Sportul, februarie 1970 (Anul 26, nr. 801-828)

1970-02-14 / nr. 814

.Mr. 814 (6248) sportál ramn B 53SELS Ancheta SPORTUL De ce există un decalaj între rezultatele echipei naţionale şi valoarea formaţiilor de club? DUMITRU NICOLAE NEUŞOR-antrenor­ul echipei Dinamo Bucureşti: SA Nil ARATAMI CAUZELE DIN SIMPLE PRESUPUNERI, CI SA LE CONSTATAU PRACTIC La Întrebarea care face obiec­tul anchetei ziarului „Sportul“ Îmi voi permite un răspuns mai amplu. Personal, consider că : — rezultatele foarte bune ale echipei naţionale se datoresc fap­tului că s-a reuşit să se for­meze o echipă echilibrată din toate punctele de vedere, iar cunoştinţele celor doi antrenori, Angelo Niculescu şi E. Vogi, au permis o bună orientare In gre­lele cazuri ivite pînă la reuşita calificării la C.M. ; — jucătorii depun toate efor­turile la antrenamente, iar în Jocuri se dăruiesc total, aşa cum este normal In cazul unor com­ponenţi ai „unsprezecelui“ care reprezintă România Intr-un Joc amical sau oficial ; — căldura publicului In felul de a-şi Încuraja echipa In mo­mentele grele ale jocurilor ; — pregătirea In perioada pre­mergătoare jocurilor făcută de presă, televiziune, precum şi prietenia ce domneşte in cadrul lotului. De ce jucătorii nu se com­portă şi la club atlt de bine ca şi la echipa naţională ! CAU­ZELE SlNT MULTIPLE. Am să încerc să te enumăr pe cele mai importante : 1. Precizarea aproape matema­tică a „unsprezecelui“ reprezen­tativ cu multe săptămîni înain­tea unui joc internaţional. Con- • turarea din timp a echipei este, desigur, un lucru bun. In acest fel, insă, randamentul la club scade, UNII JUCĂTORI ŞTIIN­­DU-SE SENATORI DE DREPT AI NAŢIONALEI. Or, dacă la naţională sunt titulari, la echipa de club... Consider că dacă ju­cătorii n-ar fi atât de siguri, dacă şi-ar ordona mai bine POLITEHNICA IAŞI» LA AL DOILEA SCOR EGAL IN ALBANIA­­ Echipa de fotbal Poli­tehni­ca Iaşi a susţinut al doilea meci în Albania. Jucind la Elbasaji cu echipa Labinot din localitate, studenţii ieşeni au terminat la egalitate. 1.I. I. Balanescu, la Reşiţa Conducerea clubului reşi­­ţean ne-a informat că antre­­norul Ion Bălănescu a pre­luat conducerea tehnică a echipei de fotbal C.S.M., care activează în divizia B, seria a 11-a. Antrenorul­ Ion Bălă­­nescu a mai pregătit această echipă in urmă cu cîţiva ani. P. BOCŞANU, coresp. viaţa particulară, dacă ar munci cu mai multă conştiinciozitate la antrenamente, randamentul lor ar fi mult superior la echipa de club, cit şi la naţională. 2. Randamentul după jocurile susţinute in cadrul echipei na­ţionale. De regulă, după jocul susţinut In echipa naţională, la primul sau chiar la mai multe meciuri de campionat randa­mentul selecţionaţii! Uo­r — cu mici excepţii — este foarte scă­zut. Exemplu : după meciul cu Portugalia, la 6 zile jucătorii dinamovişti au evoluat slab cu Univ. Craiovă, după care au ur­mat alte două partide foarte bune, cu Karul şi U.T.A. După meciul cu Grecia, la jocul cu Rapid, programat la numai 4 zile (joi) ei au avut o compor­tare nesatisfăcătoare, continuata duminică, cu C.F.R. Cluj, apoi la Iași (după o săptămînă). Mi-am pus întrebarea : Este o problemă de pregătire, sunt alte cauze . Am ajuns la următoa­rele concluzii : — programarea unor jocuri la intervale foarte scurte la sfîrşitul campionatului este nepotrivită ; — consumul fizic, psihic acumulat pe parcursul cam­pionatului intern plus efor­tul din jocurile atît de im­portante din cadrul campio­natului mondial se reflectă direct şi imediat, bineînţeles, negativ ; — viaţa ordonată dinaintea meciurilor internaţionale face ca după terminarea lor să urmeze zile de relaxare sau preocupări cotidiene­ rău În­ţelese de unii jucători ; — sărbătorirea prelungită a succesului fără ca jucătorii să se mai gîndească că mai au obligaţii şi la echipa de club. s. Componenţa lotului actual.