Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)
1970-03-28 / nr. 856
Pag. a 2-a AVANTAJELE SI AVATARURILE HEGEMONIEI Consiliul municipal Bucureşti pentru educaţie fizică şi sport şi-a analizat recent activitatea pe anul 1969, in cadrul unei plenare fructuoase prin densitatea materialelor supuse dezbaterilor şi prin conţinutul bogat al alocuţiunilor celor ce s-au aflat pa lista Înscrişilor la cuvlnt In contextul mişcării sportive româneşti, Bucureştiul are, fără Îndoială, un rol de hegemon. Capitala Însumează 847 de asociaţii sportive, 21 de cluburi, un liceu cu program de educaţia fizică, 3 şcoli sportive. EA DEŢINE CAM A TREIA PARTE DIN NUMĂRUL SPORTIVILOR LEGITIMAŢI AI ŢARII ŞI DA PESTE 70 LA SUTA DIN COMPONENŢII LOTURILOR NAŢIONALE. IN ANUL 1969, SPORTIVII BUCUREŞTENI AU STABILIT 127 RECORDURI NAŢIONALE DE SENIORI ŞI 99 DE JUNIORI, AU CÎŞTIGAT 273 DE TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONALI DE SENIORI ŞI 299 DE JUNIORI. Darea de seamă prezentată s-a referit, de asemenea, la anvergura pe care a luat-o sportul şcolar şi universitar, la activităţile de masă în domeniul educaţiei fizice şi turismului. Toate acestea atestă, de bună seamă, perfecţionarea stilului de muncă al organelor şi organizaţiilor bucureştene de sport, lărgirea considerabilă a ariei preocupărilor, faptul că de foarte multe ori s-a apăsat cu succes pe pedala eficacităţii, s-a învăţat din lipsuri mai vechi, ca şi din bunele experienţe. Dar, există deseori primejdia de a te socoti prea puternic, poate pentru că cei din jur sunt prea slabi, şi fiindcă nu ai deci cu cine să te măsori. In mentalitatea unor lucrători ai stadionului din Capitală persistă tendinţa da a se compara cu alţii, care — de fapt — nu le pot fi adversari de temut, ceea ce duce la linişte, aşează sub cap perna moale şi ademenitoare a automulţumirii. Pentru un „uriaş“ cum este Bucureştiul trebuie să se ia numai pe sine Însuşi drept etalon ! Tocmai de la această idee a pornit tov. ANGHEL ALEXE, preşedintele C.N.E.P.S., în concluziile pe care le-a tras la plenară. Dînd cezarului ce-i al cezarului, elogiind succesele remarcabile obţinute de mişcarea sportivă a Capitalei, domnia sa a arătat că acest bilanţ este încă departe de a putea mulţumi. Lacune serioase au ieşit în evidenţă, mai ales la capitolul activităţii de masă, care reprezintă — în ultimă instanţă — raţiunea de a exista a sportului, pentru că prin intermediul ei el îşi exercită trăsătura principală, aceea de adjuvant al sănătăţii, reconfortant fizic şi psihic, un tonic care trebuie luat din primii ani ai vieţii pînă la adinei bătrîneţi. Anii din urmă, caracterizaţi de asaltul marilor performanţe, aflaţi sub zodia beţiei recordurilor, au făcut ca prin sport să se Înţeleagă, cu precădere, Întrecerea, resultul, cifra. Acestui miraj i-a căzut victimă (aşu poate că a fost sacrificat în numele lui) şi sportul de masă care, în Bucureşti cel puţin, poartă un pregnant caracter competitiv. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor, şi nu avem nici un motiv să n-o facem, atunci PARTICIPĂRILE la întrecerile socotite de MASA se realizează pe seama echipelor diferitelor asociaţii la diferite campionate organizate la nivelul sectoarelor Capitalei sau al municipiului. Despre caracterul eufemistic al acestei noţiuni, „PARTICIPĂRI“, s-a mai scris. Din păcate, ea s-a împămîntenit atît de mult încît a înlocuit-o aproape pe aceea reală, PARTICIPANŢI. De exemplu , o echipă de fotbal dintr-un sector care susţine — să zicem — zece jocuri furnizează 110 participări . In realitate sunt insă 11 participanţi, aceiaşi de fiecare dată. Socotiţi toate competiţiile locale de volei, handbal, baschet sau popice şi veţi vedea că CIFRA DE 300 000 PARTICIPĂRI LA ÎNTRECERILE DE MASA ÎN 1969, IN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, nu trebuie să ne impresioneze ci — dimpotrivă — să provoace Îngrijorare. Prin această prismă trebuie privit fenomenul trist că în cele 347 de asociaţii sportive ale Capitalei nu există decit 10 (zece) secţii de atletism, 1 (una) de nataţie şi nici una de lupte. In