Sportul, martie 1970 (Anul 26, nr. 829-859)

1970-03-28 / nr. 856

Pag. a 2-a AVANTAJELE SI AVATARURILE HEGEMONIEI C­onsiliul municipal Bucu­reşti pentru educaţie fizică şi sport şi-a ana­lizat recent activitatea pe a­­nul 1969, in cadrul unei ple­nare fructu­oase prin densi­tatea materialelor supuse dezbaterilor şi prin conţinu­tul bogat al alocuţiunilor ce­lor ce s-au aflat pa lista În­scrişilor la cuvlnt In contextul mişcării spor­tive româneşti, Bucureştiul are, fără Îndoială, un rol de hegemon. Capitala Însu­mează 847 de asociaţii spor­tive, 21 de cluburi, un liceu cu program de educaţia fizi­că, 3 şcoli sportive. EA DE­ŢINE CAM A TREIA PAR­TE DIN NUMĂRUL­ SPOR­TIVILOR LEGITIMAŢI AI ŢARII ŞI DA PESTE 70 LA SUTA DIN COMPONENŢII LOTURILOR NAŢIONALE. IN ANUL 1969, SPORTIVII BUCUREŞTENI AU STABI­LIT 127 RECORDURI NA­ŢIONALE DE SENIORI ŞI 99 DE JUNIORI, AU CÎŞTI­­GAT 273 DE TITLURI DE CAMPIONI NAŢIONALI DE SENIORI ŞI 299 DE JU­NIORI. Darea de seamă pre­zentată s-a referit, de ase­menea, la anvergura pe care a luat-o sportul şcolar şi u­­niversitar, la activităţile de masă în domeniul educaţiei fizice şi turismului. Toate acestea atestă, de bună seamă, perfecţionarea stilului de muncă al orga­nelor şi organizaţiilor bucu­­reştene de sport, lărgirea considerabilă a ariei preocu­părilor, faptul că de foarte multe ori s-a apăsat cu suc­ces pe pedala eficacităţii, s-a învăţat din lipsuri mai vechi, ca şi din bunele experienţe. Dar, există deseori primej­dia de a te socoti prea pu­ternic, poate pentru că cei din jur sunt prea slabi, şi fi­indcă nu ai deci cu cine să te măsori. In mentalitatea unor lucrători ai stadionului din Capitală persistă tendin­ţa da a se compara cu alţii, care — de fapt — nu le pot fi adversari de temut, ceea ce duce la linişte, aşează sub cap perna moale şi ademeni­toare a automulţumirii. Pen­tru un „uriaş“ cum este Bucureştiul trebuie să se ia numai pe sine Însuşi drept etalon ! Tocmai de la această idee a pornit tov. ANGHEL ALE­XE, preşedintele C.N.E.P.S., în concluziile pe care le-a tras la plenară. Dînd ceza­rului ce-i al cezarului, elo­giind succesele remarcabile obţinute de mişcarea sporti­vă a Capitalei, domnia sa a arătat că acest bilanţ este încă departe de a putea mul­ţumi. Lacune serioase au ieşit în evidenţă, mai ales la capito­lul activităţii de masă, care reprezintă — în ultimă in­stanţă — raţiunea de a e­­xista a sportului, pentru că prin intermediul ei el îşi exercită trăsătura principală, aceea de adjuvant al sănătă­ţii, reconfortant fizic şi psi­hic, un tonic care trebuie luat din primii ani ai vieţii pînă la adinei bătrîneţi. Anii din urmă, caracteri­zaţi de asaltul marilor per­formanţe, aflaţi sub zodia be­ţiei recordurilor, au făcut ca prin sport să se Înţeleagă, cu precădere, Întrecerea, re­­sul­tul, cifra. Acestui miraj i-a căzut victimă (aşu poate că a fost sacrificat în nu­mele lui) şi sportul de masă care, în Bucureşti cel puţin, poartă un pregnant caracter competitiv. Dacă ar fi să dăm crezare cifrelor, şi nu avem nici un motiv să n-o facem, atunci PARTICIPĂ­RILE la întrecerile socotite de MASA se realizează