­­ Lotul actual este incă defi­citar ; în cazul a 2—3 posturi există o diferenţă mare ca va­loare. — O mare parte dintre jucă­torii lotului nostru nu muncesc cu destulă seriozitate la antrena­mente, complăcîndu-se în situa­ţia de rezerve 4. Practicarea Jocului dur In meciurile interne in scopul inti­­midarii sau chiar scoaterii din Joc a celor din naţională, lucru ce-i face pe aceştia să se ferească şi In mod normal să nu poată da un Randament superior la echipă (ex. accidentarea lui Du­­mitrache, Ghergheli). 5. Desigur, că nu numai aces­tea sunt cauzele. La ele se ada­ugă şi unele greşeli făcute de mine — la echipa mea — în diferite cazuri. Totuşi, ca unul care am trăit aproape zi de zi lingă aceşti jucători nu mi se pare un pa­radox felul cum ei se comportă la naţională şi la club. Faptul că la naţională se dăruiesc şi dau un randament sporit este un lucru îmbucurător. VOR PUTEA SA JOACE TOT ATIT DE BINE ŞI LA CLUB DACA VOR ÎNŢELEGE SA MUN­CEASCĂ LA ANTRENAMENTE. SA RENUNŢE LA NOPŢILE PETRECUTE IN COMPANIA UNOR AŞA-ZIŞI PRIETENI. De ce a obţinut Dinamo Ba­cău rezultate atit de bune . Cunosc In oarecare măsură această echipă şi de aceea imi permit să fac unele aprecieri. Lotul echipei este compus din jucători fără pretenţii, care sunt, Insă, CONVINŞI CA SUCCESUL SE OBTINE NUMAI PRIN MUNCA, MODESTIE, CORECTI­TUDINE, VIATA ORDONATA. In plus, la conducerea echipei se află un om­ îndrăgostit de meseria de antrenor, cinstit, conştiincios şi plin de modestie. Consider extrem de folositoare ancheta ziarului „Sportul“ pentru a elucida unele dintre semnele de Întrebare existente in cadrul echipelor noastre de club, cu speranţa că în viitor ele vor dispare complet. Mâ­NE, ÎN GIULEŞTI Feroviarii bucureşteni, în continuarea pregătirilor pen­tru reluarea campionatului, vor susţine m­îine o nouă par­tidă amicală în compania for­maţiei C.F.R. Cluj. Meciul va avea loc pe stadionul Giuleşti ş­i va începe la ora 11, în deschidere, de la ora 9*15 . Rapid (tineret-rezerve) — Metalul Tîrgovişte. 1­. F. R. Timişoara — Flectromotor Timişoara 5-11 (4-0) Feroviarii au susţinut — cu E­­lectromotor Timişoara­­— o utilă partidă de verificare înaintea in­­tilnirii internaţionale cu B.V.C. Budapesta. Golurile au fost rea­lizate de Periatu 3, Manolache şi Fiores. P­­ARCAN coresp. principal DINAMOVISTII BUCUREŞTENI, ÎN R.D. GERMANĂ Echipa Dinamo Bucureşti va pleca luni în R. D. Germană, unde va susţine trei partide amicale. Pro­gramul întîlnirilor va fi definitivat la sosirea fotbaliş­­­tilor bucureşteni în Berlin. „U“ CRAIOVA ÎNTREPRINDE­­ UN TURNEU IN IRAN In şedinţa de aseară a Birou­­lui Federaţiei de fotbal s-a a­­probat ca echipa Universitatea Craiova să efectueze un turneu în Iran, intre 6 şi 16 martie a.