schimb sunt 178 secţii de fotbal, 103 de volei, 62 de handbal. In privinţa PARTICIPĂRILOR, jocurile sunt mult mai rentabile decît sporturile individuale. Iată de ce preşedintele C.N.E.F.S. a avut deplină dreptate să recomande pentru viitor o activitate mai concretă şi mai reală pentru atragerea maselor largi de cetăţeni spre practicarea exerciţiilor fizice. A transforma ACUM sportul de masă într-unul numai de COMPETIŢIE este practic imposibil, din cauza penuriei cunoscute de baze sportive. Iar dacă se încearcă un compromis, cum deseori s-a făcut (şi se mai face), rezultatele nu pot fi altele decît cele pe care le avem în faţă. Ne vom apleca mai departe în faţa ameţitoarelor cifre ale participărilor, stîrnind zîmbetul postum al lui Caragiale : „Două la primărie— două la...“ Valeriu CHIOSE însemnări de la plenara CMEFS — Bucureşti # Zilele trecute a avut loc reorganizarea comisiei medicale a F.R. Box. Iată componenţa acesteia : Ionel Stănescu (preşedinte), Ion Iamandi (secretar), Ion Dragan, Ştefan Sihota, Petre Radovici, Amedeu Ionescu, Eugen Manolescu (membri). Totodată, s-a procedat la repartizarea medicilor pe loturi sportive, astfel : P. Radovici, Şt. Sihota (seniori), I. Stănescu, E. Manolescu (tineret), I. Iamandi, A. Ionescu (juniori). „ Intre 25 şi 27 septembrie se va disputa în localitatea Vitkovice (Cehoslovacia) cea de a 6-a ediţie a turneului internaţional „Memorialul Vaclav Prochazka“. VOR FI PREZENŢI ŞI BOXERI ROMÂNI, la categoriile cocoş, pana, semiuşoară, mijlocie miert, mijlocie şi grea. „ Luni a avut loc şedinţa colelegiului central de arbitri. Cu acest prilej au fost propuşi oficialii care vor participa la diferite confruntări internaţionale, după cum urmează : campionatele europene de tineret — Marin Stănescu şi An Rişat; campionatele individuale ale Poloniei — Ion Boamfă; meciul România — Iugoslavia (tineret) — Virgil Cazacu şi Victor Popescu. § Anul acesta se organizează, pentru prima oară în R.F. a Germaniei, campionatul de box pe echipe. Fiind necesar un efort organizatoric intens, forul de specialitate din această țară a solicitat F. R. Box aminarea pentru anul viitor a întîlnirii R.F.G.—România. La casa de cultură din Cernavodă a avut loc, recent, o gală în cadrul căreia s-au întîlnit echipele Victoria Saligny și Cimentul Medgidia. Gazdele au cîștigat cu 11—5. Cîteva rezultate : M. Chirea (S) b.p. M. Negu ; C. Seidali (M) b.p. D. Neagu ; M. călin (S) b.ab. 3 L. Zaharia. La Pitești, în meci amical : C.S.O. — Chimia Craiova 12—10. „Cupa Primăverii" la handbal feminin TEXTILA BUHUŞI-RULMENTUL BRAŞOV 15-10 BUHUŞI, 27 (prin telefon). Ziua a doua a turneului dotat cu „Cupa Primăverii“ a reunit o asistenţă numeroasă , peste 1200 de spectatori. In ciuda timpului rece, echipa locală, Textila, şi Rulmentul Braşov au practicat un joc în viteză, cu multe contraatacuri, ceea ce a mărit nota de spectaculozitate. Pînă în min. 38 partida a fost echilibrată, scorul fiind de 6 ori egal. Finalul, însă, a aparţinut în întregime textilistelor care au cîştigat cu scorul de 15—10 (5—5). In al doilea joc al cuplajului, formaţia Rapid a întîlnit pe Politehnica Galaţi (divizia B). Scor final : 24—3 (12—1) în favoarea rapidistelor. Sîmbătă au loc ultimele jocuri din serii : I.E.F.S. — Politehnica Galaţi. Textila Buhuşi — Confecţia Bucureşti. BOXUL GALĂJEAN PE DRUMUL REDRESĂRII Vetre a reîntoarcerii antrenorului Petre Mihai, omul de numele căruia tunt legate multe din succesele nobilei arte din oraşul dunărean, i-a bucurat mult pe iubitorii boxului din Galati. In ceea ce il priveste, după cum te vede, Petre Mihai nu a putut sta prea mult timp departe de sportivii pe care i-a pregătit şi îndrăgit. Recent, am făcut o vizită la cartierul general al boxerilor de la Oţelul Galaţi, amplasat într-o cochetă sală de la blocul I 7 — Ţiglina — unde activează acum Petre Mihai. De la început, ne exprimăm satisfacţia pentru atmosfera de lucru intens, de seriozitate, care ne-a întîmpinat aici. Activitatea secţiei se desfăşoară în cadrul a trei grupe, judicios organizate : două grupe cu boxeri avansaţi, de care