pe seama echipelor diferitelor asociaţii la diferite campio­nate organizate la nivelul sectoarelor Capitalei sau al municipiului. Despre carac­terul eufemistic al acestei no­ţiuni, „PARTICIPĂRI“, s-a mai scris. Din păcate, ea s-a împămîntenit atît de mult în­­cît a înlocuit-o aproape pe aceea reală, PARTICIPANŢI. De exemplu , o echipă de fotbal dintr-un sector care susţine — să zicem — zece jocuri furnizează 110 parti­cipări . In realitate sunt insă 11 participanţi, aceiaşi de fiecare dată. Socotiţi toate competiţiile locale de volei, handbal, baschet sau popice şi veţi vedea că CIFRA DE 300 000 PARTICIPĂRI LA ÎNTRECERILE DE MASA ÎN 1969, IN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, nu trebuie să ne impresioneze ci — dim­potrivă — să provoace În­grijorare. Prin această prismă trebuie privit fenomenul trist că în cele 347 de asociaţii sportive ale Capitalei nu există de­cit 10 (zece) secţii de atle­tism, 1 (una) de nataţie şi nici una de lupte. In schimb sunt 178 secţii de fotbal, 103 de volei, 62 de handbal. In privinţa PARTICIPĂRILOR, jocurile sunt mult mai renta­bile decît sporturile indivi­duale. Iată de ce preşedintele C.N.E.F.S. a avut deplină dreptate să recomande pen­tru viitor o activitate mai concretă şi mai reală pentru atragerea maselor largi de cetăţeni spre practicarea e­­xerciţiilor fizice. A transforma ACUM spor­tul de masă într-unul numai de COMPETIŢIE este prac­tic imposibil, din cauza pe­­nuriei cunoscute de baze sportive. Iar dacă se încear­că un compromis, cum dese­ori s-a făcut (şi se mai face), rezultatele nu pot fi altele decît cele pe care le avem în faţă. Ne vom apleca mai departe în faţa ameţitoare­lor cifre ale participărilor, stîrnind zîmbetul postum al lui Caragiale : „Două la pri­mărie— două la...“ Valeriu CHIOSE însemnări de la plenara CMEFS — Bucureşti # Zilele trecute a avut loc re­organizarea comisiei medicale a F.R. Box. Iată componenţa aces­teia : Ionel Stănescu (preşedinte), Ion Iamandi (secretar), Ion Dra­gan, Ştefan Sihota, Petre Radovici, Amedeu Ionescu, Eugen Manolescu (membri). Totodată, s-a procedat la repartizarea medicilor pe loturi sportive, astfel : P. Radovici, Şt. Sihota (seniori), I. Stănescu, E. Manolescu (tineret), I. Iamandi, A. Ionescu (juniori). „ Intre 25 şi 27 septembrie se va disputa în localitatea Vitkovice (Cehoslovacia) cea de a 6-a edi­ţie a turneului internaţional „Me­morialul Vaclav Prochazka“. VOR FI PREZENŢI ŞI BOXERI RO­MÂNI, la categoriile cocoş, pana, semiuşoară, mijlocie miert, mij­locie şi grea. „ Luni a avut loc şedinţa cole­­legiului central de arbitri. Cu acest prilej au fost propuşi oficialii care vor participa la diferite confrun­­tări internaţionale, după cum ur­mează : campionatele europene de tineret — Marin Stănescu şi An­ Rişat; campionatele individuale ale Poloniei — Ion Boamfă; meciul România — Iugoslavia (tineret) —­ Virgil Cazacu şi Victor Popescu. § Anul acesta se organizează, pentru prima oară în R.F. a Ger­maniei, campionatul de box pe e­­chipe. Fiind necesar un efort or­­ganizatoric intens, forul de specia­litate din această țară a solicitat F. R. Box aminarea pentru anul viitor a întîlnirii R.F.G.