Sportul, decembrie 1969 (Anul 25, nr. 742-772)
1969-12-03 / nr. 744
Paga 2-re • Cu ocazia unei conferinţe de presă, ţinută in oraşul Sapporo, gazdă a viitoarei ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă din anul 1972, preşedintele C.I.O., 4 VERY BRUNDAGE, a declarat, după ce a vizitat Sapporo pentru a lua cunoştinţă de desfăşurarea pregătirilor, că este foarte impresionat de energia cu care gazdele viitoarelor jocuri se pregătesc pentru aceasta. A fost pur şi simplu entuziasmat aflind că autorităţile municipale din Sapporo intenţionează chiar să construiască autostrăzi speciale de la viitorul sat olimpic spre locul de desfăşurare a fiecărui concurs. „Sunt convins că jocurile din anul 1972, vor avea un mare succes“ — a declarat preşedintele C.I.O. I. După un proiect de program elaborat de Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice de iarnă de la Sapporo (Japonia), acestea se vor desfăşura între 3 şi 13 februarie 1972. Probele alpine se vor disputa la Anima (coborîre) şi la Teine (slalom). NOUTĂŢI slalomul special bărbaţi şi ştafeta 4x10 km bărbaţi. Acest proiect de program va fi supus, spre aprobare, C.I.O.. De notat că, la fel ca la Grenoble, locurile de concurs sunt destul de împrăştiate : coborirea — la 25 km de satul, olimpic, slalomul — la 10 km. %) Cei doi delegaţi tehnici pentru Jocurile de iarnă din 1972 la Sapporo sunt austriacul H. Spiess (probe bărbaţi) şi italianul *. Plattner (femei). Ei au făcut o primă vizită de control, anul acesta, însoţiţi de preşedintele Comitetului de specialitate (coborîre — slalom) al F.I.S. . Construirea pistei de coborire de la Sapporo, care va fi terminată pină la sfirşitul anului, a costat, după cumule aproximative, 7 la milioane de ioni. Cu privire la Japonia, campioana olimpică de slalom, maviette Goitschel, a precizat că este în relaţii cu prieteni japonezi şi că probabil va merge acolo, la sfirşitul acestui an . „Actualmente sunt în tratative pentru a crea şcoli de schi in Japonia. Este posibil să antrenez şi echipa naţională japoneză, în orice caz, fiindcă Sapporo va organiza Jocurile Olimpice in 1972, va fi destul de lucru. Şi apoi, pentru mine este cea mai bună soluţie : prefer să plec din Europa cu soţul meu". Marielle Goitschel nu a dat mai multe explicaţii asupra cauzelor pentru care doreşte să plece din Europa.ceasta tendinţă generală a sportului mondial de performanţă. — Consideraţi că pe intreg teritoriul s-au înţeles bine si se pun in aplicare sarcinile privitoare la pregătirea olimpică ? — Planul de acţiuni pentru J.O. din 1972, precum şi planul de dezvoltare pe anii 1969—1970 elaborat de Consiliile jucreterţe pentru educaţie fizică şi sport, au trezit mult interes in rîndul sportivilor, antrenorilor şi tehnicienilor, din cluburi, asociaţii sportive şi din organele sportive locale. Desigur, la nivelul posibilităţilor şi condiţiilor fiecărui club şi judeţ în parte, în judeţele unde sportul de performanţă este mai dezvoltat s-a avut in vedere pregătirea unor sportivi din primul eşalon, ca membri de bază pentru loturile naţionale sau ca prime rezerve ale acestora. In alte judeţe şi în unele cluburi s-a pornit cu crearea unor nuclee de performanţă, iar şi cel puţin din acest punct de vedere este necesar să se manifeste mai multă personalitate din partea tehnicienilor şi mai multă preocupare de a folosi ceea ce li se pune la dispoziţie. Se cere, la toate nivelele, mai multă exigenţă, piai muit spirit de răspundere (ceea ce lipseşte deocamdată la cluburile bucureştene Rapid, Progresul sau la Ploieşti). — Ce măsuri speciale se iau pentru redresarea sporturilor