Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-26 / nr. 854
Nr. 854 (6268) »^4 »»♦♦♦+♦ »»♦»»»» ♦++♦ 4-M-++/H+4 Justeţea intransigenţei, intransigenţa justiţiei... f A pune sab semnul îndoielii probitatea Comisiei de disciplină a federaţiei de fotbal ni se pare o acţiune X cel puţin riscantă, cu atit mai mult cu cit respectivul 4 for, înarmat cu responsabilităţi punitive cvasiabsolute. X dovedeşte. In vremea din urmă, un divorţ ireconciliabil X cu vechea optică de diferenţiere a echipelor şi, implicit, de rostuire a sancţiunilor conform unor principii „ma- X leabile", in funcţie de numele sau tradiţia clubului ale f cărui culori le reprezintă cel Incriminat... X Dacă obiectivitatea Comisiei rămîne, zicem, dincolo de orice dubiu — ca şi pertinenţa in materie, garantată X de însăşi componenţa acestui for, cu Mircea David, Augustin Botescu, Mircea Cruţescu, Andrei Rădulescu, X printre membri, ca să dăm numai citeva exemple — ♦ ne vedem, însă, nevoiţi să recunoaştem că în privinţa INSTRUMENTELOR cu care lucrează „areopagul" disci- ♦ plinar al federaţiei, lucrurile nu mai au aceeaşi clari- f tate, lăsind vecine cu îndoiala citeva probleme de o indiscutabilă natură principială. Astfel — şi citeva din suspendările dictate joi seara susţin afirmaţiile noastre — se nasc, cel mai adesea, 4 disensiuni In privinţa documentelor care invită la j Judecarea gravităţii greşelii, membrii Comisiei acordînd, se pare, mai mult credit raportului arbitrului (o ple- Ţ doarie lesne de inţeles a sancţiunii dictate pe gazon) , decit, paradoxal, celui al observatorului federal, per- Ţ soană pendinte de acelaşi for ca şi Comisia în discuţie, dar —■ cel puţin teoretic —■ mai obiectiv. 4 Intre aceste coordonate, Jucfitorii Stoica (Farul) sau T Flrchiş (C.S.M. Sibiu) au fost suspendaţi numai pe baza declaraţiilor arbitrilor, intr-un total DEZACORD cu f aprecierile trimişilor speciali ai însăşi federaţiei, care * menţionau, in rapoartele lor — negru pe alb — că nu T au văzut nici 4» infracţiune I X Surprinderea noastră In faţa deciziilor Comisiei estereu atit mai mare cu cit, tu elanul său punitiv, forul X respectiv n-a ţinut seama de unele explicaţii care n-ar fi trebuit să scape unul spirit cit de cit sagace: că T Flichiş a fost eliminat, pentru joc periculos, in mi- X nutul 10 (t) al unei partide pe care echipa sa o sus- ţinea in deplasare, că decizia dictată de arbitru impo- X triva lui Stoica, in meciul Politehnica Iaşi — Farul, a fost concomitentă cu expurgarea din teren a ieșeanului X Pai, Intr-o atmosferă deloc favorabilă „cavalerului fluie- ♦ rului“, că — să trecem la o altă judecată a Comisiei — jucătorul Dobre (faromet), și el suspendat o etapă, a fost trimis pe banca rezervelor In minutul 85 al intii- Tnirii cu Delta-Tulcea, la scorul de 1—1, pentru... voci- X lerări, fără nici un aventisment prealabil... X Dacă la toate acestea adăugăm că partida de la X Tulcea — condusă de M. Ionescu din Călăraşi, oraş a X cărui reprezentantă, Celuloza, urma să joace in etapa X următoare tocmai cu... Laromet! ? ! — s-a încheiat cu X rezultatul de 3—1 pentru gazde, și că insăși Comisia de disciplină l-a trimis pe arbitrul intîlnirii Chimia Rm. -f Vilcea — C.S.M. Sibiu in faţa colegiului central pentru „arbitraj necorespunzător“, atunci să ni se permită să X zăbovim, o clipă mai mult, asupra echităţii unora dintre X deciziile ce se iau in fiecare joi seara. X Cu atit mai mult cu cit în pomenita Comisie, lar lumina unor virtuţi regulamentare pe care le bănuiam bine fundamentate — dura lex — cineva propunea pe- I depsirea Iul Pal cu o etapă, cineva cu 4, cineva cu 8, 1 pentru a se ajunge la sancţiunea oficială de... 3 etape! a. Să fim bine înţeleşi: nu propagăm ideea duhului , blindeţii sau a răbdării fără limite, ca unelte de lucru X ale Comisiei de disciplină, dar simţin nevoia să ne X dezicem şi de practica pedepselor exagerate, menite să bage frica in jucători, fără prea multe explicaţii... X Intransigenţa — Inutil, poate, să o mai repetăm — X este recomandabilă in peisajul fotbalului românesc, dar a ca nu se poate aşeza la aceeaşi masă cu inechitatea, X chiar dacă ultima noţiune posedă explicaţii de bună... X intenţie. X Aceasta pentru că, la urma urmei, ce altceva repre- zintă exagerarea unei pedepse decit un soi de irecupe- r rabilă nedreptate ? ^ T Ovidiu IOANIȚOAIA Jt amin Ideea de autonomie financiară a secţiilor de fotbal sau a cluburilor sportive — în genere — are excelente virtuţi, dar aplicarea ei de pînă acum, precum şi cele preconizate, în acelaşi spirit pentru viitorul apropiat comportă numeroase discuţii. De felul cum va fi transferată în practică depinde succesul, validarea ei sau denaturarea şi compromiterea unui sistem de principii inatacabil, e drept, pe teren teoretic. Prin ordinul Ministerului învățământului nr. 535/1969, cluburile sportive universitare au fost investite cu autonomie de la 1 iulie, anul trecut. Timpul scurs pînă acum ne îngăduie citeva aprecieri, susținute de argumentul practicii, calitatea de persoană juridică, cont separat la bancă, buget propriu, gestiune asupra bunurilor folosite pentru activitatea curentă, iată nu aiai cîteva urmări favorabile ale hotărîrii citate. De atunci încoace Ministerul ne subvenţionează numai pentru acoperirea diferenţei dintre veniturile realizate şi cheltuieli. Noua stare de lucruri a declanşat acţiuni energice pentru valorificarea mai amplă a surselor noastre de venituri fireşti. Printre rezultatele acestor acţiuni se înscriu cele 274 000 lei obţinute în 1969, din acţiuni propagandistice rentabile. Regret, dar aprecierile mele favorabile ş asupra începuturilor autonomiei se vor opri aici. Fiindcă, deşi acceptată, ideea de autonomie este blocată şi veştejită printr-un şir de prevederi incompatibile cu esenţa ei. Cel mai primejdios inamic al noii concepţii mi se pare a fi birocraţia. Eu am înţeles şi am crezut că starea de autonomie ne va conferi dreptul de a valorifica inteligent toate izvoarele de venituri fireşti ale dubaiui sau secţiei de fotbal, alături de posibilitatea de a gospodări fondurile In raport cu necesităţile reale, imediate şl de viitor. Dar cum să fie posibil aşa ceva dind ne vedem obligaţi să ne mişcăm Intr-o plasă de prevederi birocratice, unele ajunse pînă la absurd. In loc să existe numai nişte principii directoare, alături de dreptul de a decide al factorilor conducători ai clubului, ne întilnim la tot pasul cu obstacole epuizante. Pentru dece cheltuială, cit ar fi ea de măruntă, trebuie să ne adresăm prin referat serviciului de resort al Universităţii. Pentru a cumpăra o pereche de şireturi (citiţi atent, de şireturi) este necesară semnătura contabilului şef. Un album apărut în librării despre Avery Brundage, preşedintele C.I.O., a fost achiziţionat numai după întocmirea unui referat de o pagină şi obţinerea cîtorva semnături. Am primit un indicator de încadrare a principalelor categorii de cheltuieli în articole bugetare. Este de o rigiditate ridicolă și prejudiciantă. Se cere să prevezi ,exact, cu 1 an înainte, cheltuielile ce