« S-a stabilit ca jocurile sale cu „U“ Cluj (din 8 martie) şi cu Crişul (din 15 martie), din ca­v­orul returului Diviziei A, să f­­ie aminate pentru datele de 25 martie şi 1 aprilie. Jr CA SA­SANINA PE PRIMA SCENĂ ...Noroi piuă deasupra glez­nelor, bălţi de apă, provenite din topirea zăpezii, intînzîndu­se peste aproape tot terenul, „uscatul“ apărînd ici-colo, in chip de insule, şi in acest­­ decor 22 de fotbalişti ieşeni angajaţi intr-o încleştare sur­dă, impresionantă din multe puncte de vedere, impresio­­nantă, pentru că nu se poate să nu te mişte nişte tineri , care joacă un „amical“ în care nu numai că nu se amu­ză, dar se bat pentru fiecare minge, pe care unii abici o zăresc de sub masca de noroi care le acoperă faţa. Aşa cum nu se poate să nu-ţi stirnească un sentiment de... milă, dar şi de admiraţie, înfăţişarea lor de gladiatori cenuşii — culoa­rea echipamentului pe jumă­tate muiat intr-o combinaţie de apă şi noroi. Dfffa aceasta este o faţă a fotbalului, o faţă care nu se arată întotdeauna lumii. Pregătirea fotbaliştilor.. Pregătirea în sezon mort. Aşa se cheamă în carnetele tehni­cienilor activitatea respectivă. „Acum se încarcă bateriile" , spun specialiştii. Pentru a le încărca, nici un efort, nici un sacrificiu chiar, nu este prea mare. Şi pentru a nu pierde nici o zi de pregătire, fotba­liştii ieşeni se antrenează în condiţii aproape imposibile. Amintind şi faptul că me­ciul amical prilejuieşte di­vizionarilor C, de la Nicoli­­na, o confruntare cu „vede­tele din A“­, jucindu-se cu o , ambiţie dezlănţuită (pe mu­chie de crampon !), vă închi­puiţi că orice element core­grafic — care-şi mai face din cînd în cînd loc în fotbal — este reprimat şi înlocuit­­ cu lupta fără menajamente. Privesc, alături de ŞERBAN JUSTIN, antrenorul Politeh­nicii, această încleştare care îl sperie din cînd în cînd — şi­­atunci strigă „Uşor, mă bă­ieţi „uşor, să nu vă loviţi „ai grijă Belule (sau Cos­ti­că) la portar, sari peste el, dă-l încolo de gol !“ •— pentru ca în momentul următor să-mi spună la ureche: „aşa să călesc.­, angajamentul acum, pe arătura asta, ii va ţine in formă fizică pivă la vară". O nouă fază foarte „ascu­ţită“ 11 va speria, însă, iarăşi. Oasele sunt totuşi oase, nu-s de cauciuc... Şi pentru Poli­tehnica Iaşi, victima din toamnă a plecărilor lui Ştefă­­nescu şi Dejeanu, a indisponi­bilităţii totale sau parţiale a lui Stoicescu, lanul şi foarica, un titular pierdut acum poate însemna la primăvară un pas spre divizia B. Cu excepţia gleznei lui Ianul („care iar ne-a dat­ emoţii“), antrenamentul se încheie cu­ bine. Urmează una din zecile de discuţii — pe aceeaşi temă —, pe care le-am avut cu antre­norul Justin în numai două zile ! întinderea acestor discu­ţii — cuprinsă întotdeauna între... literele A şi B. Lait­motivul introductiv şi final : „nu cădem din A­­“ Impresionantă forţa de con­vingere — aproape obsesivă — a antrenorului ieşean. „Băieţii împing antrenamentul până la pragul suferinţei pentru a reu­şi să rămână pe prima scenă fotbalistică a ţării“. Să-l crezi pe Justin ? Noi l-am crezut. Rămîne să-l creadă și C.F.R. Cluj et comp... M. POPESCU DESPRE UNELE ASPECTE DIN ACTIVITATEA COLEGIULUI CENTRAL AL ARBITRILOR P­roblemele actuale şi de perspectivă ale arbitrajului stau permanent In atenţia F.R.F., ele fiind abordate In ansamblul măsurilor iniţiate pentru desfăşurarea in bune condiţiuni a activităţii fot­balistice din ţara noastră. Asigu­rarea jocurilor cu arbitri com­petenţi, bine pregătiţi tehnic şi fizic, hotăriţi să sprijine mersul înainte al fotbalului, constituie obiectivul fundamental al Cole­giului central al arbitrilor, care a întreprins acţiuni meritorii pentru realizarea sarcinilor sta­bilite de federaţie In acest do­meniu, îmbunătăţirea