deficitare la ultimele J.O. (polo, volei ttp.) şi pentru stimularea noilor sporturi ce vor figura in programul din 1972 (handbal,judo, tir cu arcul, Slalom pe apă) ? — Sporturile care nu au fost reprezentate in Mexic sau care au avut o comportare slabă la această ediţie a J.O. au făcut obiectul unei analize multilaterale din partea CNEFS şi a federaţiilor respective. La unele din aceste sporturi sunt carenţe care cu greu se pot înlătura într-un timp relativ scurt şi poate că în acest ditar reprezentanţii sporturilor respective să se situeze din nou in fruntea ierarhiei mondiale, în ceea ce priveşte noile sporturi introduse in programul J.Q., cu excepţia handbalului — care este un sport cu tradiţie şi cu rezultate bune pe plan mondial, care se pregăteşte intens pentru C.M. din 1970, unde se hotărăşte calificarea in turneul olimpic — restul ramurilor sportive se practică de curind in ţara noastră. Slalomul pe apă, cunoscut cindva in citeva oraşe, nu s-a bucurat de adeziunea deosebită a tineretului, iar rezultatele pe plan internaţional au fost piediocre. Astăzi, ca şi hocheiul pe iarbă, nici slalomul pe apă nu se mai practică, în preocupările noastre speciale nu a intrat nici tirul cu arcul, cu toate că există citeva nuclee şi o serie de pasionaţi pentru această ramură de sport. Federaţia română de tir, ca tutelară a acestui sport, îşi dă osteneala să întărească anii 1970-1971, vor stabili, pe baza rezultatelor, echipele participante la turneele olimpie. Deci, pentru aceste ramuri de sport, federaţiile au in vedere in primul rind pregătirea echipelor naţionale la un nivel care să le dea dreptul să participe la turneele olimpice. Independent insă de distanţa la care se află sediul jocurilor, criteriile noastre valorice ramai aceleaşi ca şi înainte de Mexico. — Ce preocupări mai importante va avea Comitetul Olimpic Român in perioada următoare ? — Prin plenarele sale anuala sau bianuale, C.O.R. va înlesni o legătură organizată cu preşedinţii federaţiilor şi cu conducătorii departamentelor care au atribuţii in domeniul activităţii sportive, precum şi creşterea spiritului lor de răspundere la sportul pe care-l conduc, pentru pregătirea sportivilor din loturile naţionale, din principalele cluburi şi asociaţii sportive. Prin mijloacele specifice de care dispune, C.O.R. va face mai pe larg cunoscută peste hotare dezvoltarea impetuoasă a activităţii de educaţie fizică şi sport din ţara noastră, va întreţine şi dezvolta relaţii cu diferite organisme şi personalităţi din mişcarea olimpică internaţională, În activitatea sa operativă C.O.R. va urmări modul cum se îndeplinesc prevederile planului de acţiuni pentru J.O. 1972. Pentru Stimularea pregătirii olimpice, va patrona o serie de acţiuni sportive şi va institui diferite trofee şi distincţii la unele competiţii interne şi internaţionale. De asemenea, va iniţia concursuri de literatură şi artă pe teme olimpice. Intenţionăm să ţinem o legătură mai strinsă cu C.I.O., cu o serie de P N.O. şi cu alte organisme internaţionale de interes olimpic, precum şi cu unele personalităţi sportive din mişcarea olimpică internaţională. Important este însă ca membrii C.O.R., acolo unde işi desfăşoară activitatea, in federaţii, departamente sau cluburi, să contribuie mai substanţial decit in trecut la pregătirea unui număr mai mare de sportivi cu valoare olimpică, la folosirea maximală a condiţiilor create, la continuitatea preparativelor şi in definitiv la realizarea planului pe care ni l-am propus. xs Aţi evocat de citeva ori şi perspectiva jocurilor din 1976. De curind a devenit cunoscută candidatura capitalei