vor fi efectuate în 26 de direcţii. De pildă. Se alocă o sumă pentru calendarul internaţional viitor. Apoi, citeva înuilniri preconizate nu se mai pot realiza. Atunci banii rămaşi se pierd, nu pot fi utilizaţi pentru vreo altă necesitate stringentă. Sau. Există un fond pentru cumpărarea unor obiecte de inventar noi. Dar ele nu se găsesc la vremea aceea în comerţ. Suma vizată (sau o parte din ea) nu poate fi trecută pentru achitarea costului reparaţiei obiectelor similare mai vechi. Interdicţia de a transfera banii de la un capitol la altul, în funcţie de oscilaţia necesităţilor, şi pretenţia de a prevedea cu 52 de săptâmîni înainte nişte amănunte derizorii demonstrează că aceste instrucţiuni nu sint elaborate in conformitate cu specificul activităţii sportive, ce sint preluate şi impuse fără discernămint din sectoare cu alt profil. Cum se împacă aceste citeva exemple, din sutele posibile, cu esenţa conceptului de autonomie financiară ? Cei ce vor să netezească drumul noii orientări trebuie să intervină energic pentru simplificarea tuturor dispoziţiilor şi acţiunilor bugetare, pentru stabilirea unor norme concepute în armonie cu relieful sportului. Pentru ca echipele divizionare A să-şi continue, de la un moment dat, existenţa fără nici o subvenţie, sunt necesare, după opinia mea, câteva realizări şi transformări prealabile : — o perioadă tranzitorie de 3 ani, răstimp în care secţiile să primească toate prerogativele autonomiei, dar și subvenții (treptat mai mici) pentru realizarea unui fond de rezervă. Termenul preconizat de către F. R. Fotbal (1 an) mi se pare prea scurt, tocmai fiindcă nu perimte acumularea unor rezerve absolut necesare existenței unei echipe pentru anii de venituri mai mici (un sezon ploios, de pildă, poate deregla serios bugetul unui club, prin scăderea numărului de spectatori etc.); — recunoaşterea dreptului de a ne gospodări in funcţie de necesităţi reale şi de norme directoare şi nu în funcţie de prevederi centrale osificate şi străine de specificul sportului ; — chirii rezonabile pentru bazele sportive ; — preţul biletelor de intrare să nu mai fie uniform şi fixat de la centru. El ar trebui să varieze in funcţie de locul In fclasament al echipei adverse, de rivalitatea dintre SU*‘ Şi alte formaţii, de Importanţa partidei etc. Deci, costul biletului de intrare să poată fi stabilit de către conducerea clubului ; — desființarea carnetelor de gratuitate, nu numai reducerea numărului acestora. Noi am fi dispuși sâ acordăm liberă intrare numai cîtorva sute de copii, prin repartizarea echitabilă a locurilor tuturor şcolilor din oraş ; — menţinerea şi perfecţionarea actualului acord cu televiziunea, deoarece reglementarea intervenită de curind a şi Început să se reflecte favorabil în dreptul numărului de spectatori plătitori (duminică, la meciul cu politehnică Iaşi *— 11 001)) ; — Iniţierea jucătorilor în problemele financiar-economice ale clubului, familiarizarea lor cu o serie de aspecte administrative, educarea acestora în spiritul unui respect absolut faţă de publicul plătitor şi, în sfîrşit, cointeresarea lor pentru realizarea unor suite de partide de bună calitate, ştiut fiind că numărul spectatorilor oscilează net în funcţie de comportarea şi de rezultatele anterioare ; — modificarea opticii generale faţă de destinul unei echipe divizionare, restructurare care să vizeze o înţelegere superioară din partea forurilor şi opiniei publice locale, declanşarea unui ataşament cu expresii concrete, nu numai declarative ! După experienţa