Sportul, ianuarie 1970 (Anul 26, nr. 773-800)

1970-01-16 / nr. 785

Redacţia şi administraţia: str Vasile Conta nr. 16,,tel. 11.10.05, interurban 72 si , Telex sportrom buc. 180. Anul XXV - Nr. 785 (6219) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Vineri 16 ianuarie 1970 ACTUALITATEA IH SCHI $1 BOB 13 TĂm. lkSTARTUl! CAMPIONATULUI MONDIAL DJ BOBLET PANŢURU - cel mai bun timp la antrenamentul de ieri de la St. Moritz 1 ST. MORITZ, 15 (prin te­lefon). — Aflată de marţi în localitate (găzduită la hotelul „Gaspar Badrutt“), în vede­rea campionatelor mondiale, delegaţia liolerilor români a şi început antrenamentele ne­oficiale pe pista de la Cres­ta, alături de celelalte 26 de echipaje, reprezentînd opt ţări (Franţa, Anglia, Cana­da, Elveţia, Austria, Ceho­slovacia, Japonia, Suedia). In cursul antrenamentelor de marţi, cea mai rapidă co­­borîre a fost realizată de bobul de 2 persoane al fran­cezului Parisot (1:19,70), ur­mat de Panţuru (1:20,11), ca­nadienii Storey (1:20,21) și Gehrind (1:20,32), austriacul Kaltenberg (1:20,41), france­zul Luigi (1:20,94), austriacul Gruber (1:20,96), suedezul Ericsson (1:20,98). Joi, antrenamentele de la ora prînzului au continuat. De astă dată cel mai bun timp l-a obţinut Ion Panţuru (1:22,69), urmat de Kalten­berg (1:22,97), Ericsson (1:23,43) şi Gruber (1:24,11). Antrenamentele oficiale vor începe abia din ziua de 18 ianuarie, pină atunci urmînd să sosească pe pistă și bo­­berii din S.U.A., Spania, Ita­lia, R.F.G.I Hariton PASOVSCHI CONCURS INTERNATIONAL LA BUŞTENI In calendarul federaţiei de specialitate şi al cluburilor sportive erau programate pentru acest sfîrşit de săp­­tămînă mai multe competiţii de schi. Dar, din lipsă de zăpadă, multe dintre ele au fost amînate sau chiar con­tramandate. Totuşi, acolo unde condiţiile permit, or­ganizatorii nu au abandonat proiectele şi astfel sîmbătă şi duminică la Buşteni se va disputa ediţia­ a II-a a „Cu­pei Caraimanului“ la fond juniori, competiţie la care vor participa sportivi din Republica Democrată Ger­mană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Ungară şi Republica Socia­listă România. Ţara noastră va fi reprezentată la acest concurs de următorii spor­tivi : Vasile Papuc, Nicolae Vestea, Gheorghe Catrici, Ni­colae Cristoloveanu şi Ion Tudor. La întrecere vor mai participa şi schiorii fondişti juniori de la A.S.A., Dina­mo, Tractorul şi Steagul roşu Braşov, Şc. sp. Vatra Dor­­nei şi alţii. Iată programul : sîmbătă, 10 km individual, iar duminică ştafeta de 3 x 10 km. Startul se va da din valea Dihamului. La Sinaia, duminică, se va disputa etapa a II-a a „Cu­pei Speranţelor“. Printre par­ticipanţi, schiorii alpini de la centrele de copii ale C.S. Sinaia, Şc. sp. Sinaia, Cen­trul din Buşteni etc. SPECIALIŞTI ROMANI ÎN AUSTRIA Un grup de 9 profesori şi antrenori de schi vor parti­cipa timp de două săptămîni la un curs internaţional de­ schi la St. Anton, în Austria. In acest timp specialiştii ro­mâni vor frecventa cursurile şcolii austriece de schi alpin care vor fi predate de cu­noscutul profesor KUKEN­­HAUSSER. Vor lua parte : Virgil Teodorescu, Ion Ma­tei, Constantin Io­van, Toma Titus, Cornel Tăbăraș, Kurt Gohn, Eugen Naghi, Gheor­ghe Neamțu, Mihai Sulică. Ce frumoasă a fost in a­­ceastă iarnă vacanţa elevilor! Cei din fotografie pot spune chiar,, că au trăit zile de neui­tat, in tabăra şcolară organiza­tă sus, pe munte. Iată-i in faţa cabanei Vîrful cu Dor gata să-şi ia sborul pe albele piftii de schi... Foto : TH. MACARSCHI Slalom automobilistic la Capitală Primul­ concurs auto de slalom şi îndemînare din acest an se va desfăşura duminică 25 ianuarie, în Capitală, sub auspiciile A.C.R. Traseul a fost organizat într-un perimetru aflat în