Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-26 / nr. 854

Nr. 854 (6268) »^4 »»♦♦♦+♦ »»♦»»»» ♦++♦ 4-M-++/H+4 Justeţea intransigenţei,­­ intransigenţa justiţiei... f A pune sab semnul îndoielii probitatea Comisiei de­­ disciplină a federaţiei de fotbal ni se pare o acţiune X cel puţin riscantă, cu atit mai mult cu cit respectivul 4 for, înarmat cu responsabilităţi punitive cvasiabsolute. X dovedeşte. In vremea din urmă, un divorţ ireconciliabil X cu vechea optică de diferenţiere a echipelor şi, implicit,­­ de rostuire a sancţiunilor conform unor principii „ma- X leabile", in funcţie de numele sau tradiţia clubului ale f cărui culori le reprezintă cel Incriminat... X Dacă obiectivitatea Comisiei rămîne, zicem, dincolo­­ de orice dubiu — ca şi pertinenţa in materie, garantată X de însăşi componenţa acestui for, cu Mircea David,­­ Augustin Botescu, Mircea Cruţescu, Andrei Rădulescu, X printre membri, ca să dăm numai citeva exemple — ♦ ne vedem, însă, nevoiţi să recunoaştem că în privinţa­­ INSTRUMENTELOR cu care lucrează „areopagul" disci- ♦ plinar al federaţiei, lucrurile nu mai au aceeaşi clari- f tate, lăsind vecine cu îndoiala citeva probleme de o indiscutabilă natură principială.­­ Astfel — şi citeva din suspendările dictate joi seara­­ susţin afirmaţiile noastre — se nasc, cel mai adesea, 4 disensiuni In privinţa documentelor care invită la j Judecarea gravităţii greşelii, membrii Comisiei acordînd,­­ se pare, mai mult credit raportului arbitrului (o ple- Ţ doarie lesne de inţeles a sancţiunii dictate pe gazon) , decit, paradoxal, celui al observatorului federal, per- Ţ soană pendinte de acelaşi for ca şi Comisia în discuţie,­­ dar —■ cel puţin teoretic —■ mai obiectiv. 4 Intre aceste coordonate, Jucfitorii Stoica (Farul) sau T Flrchiş (C.S.M. Sibiu) au fost suspendaţi numai pe baza­­ declaraţiilor arbitrilor, intr-un total DEZACORD cu f aprecierile trimişilor speciali ai însăşi federaţiei, care * menţionau, in rapoartele lor — negru pe alb — că nu T au văzut nici 4» infracţiune I X Surprinderea noastră In faţa deciziilor Comisiei este­­r­­eu atit mai mare cu cit, tu elanul său punitiv, forul X respectiv n-a ţinut seama de unele explicaţii care n-ar­­ fi trebuit să scape unul spirit cit de cit sagace: că T Flichiş a fost eliminat, pentru joc periculos, in mi- X nutul 10 (t) al unei partide pe care echipa sa o sus-­­ ţinea in deplasare, că decizia dictată de arbitru impo- X triva lui Stoica, in meciul Politehnica Iaşi — Farul, a­­ fost concomitentă cu expurgarea din teren a ieșeanului X Pai, Intr-o atmosferă deloc favorabilă „cavalerului fluie- ♦ rului“, că — să trecem la o altă judecată a Comisiei —­­ jucătorul Dobre (faromet), și el suspendat o etapă, a­­ fost trimis pe banca rezervelor In minutul 85 al intii- T­nirii cu Delta-Tulcea, la scorul de 1—1, pentru... voci- X lerări, fără nici un aventisment prealabil... X Dacă la toate acestea adăugăm că partida de la X Tulcea — condusă de M. Ionescu din Călăraşi, oraş a X cărui reprezentantă, Celuloza, urma să joace in etapa X următoare tocmai cu... Laromet! ? ! — s-a încheiat cu X rezultatul de 3—1 pentru gazde, și că insăși Comisia de­­ disciplină l-a trimis pe arbitrul intîlnirii Chimia Rm. -f Vilcea — C.S.M. Sibiu in faţa colegiului central pentru­­ „arbitraj necorespunzător“, atunci să ni se permită să X zăbovim, o clipă mai mult, asupra echităţii unora dintre X deciziile ce se iau in fiecare joi seara. X Cu atit mai mult cu cit în pomenita Comisie, la­r lumina unor virtuţi regulamentare pe care le bănuiam­­ bine fundamentate — dura lex — cineva