sovietice pentru această ediţie. Cum o apreciaţi ? — O călătorie recentă la Moscova ne-a prilejuit reconfirmarea copleşitoarei impresii pe care o lasă aici amplitudinea bazelor sportive şi efervescenţa vieţii sportive. în aceste condiţii, candidatura capitalei Uniunii Sovietice devine aproape normală, ea dină garanţia unei ediţii prestigioase a Jocurilor Olimpice. In cazul in care candidatura va obţine girul C.I.O., Moscova devenind sediu desemnat al jocurilor din 1976, suntem siguri că participanţii la Olimpiadă vor găsi un climat propice materializării idealurilor olimpice de pace şi prietenie. Oricum, pentru sportivii români — vecini ai sportivilor sovietici — aceasta este o veste bună, pmn iar nordicele la Makomanal (fond), la Miyanomori (sărituri de 70 m) şi la Okara (sărituri de 90 m). • Contrar Jocurilor de la Grenoble de anul trecut, competiţiile nu se vor termina cu proba de sărituri de 90 metri, ci cu Centrul de iahting de la Kiel-Schilksee, la 15 km nord de centrul oraşului, se pregăteşte pentru probele olimpice După o serie de dezbateri contradictorii, în cadrul cărora s-au enunţat şi păreri puţin realiste, s-a alcătuit — la finele anului 1968 — un lot lărgit. Din acesta nu au mai făcut parte o serie de jucători consacraţi (Mărculescu, Kroner, Grinţescu, Blajec), care s-au retrasdin activitatea competiţională internaţională. Au fost menţinuţi însă toţi ceilalţi jucători mai vechi, lor adăugindu-li-se cîteva elemente tinere de perspectivă. Şi astfel, calendarul internaţional al anului 1969, alcătuit fără prea multă chibzuinţă, a fost onorat de un tot pestriţ, lipsit de omogenitate, în care s-a ignorat complet elementul provincial. Afirm acest lucru, intrucît o serie de jucători clujeni (Rusu, Fülep) şi poate chiar alţi 2—3 provinciali işi puteau găsi un loc în acest lot lărgit, în care au intrat ciţiva sportivi bucureşteni (de la cluburile Dinamo şi Steaua) cu posibilităţi şi perspective evident mai slabe. Este adevărat că, in această formulă, echipa naţională a realizat două victorii la limită, in meciuri amicale, pe teren neutru, disputate cu Italia, a marcat o victorie pe teren propriu (dar şi o înfrîngere severă in faţa selecţionatei R.D. Germane şi a obţinut victorii muncite in faţa Cehoslovaciei, Bulgariei şi Greciei. Dar, ne punem întrebarea, CE SEMNIFICAŢIE POT AVEA ACESTE REZULTATE CÎND ÎN MOD CERT O SERIE DE JUCĂTORI CARE AU CONTRIBUIT LA REALIZAREA LOR NU VOR MAI FI APŢI DE A REPREZENTA CULORILE ŢARII PESTE 1—2 ANI 7 Adăugind la aceste consideraţii şi pe aceea de loc neglijabilă, referitoare la volumul şi intensitatea muncii din cadrul fotului, care nu au mai atins culele anilor 1967 şi 1968, putem trage concluzia că sezonul pe care l-am încheiat, şi pe care l-am fi dorit un viguros început de drum pentru repunerea echipei pe o orbită ascendentă, a fost în cea mai mare parte ratat. îmi amintesc că de la începutul anului, ziarul „Sportul” a atras atenţia asupra acestui pericol, care plana din momentul alcătuirii lotului. Antrenorii echipei, I. Frincu şi C. Corcec, susţinuţi de antrenorul federal Al. Popescu, au pretextat că această formulă de echipă va permite „7“-lui reprezentativ să păstreze un contact cu plutonul fruntaş. Dar, absenţa de la J.O. a atras in mod automat imposibilitatea (nu am fost invitaţi) participării la „Cupa Ungariei“, micul campionat mondial neoficial al primelor clasate la Olimpiadă. A urmat absenţa de la ediţia din acest an a C.C.E. (măsură luată peste capul federaţiei), care a intărit şi mai mult izolarea polo-ului românesc pe plan Internaţional. Cu alte cuvinte, nici scopul pe care il