preajma pri­măriei Sectorului 8 de pe Bd. Banu Manta. Concursul va avea loc între orele 11-14 şi va fi precedat de o demonstraţie de carturi conduse de elevi ai Li­ceului ,,Ion Neculce“ şi membri ai cercului de specialitate de la Palatul pionierilor. Pentru prima oară vor lua startul într-un concurs oficial automobile de producţie româ­nească „Dacia-1100 S“, pilotate de renumiţi piloţi bucureşteni. (Agerpres). Poiana Braşov, început de ianuarie. In peisajul multico­lor repetat cu consecvenţă zi­­de zi, de la Patinoarul artificial distingem la un moment dat un grup de fete drăguţe, elegante şi volubile. Recunoaştem cu uşurinţă pe câteva dintre gimnastele noas­tre fruntaşe : Elena Ceampe­­lea, Alina Goreac, IRodica Apă­­teanu, Olga Ştefan, Elisabeta Badea şi Lucia Chiriţă, în­soţite de cei doi antrenori ai lotului naţional, profesorii Nicolae Covaci şi Emilia Liţă. Fetele par a se descurca des­tul de bine cu dificultăţile alunecării pe gheaţă, mişcă­rile lor sunt cursive, presă­rate,­­ din cînd în cînd, cu timide încercări de elemente mai grele (după exemplul an­­trenoarei, care execută chiar şi sărituri !) şi nu lipsesc, bineînţeles, nici. .. căzăturile (spectaculoase, fireşte !), dar pe acest aspect nu vom bate monedă, îmbujorate, cu mul­tă bună dispoziţie şi cu o te­ribilă poftă de mişcare, fe­tele părăsesc patinoarul cu un singur regret : „repriza de antrenament pe gheaţă a fost prea scurtă“. Cîteva explicaţii în legă­tură cu prezenţa gimnastelor la Poiana Braşov şi cu activi­­tatea­ desfăşurată aici ne-a furni­zat antrenoarea Emilia Liţă . „Se ştie prea bine, gim­nastica este un sport prin excelenţă de sală. Toate an­­trenataentele la aparate (şi pu­velise lungul unui an) se fac intre cei patru pereţi ai sălii şi­ cu toată inventivitatea antrenorilor, monotronia şi, poate, chiar plictiseala nu pot fi evitate. Iată de ce­ la Început de an a devenit pentru noi un fapt obişnuit ca perioada a­­fectată pregătirii fizice gene­rale, ce precede activitatea specifică, la aparate, s-o pe­trecem la munte, cu preocu­pări adecvate : patinaj, schi, excursii. Sportivele suportă cu mare uşurinţă ,efortul so­licitat, iar după-amiezile pe­trecute în sală sunt model de dăruire şi muncă intensă. Pentru că, ţin să precizez, chiar în această perioadă nu am uitat cu totul aparatele. Păcat că aici, la Poiana, pu­tem lucra efectiv doar la pa­ralele şi parţial (unele ele­mente­ la sol. Sunt convinsă însă că, după două săptămîni de activitate la munte, gim­nastele vor lucra la cluburi­le lor cu și mai mare poftă și plăcere“. Aceasta nu va fi de loc râu. In anul campionatelor mondiale pregătirea gimnas­telor fruntaşe nu trebuie să cunoască nici un fel de ob­stacole. .. Două prietene, două bune gimnaste, două campioane absolute ale ţării : Rodica Apăteanu (dreapta) şi Elena Ceampelea, laureate ale cam­pionatelor naţionale pe 1968 şi 1969, lucrînd la... solul gheţii Text şi foto : C. MACOVEI CU GÎNDUL LA MONDIALE GIMNASTELE FRUNTAŞE SE ANTRENEAZĂ PE GHEAŢĂ LA POIANA BRAŞOV OLANDA - ROMÂNIA LA 21 SAU 22 APRILIE Programul internaţional al echipei noastre naţionale — premergător turneului final din Mexic — s-a îmbo­găţit cu o nouă partidă. După cum ne informează antrenorul Angelo Niculescu, pentru luna aprilie a fost perfectată întîlnirea OLANDA — ROMANIA. Jocul urmează să se desfășoare în Olanda, la 21 sau 22 aprilie. In sfîrşit, după cî­­teva amînări cauzate de vremea nefavora­bilă zborului avioane­lor, astăzi dupâ-amia­­ză, în sala „Olimpia“ din Timişoara se va desfăşura returul par­tidei dintre Universi­tatea şi S.K. Leipzig, contînd in sferturile de finală ale „C.C.E.