propunea pe- I depsirea Iul Pal cu o etapă, cineva cu 4, cineva cu 8, 1 pentru a se ajunge la sancţiunea oficială de... 3 etape! a. Să fim bine înţeleşi: nu propagăm ideea duhului , blindeţii sau a răbdării fără limite, ca unelte de lucru X ale Comisiei de disciplină, dar simţin nevoia să ne X dezicem şi de practica pedepselor exagerate, menite să­­ bage frica in jucători, fără prea multe explicaţii... X Intransigenţa — Inutil, poate, să o mai repetăm — X este recomandabilă in peisajul fotbalului românesc, dar a­ ca nu se poate aşeza la aceeaşi masă cu inechitatea, X chiar dacă ultima noţiune posedă explicaţii de bună... X intenţie. X Aceasta pentru că, la urma urmei, ce altceva repre-­­ zintă exagerarea unei pedepse decit un soi de irecupe- r rabilă nedreptate ? ^ T Ovidiu IOANIȚOAIA Jt amin I­deea de autonomie fi­nanciară a secţiilor de fotbal sau a cluburilor sportive — în genere — are excelente vir­tuţi, dar aplicarea ei de pînă acum, precum şi cele preconizate, în acelaşi spirit pentru viitorul a­­propiat comportă numeroase dis­cuţii. De felul cum va fi trans­ferată în practică depinde suc­cesul, validarea ei sau denatu­rarea şi compromiterea unui sis­tem de principii inatacabil, e drept, pe teren teoretic. Prin ordinul Ministerului în­­vățământului nr. 535/1969, cluburile sportive universitare au fost in­vestite cu autonomie de la 1 iu­lie, anul trecut. Timpul scurs pînă acum ne îngăduie citeva a­­precieri, susținute de argumen­tul practicii, calitatea de per­soană juridică, cont separat la bancă, buget propriu, gestiune asupra bunurilor folosite pentru activitatea curentă, iată nu ai­ai cîteva urmări favorabile ale ho­­tărîrii citate. De atunci încoace Ministerul ne subvenţionează nu­mai pentru acoperirea diferenţei dintre veniturile realizate şi chel­tuieli. Noua stare de lucruri a declanşat acţiuni energice pentru valorificarea mai amplă a sur­selor noastre de venituri fireşti. Printre rezultatele acestor ac­ţiuni se înscriu cele 274 000 lei obţinute în 1969, din acţiuni pro­pagandistice rentabile. Regret, dar aprecierile mele favorabile ş a­­supra începuturilor autonomiei se vor opri aici. Fiindcă, deşi acceptată, ideea de autonomie este blocată şi veştejită printr-un şir de prevederi incompatibile cu esenţa ei. Cel mai primejdios i­­namic al noii concepţii mi se pare a fi birocraţia. Eu am în­ţeles şi am crezut că starea de autonomie ne va conferi dreptul de a valorifica inteligent toate izvoarele de venituri fireşti ale dubaiui sau secţiei de fotbal, a­­lături de posibilitatea de a gos­podări fondurile In raport cu necesităţile reale, imediate şl de viitor. Dar cum să fie posibil aşa ceva dind ne vedem obligaţi să ne mişcăm Intr-o plasă de prevederi birocratice, unele ajun­se pînă la absurd. In loc să existe numai nişte principii di­rectoare, alături de dreptul de a decide al factorilor conducători ai clubului, ne întilnim la tot pasul cu obstacole epuizante. Pentru dece cheltuială, cit ar fi ea de măruntă, trebuie să ne adresăm prin referat serviciu­lui de resort al Universităţii. Pen­tru a cumpăra o pereche de şire­turi (citiţi atent, de şireturi) este necesară semnătura contabilului şef. Un album apărut în libră­rii despre Avery Brundage, pre­şedintele C.I.O., a fost achiziţio­nat numai după întocmirea unui referat de o pagină şi obţi­nerea cîtorva semnături. Am pri­mit un indicator de încadrare a principalelor­ categorii de chel­tuieli în articole bugetare. Este de o rigiditate ridicolă și pre­­judiciantă. Se cere să prevezi ,exact, cu 1 an înainte, cheltuieli­le ce vor fi efectuate în 26 