arbitraje­lor la prima parte a campiona­tului a fost apreciată — pe bună dreptate — de majoritatea antrenorilor echipelor din divizia A, de observatorii federali sau de cei al Colegiului central al arbitrilor, prezenţi la Jocuri. In presa de specialitate, de aseme­nea, au fost relevate progresele obţinute, fâcindu-se totodată su­gestii pentru perfecţionarea acti­vităţii In acest domeniu. După cum este lesne de înţe­les, greul muncii Colegiului cen­tral al arbitrilor se duce In sfera activităţii de pregătire teh­nică a arbitrilor, de uniformi­zare a aplicării regulamentului, de educare a arbitrilor In Spi­ritul corectitudinii exemplare, al curajului In luarea deciziilor, indiferent de situaţia echipelor, de atitudinea unei părţi a pu­blicului etc. p­­entru Informarea celor Inte­resaţi, amintim că, sub în­drumarea F.R.F., mai mult decit In trecut, Colegiul central al arbitrilor se preocupă de problemele tehnice, de pre­gătirea multilaterală a arbitrilor, de Îndrumarea colegiilor jude­ţene. Se editează cu regularitate, de către Colegiu, Buletinul In­formativ al arbitrilor, IN CARE SUNT PUBLICATE LECŢII, MA­TERIALE DE INTERPRETARE, TRADUCERI DIN REVISTELE DE SPECIALITATE DE PESTE HOTARE etc. ; a fost tipărit re­cent manualul-ghid pentru şco­lile de arbitri (lecţiile, activită­ţile practice etc.), o broşură în tiraj de masă pentru uzul spec­tatorilor („Ce trebuie să cu­noaştem despre unele prevederi ale regulamentului jocului de fotbal“), precum şi alte mate­riale de acest gen. S­arcinile tot mai grele ce re­vin arbitrilor in complexul activităţii noastre fotbalis­tice reclamă din partea Co­legiului central o selectare ju­dicioasă a arbitrilor la toate ni­velele. Venind în intimpinarea unor sugestii exprimate și în presă, BIROUL FEDERAL A HOTARIT REDUCEREA NUMĂ­RULUI DE ARBITRI DIN LO­TUL „A“ LA 32 (ajunsese la peste 40), reducerea virstei arbi­trilor din lotul „C“ şi introdu­cerea în acest lot a unor arbi­tri tineri, de perspectivă. Este doar un Început ; reaşezarea lo­turilor după criteriul valoric va fi Încheiată după terminarea re­turului. Precizăm că MENȚINE­REA SAU PROMOVAREA AR­BITRILOR DIN LOTUL REPU­BLICAN ESTE­ O CHESTIUNE DE COMPETENTA EXCLUSIVA A F.R.F., care insă va lua în consideraţie şi aprecierile făcute arbitrilor din lot cu privire la comportarea şi contribuţia aces­tora la activitatea fiecărui co­legiu judeţean. Problemele de conţinut ale muncii de perfecţionare con­tinuă a arbitrajelor trebuie să constituie preocuparea de bază a tuturor colegiilor te­ritoriale. La unele colegii, această activitate este Inica nesatisfăcătoare. Pe alocuri, muncii serioase și corecte care să aibă în vedere pro­blemele mari ale arbitrajului, i-a luat locul spiritul îngust, revendicativ, faţă de care F.R.F. va lua măsurile ce se impun. O sarcină importantă a Cole­giului central o constituie dele­garea arbitrilor la jocuri. Sub îndrumarea și controlul Biroului federal, Colegiul central a de­pus în acest domeniu un mare volum de muncă (săptămînal sunt delegaţi peste 300 de arbi­tri). Colegiul este îndrumat SA ELIMINE DEFINITIV SISTEMUL „ROTAŢIEI“ IN DELEGĂRI (pe bună dreptate criticat în presă), sistem perimat după care toţi arbitri ar trebui să aibă un nu­măr egal de jocuri de-a lungul unui campionat. Acordînd toată Încrederea ar­bitrilor, cinstei şi competenţei lor, Biroul federal a hotărît ca la Jocurile din campionatul de tineret şi din cel al juniorilor, să fie