se ocupă antrenorii Petre Mihai şi Constantin Dobrescu, şi a treia — constituind schimbul de mîine — pe care o instruieşte fostul boxer Paul Pavel. Am văzut „la lucru“ sportivi consacraţi ca V. Lehăduş, M. Săvescu, P. Iuga, N. Deicu, precum şi pe cei care vin puternic din urmă: I. Radu, I. Glăvan, A. Tîrîlă, D. Ciurea. Demn de relevat este faptul că aceşti băieţisunt in total 60 de boxeri) depun eforturi considerabile pentru ridicarea măiestriei sportive. Corzile, sacii, mingile medicinale şi celelalte aparate ajutătoare cu care este dotată sala sunt din plin solicitate. O laborioasă activitate se depune pentru depistarea şi creşterea viitorilor boxeri. Selecţia celor care păşesc în sală se face cu mult discernămînt. Cei trecuţi prin furcile caudine ale selecţiei se încadrează imediat în severul regim de muncă impus de antrenorii secţiei. De pe acum, se poate vorbi de talentul unor tineri ca S. Tîrîlă, I. Marian, I. Badea, V. Munteanu, C. Zoltán, I. Bodolan. Se pare că pentru clubul Oţelul şi, în general, pentru boxul gălăţean, problema propriei pepiniere a fost rezolvată. Trebuie spus, in acest sens, că la Şcoala C.S.G. (2 000 de elevi) funcţionează un puternic centru de antrenament, bine dotat din punct de vedere material, datorită eforturilor lăudabile depuse de conducerea şcolii (dir. Gh. Rapoţan) şi directorul administrativ al Combinatului siderurgic, Ion Nedelcu. De pregătirea de bază a viitorilor boxeri se ocupă antrenorii D. Răceanu şi V. Gasparou, în cadrul secţiei de box a clubului Oţelul (preşedinte I. Nedelcu) există un climat favorabil de lucru. Conducerea clubului acordă o mare atenţie dezvoltării secţiei,in care au fost create condiţii excelente de pregătire. Antrenorii P. Mihai şi C. Dobrescu ne-au mărturisit că este o plăcere să lucrezi în astfel de condiţii, că roadele nu vor intirzia să apară. In acest an se preconizează cucerirea a două titluri de campioni naţionali, iar ca echipă. Oţelul se anunţă o serioasă pretendenţă la primele locuri în cadrul Campionatului pe echipe. Faptul că există la ora actuală mai mulţi boxeri de valoare apropiată pentru aceeaşi categorie, face ca lupta pentru ocuparea unui loc în echipă să fie foarte dirză. In această situaţie, opţiunea antrenorilor pentru un elev sau altul va fi extrem de dificilă. Din succinta prezentare a secţiei de box de la clubul Oţelul se poate desprinde, ca o concluzie, FERMA DORINŢA DE REAFIRMARE A BOXULUI GĂLĂŢEAN. Suntem convinşi că speranţele se vor implicţi. Să avem, însă, puţină răbdare. T. SIRIOPOL — coresp. MÎNA DESTINULUI (IV) (Urmare din pag. 1) — Şi sala de sport? sala pe care o lăudaţi că aţi îndrăgit-o atît de mult, cui rămine ? — Nouă. Adică sportului. Conform legii (erau „bobocii“ de la „Drept“). — Sau lor. Ministerului. Totul e posibil ! (erau din anul I de la „Filozofie“). Cum spune Ion Poştaşu, pariul l-au cîştigat cei de la „filozofie“. Un Ordin al Ministerului Invăţămîntului (nr. 334 din 6.IV.1967) a amînat pentru un tirap dezastrul. Cităm : sala de sport cu acces independent prin bd. Gh. Gheorghiu-Dej rămine in folosinţa studenţilor pînă la începutul anului universitar 1968/89. Apoi, după un „pressing“ de adrese între cele două ministere, inevitabilul se produce : sala de sport „Carpaţi“, în care au evoluat atâtea generaţii de sportivi, se transformă în SALA DE ŞEDINŢE A M.I.M. Aşadar, încă o bazăpierdută pentru sport ! Dar, şi din aşa puţinele arene acoperite, numai această sală este oare pierdută de mişcarea sportivă? Nu. La Oradea, bunăoară, fosta sală de sport Dinamo iese din circuitul activităţii sportive în toamna anului 1966. „Protocolul“, care menţionează construirea unei alte săli, poartă semnătura a 15 reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organe locale. NIMIC nu s-a recuperat nimic nici la Focşani (ştrandul), nici la Zalău (arena de popice), nici la Bucureşti (sala de sport a uzinelor „23 August“). Pentru această din urmă construcţie sportivă, C.N.E.F.S. a investit aproape o jumătate de milion lei, lucrarea fiind executată de către uzinele „23 August“, după un proiect întocmit