“. Ream­­intim cu acest prilej cititorilor noş­tri că în primul meci, care a avut loc la mij­locul lunii decembrie la Leipzig, campioana R.D. Germane a cîşti­­gat cu 9—6 (5—1), a­­vînd un avans de trei goluri înaintea parti­dei de astăzi. Este vorba, aşadar, de o diferenţă recupe­rabilă, întîlnirea sus­­citînd prin aceasta un interes deosebit. Con­ştiente de posibilitatea calificării în semifina­lele ..C.C.E.“, handba­listele de la Universi­ AZI, LA TIMIŞOARA IN „C. C. E.“ LA HANDBAL FEMININ. „U“ TIMIŞOARA LUPTĂ PENTRU CALIFICAREA IN SEMIFINALE­ tatea Timişoara s-au antrenat cu asiduitate, incercînd să corecteze carenţele existente încă in jocul lor şi care le-au împiedicat — după cum declara an­trenorul echipei, prof. C. Lache — să reali­zeze la Leipzig un re­zultat şi mai strîns. Meciul va începe la ora 18 şi va fi con­dus de un cuplu de arbitri iugoslavi : V. Simanovici şi M. Val­­cici. NICOLAE PERŢA ÎNVINGĂTOR LA MADRID La concursul in­ternaţional de la sfîrşitul săptămî­­nii trecute care a avut loc în capi­tala Spaniei au participat şi doi atleţi români: Ni­colae Perţa şi Mi­­hai Zaharia. Nicolae Perţa a evoluat la 60 m garduri — probă oficializată pentru campionatele eu­ropene pe teren acoperit — şi a realizat o frumoa­să victorie cu re­zultatul de 8,1. Performanţa re­prezintă un record naţional stabilit pe această dis­tanţă. Pe locul secund Rafael Cano (Spania) 8,2. Mihai Za­haria s-a clasat pe locul se­cund cu 7,28 la lungime, după recordmanul Spaniei, Felipe Areta — cîștigător cu 7:31. CONCURSUL DE PATINAJ DE LA CORTINA d’AMPEZZO La Cortina d’Ampezzo a continuat concursul interna­ţional de patinaj viteză. Pro­ba de 1 000 m a fost cîştigata de vest-germanul Keller în 1:21,6. Intr-o altă categorie de participanţi proba de 500 m i-a revenit lui Tipper (Anglia) în 41,5. Sotirescu (România) s-a clasat pe locul 10 cu 44,8. „INTER" ÎNVINGĂTOARE LA BARCELONA La Barcelona, în Cupa europeană a tîrgurilor la fotbal, Internazionale Mi­lano a repurtat o valoroasă victorie, întrecînd cu 2—1 echipa F.C. Barcelona. Re­turul — la 21 ianuarie, la Milano. (Un important an modelistic © Organizăm a V-a ediţie a C. A­. de micromodele ® Navomodeliştii români printre favoriţii viitoarelor C.E. ® Primul concurs naţional de carting In sfîrşit, tînăra noastră fe­deraţie de modelism a intrat şi în drepturi... administrati­ve : „1970“ i-a repartizat un birou în incinta CNEFS. Ia­­tă-ne, deci, prezenţi la noul ei sediu, găzduiţi fiind de an­trenorul federal GEORGE CRAIOVEANU. REP.: Aşadar, „semne bune anul­are“. G. C.: Şi după cum se pre­gătesc modeliştii, cu siguran­ţă va mai avea. Pentru ce a­­nume vor ei să fie la o înălţi­me, bănuiesc că ştie toată lu­mea : în aprilie anul acesta găzduim campionatele mon­diale de micromodele — In­door. REP : Jucăm, cum se spu­ne, pe teren propriu. G. C.: întocmai. De aici, dorinţa sportivilor de a se prezenta la întrecerea amin­tită cu cele mai bune aparate, ambiţia de a obţine mari per­formanţe. REP.: V-am ruga să ză­bovim o clipă mai mult asu­pra acestui capitol, „mondia­lele"? de micromodele fiind u­­nul din principalele evenimen­te ale anului nostru sportiv 1970. Ce ştim noi despre a V-a ediţie a C.M. de micro­(Continuare in pag. a 2-a) ECHIPA DE ŞAH A „RESTULUI LUMII" PENTRU MECIUL CU SELECŢIONATA U.R.S.S. Fostul campion mondial Max Euwe a selecţionat echi­pa de şah a „restului lumii“, care va întîlni, la 28 martie, la Belgrad, selecţionata U.R.S.S., într-un meci amical programat la 10 mese. Echipa cuprinde pe : Fischer (S.U.A.), Larsen (Danemarca), Portisch (Ungaria), Hort (Cehoslovacia), Gligorici (Iugoslavia), Reshev­­ski (S.U.A.),­­Uhlman (R. D. Germană), Matulovici (Iugo­slavia), Najdorf (Argentina), Ivkov (Iugoslavia). O SINGURA CALE estinul cluburilor sportive uni­versitare, aceste unităţi con­cepute, a avea o