delegaţi arbitri republi­cani , chiar din localitatea res­pectivă, ceea ce va avea ca efect eliminarea deplasărilor şi reduceri importante de cheltuieli. I­n legătură cu delegarea ar­bitrilor români peste ho­tare, precizăm că PENTRU TOATE JOCURILE INTERNATIO­NALE OFICIALE (inter-ţări, inter-cluburi etc.) FEDERAŢIILE NAŢIONALE DE SPECIALI­TATE AU OBLIGAŢIA SA DE­LEGE NUMAI ARBITRI ÎN­SCRIŞI PE LISTA F.T.F.A., să ia In consideraţie rapoartele primite de F.R.F. de la F.I.F.A. și U.E.F.A. în legătură cu cali­tatea arbitrajelor prestate de arbitrii români în străinătate. ACEASTA ESTE CAUZA PEN­TRU CARE O SERIE DE ARBI­TRI ROMANI SUNT PROGRA­MATI CU PRECĂDERE LA UNELE JOCURI DIN STRAI­­NATATE. I­n vederea clasificării cit mai obiective a arbitrilor pe criteriul valorii — pen­tru delegarea la meciuri — s-a lărgit acţiunea de observare a lor, astfel că la toate jocu­rile din divizia A şi la nume­roase meciuri din diviziile B şi C au fost trimişi în fiecare eta­pă observatori ai F.R.F. și ai Colegiului central. De mare fo­los In aprecierea arbitrajelor s-a dovedit presa de specialitate, ale cărei relatări competente au corespuns — în general — cu opinia observatorilor federali. Pe această linie, F.R.F. cere în continuare sprijinul cronicarilor sportivi, care pot contribui cu cea mai mare eficacitate la ac­ţiunea de îmbunătăţire a arbi­trajelor. In acest fel, considerăm că se conjugă eforturile tuturor factorilor care luptă pentru îm­bunătăţirea în ansamblu a cali­tăţii fotbalului nostru. C­olegiul central al arbitrilor a analizat la timp calita­tea arbitrajelor, evidenţiind ceea ce a fost pozitiv şi sancţionînd cînd a fost cazul. Biroul federal apreciază că, IN­­ ANSAMBLU, SANCŢIUNILE DIC­TATE AU CORESPUNS GRAVI­TA­ŢI­I GREŞELILOR ŞI ABA­TERILOR SAVÎRŞITE DE DI­VERŞI ARBITRI. Judecarea ca­zurilor s-a făcut pe baza preve­derilor regulamentului de disci­plină al arbitrilor, parte inte­grantă a Regulamentului F.R.F. (Capitolul XII, Abateri şi sanc­ţiuni, cuprinzind articolele 229— 240 inclusiv). Precizăm că acest Regula­ment, aprobat recent de Bi­roul F.R.F., conţine sanc­ţiuni, suspendări intre anu­mite limite pentru fiecare greşeală de arbitraj, iar di­ferenţele între pedepsele­ acordate unor arbitri se da­­­ toresc unei analize mai am­­­­ple a fiecărui caz în parte. La gradarea pedepselor, în limitele prevăzute, se au în vedere şi alte elemente decit greşeala propriu-zisă : VA­LOAREA ARBITRAJULUI LA JOCUL RESPECTIV, COM­PETENŢA, CORECTITUDI­NEA, PROFILUL MORAL AL ARBITRULUI etc. In acest caz, se consideră că sancţiunile date au un carac­ter educativ. Iată un exemplu : sunt arbitri care în timpul unei activităţi de 10—15 ani n-au absentat de la conducerea nici unui joc la care au fost programaţi. Alţii, abia introduşi de un an în lot, au şi absentat nemotivat de la condu­cerea jocurilor, motiv pentru care au fost suspendaţi de Co­legiul central. I­n legătură cu unele obser­vaţii critice referitoare la examenele medicale la care sînt supuşi arbitrii de fot­bal la începutul fiecărui an sportiv, trebuie arătat că „ba­remul indicatorilor biologici şi funcţionali necesari avizului medico-sportiv al arbitrului de fotbal“ a fost întocmit de către Centrul de medicină sportivă — București in colaborare cu Co­misia medicală centrală a F.R.F. In măsura in care specialistii acestor organisme vor consi­dera — pe baza observaţiilor critice — că unele probe medi­cale sînt de prisos, Colegiul central va trece imediat la eli­minarea probelor medicale res­pective. Biroul federal a îndrumat, de asemenea, Colegiul central să ia cele mai severe măsuri pentru stirpirea manifestărilor necores­­punzătoare din rîndurile arbitri­lor : bîrfa, intervenţiile şi maşi­­naţiunile de tot felul, tendinţele revendicative, să creeze un cli­mat favorabil de muncă, o at­mosferă etică şi loială în rîndul arbitrilor.