de I.P.C. Bucureşti. Am fost prezenţi la inaugurare, admirînd linia elegantă a lucrării, spaţiul propriu-zis de loc : 33 x 22 m. Din păcate, însă, am fost prezenţi şi la dezafectarea modernei săli, „admirînd“ cum se distruge un edificiu al mişcării, al sănătăţii, cum se înalţă un monument al risipei, al nesăbuinţei. Ce s-a întîmplat ? Spuneam că sala aparţine uzinelor „23 August“. Şi a aparţinut, pînă cînd a început construcţia F.M.U.A.B. Din acel moment, sala a intrat în perimetrul de lucru al noului şantier. Ce a făcut proaspătul proprietar ? In primul rind, a interzis accesul sportivilor în sală pe motiv că... acareturile din curte ar putea să dispară. Şi ca să ia măsuri de „precauţie“, a băgat respectivele acareturi în sală, transformînd-o în magazie de materiale !... Fireşte, s-au găsit glasuri care să protesteze. Cei care erau împotriva folosirii sălii la magazie susţineau — pe bună dreptate — că arena a fost ridicată pentru salariaţi. Şantierul a acceptat şi acest punct de vedere, transformînd-o In ...cantină. Apoi, In dormitor, iar ctndi fabrica a fost terminată, sala era de mult dărimată !.... Ce prevede art. 12 dn H.C.M. nr. 629 din 27.I2.1968 ? Cităm : DESFIINŢAREA UNEI BAZE SPORTIVE IN CONDIŢIILE LEGII Nr. 29 DIN 29.12.1967 SE VA PUTEA EFECTUA NUMAI CU ASIGURAREA CONSTRUIRII UNEI ALTE BAZE SPORTIVE IN LOCUL CELEI SUPUSE DESFIINŢĂRII, IN CARE SCOP TITULARII DE INVESTIŢII CARE CER DESFIINŢAREA BAZEI SPORTIVE VOR PREVEDEA IN PLANURILE DE INVESTIŢII INDICATORII NECESARI. Şi mai departe , PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA DE BAZE SPORTIVE IN SCOPUL ÎNLOCUIRII UNOR ASEMENEA OBIECTIVE DESFIINŢATE SE VA ASIGURA CEL PUŢIN LA DIMENSIUNILE, CAPACITATEA ŞI NUMARUL DE ELEMENTE COMPONENTE ALE BAZEI DESFIINŢATE DE CĂTRE ORGANELE CARE PROPUN ACEASTA. Ce asigurare, care proiectare ? Simplă dărâmare !... Şi exemple de asemenea abuzuri sunt multe. Cum multe pot fi şi comentariile pe această temă. Deci, punem deocamdată punct aici serialului nostru, aşteptind de la cei criticaţi, de la cei vizaţi, ecouri la „Mina destinului". P. S. — Un prim „ecou* (culmea ironiei !) la aceste materiale care criticau dezafectările : dimineţile trecute a fost arat terenul de fotbal din Berca-Buzău, porţile ..divizionarei C“aftindu-se In grajdurile c.Ap. din localitate. Mina destinului Ziua a doua a întrecerilor dotate cu „Cupa Primăverii“ a continuat aât cu cea mai veche, cât şi cu cele mai noi probe de tir: armă liberă 3 poziţii seniori şi, respectiv, armă cu aer comprimat fete şi juniori, pistol standard. Protagoniştii întrecerilor de ieri au fost Gheorghe Vasilescu, cîştigător în trei probe, Marcel Roşea, învingător în a doua probă de pistol şi Ştefan Tamaş, Gheorghe Sicorschi, Ion Tripşa, Lia Schafer, Ilie Codreanu. Din rîndurile tinerilor, care bat la porţile consacrării, s-au remarcat D. Recea, M. Spătaru, E. Satala, Gh. Vlădan, D. Poşchină. Ne-a surprins, în schimb, comportarea modestă a lui Petre Şandor. Rezultatele tehnice : armă liberă 40 f poziţia culcat: 1. Gh. Sicorschi (Dinamo) 399 p, 2. S. Tamas (C.F.R. Arad) 397 p, 3. T. Ciuiu (Steaua) 396 p, 4. S. Calcan (Dinamo) 395 p, 5. Gh. Vasilescu (Olimpia) 395 p , 40 f poziţia în picioare : 1. Gh. Vasilescu 368 p, 2. I. Olărescu (I.E.F.S.) 365 p, 3. S. Tamaş 365 p, 4. P. Şandor (Steaua) 365 p, 5. M. Ferecatu (Dinamo) 361 p; 40 f poziţia în genunchi : 1. Gh. Vasilescu 391 p, 2. M. Tamaş 391 p, 3. Gh. Sicorschi 387 p, 4. M. Feracatu 384 p, 5. S. Calcan 382 p ; trei poziţii: 1. Gh. Vasilescu 1154 p, 2. S. Tamas 1153 p, 3. Gh. Sicorschi 139 p, 4. M. Ferecata 1137 p, 5. X. Ciufu 1132 p; pistol standard 60 f : 1. M. Rosea (Dinamo) 560 p, 2. I. Tripşa (Dinamo) 556 p, 3. G. Maghiar (Dinamo) 556 p, 4. C. Fedorescu (Steaua) 537 p, 5. L. Giuşcă (I.E.F.S.) 534 p ; armă cu aer comprimat fete : 1. Lia Schafer (I.E.F.S.) 375 p, 2. Mariana Borcea (Dinamo) 369 p, 3. Veronica Stroe (Dinamo) 365 p, 4. Mariana Antonescu (I.E.F.S.) 364 p, 5. Aritina Bitică (C.P.M.B.) 362 p ;juniori : 1. I. Codreanu (Steaua) 364 p, 2. D. Poschină (Dinamo) 357 p, 3. I. Trăscăveanu (Steaua) 356 p, 4. Victoria Savovici (Dinamo) 354 p, 5. S. Cucu (Dinamo) 353 p. In clasamentul pe echipe conduce Dinamo cu 156 de puncte urmată de Steaua 105 p, I.E.F.S. 74 p, Olimpia 62 p, C.F.R. Arad 45 p. Întrecerile continuă astăzi pe poligonul Tunari, de la ora 9, cu următoarele probe: armă standard 3x200 seniori şi senioare, talere aruncate din sânt juniori şi seniori, pistol cu aer comprionat seniori şi juniori şi pistol liber seniori şi juniori. P. GORETI CUPA PRIMĂVERII" GH. VASILESCU ŞI M. ROŞCA CONTINUĂ SERIA VICTORIILOR sportál INTRE EXPERIMENTE ŞI... DECENŢA VALORII ncepând cu ediţia din acest an, in cadrul campionatului naţional individual se experimentează un nou sistem de calificare pentru fazele superioare : s-a renunţat la sistemul de calificare după clasamentul obţinut şi s-a trecut la promovarea (în fazele superioare), prin obţinerea unui barem-normă de clasificare. Mai clar , în actualul sistem nu se mai califică cei clasaţi în primele 3 sau 5 locuri la fazele locale, ci cei CARE AU OBŢINUT NORMA DE CLASIFICARE PENTRU CATEGORIA A II-A, IN ACEEAŞI COMPETIŢIE. Logic şi echitabil la prima vedere — această noutate pare să rezolve în acelaşi timp şi calificarea proporţională la valoarea concursului sau a centrului in care se desfăşoară acesta, reuşindu-se, astfel, să se facă o categorisire valorică a centrelor existente in ţară. Repet, echitabil la prima vedere, acest sistem a reuşit după primele faze (locală şi de zonă — de pildă în municipiul Bucureşti) să dovedească o carenţă nebănuită. N-aş putea să apreciez cu siguranţă dacă sistemul însuşi sau modul de aplicare a lui a dus la o scădere remarcabilă a interesului pentru rezultatul final al competiţiilor, dar ACEASTA A APARUT IN MOD IZBITOR. Am putut vedea cum sportivi angrenaţi în concurs luptau pentru obţinerea numărului minim de victorii, necesar calificării în faza superioară, iar după aceea făceau pur şi simplu figuraţie. Am văzut însă şi sportivi fruntaşi care, considerez concursul o formalitate şi tratîndu-l ca atare, au ratat calificarea. Fără doar şi poate că acestea sunt carenţe ale sistemului (şi ale aplicării lui). Pentru a putea supravieţui, se cere neapărat remedierea lor. Iar dacă remediile nu se vor putea găsi, înseamnă că experienţa e nereuşită, deoarece el înviă caracterul competitiv. Dar, în afara lipsurilor sistemului au mai apărut cu această ocazie şi carenţe ale mentalităţii şi conduitei sportivilor, ceea ce e mai regretabil. Astfel, dacă sportivii juniori sau cei de categorii inferioare au luptat cu tot entuziasmul, atît pentru realizarea normei de calificare, cît şi pentru obţinerea unui loc mai onorabil în clasamentul competiţiei respective, nu acelaşi lucru se poate spune despre unele vîrfuri sportive. O bună parte dintre sportivii fruntaşi au îndeplinit doar o formalitate prezentindu-se şi obţinind norma de clasificare. După aceea, însă, nu i-a mai interesat nici concursul şi nici impresia sau exemplul lăsat în urma comportării sau a rezultatului lor. Indiferent dacă Maria Vicol sau Suzana Ardeleanu au găsit motive şi în cele din urmă „înţelegerea“ medicului, pentru retragerea din concurs, iar Nicolae Marinescu şi Iosif Sepeşiu l-au părăsit în urma unei comportări inexplicabil de slabe (să nu piardă „Răzbunătorii“), exemplele lor au fost la fel de negative şi nedorite în faţa tinerilor care luptau pe o planşă alăturată sau, poate, chiar pe aceeaşi, cu toată ardoarea, pentru calificare. Nu pot să nu pomenesc şi de cazul lui Ştefan Ardeleanu care, trecînd graniţa formalităţilor şi ajungînd pînă la superficialitate, a ratat calificarea în finala campionatului naţional. (Nu-i nimic ! Se va califica probabil în echipa pentru campionatul mondial...). Constatând cu tristeţe toate acestea, mi-am pus întrebarea: cum de unii sportivi fruntaşi n-au reuşit (încă) să afle că în comportarea lor trebuie să existe o decenţă a valorii şi că aceasta nu se poate manifesta altfel, decit prin respectarea de către ei înşişi a personalităţii la care le dă dreptul valoarea . Şi cum de n-au reuşit încă să înţeleagă că tocmai