—România.­­ La casa de cultură din Cer­navodă a avut loc, recent, o gală în cadrul căreia s-au întîl­­nit echipele Victoria Saligny și Cimentul Medgidia. Gazdele au cîștigat cu 11—5. Cîteva rezulta­te : M. Chirea (S) b.p. M. Negu­ ; C. Seidali (M) b.p. D. Neagu ; M. călin (S) b.ab. 3 L. Zaharia. La Pitești, în meci amical : C.S.O. — Chimia Craiova 12—10. „Cupa Primăverii" la handbal feminin TEXTILA BUHUŞI-RULMENTUL BRAŞOV 15-10 BUHUŞI, 27 (prin telefon). Ziua a doua a turneului dotat cu „Cupa Primăverii“ a reunit o asistenţă numeroasă , peste 1200 de spectatori. In ciuda tim­pului rece, echipa locală, Tex­tila, şi Rulmentul Braşov au practicat un joc în viteză, cu multe contraatacuri, ceea ce a mărit nota de spectaculozitate. Pînă în min. 38 partida a fost echilibrată, scorul fiind de 6 ori egal. Finalul, însă, a aparţinut în întregime textilistelor care au cîştigat cu scorul de 15—10 (5—5). In al doilea joc al cuplajului, formaţia Rapid a întîlnit pe Po­litehnica Galaţi (divizia B). Scor final : 24—3 (12—1) în favoarea rapidistelor. Sîmbătă au loc ul­timele jocuri din serii : I.E.F.S. — Politehnica Galaţi. Textila Buhuşi — Confecţia Bucureşti. BOXUL GALĂJEAN PE DRUM­UL REDRESĂRII Vetre a reîntoarcerii an­trenorului Petre Mihai, o­­mul de numele căruia tunt legate multe din succesele nobilei arte din oraşul du­nărean, i-a bucurat mult pe iubitorii boxului din Ga­lati. In ceea ce il prives­te, după cum te vede, Pe­tre Mihai nu a putut sta prea mult timp departe de sportivii pe care i-a pre­gătit şi îndrăgit. Recent, am făcut o vizită la cartierul general al boxe­rilor de la Oţelul Galaţi, am­plasat într-o cochetă sală de la blocul I 7 — Ţiglina — unde activează acum Petre Mihai. De la început, ne exprimăm satisfacţia pentru atmosfera de lucru intens, de seriozita­te, care ne-a întîmpinat aici. Activitatea secţiei se desfăşoa­ră în cadrul a trei grupe, ju­dicios organizate : două grupe cu boxeri avansaţi, de care se ocupă antrenorii Petre Mi­hai şi Constantin Dobrescu, şi a treia — constituind schim­bul de mîine — pe care o in­struieşte fostul boxer Paul Pa­vel. Am văzut „la lucru“ spor­tivi consacraţi ca V. Lehăduş, M. Săvescu, P. Iuga, N. Dei­­cu, precum şi pe cei care vin puternic din urmă: I. Radu, I. Glăvan, A. Tîrîlă, D. Ciu­­rea. Demn de relevat este faptul că aceşti băieţi­­sunt in total 60 de boxeri) depun eforturi considerabile pentru ridicarea măiestriei sportive. Corzile, sacii, mingile medici­nale şi celelalte aparate aju­tătoare cu care este dotată sala sunt din plin solicitate. O laborioasă activitate se depune pentru depistarea şi creşterea viitorilor boxeri. Se­lecţia celor care păşesc în sa­lă se face cu mult discernă­­mînt. Cei trecuţi prin furcile caudine ale selecţiei se în­cadrează imediat în severul regim de muncă impus de an­trenorii secţiei. De pe acum, se poate vorbi de talentul u­­nor tineri ca S. Tîrîlă, I. Marian, I. Badea, V. Muntea­­nu, C. Zoltán, I. Bodolan. Se pare că pentru clubul Oţelul şi, în general, pentru boxul gălăţean, problema propriei pepiniere a fost