­­ Totodată, Biroul federal a ho- » tărit să se treacă de urgenţă la aplicarea unei hotărlri mai vechi, care prevedea formarea colegiilor judeţene, orăşeneşti şi municipale, NUMAI DIN ARBI­TRI CARE NU MAI SlNT IN ACTIVITATE. Arbitrii activi, ca­pabili şi competenţi, trebuie fo­losiţi în comisiile tehnice ale colegiilor teritoriale. Periodic, Biroul federal va analiza şi în continuare activi­tatea Colegiului central al arbi­trilor, făcînd publice concluziile sale. Ion ALEXANDRESCU secretar al F.R.F. P CUPON DE CONCURS Numele și prenumele­­ Adresa­­ 1. CE ECHIPE VOR OBJINE CALIFICAREA PENTRU SFERTURILE DE FINALA (reamintim: din fiecare grupă se califică primele DOUA CLASATE) ? GRUPA A .................................................................. GRUPA B .................................................................. GRUPA C .................................................................. GRUPA C......................................................... 2. CE ECHIPA VA CISTIGA CAMPIONATUL MONDIAL ? LOTO-PRONOSPORT CONCURS SUPLIMENTAR PRO­NOSPORT C.M. HOCHEI — 25 FEBRUARIE 1970 Cu prilejul campionatului mon­dial de hochei pe gheaţa grupa B care se dispută la Bucu­reşti în organizarea ţârii noas­tre, A.S. Loto-Pronosport orga­nizează un concurs suplimentar Pronosport, alcătuit din cele mai interesante meciuri ale campio­natului. Dar iată programul a­­cestui concurs : I România — Iu­goslavia ;­­ Japonia — R. F. a Germaniei ; III Elveţia — Norve­gia ; IV S.U.A. — Iugoslavia ; V R. F. a Germaniei — Elveţia ; VI România — Japonia ; VII R. F. a Germaniei — S.U.A. ; VIII Nor­vegia — Iugoslavia ; IX România *­ Elveţia ; X Elveţia — Iugosla­via ; XI România — S.U.A. ; Xn Iugoslavia — Japonia ; XIII Ro­mânia — R F. a Germaniei. Depunerea buletinelor la con­cursul suplimentar Pronosport C.M. „Hochei“ se face începînd de luni 16 februarie 1970 şi se încheie marţi 24 februarie 1970. Amănunte în agenţiile Lo­to-Pro-­­nosport. • Astăzi este ULTIMA ZI pen­tru depunerea buletinelor la concursul Pronosport de dumi­nică 15 februarie 1970. înainte de a vă fixa pronosticurile dv„ vă recomandăm să consultaţi „Programul Loto-Pronosport“ de marţi 10 februarie a.c. care cu­prinde amănunte asupra meciu­rilor incluse în programul de concurs. NUMERELE EXTRASE LA TRA­GEREA LOTO DIN 13 FEBRUA­RIE 1970 Extragerea 1: 35 54 37 15 12 37 41 29 62 Fond de premii : 770 873 lei. Extragerea a II-a : 1 27 88 1 58 46 71 Fond de premii : 716 320 lei. Plata premiilor pentru această tragere se va face astfel : In Capitală, cu începere de la 21 februarie, pînă la 30 martie 1970. In țară, de la 2­1 februarie, pînă la 30 martie 1970. ■ Pag. b 3-a •" uwwuwwur­w,vyyyyyyvggj ! m I 1 «SlNT I ! GOLGETERUL I 1 ROMÂNIEI» 02 • 22 % % B In retur facem ravagii • Fot- 0 0 balul nu începuse să sufere de 4 0 maladia ineficacitafii ® Un val • 1 de oboreni la Jiul *© Corabia f 0 troznește din încheieturi ® Cir- J 0 jah și Anghelache își dau demi- J 0 sia * Clubul oborean fuzionea­ 0 0 ,0 0 zâ cu echipa Prefecturii polifiei f 0 -2­0 Capitalei & Se infiinteaza echi- M p 0 0 pa Armatei ® Intrăm in vrie M p 0 0 ® Se nasc Dinamo A si B 40 ^ * EE ' In prima etapă a returului am mers la Timișoara să jucăm 0%. 