această valoare ii obligă la o comportare care să le impună personalitatea ? In aceste gînduri amare au apărut, cu atît mai plăcut contrastante, comportările unor scrimeri ca Olga Szabó, Tănase Mureşanu şi Mihai Ţiu, care prin evoluţia lor sobră şi decentă au constituit exemple demne de urmat pentru generaţiile tinere. In orice caz, remarca scoate in evidenţă fisuri dintr-o latură a pregătirii psihologice a sportivilor asupra căreia antrenorii, conducerile secţiilor şi ale cluburilor mai au de sădit multe flori, pentru a putea face primăvară... Cornel GEORGESCU - HAMUIM iiiipifaiflMi SA NU ASTEPTAM TOTUL DE-A GATA In istoria campionatelor nationale de schi alpin pentru seniori, nu a fost Întâlnită nicicînd situaţia recentă, ca întrecerile să stea sub semnul unei dispute care angaja practic două secţii : A.S.A. şi Dinamo Braşov, iar lupta pentru titluri să fie tranşată direct, între cei patru sportivi ai lor (Cristea, Vulpe, Munteanu, Brenci), orice „imixtiune“ din afară fiind — după cum s-a văzut — imposibilă. Şi în ceilalţi ani, AB.A. şi Dinamo au jucat un rol de frunte, dar niciodată celelalte secţii din ţară nu au făcut un simplu act de prezenţă. La fete, datele problemei nu se schimbă decît parţial, prin apariţia I.E.F. — concluziile fiind asemănătoare : penuria de schiori fruntaşi este un fenomen pe care-l resimţim de la an la an, tot mai acut. Mai trebuie să facem apel la memorie, pentru a ne reaminti că, nu de mult, starturile erau foarte populate — stabilirea ordinei de plecare comportând lungi discuţii, iar rezultatele stînd sub semnul incertitudinii, pînă la terminarea curselor, datorită echilibrului valoric între competitori? Atunci nu aveam nici pe departe , condiţiile materiale actuale, iar ieşirile peste hotare le puteam număra pe degetele unei singure mîini. Dar, cu toate greutăţile, interesul era menţinut tocmai prin existenţa emulaţiei izvorîte din acest echilibru. Ce ne poate spune prezenţa Ilonei Micloş la actualul campionat ? Mai întîi că, o sumară pregătire făcută înaintea „naţionalelor“ i-a fost suficientă pentru a figura printre medaliaţi, apoi că, obţinerea unui titlu, devenită scop în sine, face ca munca de creştere a noi elemente de perspectivă să rămână un simplu deziderat. Ce se va întâmpla anul viitor ? Probabil, ceea ce s-a petrecut cu Beta, Marcos, Ivănescu şi alţii, aduşi de prin diferite colţuri ale ţării pentru a îngroşa panoplia de medalii şi a justifica o muncă „de conţinut“. Multe secţii de performanţă se plâng, că nu au de unde recruta elementedeja formate BINEÎNŢELES), întrucât toţi elevii aparţin şcolilor sportive. Este adevărat că, astăzi, tot tineretul este cuprins într-o formă de învăţămînt şi că tineri dispuşi să-şi facă din schi „o meserie“, neglijînd şcoala, nu mai putem întîlni. Şcolile sportive, ca principal „furnizor“, au lansat suficiente elemente valoroase, cu toate că s-au zbătut în greutăţi de ordin material (fraţii Munteanu, Vulpe, Sandu, Neagoe, Bogdan, Ivănescu etc.), dar o parte din aceste elemente, preluate de asociaţii sau cluburi, lipsite de o îndrumare adecvată, s-au plafonat ori s-au pierdut pe parcurs — pentru a nu mai aminti de cele care, în mod firesc, trec în învățămîntul superior, unde activitatea zilnică de pregătire este practic exclusă. Este momentul ca fiecare să se sprijine pe propriile picioare, promovînd o activitate care să însemne creşterea şi pregătirea sportivilor pînă la nivel de măiestrie, aria de recrutare din şcolile generale şi licee fiind, din fericire, destul de vastă. Cu atât mai mult, cu cit DISPUN DE CADRE ŞI MIJLOACE MATERIALE. Activitatea unei secţii nu trebuie să fie apreciată numai prin prisma numărului de titluri obţinute la sfârşitul sezonului, CI ŞI PRIN NUMĂRUL DE SPORTIVI — realmente de perspectivă — PE CARE-I POSEDA LA I.FI.F. TREI CATEGORII DE VIRSTA (juniori-tineretseniori) 61 APORTUL PE CARE-L ADUC LA RIDICAREA VALORICA A LOTURILOR NAŢIONALE. Cred că se impune, apoi, Încurajarea acelor secţii, şcoli şi centre, din diferite părţi ale ţării, care au demonstrat atît de convingător — la juniori — marile lor posibilităţi. Abia atunci cînd nu vom mai vorbi numai de două trei cluburi sau asociaţii puternice, sau numai de Valea Prahovei ori Braşov, ci în mod constant de Petroşani, Baia Mare, Suceava etc., VOM PUTEA SA FIM MULŢUMIŢI. Decalajul valoric, existent nu numai în sinul aceleiaşi generaţii de schiori, ci şi faţă de categoriile următoare — ca urmare a încurajării a numai cîtorva elemente (din păcate, chiar la juniori) — poate fi atenuată printr-o preocupare egală în privinţa creşterii diferitelor eşaloane de schiori, atît sub raportul cerinţelor în pregătire, cit şi al nivelului performanţelor de atins, redînd încrederea, trezind ambiţia, stimulind setea de afirmare a unor sportivi pe care nu mai departe decit ieri, juniori fiind, îl consideram „speranţe“. prof. Ion MATEI Nr. 856 (6290) AVANPREMIERA... (Urmare din pag. I) Una din cele mai reuşite avanpremiere a găzduit-o Liceul „Dr. Petru Groza“. Un număr de 20 de tineri au fost eroii unor evoluţii sportive pregătite cu migală de artizan şi răsplătite cu aplauze din partea unui public — numai elevi — entuziasmat. Avanpremiera a cuprins exerciţii de gimnastică acrobatică, pornind de la torente de salturi şi pînă la lucrul la aparate. Totul, o încîntare ! Şi la fel s-au petrecut lucrurile cînd pe „teren“ au apărut maeştrii uneia dintre cele mai îndrăgite discipline de către tineretul studios — judo. Clasicele procedee folosite de judoka — secerarea, din interior şi exterior, a piciorului, răsturnarea peste umăr, roata peste şold — au trezit un interes deosebit din partea micilor spectatori, mulţi dintre ei complet neavizaţi. După cum la fel de inedită a apărut elevilor acestui important liceu bucureştean şi demonstraţia de yoga sau evoluţia plină de dinamism a celor care au susţinut «repriza cascadorilor», în fine cîteva filme de scurt metraj excelent selectate, cu imagini din fotbal şi schi, au completat programul. Total, fără exagerare, merită calificativul „foarte bine“. ★ Despre utilitatea şi frumuseţea unor astfel de acţiuni, l-am rugat să ne vorbească pe prof. Teodor Burcescu, directorul liceului. „Şcoala noastră s-a evidenţiat printr-o suită de acţiuni pe care le-a găzduit de-a lungul ultimilor ani. Totuşi, fără exagerare, aceasta, a viitorilor profesori de educaţie fizică, a reuşit să depăşească, prin spectaculozitate şi măiestrie, toate aşteptările. Este neîndoios că s-a realizat o excelentă propagandă pentru sport, pentru activitatea sportivă de masă a elevilor noştri. De altfel mulţi dintre cei peste 200 de spectatori au şi asaltat pe unul dintre profesorii noştri de specialitate, tovarăşul Covaci, rugîndu-l să iniţieze, chiar în acest trimestru, un cerc de judo... Nu mă îndoiesc că la fel s-au petrecut lucrurile şi în celelalte şcoli şi licee. Personal sunt deplin convins de utilitatea unor astfel de demonstraţii susţinute de viitorii profesori de educaţie fizică, tineri cu cea mai înaltă calificare, pentru atragerea cut mai multor elevi în activitatea sportivă organizată şi revitalizarea asociaţiilor sportive şcolare. Tocmai de aceea promit să facilitez organizarea, în luna mai, a unei noi demonstraţii, poate cu un public şi mai numeros. Mulţumesc şi pe această cale iniţiatorilor şi îi felicit pe demonstranţi pentru virtuozitatea lor". ★ Cum am arătat, demonstraţii similare ale unor grupe de viitori profesori de educaţie fizică au avut loc şi în alte unităţi şcolare bucureştene — Şcoala generală nr. 11, Liceul nr. 2 „Tudor Vladimirescu“, Liceul „Dimitrie Bolintineanu“ etc. Foarte bine ! Pentru reuşita ideii consemnăm aici sugestia primită la redacţie de a fi organizate astfel de acţiuni şi în instituţii de învăţămînt care nu dispun de condiţii optime pentru practicarea sportului, în principal, săli de gimnastică. Acum, cînd activitatea sportivă se va muta în aer liber accesibilitatea unor demonstraţii asemănătoare sporeşte simţitor. Sunt numeroase şcolile care dispun de mici baze sportive, de ringuri bituminate etc., scenegazdă excelente ale unor astfel de acţiuni. Şi, apoi, nu trebuie scăpat din vedere şi un alt aspect, cel