de direcţii. De pildă. Se alocă o sumă pentru calendarul interna­ţional viitor. Apoi, citeva în­uil­­niri preconizate nu se mai pot realiza. Atunci banii rămaşi se pierd, nu pot fi utilizaţi pentru vreo altă necesitate stringentă. Sau. Există un fond pentru cum­părarea unor obiecte de in­ventar noi. Dar ele nu se gă­sesc la vremea aceea în comerţ. Suma vizată (sau o parte din ea) nu poate fi trecută pentru achitarea costului reparaţiei o­­biectelor similare mai vechi. In­terdicţia de a transfera banii de la un capitol la altul, în func­ţie de oscilaţia necesităţilor, şi pretenţia de a prevedea cu 52 de săptâmîni înainte nişte amă­nunte derizorii demonstrează că aceste instrucţiuni nu sint ela­borate in conformitate cu spe­cificul activităţii sportive, ce sint preluate şi impuse fără discer­­nămint din sectoare cu alt pro­fil. Cum se împacă aceste citeva exemple, din sutele posibile, cu esenţa conceptului de autono­mie financiară ? Cei ce vor să netezească drumul noii orientări trebuie să intervină energic pen­tru simplificarea tuturor dispo­ziţiilor şi acţiunilor bugetare, pen­tru stabilirea unor norme concepute în armonie cu relieful sportului. Pentru ca echipele divizionare A să-şi continue, de la un mo­ment dat, existenţa fără nici o subvenţie, sunt necesare, după opinia mea, câteva realizări şi transformări prealabile : — o perioadă tranzitorie de 3 ani, răstimp în care secţiile să primească toate prerogativele au­tonomiei, dar și subven­ții (trep­tat mai mici) pentru realizarea unui fond de rezervă. Termenul preconizat de către F. R. Fotbal (1 an) mi se pare prea scurt, tocmai fiindcă nu perimte acu­mularea unor rezerve absolut necesare existenței unei echipe pentru anii d­e venituri mai mici (un sezon ploios, de pildă, poate deregla serios bugetul unui club, prin scăderea numărului de spec­tatori etc.); — recunoaşterea dreptului de a ne gospodări in funcţie de ne­cesităţi reale şi de norme di­rectoare şi nu în funcţie de pre­vederi centrale osificate şi străi­ne de specificul sportului ; — chirii rezonabile pentru ba­zele sportive ; — preţul biletelor de intrare să nu mai fie uniform şi fixat de la centru. El ar trebui să va­rieze in funcţie de locul In fcla­­sament al echipei adverse, de rivalitatea dintre SU*‘ Şi alte formaţii, de Importanţa partidei etc. Deci, costul biletului de in­trare să poată fi stabilit de către conducerea clubului ; — desființarea carnetelor de gratuitate, nu numai reducerea numărului acestora. Noi am fi dispuși sâ acordăm liberă in­trare numai cîtorva sute de copii, prin repartizarea echitabi­lă a locurilor tuturor şcolilor din oraş ; — menţinerea şi perfecţionarea actualului acord cu televiziunea, deoarece reglementarea interve­nită de curind a şi Început să se reflecte favorabil în dreptul numărului de spectatori plătitori (duminică, la meciul cu poli­tehnică Iaşi *— 11 001)) ; — Iniţierea jucătorilor în pro­blemele financiar-economice ale clubului, familiarizarea lor cu o serie de aspecte administrati­ve, educarea acestora în spiri­tul unui respect absolut faţă de publicul plătitor şi, în sfîrşit, cointeresarea lor pentru reali­zarea unor suite de partide de bună calitate, ştiut fiind că nu­mărul spectatorilor oscilează net în funcţie de comportarea şi de rezultatele anterioare ; — modificarea opticii generale faţă de destinul unei echipe di­vizionare, restructurare care să vizeze o înţelegere superioară din partea forurilor şi opiniei publice locale, declanşarea unui ataşament cu expresii concrete, nu numai declarative ! După experienţa pe care o am cred că nici o echipă