l-au 4 metri la polo pe apă! CUM AM PUTEA DEPĂŞI PUNCTUL MORT? Încă după J.O. de la Tokio s-a conturat necesitatea remanierii echipei naţionale de polo. Campionatul european de la Utrecht (1965) a confirmat această premisă, iar forfaitrul de la Ciudad de Mexico a grăbit acest deznodămînt, pentru toată lumea fiind cit se poate de clar faptul că vechea garnitură nu mai avea posibilitatea, in special psihologică, de a realiza performanţe deosebite. propus cei trei tehnicieni nu a putut fi atins. In aceste condiţii, posibilităţile calificării la turneul final de la München (1972), prin trecerea cu succes a barajelor eliminatorii, au devenit şi mai incerte. A ne margini la această constatare, ar însemna, insă, să persistăm în greşeală, motiv pentru care voi încerca să enunţ cîteva sugestii care ar putea reactiva, pe un plan superior, echipa naţională de polo. Adept al principiului că lucrurile noi se realizează mai uşor cu oameni noi, aş sugera includerea prof. A. Grinţescu în colectivul ce va pregăti lotul, in continuare. De altfel, nici pină astăzi nu mi-am putut explica cum o hotărire a biroului federal (şedinţă la care am luat parte) a putut fi schimbată, IN LOCUL ANTRENORILOR PROPUŞI DE FORUL CEL MAI ÎNDREPTĂŢIT S-O FACA, APARTND ALŢI TEHNICIENI. Privind lotul, aş sugera menţinerea jucătorilor Novac, Zamfirescu, Popa, Tiranu, Cheţan, acestora adăugindu-lise cei mai talentaţi, reprezentanţi ai noii generaţii. Lotul ar trebui să aibă un plan de munci serios, un calendar adecvat, iar pregătirea — in cadrul cluburilor şi selecţionatei — să nu mai cunoască nici un rabat. Luarea in considerare a acţiunilor şcolare şi universitare, atragerea în tot a elementelor provinciale cu reale aptitudini şi posibilităţi, o îndrumare şi un control riguros din Partea tehnicianului federaţiei — iată alte elemente de care trebuie să se ţină cont. Alături de acest prim lot, ar trebui format un al doilea, de tineret-juniori (pină la 21— 22 ani), alcătuit din 16—18 jucători, cu o conducere tehnică judicios aleasă, astfel ca ea să nu mai sufere modificări de la o etapă la alta. Pentru ca pregătirea sa in totalitate să-și poată atinge ţelul propus, ar trebui să se asigure acestui Lot, o temeinică structură, care să nu mai fie dezorganizată permanent prin împrumuturi periodice de jucători. în fine, ca un al treilea eşalon, ar trebui să se organizeze centre de copii şi juniori in oraşele (Bucureşti, Ploieşti, Cluj, Oradea, Galaţi) unde acest lucru este posibil, urmînd ca din cadrul său să fie continuu promovaţi în eşalonul superior, sportivii de Perspectivi. Aş vrea insă să fiu bine înţeles. Dacă pentru anumite Intilniri se ivesc 1—2 cazuri de jucători mai vechi, cu o formă sportivă care să justifice selecţionarea, cred că ei ar putea fi folosiţi temporar in echipă. Toată atenţia trebuie să se îndrepte insă către aceste loturi tinere. Acordind credit deplin pe o durată mai mare tehnicienilor aleşi cu multă chibzuinţă, FERINDU-NE DE FUGA DUPĂ REZULTATE IMEDIATE ,di sportál Cilimm OLIMPICA SI CULP TIMP DE 4 Anii (SI MAI MULT) (Urmare ffin pap. (i erjente, ţinindu-se cont de exepenţa anterioară, nominaliind sportivii de perspectivă, frind responsabilitatea direci asupra federaţiilor. S-a dat peste prioritate disciplinelor limpice şi un sprijin efectiv celor sporturi care prin clienţă au dovedit un potenţial doric mai mare. Construcţia unor edificii sportive moderne îmbogăţirea calendarului in■rnaţional fac parte din acestogram. O caracteristică esenţială aimului an (din acest eterp impic este aceea că federale au trecut la întinerirea turilor naţionale, împletind