02. cu Poli, situată numai la două puncte in urmă noastră. Toată 220 ■2? lumea credea cie acolo se va hotărî soarta campionatului. 00 00 Am fost învinşi cu 2—0. prin golurile lui Andrei Rădulescu 00 gg şi Meghie, timişorenii egalîndu-ne la numărul de puncte şi de 100 ,­ pâşindu-ne la golaveraj. Dar bucuria lor a durat puţin, fiind­ 000. '■£0, că Unirea a jucat excelent t­ot returul, cîştigînd unele meciuri ,20­20 şi la scoruri de 10—1 (cu C.F.R. Simeria şi „23 August“—Lugoj), 0 00, învingînd din nou pe Venus cu 6—3 şi pe AMEFA Arad cu 4—0. 00 echipă care conducea, la un moment dat, în clasament datorită 040. golaverajului. După aceste ravagii era firesc să cîştigăm cam- ^ 02: pionatul cu patru puncte avans faţă de Poli şi AMEFA şi cu un '00: 22 golaveraj de 113—34 . Precum vedeţi, pe atunci fotbalul nu în- -.­20 :00, cepuse să sufere de maladia ineficacităţii. Înaintaşii erau vicleni 00: 00 şi buni şuferi, iar apărătorii nu deveniseră niște gorile, gata să ■20 te urmărească, ca o umbră și să se arunce asupra ta cu furie 200 20- dacă ai reușit să-i tentezi 00 222- * ^ 02' Campionatul diviziei A 1947—1948 avea sâ se dispute cu 16­0- 200 00 chipe : U.T.A., Carmen, C.F.R. Timișoara, Juventus, C.F.R. Bucu- 000 '­0 reşti, Ciocanul, Ferar Cluj, Libertatea Oradea, Universitatea 000 20 Cluj. Dermagand Tg. Mureş, Oţelul ,Reşiţa, Jiul, Unirea Tricolor, 0000 000 F. C. Ploieşti, Dermata, Cluj. Karies Mediaş. In august 1917 se 00­04 anunţă înfiinţarea „Aspi­raţiei Sportive Centrale a Armatei*’ 1 .00 igS (A.S.U.A.), care conta din plecare, printre alţii, pe jucătorii : Lu-­ïJi Ag­­ăreanu, Train­n lonescu, Farmati, Demeter, l'anai' Catana­­ii Gică Popescu, Aştileanu, Ft. MarinescM, I'aiu. Ea avea să fie ggj introdusă în seria I. a diviziei B, în locul Spartei Bucureşti, dar 11 iC rum In scurt timp după aceea Carmen a fost exclusă din d­ivi-­­ zia naţională, în locul rămas vacant era promovată echipa mi- mi litară sub numele de A.S. Armata. 000 Intre timp, existenţa‘Unirii Tricolor devenea din ce in ce mai 000 00 grea, clanul trecut scădea, jucătorii nu mai resimţeau entuzias- 000 00 mul de odinioară. O parte dintre ei, Tostică IVlarinescu, Rugiu-­­Îi­s bei, Paraschiva, au plecat sa joace la Petroşani, apărînd in noul 000 00 campionat sub culorile Jiului. După un timp, ei m-au chemat -000 00 şi pe mine. Am stat la Petroșani vreo 3 luni, dar Unirea nu 00 00 mi-a acordat dezlegarea și n-am, putut fi transferat. Apăruseră 000 000 at­ea zvonuri în legătură cu revenirea, transferarea sau suspen- 00­­00 darea mea, zvonuri contradictorii care se anulau reciproc de SS la o zi la alta, incit presa scria aproape z­ilnic despre „cazul 00 ■20 Ozon“. Nu fiu sincer, iubisem mult Unirea Tricolor, dar îmi dă­ 40 deani seama că vechea atmosferă de prietenie dintre jucători nu 00 00 va mai reveni niciodată şi cum am fost şi am rămas întot- 00 t0 deauna extrem de sensibil la ambianţă, aş fi vrut să joc in 00 00 altă parte, t­lubul oborean a cerut federaţiei să ratifice suspen- 00 00 darea mtea pe timp de 1 an. Comitetul federal a mai ezitat cite­ 0 00 va zile şi apoi a dat un comunicat, avertizindu-mă că în cazul 0: 00 cînd nu voi reveni la Bucureşti va omologa hotărirea clubului. 