de fotbal nu va putea supravieţui numai din încasări. Marile cluburi din Europa, organizate impecabil pe criterii industriale, n-ar rezista fără donaţii, fără contribuţia zecilor de mii de membri Sus­ţinători, fără cotele televiziunii etc. Aşa, incît, este necesar să chibzuim bine, să nu ignorăm experienţa altora. Noua condiţie dobîndită de fotbalul nostru — autonomia financiară — nu tre­buie să ducă la sărăcirea po­tenţialului cluburilor, nici aşa prea grozav, ci la fortificare e­­conotitica, la valorificare înţe­leaptă pe baze comerciale a spectacolului sportiv, la gospodă­rire chibzuită, flexibilă, la am­plificarea responsabilităţii şi ca­pacităţii factorilor conducători, a jucătorilor şi antrenorilor. Aşa cum se afirmă în articolul din „SPORTUL", care a inaugurat a­­ceas­tă dezbatere, trebuie să în­văţăm unu­l de la alţii ce în­seamnă autonomia financiară, cum trebuie să o concepem, să o realizăm, să o dezvoltăm. E nevoie de obiectivitate, sinceritate, discernămînt, pricepere in ale fotbalului, precum şi de com­petenţă în chestiuni financiare. Din perindarea noastră pe la tribuna "SPORTULUI" sper să rezulte o analiză desâvirşitâ a temei aflate în dezbatere. Titus LUCACIU secretar al clubului CU* Cluj FOIBILUL ÎN ETAPA AUTONOMIEI FINANCIARE CUM VOM LUPTA ÎMPOTRIVA „GINDACULUI“ BIROCRAŢIEI ? LOTO • PRONOSPORT ■ APTAMINAL, AUTOTURISME si Excursii la loto La tragerea Loto de mîine se acordă următoarele premii : au­­­toturisme DACIA 1100, MOSK­­VICI 408, SKODA 1000 M.B. Si TRABANT 601 ; excursii a 2 locu­ri pe COASTA DALMA­TIEI cu autocarul si excursii In UNGARIA si CEHOSLOVA­CIA in afara premiilor obişnuite în bani. • Tragerea Loto de mîine va avea loc la Bucureşti in Sala Clubului Finanțe Bănci din str. Doamnei nr. 2 cu Înncepere de la ora 19 și va fi radiodifuzată. După tragere va urma un film artistic. Intrarea liberă. NUMERELE EXTRASE LA CON­CURSUL PRONOEXPRES NR. 13 DIN 25 MARTIE 1970 EXTRAGEREA I : 42 26 36 30 25 20. FOND DE PREMII : 512.500 lei. EXTRAGEREA a II-a : 37 16 36 15 42 29 27 26. FOND DE PRE­MII : 457.803 lei. Plata premiilor va începe în Capitală de joi, 2 fl­oriile, pînă la 9 mai 1970, în țară începînd de la 6 aprilie pînă la 9 mai 1970, inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 20 MARTIE 1970 EXTRAGEREA I: Categoria a Il-a : 2,95 variante a 75.595 lei ; a IlI-a : 35,35 a 3.154 lei; a IV-a : 40,40 a 2.760 lei; a V-a : 263,80 a 423 lei ; a Vl-a : 234,20 a 476 lei. EXTRAGEREA a II-a : Catego­ria A : 2 variante a 36.342 lei ; categoria B - 7,75 a 9.379­ lei ; categ. D : 11,70 a 6.212 lei; categ. D : 37,15 a 1.937 lei; categ. E : 65,65 f 1.107 lei; categ. F : 87,85 a 1.256 lei. AMBELE EXTRAGERI : Catego­­­ria Z : 1627,05 Variante a 1od lei. Premiile de categoria a II-a în­tregi de la extragerea I au revenit participanţilor DUMITRACHE PA­VEL din loc. Dr. Petru Groza judeţul Bihor şi UNGUREANU MIHAI comuna Curţişoara judeţul Olt. - sportál - LOTUL NAŢIONAL CONVOCAT PENTRU M­ARŢI ÎN BUCUREŞTI În şedinţa sa de ieri, biroul Federaţiei române de fotbal a fost informat de către comi­sia de selecţie asupra stadiului de pregătire a echipei naţio­nale. Lotul a fost convocat pentru zilele de 31 martie şi 1 aprilie în vederea unui jat­­şcoală Cu echipa de tineret Dinamo Bucureşti. Cu acest prilej se va face analiza com­portării selecţionabilii pr­in primele etape ale campionatu­lui. Biroul federal a cerut comi­siilor şi colegiilor centrale să acorde toată atenţia bunei desfăşurări a campionatului, asigurării unor arbitri şi ob­servatori dintre cei mai com­petenţi. Biroul federal a fost