rezolvată. Trebuie spus, in acest sens, că la Şcoala C.S.G. (2 000 de elevi) funcţionează un puternic centru de antrenament, bine dotat din punct de vedere material, datorită eforturilor lăudabile depuse de conduce­rea şcolii (dir. Gh. Rapoţan) şi directorul administrativ al Combinatului siderurgic, Ion Nedelcu. De pregătirea de ba­ză a viitorilor boxeri se o­­cupă antrenorii D. Răceanu şi V. Gasparou­, în cadrul secţiei de box a clubului Oţelul (preşedinte I. Nedelcu) există un climat fa­vorabil de lucru. Conducerea clubului acordă o mare aten­ţie dezvoltării secţiei,­in care au fost create condiţii exce­lente de pregătire. Antrenorii P. Mihai şi C. Dobrescu ne-au mărturisit că este o plăcere să lucrezi în astfel de condiţii, că roadele nu vor intirzia să apară. In acest an se preconizează cu­cerirea a două titluri de cam­pioni naţionali, iar ca echipă. Oţelul se anunţă o serioasă pretendenţă la primele locuri în cadrul Campionatului pe echipe. Faptul că există la ora actuală mai mulţi boxeri de valoare apropiată pentru a­­ceeaşi categorie, face ca lupta pentru ocuparea unui loc în echipă să fie foarte dirză. In această situaţie, opţiunea an­trenorilor pentru un elev sau altul va fi extrem de dificilă. Din succinta prezentare a secţiei de box de la clubul Oţelul se poate desprinde, ca o concluzie, FERMA DORIN­ŢA DE REAFIRMARE A BO­XULUI GĂLĂŢEAN. Suntem­ convinşi că speran­ţele se vor implicţi. Să avem, însă, puţină răbdare. T. SIRIOPOL — coresp. MÎNA DESTINULUI (IV) (Urmare din pag. 1) — Şi sala de sport? sala pe care o lăudaţi că aţi îndrăgit-o atît de mult, cui rămine ? — Nouă. Adică sportului. Con­form legii­­ (erau „bobocii“ de la „Drept“). — Sau lor. Ministerului. Totul e posibil ! (erau din anul I de la „Filozofie“). Cum spune Ion Poştaşu, pariul l-au cîştigat cei de la „filozofie“. Un Ordin al Ministerului Invăţă­­mîntului (nr. 334 din 6.IV.1967) a amînat­ pentru un tirap dezastrul. Cităm : sala de sport cu acces in­dependent prin bd. Gh. Gheor­­ghiu-Dej rămine in folosinţa stu­denţilor pînă la începutul anului universitar 1968/89. Apoi, după un „pressing“ de adrese între cele două ministere, inevitabilul se pro­duce : sala de sport „Carpaţi“, în care au evoluat atâtea generaţii de sportivi, se transformă în SALA DE ŞEDINŢE A M.I.M. Aşadar, în­că o bază­­pierdută pentru sport ! Dar, şi din aşa puţinele arene acoperite, numai această sală este oare pierdută de mişcarea sporti­vă? Nu. La Oradea, bunăoară, fosta sală de sport Dinamo iese din cir­cuitul activităţii sportive în toam­na anului 1966. „Protocolul“, care menţionează construirea unei alte săli, poartă semnătura a 15 repre­zentanţi ai diferitelor instituţii şi organe locale. NIMIC­­ nu s-a re­cuperat nimic nici la Focşani (ştrandul), nici la Zalău (arena de popice), nici la Bucureşti (sala de sport a uzinelor „23 August“). Pentru această din urmă construc­ţie sportivă, C.N.E.F.S. a investit aproape o jumătate de milion lei, lucrarea fiind executată de către uzinele „23 August“, după un pro­iect întocmit de I.P.C. Bucureşti. Am fost prezenţi la inaugurare, admirînd linia elegantă a lucrării, spaţiul