mânios experienţa şi maturarea sportivilor mai vârstnici elanul şi la feptul celor mai ieri. S-a acordat o atenţieosebită lărgirii bazei de secţie pentru sportul de perimanţă infiinţindu-se noi oii sportive, licee cu pream de educaţie fizică, secţii copii şi juniori pe lingă aburi, avindu-se in vedere it perspectiva J.O. din 1972, şi obiectivul mai îndepărtat Olimpiadei din 1976. Cunoscindu-se importanţa oirelor care pregătesc sportii loturilor naţionale, au fost lţiate citeva acţiuni menite contribuie la îmbogăţirea noştinţelor de specialitate ale astora şi implicit la modernirea procesului de pregătire sportivilor. Principala preocupare a relaţiilor, cluburilor şi tehnicilor, anul acesta, a fost că pregătirea şi participarea beţivilor români la o serie competiţii cu caracter mono. european sau balcanic, ■este competiţii, considerate clape intermediare pentru ). din 1972, au avut ca a Htiv o primă testare a .» elemente tinere de curind reduse în loturile naţionale. a cum şi verificarea potenţiaui nostru de performanţă 1» acest început de drum intr-un nou ciclu olimpic. Rezultatele obţinute, în unele sporturi olimpice, au contribuit la consolidarea succeselor din anii trecuţi. Sunt grăitoare rezultatele de la scrimă, luptă, box, caiac-canoc, tir, bob. O situaţie comparativă, raportată la primul an al ciclului olimpic , precedent, ne înfăţişează următorul aspect : în 1985 — 5 medalii (2 aur, 3 argint), iar în 1966 — 14 medalii (3 aur, 3 argint, 5 bronz) la campionatele mondiale. De asemenea, la campionatele europene, în 1965 — 20 medalii (7 aur, 7 argint şi 6 bronz), iar în 1969 —■ 64 medalii (0 aur, 22 argint si 33 brom). Din păcate avem şi sporturi în care performanţele sunt mediocre sau slabe, aşa cum este cazul la volei, gimnastică (bărbaţi), haltere, ciclism, baschet, hochei, schi, polo, înot. La atletism, sport de bază la Im,federaţia nu a găsit incă cei mai corespunzător cadru organizatoric de pregătire a atleţilor fruntaşi, cu toate că, nivelul mediu al performanţelor din atletismul românesc a crescut Noi considerăm că rezultatele slabe din aceste ramuri de sport se datoresc neaplicării politicii elaborate, neglijindu-se in ultimii aniîntinerirea loturilor naţionale, crearea unei baze largi de selecţie, promovarea unor antrenori capabili şi îmbunătăţirea bazei materiale. Pe de altă parte însă apreciem că în aceste sporturi se munceşte puţin la antrenamente, departe de cerinţele performanţelor mondiale. De aceea, important in aceste sporturi este ca federaţiile, cluburile şi în special sportivii şi antrenorii să-şi îndrepte toate preocupările spre aplicarea metodologiei avansate (fără fetişizare), spre mărirea volumului şi intensităţii antrenamentelor, să ia exemplu de la caiac-canoe, lupte, box, scrimă, discipline în care s-a adoptat mai de mult a cu selecţionarea şi pregătirea unor sportivi in perspectiva J.O. din anul 1976. Sistemul competiţional îmbunătăţit, adoptat anul trecut şi pus in aplicare din anul acesta, a stimulat organele locale, cluburile, secţiile de performanţă din asociaţiile sportive, precum şi activitatea sportivă şcolară şi universitară, determinînd o preocupare crescindă pentru prezentarea echipelor şi sportivilor la un nivvel de pregătire superior. Faptul că ţiganele sportive locale şi cluburile şi-au sporit preocupările pentru crearea unor condiţii materiale mai bune in vederea perfecţionării măiestriei sportive şi a pregătirii sportivilor din oraşul respectiv, atestă interesul şi perspectiva îmbunătăţirii activităţii sportive de performanţă in ansamblul său. Preocupările manifestate în orăşele Cluj, Galaţi, Piatra