infor­mat asupra analizei activităţii echipelor de tineret-rezerve e­­fectuată de către colegiul cen­tral de antrenori. Cu acelaşi prilej, biroul fe­deral a analizat şi o serie de aspecte ale turneului echipei olimpice în Israel şi Australia, iar antrenorul V. Mărdărescu şi-a însuşit criticile aduse, de­­clarindu-­se de acord cu deci­ziile luate. Biroul federal a stabilit mă­suri pentru o legătură mai strinsâ cu reprezentanţii pre­sei. N. R. Un Început poate fi convocarea, în mod regulat, a ziariştilor la şedinţele biroului federal, deoarece, in ultima vreme, ca şi ieri, accesul re­prezentanţilor presei nu a fost admis. Gloria Bistriţa—A.S. Armata Tg. Mureş 2-2 (1-0) BISTRIŢA, 25 (prin tele­fon). — Meciul amical din­tre formaţia locală Gloria şi A. S. Arm­ata Tg. Mureş a luat sfîrşit cu un rezultat de egalitate : 2-2. Golurile au fost marcate de Ciocan (min. 44), Moldovan (min. 60) pen­tru Gloria, Trăznea (min. 75) și Lucaci (min. 90). ION TOMA, coresp. ANDREI LA DINAMO BUCUREŞTI? Din surse demne de încredere, aflăm că Andrei — por­tarul echipei Progresul — a primit dezlegare pentru Dinamo Bucureşti. El a participat deja, zilele acestea, la pregătirile formaţiei lui Nicuşor. • IntUnire plăcută cu DUMITRACHE la Lacto-barul „Dorna". De ce plăcută ? Pentru că este a­­proape reconfortant să inttlnești uri fotba­list la un bar cu lapte... Apoi, pentru că iţi face plăcere să-l descoperi pe fotba­listul nr. 1 al Româ­niei, pe mult licitatul „corsar roib", intr-o ipostază de adoles­cent cuminte (in spe­ţă fi puţin necăjit), aşa cum nu şi-l în­chipuie cei care-l cu­nosc doar prin inter­mediul camerelor de luat vederi sau al zvonurilor, nu o dată colorate, răutăcios, iu negru. Marele public — „balaurul cu mi­lioane de capete“, cum il numea, cînd­­v­a, EuSebio­­ — Uită că Dumitrache este, de fapt, Cazul „cultu­rilor forţate", attt de delicate şi de preten­ţioase. Proclamat in­tr-un record de fifip vedetă internaţională (ceea ce şi cite, de fapt) — aşa cum, in Căzul culturilor for­ţate, plantele sunt a­­duse la maturitate in etape mult mai scurte de dezvoltare — Dumitrache este încă, în multe pri­vinţe, crud. Refor­mat. Neconsolidat în­ ­ ceea ce priveşte per­sonalitatea. Are ta­lent cu carul, dar asta nu-i totul şi, mai ales, nu-i de-a­­ju­fis. OMUL Dumi­trache este încă în formare. Depinde (in mare măsură) de mediul înconjurător ca acest om să de­vină o personalitate — cetăţenească şi sportivă — armo­nioasă • Un fost portar al României despre doi actuali portari ai României. Înlocuind, in ecuaţie, prima ne­cunoscută cu numele lui VALENTIN STA­­NESCU şi celelalte două cu numele lui RADUCANU şi ADA­MACHE, am­ obţinut următoarele: valentin Stănescu : „Am avut ocazia să lucrez şi cu Răduca­­nu şi cu Adamache. Ambii, mari, talente. Ambii, în formă ex­celentă la ora ac­tuală“. — Cui i-ai Încre­dinţa, totuşi, dacă ai fi chemat s-o faci, tricoul nr. 1 al echi­pei naţionale . — Nu ştiu. Cred că aş trage cu baniul, să nu se supere nici unul şi mai ales să nu nedreptăţesc pe vreunul dintre ei • Se spune că duminică, la Ploieşti, echipa argeşeană ar fi fost condusă de către C­ TEASC­A, antrenorul său prin­cipal­­care execută o pedeapsă disciplinară ce-l ţine patru eta­pe în afara incintei terenului) din tribu­nii prin... telespiket tranzistorizat! (Le­gătura fiind ținută CU banca rezervelor). Un glumeț ne spu­nea că cinematogra­fia a scăpat dumini­că rarisima ocazie de a filma, pe viu, in emnevérité­ un sucu­lent episod de toin­­tomas românesc. — * Imaginati-vă un asemenea film ! — ne spunea respectivul. — Ni-l imaginăm... M. ! A CUPON DE CONCURS­­ Numel* fi prenumel* i »»•»*•» Adresa. ........................................................ 