mare vitali­tate, este indisolubil legat de existenţa unei pepiniere în măsură să le alimenteze per­manent. Dacă lucrurile ar sta astfel in realitate, sportul studenţesc ar oferi, în contextul celui naţional, o imagine de-a dreptul reconfortantă. Numai că celui ce are curiozitatea să facă o investigaţie mai la obiect, să pătrundă în intimitatea fenomenu­lui, constatările pe care le va face nu-i vor prilejui de fel un sentiment de încîntare. Dimpotrivă. Cazul clubu­lui sportiv Universitatea Bucureşti, pre­zentat recent într-un comentariu, este departe de a rămîne izolat. Penuria de elemente care să alimenteze con­tinuu echipele studenţeşti, să le revi­­talizeze, are un caracter aproape ge­neral. Acest fenomen favorizează men­ţinerea în formaţii a unor sportivi care nu mai au nici o contingenţă cu insti­tuţia ale cărei culori le reprezintă (unii nu le-au avut niciodată, nefiind nici studenţi şi, deci, nici absolvenţi ! ?), ceea ce creează un cortegiu întreg de neajunsuri, băneşti îndeosebi. Au fost şi sînt oameni de bună cre­dinţă, animaţi de dorinţa sinceră de a vedea cluburile universitare în prim­­planul performanţei, care cu compe­tenţă şi clarviziune au tras semnalul de alarmă, indicînd totodată direcţia către ieşirea din impas. Dar, din pă­cate, îndemnurile lor dezinteresate, izvorîte din cele mai bune intenţii, n-au găsit decit un palid ecou, n-au avut o forţă generalizatoare. Şi asta nu din vina lor. De fapt, în sprijinul fenomenului ca atare nu există decit o singură cale de urmat : aceea ca cluburile univer­sitare să-şi formeze — la nivelul tu­turor secţiilor de performană — echipe de pitici şi juniori. Selecţio­narea acestora se poate face în con­diţii ideale din şcolile şi liceele si­tuate în perimetrul clubului. La termi­narea studiilor liceale, tinerii absol­venţi, legaţi spiritualiceşte de clubul la care au activat mai mulţi ani, cunoscînd fireşte şi satisfacţii, vor pu­tea opta pentru una din facultăţile uni­versităţii sau institutului respectiv. Deci, o cale foarte simplă, directă, în acest fel s-ar elimina şi cazurile — destul de frecvente — de studenţi care activează ca sportivi în alte clu­buri decît cele universitare. Fiindcă este normal ca studentul să fie legat prin toată fiinţa sa de locul de învăţătură, acolo unde se făureşte personalitatea sa. La drept vorbind, cine se poate îngriji mai dezinteresat, mai eficient, de educaţia studentului sportiv, dacă nu cadrele didactice din facultate, aceleaşi care au misiunea de a-l forma şi ca specialist într-un domeniu sau altul ? Cîte neajunsuri ar dispare dacă demarajul pe această singură cale s-ar realiza prompt, din convingere, cu acel sentiment de res­ponsabilitate ! Ţinem realmente la existenţa acestor cluburi? Vrem că ele să aibă viabili­tate, trăiniţie ? Credem — detaşaţi efectiv de inerţie, de prejudecăţi­ — în eficacitatea lor pe plan naţional ? Dacă da, atunci să urmăm calea cea mai simplă, cea mai directă. Iar dacă vor mai exista suspiciuni, îndoieli, re­ţineri, nu va fi rău de loc să ne uitam puţin şi la vecini, la cei mai apropiaţi sau mai îndepărtaţi, să vedem cum procedează ei pentru a ajunge la Olimpiade cu delegaţii alcătuite într-o majoritate zdrobitoare din studenţi. Să privim şi, fără îndoială, toate reţine­rile vor dispare, se vor risipi... Tiberiu STAMA Ce ar fi făcut GRECIA, PORTUGALIA sau ELVEŢIA­­in grupa C a lui „EL MUNDIAL“? învinşii României comentează tragerea la sorţi atena. Nici o speranţă in faţa favoriţilor... usABONA: Eusebio doreşte prietenilor săi de la Bucureşti să realizeze o mare surpriză! Zürich: România poate juca de la egal la egal ce oricine Ştiri din pregătirile echipelor finaliste ÎN PAGINA a 4-a Album sportiv bucureştean : Eusebio

Next