pe care o am cred că nici o echipă de fotbal nu va putea supravieţui numai din încasări. Marile cluburi din Europa, organizate impecabil pe criterii industriale, n-ar rezista fără donaţii, fără contribuţia zecilor de mii de membri Susţinători, fără cotele televiziunii etc. Aşa, incît, este necesar să chibzuim bine, să nu ignorăm experienţa altora. Noua condiţie dobîndită de fotbalul nostru — autonomia financiară — nu trebuie să ducă la sărăcirea potenţialului cluburilor, nici aşa prea grozav, ci la fortificare econotitica, la valorificare înţeleaptă pe baze comerciale a spectacolului sportiv, la gospodărire chibzuită, flexibilă, la amplificarea responsabilităţii şi capacităţii factorilor conducători, a jucătorilor şi antrenorilor. Aşa cum se afirmă în articolul din „SPORTUL", care a inaugurat această dezbatere, trebuie să învăţăm unul de la alţii ce înseamnă autonomia financiară, cum trebuie să o concepem, să o realizăm, să o dezvoltăm. E nevoie de obiectivitate, sinceritate, discernămînt, pricepere in ale fotbalului, precum şi de competenţă în chestiuni financiare. Din perindarea noastră pe la tribuna "SPORTULUI" sper să rezulte o analiză desâvirşitâ a temei aflate în dezbatere. Titus LUCACIU secretar al clubului CU* Cluj FOIBILUL ÎN ETAPA AUTONOMIEI FINANCIARE CUM VOM LUPTA ÎMPOTRIVA „GINDACULUI“ BIROCRAŢIEI ? LOTO • PRONOSPORT ■ APTAMINAL, AUTOTURISME si Excursii la loto La tragerea Loto de mîine se acordă următoarele premii : autoturisme DACIA 1100, MOSKVICI 408, SKODA 1000 M.B. Si TRABANT 601 ; excursii a 2 locuri pe COASTA DALMATIEI cu autocarul si excursii In UNGARIA si CEHOSLOVACIA in afara premiilor obişnuite în bani. • Tragerea Loto de mîine va avea loc la Bucureşti in Sala Clubului Finanțe Bănci din str. Doamnei nr. 2 cu Înncepere de la ora 19 și va fi radiodifuzată. După tragere va urma un film artistic. Intrarea liberă. NUMERELE EXTRASE LA CONCURSUL PRONOEXPRES NR. 13 DIN 25 MARTIE 1970 EXTRAGEREA I : 42 26 36 30 25 20. FOND DE PREMII : 512.500 lei. EXTRAGEREA a II-a : 37 16 36 15 42 29 27 26. FOND DE PREMII : 457.803 lei. Plata premiilor va începe în Capitală de joi, 2 floriile, pînă la 9 mai 1970, în țară începînd de la 6 aprilie pînă la 9 mai 1970, inclusiv. PREMIILE TRAGERII LOTO DIN 20 MARTIE 1970 EXTRAGEREA I: Categoria a Il-a : 2,95 variante a 75.595 lei ; a IlI-a : 35,35 a 3.154 lei; a IV-a : 40,40 a 2.760 lei; a V-a : 263,80 a 423 lei ; a Vl-a : 234,20 a 476 lei. EXTRAGEREA a II-a : Categoria A : 2 variante a 36.342 lei ; categoria B - 7,75 a 9.379 lei ; categ. D : 11,70 a 6.212 lei; categ. D : 37,15 a 1.937 lei; categ. E : 65,65 f 1.107 lei; categ. F : 87,85 a 1.256 lei. AMBELE EXTRAGERI : Categoria Z : 1627,05 Variante a 1od lei. Premiile de categoria a II-a întregi de la extragerea I au revenit participanţilor DUMITRACHE PAVEL din loc. Dr. Petru Groza judeţul Bihor şi UNGUREANU MIHAI comuna Curţişoara judeţul Olt. - sportál - LOTUL NAŢIONAL CONVOCAT PENTRU MARŢI ÎN BUCUREŞTI În şedinţa sa de ieri, biroul Federaţiei române de fotbal a fost informat de către comisia de selecţie asupra stadiului de pregătire a echipei naţionale. Lotul a fost convocat pentru zilele de 31 martie şi 1 aprilie în vederea unui jatşcoală Cu echipa de tineret Dinamo Bucureşti. Cu acest prilej se va face analiza comportării selecţionabilii prin primele etape ale campionatului. Biroul federal a cerut comisiilor şi colegiilor centrale să acorde toată atenţia bunei desfăşurări a campionatului, asigurării unor arbitri şi observatori dintre cei mai