94«*» • I­I t t­I­I­I 1. CE ECHIPE VOR OBTiNE CALIFICAREA PENTRU SFERTURILE DE FINALA (reamintim s din fiecare grupă se califică primele DOUA CLASATE)? GRUPA A t i ) I­I­­ i i ) I I­I­I î ) I GRUPA ft.....»........,» GRUPA GRUPA Deee«v|ff«ie»i i». 2. CE ECHIPA VA CISTIGA CAMPIONATUL MONDIAL? • #••••#««• tili» I­I­­­I « * I » * BRIGADA DE ARBITRI A MECIULUI DINAMO BUCUREŞTI — STEAUA Colegiul central al arbi­trilor de fotbal ne-a comu­nicat că a modificat compo­nenţa brigăzii ce va conduce partida Dinamo Bucureşti — Steaua. Ea va fi alcătuită din Andrei Rădulescu , la centru, ajutat la linie de Fr Co­oşi şi C. Ghemingean Pag.­a-S*1 ‘DERBYUlm^­Dinamo Bucureşti - Steaua Continuăm prezentarea derbyului etapei a XIX-a a diviziei naţionale A, aducind, in avanpremieră, la rampă, trei personaje cardinale ale piesei... DUMITRACHE: DE DATA ACEASTA NU O SA MAI RATEZ! Revenit în activitatea imediată, după o întrerupere cauzată de un complex de împrejurări (obiective şi subiective), Du­­mitrache, pe care l-am întîlnit zilele tre­cute, s-a arătat dornic de gazon, de goluri şi de... revanşă. „Nu pot să uit penaltyul pe care mi l-a apărat Suciu la ultima finală a „Cupei României“. Duminică, dacă se va ivi ocazia, vă asigur că n-am să mai ratez. Am să trag plasat, dar tare, să nu mai avem discuţii..." MIRCEA LUCESCU : CU VOINEA MIJLOCAŞ, SUNTEM SCUTIŢI DE CEA MAI GREA PROBLEMA Amabil ca întotdeauna, Lucescu (acest model din fotbalul nostru) — care nu va intra duminică pe teren, fiind acei» dentat — ne-a comunicat trei idei inte­resante : „1) Cel mai mare pericol pentru noi ii reprezintă Tătara. Ahihilindu-l, n-are cine să ne bată, deoarece... 2) Voinea mijlocaș ne... rezolvă cea mai grea pro­blemă din meciurile cu Steaua. 3) Nu pot sâ dau un pronostic, rezultatul de­pinde de „11“ -re dinam­ovist care va fi aliniat“. FLOREA VOINEA: „X“ Binecunoscutul şi apreciatul Jucător stelist, rezervat ca de obicei, ne-a dat un pronostic, diplomatic : X (dacă Steaua cîştigă — e modest, dacă pierde — e pe aproape...). „Vom face totul să ciştigăm. Eu, însă, văd un „X“ de mare luptă". emvnOR MI LE PRIEŞTE BRIZA MĂRII... Con­stănţenii şi-au plătit po­liţa aşa cum de ani de zile o fac. Farul n-a ciştigat nicio­dată la Craiova şi nici craio­­venii pe malul mării. Aşa cum a început partida, se prevedea că localnicii Vor obţine o vic­torie destul de comodă. Cu o apărare sobră, cu o linie me­diană foarte activă, care a funcţionat ireproşabil, ad­m­eri­­tind atacul cu Baloane utile, şi cu o înaintare (Sasu, Tufád, Kalló) într-o vervă deosebită de joc şi şut, soarta craiove­­nilor nu putea fi alta. Oaspe­ţii au, totuşi,, meritul de a fi abordat jocul deschis, dar d­nd in echipă doar doi oameni ce bat pentru minge (Strimbeartu şi Niţă) şi, mai ales, ai o a­­părare şubredă nu se putea realiza mai mult. Insă din primul minut. Fa­rul s-a năpustit spre poarta apărată de Oprea Şi, după o cursă furibundă a lui Kalló şi o ratate de interceptare a lui Sasu, gelul, care plutea tot aer, nu a întirziat să vină. Kalló a executat impecabil Un cor­ner, Tufán s-a înălţat peste un buchet de jucători şi a în­scris imparabil cu capul. Eră 1-0 şi cronometrul arată abia minutul 2. Acţiunile s-au succedat cu o repezeală uluitoare, Ocaziile de gol abundind, dar concreti­zarea a doua o va realiza abia în min. 14 Sorin Avram, care a înscris reluind o minge şutată de Sasu şi nereţinnută de Oprea : 2-1 0. Oaspeţii pă­reau împăcaţi cu soarta. De notat că în prima repriză ei au avut două ocazii irosite de Oblemenco (min. 35) şi de Niţă (min. ,44), care, scăpat singur pe contraatac, a săltat balonul peste Ştefănescu, dar şi peste bară.