00 0 In aceste săptămîni de fierbere, Unirea Tricolor evolua foarte 1 0 00 siau in campionat. Potenţialul echipei scăzuse prin plecarea 0 00. jucătorilor şi diminuarea voinţelor, învinsă de Ciocanul cu 4—1, 0. 00 de Universitatea Cluj cu 4—0, de I.T.A. cu fantasticul scor de 00 00 11—1, pînă și de F.C. Ploieşti (2—1) și Dermagand, la Bucureşti 0 40 (5—1), echipa ajunsese pe locul 16, după vreo 7 etape. Antreno- 0 00. fii ei, Cirjan și Anghelache, neputînd înpiedica scufundarea co- 0 00. rabiei și-au înaintat demisiile. In această situație disperată, clu- 04 40 bul oborean a primit o propunere salvatoare şi anume să fu* ,0 0­­zioneze cu echipa Prefecturii poliţiei Capitalei. Totodată con- 0­­.022 ducerea clubului fuzionat a hotărît sâ nu-mi acorde dezlegare. 20 02: Era limpede căi trebuia sâ mă întorc. Şi astfel, la 19 octombrie ■20 1947, apăream din nou pe terenul din Obor în meciul Unirea Tri- 40­00 color — Juventus. Cînd m-au revăzut spectatorii Oborului și-au 00, manifestat mulțumirea foarte zgomotos. Rezultat 0—0, dar spe- 0 ram să remontăm in continuare deficitul de puncte. In conti- 0 00 m­are n-avea, însă, sâ ne meargă prea bine. Pierdem cu 5—0. 0­­00 meciul cu C.F.R. Bucureşti, reuşim un 2—2 la Cluuj, cu Ferrar, 0 0 batem pe Jiul, la Bucureşti (4—2), ne mai întoarcem cu un 0 punct şi de la Oradea. (Libertatea — Unirea 2—2) şi după ce 0 00 Dermata ne învinge la limită (1—0), urmează partida cu A.S.A. 04 0. București. Avea să se­ termine cu 5—4 pentru ei și mai ales cu 0 0 scandal. Arbitrul a scăpat de la stadion, travestit în marinar. -40 00. ANEF-ul a fost suspendat pe tu­lup nelimitat, pînă la împrejmui- 100 lea cu sîrmă. Iarna ne găsește pe locul 16. Returul va fi dra- 00 0re­matic. Echipa noastră se va numi in continuare Unirea M.Att., '0 0, la un moment dat se vor întoarce foştii oboreni C. Marinescu, 00 00 Bugiubei, M. Popescu şi Paraschiva; în formaţie, va apare şi 0 00 Valentin Stănescu ; vom lupta din răsputeri, dar intrasem in vrie 40 00 şi nu ne-am mai putut reechilibra. Pierdem cu Universitatea, 00 00 la Bucureşti, cu 5—4 după ce condusesem cu 3—1, precum şi 0 '00 derbiul lanternei roşii cu Oţelul roşu (2—3). Soarta ne fusese 0 0 0, pecetluită. 0 0 0: Tot pe atunci am fost introdus în echipa naţională B, care la '00 00. 6 iunie 1948 avea să piardă la Bucureşti, cu 0—3, în faţa for- 10 00- maţiei similare a Ungariei. Eu am evoluat slab, dar nici ceilalţi 00­­■0 coechipieri n-au făcut mare lucru. Hidekuti a reuşit atunci un 20 00 hack trick, drff, mai presus de asta, jocul său a fost strălucit. 000 00 Campionatul s-a terminat. Noi, situaţi pe locul 15 vom re-­­00 00 t­rograda.. Pentru sezonul următor, Dinamo A (fostă Ciocanul) 00 '00 urma să evolueze în prima divizie, iar Dinamo B (fostă Unirea 00 :00 Tricolor). In seria a II-a a diviziei secunde cu sediul la Brașov, 00­­:0­0 CAPITOLUL * Entuziasmul delirant şi reprobarea 0. 2- ItPM&TnP . cea mai sarcastica m-au însoţit mereu 01 UBIvmiUK . II Picuram venin din vîrful buzelor, rig 0 dar sufletul nu mi-a fost niciodată rău 0 0 sau ranchiunos B Selecţionata Bucureş- 0 0 tiulpi învinge naţionala cu 8—5 ■ Nu 1 22 B mă acomodez cu atmosfera de la 10 2 Dinamo ■ Fac primele schimburi de 14­0 locuri cu Marin Apostol și Bartha ■ La 10. 0 Sofia înscriu 5 goluri din 8 ■ Tn fot- 20 0 balul nostru • încep schimbări... de 10 0 dragul schimbărilor ■ Eu și boxerul « 0 Melon 0 * * 0 V\, ^ ^ ^ 00 0 Ce mult am iubit această sferă de piele I

Next