competenţi. Biroul federal a fost informat asupra analizei activităţii echipelor de tineret-rezerve efectuată de către colegiul central de antrenori. Cu acelaşi prilej, biroul federal a analizat şi o serie de aspecte ale turneului echipei olimpice în Israel şi Australia, iar antrenorul V. Mărdărescu şi-a însuşit criticile aduse, declarindu-se de acord cu deciziile luate. Biroul federal a stabilit măsuri pentru o legătură mai strinsâ cu reprezentanţii presei. N. R. Un Început poate fi convocarea, în mod regulat, a ziariştilor la şedinţele biroului federal, deoarece, in ultima vreme, ca şi ieri, accesul reprezentanţilor presei nu a fost admis. Gloria Bistriţa—A.S. Armata Tg. Mureş 2-2 (1-0) BISTRIŢA, 25 (prin telefon). — Meciul amical dintre formaţia locală Gloria şi A. S. Armata Tg. Mureş a luat sfîrşit cu un rezultat de egalitate : 2-2. Golurile au fost marcate de Ciocan (min. 44), Moldovan (min. 60) pentru Gloria, Trăznea (min. 75) și Lucaci (min. 90). ION TOMA, coresp. ANDREI LA DINAMO BUCUREŞTI? Din surse demne de încredere, aflăm că Andrei — portarul echipei Progresul — a primit dezlegare pentru Dinamo Bucureşti. El a participat deja, zilele acestea, la pregătirile formaţiei lui Nicuşor. • IntUnire plăcută cu DUMITRACHE la Lacto-barul „Dorna". De ce plăcută ? Pentru că este aproape reconfortant să inttlnești uri fotbalist la un bar cu lapte... Apoi, pentru că iţi face plăcere să-l descoperi pe fotbalistul nr. 1 al României, pe mult licitatul „corsar roib", intr-o ipostază de adolescent cuminte (in speţă fi puţin necăjit), aşa cum nu şi-l închipuie cei care-l cunosc doar prin intermediul camerelor de luat vederi sau al zvonurilor, nu o dată colorate, răutăcios, iu negru. Marele public — „balaurul cu milioane de capete“, cum il numea, cîndva, EuSebio — Uită că Dumitrache este, de fapt, Cazul „culturilor forţate", attt de delicate şi de pretenţioase. Proclamat intr-un record de fifip vedetă internaţională (ceea ce şi cite, de fapt) — aşa cum, in Căzul culturilor forţate, plantele sunt aduse la maturitate in etape mult mai scurte de dezvoltare — Dumitrache este încă, în multe privinţe, crud. Reformat. Neconsolidat în ceea ce priveşte personalitatea. Are talent cu carul, dar asta nu-i totul şi, mai ales, nu-i de-ajufis. OMUL Dumitrache este încă în formare. Depinde (in mare măsură) de mediul înconjurător ca acest om să devină o personalitate — cetăţenească şi sportivă — armonioasă • Un fost portar al României despre doi actuali portari ai României. Înlocuind, in ecuaţie, prima necunoscută cu numele lui VALENTIN STANESCU şi celelalte două cu numele lui RADUCANU şi ADAMACHE, am obţinut următoarele: valentin Stănescu : „Am avut ocazia să lucrez şi cu Răducanu şi cu Adamache. Ambii, mari, talente. Ambii, în formă excelentă la ora actuală“. — Cui i-ai Încredinţa, totuşi, dacă ai fi chemat s-o faci, tricoul nr. 1 al echipei naţionale . — Nu ştiu. Cred că aş trage cu baniul, să nu se supere nici unul şi mai ales să nu nedreptăţesc pe vreunul dintre ei • Se spune că duminică, la Ploieşti, echipa argeşeană ar fi fost condusă de către C TEASCA, antrenorul său principalcare execută o pedeapsă disciplinară ce-l ţine patru etape în afara incintei terenului) din tribunii prin... telespiket tranzistorizat! (Legătura fiind ținută CU banca rezervelor). Un glumeț ne spunea că cinematografia a scăpat duminică rarisima ocazie de a filma, pe viu, in emnevérité un suculent episod de tointomas românesc. — * Imaginati-vă un asemenea film ! — ne spunea respectivul. — Ni-l imaginăm... M. ! A CUPON DE CONCURS Numel* fi prenumel* i »»•»*•» Adresa. ........................................................ 