­­ Repriza secundă a fost un veritabil festival halla, care l-a depăşit în permanenţă pe Ad. Popescu, centrind precis la coechipieri şi şutind foarte periculos. Şi în această repri­ză, constănțenii au avut nenu­mărate ocazii, între care a­FARUL - UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—fl (2—01 CONSTANȚA, 85 (pri­­ tele­fon, de la corespondentul nos­­tru­)­. Stadion 1 Mai ; teren deni*­velat , timp răcoros, cu­vint ; spectatori circa 13 000, au marcat : Tufan (min. 2), S. Avram (min. 14), TfttMMfe (mirt. 67) și Sasu (tm­in. fl0). FARUL î $tCfartfescu 8 — Antonescu 6. Mareş 8, Koszka 7, Pleşa 8, Tfthaae 1), D. Po­­pescu 8, S Avrtuti 8. Sasu Tufan 9. Kalb 10. UNIVERSITATE­A CRAIO­VA i Oprea 4 (min. 20 Papuc 8) — Ad. Popescu 4, Tană 4, Ivan 6, Veîea 5, Strîmbeanu 9, Neagu 4. Martin­ovici 5, Nițu 8, Oblemenco 6, Bălan 6. A arbitrat A. Bentu ajutat la linie de D. Tsucescu și A. Munich (toți din bucurești). Trofeul Telschowschi (pen­­tru pu­blic) : 9. minţim pe cele din mirt. 50 — Tufan, min. 51 și 81 — Kallo (bară). Scorul s-a modificat in min. 67, cind Tănase a tras cu set­e de la circa 18 m, în­scriind imparabil : 3—0. Lft min. 80. Kalló a șutat din­ unghi, fOâHC puternic. Papuc n-a putut reține și sasu a preluat din apropiere, stabilind scorul final al partidei : 4—0. Se pare că studenților craio­­veni nu le priește briza mării... CORNEli POPA TRAGEREA LA SORTI A PARTIDELOR DIN „CUPA ROMÂNIEI“ SI­­.CUPA MEXIC 1970" Astăzi, de la ora 18, va avea loc la sediul Federa­ţiei române de fotbal (str. Vasile Conta nr. 16) trage­rea la sorti a 16-imilor Cu­pei României şi a partidelor din competiţia dotată cu „Cupa Mexic 1970“. Sunt invitaţi sa participe delegaţi ai echipelor califica­te în această fază a „Cupei României“ şi ai divizionare­lor­­. PREGĂTIRILE SELECŢIONATEI SECUNDE Dupa curm­ ar fi Măi ăfiin­­ţat, jucătorii selecţioniatei se­cunde se vor reuni iutii la Bucureşti, unde, după amia­ză, vor efectua un antrena­ment. In­ program mai figurează ca marţi, după amiază, pe stadionul Republicii, totul, împărţit în două echipe, sa susţină meciuri de verificare. Se preconizează ca adversari ai selecţionatei secunde echi­pele bucureştene Progresul şi Metalul. În vederea acestei pregătiri cor­ente au fost convocaţi ur­mătorii jucatori: Gornea, Ghiţă, Pigulea, Cristache, Do­­dlin, Lupescu, Olteanu (F.C. Argeș), Vlad, Popovici, VigU, Angelescu, Dîncuță, Axente, Both, Pîrcălab, Pană, Grozea, Tătaru­îî, C. Radu, D. Enea, Fl. Dumitrescu, Jerean. BAL£ANULORCITUND LIPSEŞTE PASIUNEA Recent, Ehierich Vogi îmi spunea pe culoarele federa­ţiei : „Nu există pasiune pen­tru fotbal, n-o văd nici la jucători, nici la antrenori şi conducători, în marea lor majoritate“, în jurul balonului ,s-au a­­dunat prea mulţi slujitori fără vocaţie, buni să fi fost, prin voia ursitoarelor lor, perceptori, băcani sau conţo­­pişti. Iar dintre purtătorii de ghete cu crampoane sînt foarte numeroşi cei care a­­leargă nu atit după minge, cit după o procopseală rapi­dă, sperind să scoată, fără prea multă trudă, lozul cel mare dintr-un vîrf de bocanc. Nici nu ştie încă să-şi lege bine şireturile, figurează ca re­zervă pe toate foile de arbi­traj, iar dacă a dat un gol in singurele sale 10 minute de joc divizionar (cînd s-a rănit titularul) ţin-te bine club ! Căci proaspăta vedetă a şi spus ! — Dacă nu-mi dau ăştia garsonieră In centru, i-am salutat din mers ! Şi o va face, vă