propriu-zis de loc : 33 x 22 m. Din păcate, însă, am fost prezenţi şi la dezafectarea moder­nei săli, „admirînd“ cum se dis­truge un edificiu al mişcării, al sănătăţii, cum se înalţă un monu­ment al risipei, al nesăbuinţei. Ce s-a în­tîmplat ? Spuneam că sala aparţine uzi­nelor „23 August“. Şi a aparţinut, pînă cînd a început construcţia F.M.U.A.B. Din acel moment, sala a intrat în perimetrul de lucru al noului şantier. Ce a făcut proaspă­tul proprietar ? In primul rind, a interzis accesul sportivilor în sală pe motiv că... acareturile din curte ar putea să dispară. Şi ca să ia măsuri de „precauţie“, a băgat respectivele acareturi în sală, tran­­sformînd-o în magazie de mate­riale !... Fireşte, s-au găsit glasuri care să protesteze. Cei care erau împotriva folosirii sălii la maga­zie susţineau — pe bună dreptate — că arena a fost ridicată pentru salariaţi. Şantierul a acceptat şi acest punct de vedere, transfor­­mînd-o In ...cantină. Apoi, In dor­mitor, iar ctndi fabrica a fost ter­minată, sala era de mult dări­­mată !.... Ce prevede art. 12 dn H.C.M. nr. 629 din 27.I2.1968 ? Cităm : DES­FIINŢAREA UNEI BAZE SPOR­TIVE IN CONDIŢIILE LEGII Nr. 29 DIN 29.12.1967 SE VA PUTEA EFECTUA NUMAI CU ASIGURA­REA CONSTRUIRII UNEI ALTE BAZE SPORTIVE IN LOCUL CE­LEI SUPUSE DESFIINŢĂRII, IN CARE SCOP TITULARII DE IN­VESTIŢII CARE CER DESFIINŢA­REA BAZEI SPORTIVE VOR PRE­VEDEA IN PLANURILE DE IN­VESTIŢII INDICATORII NE­CESARI. Şi mai departe , PROIECTAREA ŞI EXECU­TAREA DE BAZE SPOR­TIVE IN SCOPUL ÎNLOCUI­RII UNOR ASEMENEA OBIECTI­VE DESFIINŢATE SE VA ASIGU­RA CEL PUŢIN LA DIMENSIU­NILE, CAPACITATEA ŞI NU­MA­­RUL DE ELEMENTE COMPO­NENTE ALE BAZEI DESFIINŢA­TE DE CĂTRE ORGANELE CARE PROPUN ACEASTA. Ce asigu­rare, care proiectare ? Simplă dă­­râmare !... Şi exemple de asemenea abuzuri sunt multe. Cum multe pot fi şi comentariile pe această temă. Deci, punem deocamdată punct aici se­rialului nostru, aşteptind de la cei criticaţi, de la cei vizaţi, ecouri la „Mina destinului". P. S. — Un prim „ecou* (culmea ironiei !) la aceste materiale care criticau dezafectările : dimineţile trecute a fost arat terenul de fot­bal din Berca-Buzău, porţile ..divi­zionarei C“­aftindu-se In grajduri­le c.A­p. din localitate. Mina des­tinului Ziua a doua a întrecerilor dota­te cu „Cupa Pri­măverii“ a conti­nuat aât cu cea mai veche, cât şi cu cele mai noi probe de tir: armă liberă 3 poziţii seniori şi, respectiv, armă cu aer comprimat fete şi juni­ori, pistol standard. Protagoniştii întrecerilor de ieri au fost Gheorghe Vasi­­lescu, cîştigător în trei pro­be, Marcel Roşea, învingător în a doua probă de pistol şi Ştefan Tamaş, Gheorghe Si­­corschi, Ion Tripşa, Lia Scha­fer, Ilie Codreanu. Din rîn­­durile tinerilor, care bat la porţile consacrării, s-au re­marcat D. Recea, M. Spăta­ru­, E. Satala, Gh. Vlădan, D. Poşchină. Ne-a surprins, în schimb, comportarea mo­destă a lui Petre Şandor. Rezultatele tehnice : armă liberă 40 f poziţia culcat: 1. Gh. Sicorschi (Dinamo) 399 p, 2. S. Tamas (C.F.R. Arad) 397 p, 3. T. Ciuiu (Steaua) 396 p, 4. S. Calcan (Dinamo) 395 p, 5. Gh. Va­­silescu (Olimpia) 