94«*» • II t tIII 1. CE ECHIPE VOR OBTiNE CALIFICAREA PENTRU SFERTURILE DE FINALA (reamintim s din fiecare grupă se califică primele DOUA CLASATE)? GRUPA A t i ) II i i ) I III î ) I GRUPA ft.....»........,» GRUPA GRUPA Deee«v|ff«ie»i i». 2. CE ECHIPA VA CISTIGA CAMPIONATUL MONDIAL? • #••••#««• tili» III « * I » * BRIGADA DE ARBITRI A MECIULUI DINAMO BUCUREŞTI — STEAUA Colegiul central al arbitrilor de fotbal ne-a comunicat că a modificat componenţa brigăzii ce va conduce partida Dinamo Bucureşti — Steaua. Ea va fi alcătuită din Andrei Rădulescu , la centru, ajutat la linie de Fr Cooşi şi C. Ghemingean Pag.a-S*1 ‘DERBYUlm^Dinamo Bucureşti - Steaua Continuăm prezentarea derbyului etapei a XIX-a a diviziei naţionale A, aducind, in avanpremieră, la rampă, trei personaje cardinale ale piesei... DUMITRACHE: DE DATA ACEASTA NU O SA MAI RATEZ! Revenit în activitatea imediată, după o întrerupere cauzată de un complex de împrejurări (obiective şi subiective), Dumitrache, pe care l-am întîlnit zilele trecute, s-a arătat dornic de gazon, de goluri şi de... revanşă. „Nu pot să uit penaltyul pe care mi l-a apărat Suciu la ultima finală a „Cupei României“. Duminică, dacă se va ivi ocazia, vă asigur că n-am să mai ratez. Am să trag plasat, dar tare, să nu mai avem discuţii..." MIRCEA LUCESCU : CU VOINEA MIJLOCAŞ, SUNTEM SCUTIŢI DE CEA MAI GREA PROBLEMA Amabil ca întotdeauna, Lucescu (acest model din fotbalul nostru) — care nu va intra duminică pe teren, fiind acei» dentat — ne-a comunicat trei idei interesante : „1) Cel mai mare pericol pentru noi ii reprezintă Tătara. Ahihilindu-l, n-are cine să ne bată, deoarece... 2) Voinea mijlocaș ne... rezolvă cea mai grea problemă din meciurile cu Steaua. 3) Nu pot sâ dau un pronostic, rezultatul depinde de „11“ -re dinamovist care va fi aliniat“. FLOREA VOINEA: „X“ Binecunoscutul şi apreciatul Jucător stelist, rezervat ca de obicei, ne-a dat un pronostic, diplomatic : X (dacă Steaua cîştigă — e modest, dacă pierde — e pe aproape...). „Vom face totul să ciştigăm. Eu, însă, văd un „X“ de mare luptă". emvnOR MI LE PRIEŞTE BRIZA MĂRII... Constănţenii şi-au plătit poliţa aşa cum de ani de zile o fac. Farul n-a ciştigat niciodată la Craiova şi nici craiovenii pe malul mării. Aşa cum a început partida, se prevedea că localnicii Vor obţine o victorie destul de comodă. Cu o apărare sobră, cu o linie mediană foarte activă, care a funcţionat ireproşabil, admeritind atacul cu Baloane utile, şi cu o înaintare (Sasu, Tufád, Kalló) într-o vervă deosebită de joc şi şut, soarta craiovenilor nu putea fi alta. Oaspeţii au, totuşi,, meritul de a fi abordat jocul deschis, dar dnd in echipă doar doi oameni ce bat pentru minge (Strimbeartu şi Niţă) şi, mai ales, ai o apărare şubredă nu se putea realiza mai mult. Insă din primul minut. Farul s-a năpustit spre poarta apărată de Oprea Şi, după o cursă furibundă a lui Kalló şi o ratate de interceptare a lui Sasu, gelul, care plutea tot aer, nu a întirziat să vină. Kalló a executat impecabil Un corner, Tufán s-a înălţat peste un buchet de jucători şi a înscris imparabil cu capul. Eră 1-0 şi cronometrul arată abia minutul 2. Acţiunile s-au succedat cu o repezeală uluitoare, Ocaziile de gol abundind, dar concretizarea a doua o va realiza abia în min. 14 Sorin Avram, care a înscris reluind o minge şutată de Sasu şi nereţinnută de Oprea : 2-1 0. Oaspeţii păreau împăcaţi cu