asigur, fiindcă insul se bazează pe un fel de jutispru­denţă în materie. Un orb care da gol nu poate locui, de regulă, în Drumul Taberei sau în Titan Asta încă n-ar fi prea mult, dar noul Im­ari" mai vrea şi alte cele, nu le mai spun pe nume, plus etc., mai ales etc. Or, cluburile noas­tre, care au şi ele miile lor de probleme şi necazuri, sînt sătule pînă în ei­ de atîtea etc. Oamenii trăiesc prin senti­mente şi interese, de acord, acestea sunt coordonatele fundamentale ale structurii noastre sufleteşti. Fotbaliştii sunt şi ei oameni. Au, deci, interese. Dar în ce proporţie,­ mă rog ? Şi unde sînt senti­mentele ? îmi amintesc că pe vre­mea cînd eram antrenor şi jucător la Braşov mă pome­neam in fiecare după-amiază cu un tînăr ucenic de la o fabrică de postav, care mă ruga, foarte respectuos, să-l las să tragă la poartă. O fă­cea cu multă vioiciune şi precizie, executa lovituri cite o dată uimitoare, deşi juca întotdeauna... desculţ. Intr-o H l-am dat ghete de fotbal şi l-am­ chemat la antrenamentele obişnuite ale echipei. Peste cite­­va săptămâni l-am introdus In repriza a doua intr-un meci amical. A jucat foarte bine. în buletinul de popu­laţie am citit­­ Bodola Iulius. Prietenii îi spuneau încă de pe atunci: „Duduş“. După ce a mai prins grai (era timid şi de obicei foarte tăcut) mi-a pus chestiunea de încredere. Nu mi-a cerut bani­­ferit-a sfîntul, nici n-aş fi avut de unde să-i dau­ şi nici asigurarea bonu­lui zilnic la cantina unde mîncau fotbaliştii, ceea ce s-ar fi putut aranja. Mi-a cerut cu totul altceva. Mi-a cerut să-i spun dacă... Dar mai bine, să refac din me­morie dialogul! — Vă rog să-mi spuneţi, dar să-mi spuneţi absolut sincer. Credeţi că aş putea să devin un mare fotbalist ? Fiindcă ăsta mi-i visul ! Dar aş putea reuşi ? Şi dacă da, ce trebuie să fac pentru ea să-mi realizez acest scop , îmi aduc bine aminte ce am răspuns acestui băiat de 15 ani neîmpliniţi. — Duduş, tu ai suficient talent, dar va trebui să te antrenezi mult, mult de tot, pentru ca să te afirmi, pu­­nîndu-ţi în valoare calităţile pe care le ai. în ceea ce pri­veşte Intrebarea ta. iţi răs­pund intr-un singur fel ■ dară simţi că nejucînd fotbal nu poţi trăi, atunci poţi să te apuci serios de treabă, căci vei a­­junge un mare fotbalist! Mi-am dat seama că Du­­duş nu avea numai vocaţie, ci şi pasiune. Modele de sobrietate, de cinste sufletească faţă de Co­legi, de dragoste pentru culo­rile clubului şi ale „naţiona­lei“, de pasiune pentru fot­bal, jucători ca Bodola, Pe­­tea Vîlcov, Ionică Bogdan, Lazăr Ştefan, mai tîrziu uft Apolzan, Voinescu sau Ozon, sînt tot atîtea exemple de longevitate sportivă, ca ur­mare a unui echilibru moral şi organic pe care şi l-au a­­sigurat prin­tr-o severă re­gulă interioară de viaţă. Aceşti sportivi exemplari au iubit fotbalul şi i s-au dăruit cu pasiune, scontînd cel mult gloria şi nu avan­tajele ! — Fotbalul, spunea Lazăr Sfera, este ca şi o fată fru­moasă pe care o iei de ne­vastă fiindcă o iubeşti. Dacă are şi ceva zestre, nu strică. Dar vai de fotbalul m­ostru­ dacă l-am iubi numai pentru dotă ! Lipseşte, la mulţi, pasiu­nea pentru fotbal. Există chiar jucători de vot naţional care nu manifestă, nu persoana şi în comporta­rea lor, nimic din ceea ce i-ar putea îndreptăţi pentru o atit de înaltă plenipotenţă ! Eu n-aş ezita o clipă să mă dispensez de asemenea ambasadori care râsfrîng o imagine strîmbă a tineretului sănătos din ţara noastră­ . M-aş lipsi de orice fotba­list care pune înaintea pasiu­nii pentru fotbal fie şi cea mai inocentă dintre plăceri sau dorinţi ! Petre STEINBACH

Next