Neamţ, Oradea, Constanţa, Cîmpulung Muscel, Craiova, Tg. Mureş, Brăila, Braşov salini demne de remarcat. În unele judeţe, la unele secţii de performanţă din cluburi şi asociaţii şi din păcate nu la puţine — se aşteaptă incă prea mult ajutor din afară, de la organele sportive centrale, de la departamente, se manifestă prea puţină iniţiativă proprie pentru rezolvarea problemelor, chiar cind acestea nu sunt determinate de aspecte materiale. Desigur, este bine şi chiar necesar ca aparatul CNEFS şi al federaţiilor să poposească mai des în judeţe, iar la rîndul său aparatul CNEFS şi comisiile judeţene pe ramuri de sport să-şi facă mai simţită prezenţa în secţiile cluburilor şi asociaţiilor sportive, să menţină un contact mai strins cu activul acestora, cu sportivii şi antrenorii care îi pregătesc. Dar nu putem admite să se mizeze, de către aceştia, numai pe ajutorul venit din altă parte. Astăzi, prin antrenarea unui larg activ obştesc, există mari posibilităţi de rezolvare a unor probleme pe plan local , există pentru antrenori şi profesori căi operative de circulaţie a noutăţii cu olimpic cu greu se poate recupera ceea ce s-a pierdut la momentul respectiv. .Schimbarea de generaţii, la unele sporturi, a creat la un moment dat un gol care s-a resimţit la nivelul loturilor naţionale. Pe aceea, in primul rind, s-a avut in vedere selecţionarea unor elemente tinere, talentate, de mare perspectivă, pentru echipele naţionale, precum şi menţinerea unor sportivi cu o bogată experienţă de concurs. Pentru activitatea în perspectivă s-a îmbunătăţit sistemul competiţional, iar la unele ramuri de sport (volei, baschet şi handbal) au fost înfiinţate divizii şcolare. Realitatea este insă — şi cel puţin acest an ne-o confirmă — că nu la toate ramurile de sport s-a reuşit un salt care să prevadă o perspectivă optimistă pentru întrecerile olimpice din anul 1972. Actualii componenţi ai loturilor de volei (masculin şi feminin), polo, ciclism, baschet, gimnastică (bărbaţi), nu s-au apropiat încă de personalitatea sportivilor din trecut care au ridicat aceste discipline la nivelul performanţelor mondiale şi olimpice, însă, cu o muncă perseverentă, plină de răbdare şi de răspundere, suntem convinşi că federaţiile respective vor găsi căile cele mai eficiente pentru ca să refacă acest handicap, actualele nuclee, însă perspectivele sunt minime. Îu schimb judo-ul, cu toate că se practică intens numai de ciţiva ani în ţara noastră, a cuprins un mare număr de tineri care s-au angajat intr-o pregătire continuă. Este o ramură de sport care place tineretului şi federaţia a iniţiat o serie de acţiuni şi pe linia pregătirii unor sportivi de perspectivă pentru intilniri internaţionale — Care vor fi căile şi criteriile de selecţie pentru loturile olimpice române7 — Fireşte, rezultatele din marile confruntări internaţionale şi in special cele de la campionatele mondiale şi europene care vor avea loc in ultimii doi ani ai ciclului olimpic. Numai întrecerile cu cei mai buni sportivi ai lumii pot să dea o imagine clară a potenţialului sportivilor noştri pentru J.O. şi deci să contribuie la definitivarea lotului olimpic pentru München şi Sapporo. Se cere realism in aprecierea locului în ierarhia mondială, ca şi a valorii intrinsece a sportivilor consacraţi şi a perspectivei celor tineri, pe care trebuie să ne bazăm mai mult la unele ramuri de sport (volei, baschet, handbal, polo, fotbal), campionatele mondiale şi europene, precum şi turneele speciale de calificare care vor avea loc in « PREGĂTIREA SE REALIZEAZĂ NU NUMAI „LA CENTRU" • DE CE SE BATE PASUL PE LOC LA VOLEI, BASCHET, SCHI Șl ÎNOT ? 