soarta. De notat că în prima repriză ei au avut două ocazii irosite de Oblemenco (min. 35) şi de Niţă (min. ,44), care, scăpat singur pe contraatac, a săltat balonul peste Ştefănescu, dar şi peste bară. Repriza secundă a fost un veritabil festival halla, care l-a depăşit în permanenţă pe Ad. Popescu, centrind precis la coechipieri şi şutind foarte periculos. Şi în această repriză, constănțenii au avut nenumărate ocazii, între care aFARUL - UNIVERSITATEA CRAIOVA 1—fl (2—01 CONSTANȚA, 85 (pri telefon, de la corespondentul nostru). Stadion 1 Mai ; teren deni*velat , timp răcoros, cuvint ; spectatori circa 13 000, au marcat : Tufan (min. 2), S. Avram (min. 14), TfttMMfe (mirt. 67) și Sasu (tmin. fl0). FARUL î $tCfartfescu 8 — Antonescu 6. Mareş 8, Koszka 7, Pleşa 8, Tfthaae 1), D. Popescu 8, S Avrtuti 8. Sasu Tufan 9. Kalb 10. UNIVERSITATEA CRAIOVA i Oprea 4 (min. 20 Papuc 8) — Ad. Popescu 4, Tană 4, Ivan 6, Veîea 5, Strîmbeanu 9, Neagu 4. Martinovici 5, Nițu 8, Oblemenco 6, Bălan 6. A arbitrat A. Bentu ajutat la linie de D. Tsucescu și A. Munich (toți din bucurești). Trofeul Telschowschi (pentru public) : 9. minţim pe cele din mirt. 50 — Tufan, min. 51 și 81 — Kallo (bară). Scorul s-a modificat in min. 67, cind Tănase a tras cu sete de la circa 18 m, înscriind imparabil : 3—0. Lft min. 80. Kalló a șutat din unghi, fOâHC puternic. Papuc n-a putut reține și sasu a preluat din apropiere, stabilind scorul final al partidei : 4—0. Se pare că studenților craioveni nu le priește briza mării... CORNEli POPA TRAGEREA LA SORTI A PARTIDELOR DIN „CUPA ROMÂNIEI“ SI.CUPA MEXIC 1970" Astăzi, de la ora 18, va avea loc la sediul Federaţiei române de fotbal (str. Vasile Conta nr. 16) tragerea la sorti a 16-imilor Cupei României şi a partidelor din competiţia dotată cu „Cupa Mexic 1970“. Sunt invitaţi sa participe delegaţi ai echipelor calificate în această fază a „Cupei României“ şi ai divizionarelor. PREGĂTIRILE SELECŢIONATEI SECUNDE Dupa curm ar fi Măi ăfiinţat, jucătorii selecţioniatei secunde se vor reuni iutii la Bucureşti, unde, după amiază, vor efectua un antrenament. In program mai figurează ca marţi, după amiază, pe stadionul Republicii, totul, împărţit în două echipe, sa susţină meciuri de verificare. Se preconizează ca adversari ai selecţionatei secunde echipele bucureştene Progresul şi Metalul. În vederea acestei pregătiri corente au fost convocaţi următorii jucatori: Gornea, Ghiţă, Pigulea, Cristache, Dodlin, Lupescu, Olteanu (F.C. Argeș), Vlad, Popovici, VigU, Angelescu, Dîncuță, Axente, Both, Pîrcălab, Pană, Grozea, Tătaruîî, C. Radu, D. Enea, Fl. Dumitrescu, Jerean. BAL£ANULORCITUND LIPSEŞTE PASIUNEA Recent, Ehierich Vogi îmi spunea pe culoarele federaţiei : „Nu există pasiune pentru fotbal, n-o văd nici la jucători, nici la antrenori şi conducători, în marea lor majoritate“, în jurul balonului ,s-au adunat prea mulţi slujitori fără vocaţie, buni să fi fost, prin voia ursitoarelor lor, perceptori, băcani sau conţopişti. Iar dintre purtătorii de ghete cu crampoane sînt foarte numeroşi cei care aleargă nu atit după minge, cit după o procopseală rapidă, sperind să scoată, fără prea multă trudă, lozul cel mare dintr-un vîrf de bocanc. Nici nu ştie încă să-şi lege bine şireturile, figurează ca rezervă pe toate foile de arbitraj, iar dacă a dat un gol in singurele sale 10 minute de joc divizionar (cînd s-a rănit titularul) ţin-te bine club ! Căci proaspăta vedetă a şi spus ! — Dacă nu-mi dau ăştia garsonieră In centru, i-am salutat din mers ! Şi o va face, vă