele In ghiare • Eregant, bd. Balcescu nr. 19 • Modern, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 8 • Juliata, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 1­3 • Adolescentul, str. Lipscani nr. 8

Next