al numărului micilor spectatori, al elevilor, oricum mai mare decît în cazul unei săli de sport. Supunem iniţiatorilor această sugestie în speranţa că ea nu va fi neglijată, chiar dacă pot interveni unele implicaţii organizatorice. In fond, ideea este prea frumoasă şi prea generoasă, şi pentru succesul ei orice strădanie nu va fi de prisos. DEZBATERI PE TEMA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE ŞCOLARE ieri a început la I.E.F.S. cea de a 3-a sesiune de comunicări ştiinţifice pe tema„ Educaţia fizică şi sportul in şcoală“. Participă un mare număr de cadre de specialitate din invăţămintul de toate gradele, activişti ai U.T.C., reprezentanţi ai Ministerului Invăţămlntului, ai Centrului de cercetări pentru educaţie fizică şi sport, ai conducerii CNEFS. Lucrările«lunii continui. minde mergem AZI ! BASCHET. Sala Ciuleşti, da la ora 17 e Voinţa — Politehnica Braşov (f. B), 60* — Pedagogia Constanţa (f. B). POPICE. Arena Voinţei de la ora H. Romănia *- Dogarla (mase. şi tem.). RUGBY. Teren Parcul Copilului, ora 16.30 : Orfvlia roşie — Ştiinţa Petroşani. VOLEI, sala Dinamo, ora 16.38 : Viitorul — A.S.B. (B f.) , ora 17.30 : Dinamo — C.P.B. (A f.) 1 ora 18.30 : Flacăra roșia — Universitatea Buc. (B f.). Sala Progresul, ora 16.30 : I.E.F.S. — Medicina (B m.) , ora 17.30 : Progresul — steaua (A m.) , ora 19.00 : Progresul — LE.F.S. (A f.). LUPTE LIBERE. Sala Steaua (calea Flevnei), de la ora 10.80 meciuri din cadrul div. A, etapa a m-a e Dinamo — Progresul — Rapid — steaua (toate din București). ATLETISM I stadionul Republicii, de la ora 16.00 : cantonul inaugural al sezonului la aer liber (seniori si juniori). JUDO. Sala Floreasca, de le ora 9.45 , turul III, recalificări şi sferturi la finală ale campionatelor naţionale Individuale (fortieri). BUNI BASCHET. Sala Dinamo, da la ora 10 : Steaua — LC.H.F. (m. A), Dinamo — Politehnica Galaţi (m. A) , sala Arhitectural de la ora 9.30: Olimpia — „U* Iaşi (f. B), Arhitectura — LE.F.S. II (f. B) i sala Politehnica, de la ora 11.30 : Politehnica — I.E.F.S. (f. A), Rapid II — Politehnica II (f. B) ; sala Progresul, da la ora 8.30 : I.E.F.S. H — A.S.A. Bacău (m. B), „U* — Farai (m. B), Progresul — Rapid (f. A) ; sala Constructorul, de la ora 8.30: Academia militară — — Constructorul Iaşi (nr. B), Constructorul — „U” Cluj (f. A). JUDO. Sala Floreasca, da la ora 9.30 şi de la ora 18 : semifinalele şi finalele campionatelor naţionale individuale (seniori). POPICE. Arena Voinţa, de la ora 8 : România B — Ungaria (mase. şi fem.). MOTO. Complexul sportiv Metalul (Pantelimon), da la ora 101 campionatul municipal de motocros. RUGBY. Teren Vulcan, ora 11 Vulcan—Rulmentul Birlad. Teren Progresul, ora 1 Progresul— Agronomia Cluj. VOLEI. Sala Giuleşti, ora 8.30 : Rapid — Petrolul Ploieşti (Am.), ora 9.30 : Medicina — Ceahlăul Piatra Neamţ (A f.) ; ora 11 : Rapid — Penicilina Iaşi (A f.). Sala Dinamo, ora 8 : Universitatea — Ştiinţa Petroşani (B m.) ; ora 9 : Electra — Politehnica Iaşi (B m.) ; ora 10.30 : Aurora — Viitorul Săvineşti (B m.); fotbal. Stadionul .23 August*, ora 11.45 : Dinamo — steaua (tineret) ; ora 13.45 : Dinamo — Steaua (A). Stadionul Progresul, ora 0 : Progresul Buc. — Portul Constanţa (B). Stadionul Politehnica, ora 11 : Sp. Studenţesc — Ceahlăul p. Neamţ (B) ; ora 13 : Sp. Studenţesc — Progresul Corabia (1). Teren Electronica, ora 11 : Electronica Obor — Metalul Plopeni (C. Teren Laromet, ora 9 : Tehnometal Buc. — Steaua (J) ; ora 11 : Tehnometal Buc. — I.M.U. Medgidia (C). Teren Voinţa, ora 9 : Voinţa Buc. — Autobuzul Buc. (J) ; ora 11 : Voinţa Buc. — I.T. Constanţa (C). Teren Sirena, ora 11 : Sirena Buc. — Comerţul Alexandria (C) ; ora 13 : Sirena Buc. — Petrolul Ploiesti (J). Teren Autobuzul, ora 11 : Autobuzul Buc. — Carpati Sinaia (C). Teren „23 August- n, Mu '■ ?c* SP* Energia Buc. — LC.A.B. Arenda (J). Stadionul Dinamo, ora 10 : Dinamo Buc. — Metalul Buc. (J). stadionul Metalul, ora 13.30 : FI. roşie Buc. — F. C. Argeș (J). ATLETISM : stadionul Republicii, de la ora 9 : concursul inaugural al sezonului In aer liber (seniori si juaiatii.