asigur, fiindcă insul se bazează pe un fel de jutisprudenţă în materie. Un orb care da gol nu poate locui, de regulă, în Drumul Taberei sau în Titan Asta încă n-ar fi prea mult, dar noul Imari" mai vrea şi alte cele, nu le mai spun pe nume, plus etc., mai ales etc. Or, cluburile noastre, care au şi ele miile lor de probleme şi necazuri, sînt sătule pînă în ei de atîtea etc. Oamenii trăiesc prin sentimente şi interese, de acord, acestea sunt coordonatele fundamentale ale structurii noastre sufleteşti. Fotbaliştii sunt şi ei oameni. Au, deci, interese. Dar în ce proporţie, mă rog ? Şi unde sînt sentimentele ? îmi amintesc că pe vremea cînd eram antrenor şi jucător la Braşov mă pomeneam in fiecare după-amiază cu un tînăr ucenic de la o fabrică de postav, care mă ruga, foarte respectuos, să-l las să tragă la poartă. O făcea cu multă vioiciune şi precizie, executa lovituri cite o dată uimitoare, deşi juca întotdeauna... desculţ. Intr-o H l-am dat ghete de fotbal şi l-am chemat la antrenamentele obişnuite ale echipei. Peste citeva săptămâni l-am introdus In repriza a doua intr-un meci amical. A jucat foarte bine. în buletinul de populaţie am citit Bodola Iulius. Prietenii îi spuneau încă de pe atunci: „Duduş“. După ce a mai prins grai (era timid şi de obicei foarte tăcut) mi-a pus chestiunea de încredere. Nu mi-a cerut baniferit-a sfîntul, nici n-aş fi avut de unde să-i dau şi nici asigurarea bonului zilnic la cantina unde mîncau fotbaliştii, ceea ce s-ar fi putut aranja. Mi-a cerut cu totul altceva. Mi-a cerut să-i spun dacă... Dar mai bine, să refac din memorie dialogul! — Vă rog să-mi spuneţi, dar să-mi spuneţi absolut sincer. Credeţi că aş putea să devin un mare fotbalist ? Fiindcă ăsta mi-i visul ! Dar aş putea reuşi ? Şi dacă da, ce trebuie să fac pentru ea să-mi realizez acest scop , îmi aduc bine aminte ce am răspuns acestui băiat de 15 ani neîmpliniţi. — Duduş, tu ai suficient talent, dar va trebui să te antrenezi mult, mult de tot, pentru ca să te afirmi, punîndu-ţi în valoare calităţile pe care le ai. în ceea ce priveşte Intrebarea ta. iţi răspund intr-un singur fel ■ dară simţi că nejucînd fotbal nu poţi trăi, atunci poţi să te apuci serios de treabă, căci vei ajunge un mare fotbalist! Mi-am dat seama că Duduş nu avea numai vocaţie, ci şi pasiune. Modele de sobrietate, de cinste sufletească faţă de Colegi, de dragoste pentru culorile clubului şi ale „naţionalei“, de pasiune pentru fotbal, jucători ca Bodola, Petea Vîlcov, Ionică Bogdan, Lazăr Ştefan, mai tîrziu uft Apolzan, Voinescu sau Ozon, sînt tot atîtea exemple de longevitate sportivă, ca urmare a unui echilibru moral şi organic pe care şi l-au asigurat printr-o severă regulă interioară de viaţă. Aceşti sportivi exemplari au iubit fotbalul şi i s-au dăruit cu pasiune, scontînd cel mult gloria şi nu avantajele ! — Fotbalul, spunea Lazăr Sfera, este ca şi o fată frumoasă pe care o iei de nevastă fiindcă o iubeşti. Dacă are şi ceva zestre, nu strică. Dar vai de fotbalul mostru dacă l-am iubi numai pentru dotă ! Lipseşte, la mulţi, pasiunea pentru fotbal. Există chiar jucători de vot naţional care nu manifestă, nu persoana şi în comportarea lor, nimic din ceea ce i-ar putea îndreptăţi pentru o atit de înaltă plenipotenţă ! Eu n-aş ezita o clipă să mă dispensez de asemenea ambasadori care râsfrîng o imagine strîmbă a tineretului sănătos din ţara noastră . M-aş lipsi de orice fotbalist care pune înaintea pasiunii pentru fotbal fie şi cea mai inocentă dintre plăceri sau dorinţi ! Petre STEINBACH