9 JUDO - DA, SLALOM PE APĂ Șl TIR CU ARCUL — POATE... 9 MOSCOVA •— UN CANDIDAT DE PRESTIGIU IDEOGRAMELE 1972 Graficianul Ot Atelier a conceput, împreună cu echipa sa de senatori, primele ideograme ale Jocurilor Olimpice de München 1972. Noile simboluri seamănă destul de mult cu i de la Tokio 1964, unde au fost de altfel pentru prima ă introduse. Le reproducem, cu gîndul că încetul cu încetul trebui să ne obișnuim cu ele. »RîaiN'iA DRTMI »E M3IOANE Ciclism Fotbal minaslică ,rimă Caiac canoe Lupte Hai tore 40 lei Canotaj ndbal Baschet Nr. 744 (6178) sportul propune: DIRECTORI TEHNICI OLIMPICI Am reproşat uimeaţi nufără temeii Comitetului olimpic român statutul său de organ pasiv, fără autoritate, scos la iveală numai in ocazii festive, deşi pe plan internaţional cu o activitate viguroasă, îndrăzneaţă. Rezumarea prezenţei sale in ţară doar la un titlu de prestigiu şi la o conferinţă de presă cvadrienală, ni se pare absolut insuficientă. In acest fel C.O.R. nu-şi face nici datoria de propagator al idealurilor olimpice, nici pe aceea de tutor al activităţii olimpice. E revolută vremea etnii preocupările olimpice ne apucau cu frenezie în ultimul an preolimpic. Experienţa a dovedit că pregătirea pentru Jocuri nu se poate face în campanii temporare, ci că ea trebuie să urmeze un flux neîntrerupt, trecînd insesizabil prin timp şi generaţii. Iată de ce prezenţa activă şi permanentă a Comitetului olimpic român se cere a fi mai pregnant simţită. Datoria sa este de a se înfăţişa nu numai lumii exterioare (unde a obţinut în ultima vreme o meritată recunoaştere şi preţuire), ci şi lumii sportive de acasă care, în problemele olimpice, aşteaptă şi are nevoie de o tutelă dinamică, eficientă. Dincolo de eforturile limitate şi unilaterale, oricit de lăudabile uneori, ale federaţiilor naţionale, se simte nevoia unui organ care să concentreze aceste eforturi, să le sistematizeze şi să le dirijeze spre ţelul care se află, din 4 în 4 ani, un alt oraş al lumii. Cunoscind precipitarea şi efervescenţa care marchează obişnuit perioada imediat anterioară Jocurilor Olimpice şi în dorinţa de a preîntâmpina — acum cind incă nu e prea tirziu — erorile altor ani, propunem Comitetului olimmpic român numirea a doi directori tehnici, unul pentru sporturile de iarnă, altul pentru sporturile de vară, care să corordoneze, peste ani, cu judiciozitate şi simţul acut al perspectivei, întreaga pregătire olimpică a loturilor româneşti. Alegerea unor cadre cu experienţă pentru aceste posturi (de altfel existente şi in schemele altor comitete olimpice) ar da un gir salutar preparativelor olimpice, investindu-le cu autoritate şi garanţia unei concepţii unitare, peste fricţiunile conjuncturale sau vederile uneori limitate ale slujitorilor unei ontime ramuri sportive. Supunindu-şi intenţiile şi iniţiativele conducerii C.O.R., cei doi directori tehnici nu ar afecta cu nimic munca obişnuită a federaţiilor, ci ar indrepta-o doar — pe plan olimpic — spre un ţel unic. Acum, cind propunerea a fost făcută, Comitetului olimpic român, in eterogena sa compoziție, nu-i rămine decit să mediteze și să decidă. reia nu de puţine ori i-au fost sacrificate acţiuni care promiteau), reconsiderînd in drepturi, pe care nimeni nu le contestă in teorie, colaborarea cu medicul sportiv şi considerând un control riguros al întregii activităţi (nu trebuia lăsat totul în seama antrenorului federal). Îmi exprim convingerea că vom putea depăși punctul mort în care ne aflăm, pornind la drum spre cercul elitei în care ne-am înscris ani in str. dr. Ion DRAGAN membru al I.R. Nataile Münerfert