395 p , 40 f poziţia în picioare : 1. Gh. Vasilescu 368 p, 2. I. Olă­­rescu (I.E.F.S.) 365 p, 3. S. Tamaş 365 p, 4. P. Şandor (Steaua) 365 p, 5. M. Fe­­recatu (Dinamo) 361 p; 40 f poziţia în genunchi : 1. Gh. Vasilescu 391 p, 2. M. Tamaş 391 p, 3. Gh. Sicorschi 387 p, 4. M. Feracatu 384 p, 5. S. Calcan 382 p ; trei poziţii: 1. Gh. Vasilescu 1154 p, 2. S. Tamas 1153 p, 3. Gh. Si­corschi 139 p, 4. M. Fere­cata 1137 p, 5. X. Ciufu 1132 p; pistol standard 60 f : 1. M. Rosea (Dinamo) 560 p, 2. I. Tripşa (Dinamo) 556 p, 3. G. Maghiar (Dinamo) 556 p, 4. C. Fed­orescu (Steaua) 537 p, 5. L. Giuşcă (I.E.F.S.) 534 p ; armă cu aer compri­mat fete : 1. Lia Schafer (I.E.F.S.) 375 p, 2. Mariana Borcea (Dinamo) 369 p, 3. Veronica Stroe (Dinamo) 365 p, 4. Mariana Antonescu (I.E.F.S.) 364 p, 5. Aritina Bitică (C.P.M.B.) 362 p ;­­ju­niori : 1. I. Codreanu (Stea­ua) 364 p, 2. D. Poschină (Dinamo) 357 p, 3. I. Trăs­­căveanu (Steaua) 356 p, 4. Victoria Savovici (Dinamo) 354 p, 5. S­. Cucu (Dinamo) 353 p. In clasamentul pe echipe conduce Dinamo cu 156 de puncte urmată de Steaua 105 p, I.E.F.S. 74 p, Olimpia 62 p, C.F.R. Arad 45 p. Întrecerile continuă astăzi pe poligonul Tunari, de la ora 9, cu următoarele probe: armă standard 3x20­0 seni­ori şi senioare, talere arun­cate din sânt juniori şi se­niori, pistol cu aer compri­­onat seniori şi juniori şi pis­tol liber seniori şi juniori. P. GORETI CUPA PRIMĂVERII" GH. VASILESCU ŞI M. ROŞCA CONTINUĂ SERIA VICTORIILOR sportál INTRE EXPERIMENTE ŞI... DECENŢA VALORII­ ncepând cu ediţia din a­­cest an, in cadrul cam­pionatului naţional in­dividual se experimentează un nou sistem de calificare pen­tru fazele superioare : s-a re­nunţat la sistemul de califi­care după clasamentul obţinut şi s-a trecut la promovarea (în fazele superioare), prin obţinerea unui barem-normă de clasificare. Mai clar , în actualul sistem nu se mai ca­lifică cei clasaţi în primele 3 sau 5 locuri la fazele locale, ci cei CARE AU OBŢINUT NORMA DE CLASIFICARE PENTRU CATEGORIA A II-A, IN ACEEAŞI COMPETIŢIE. Logic­­ şi echitabil la pri­ma vedere — această noutate pare să rezolve în acelaşi timp şi calificarea proporţională la valoarea concursului sau a centrului in care se desfăşoară acesta, reuşindu-se, astfel, să se facă o categorisire valorică a centrelor existente in ţară. Repet, echitabil la prima vedere, acest sistem a reuşit după primele faze (locală şi de zonă — de pildă în municipiul Bucureşti) să dovedească o carenţă nebănuită. N-aş putea să apreciez cu siguranţă dacă sistemul însuşi sau modul de aplicare a lui a dus la o scă­dere remarcabilă a interesului pentru rezultatul final al com­petiţiilor, dar ACEASTA A APARUT IN MOD IZBITOR. Am putut vedea cum spor­tivi angrenaţi în concurs lup­tau pentru obţinerea numărului minim de victorii, necesar ca­lificării în faza superioară, iar după aceea făceau pur şi sim­plu figuraţie. Am văzut însă şi sportivi fruntaşi care, con­siderez concursul o formali­tate şi tratîndu-l ca atare, au ratat calificarea. Fără doar şi poate că aces­tea sunt carenţe ale sistemului (şi ale aplicării lui). Pentru a putea supravieţui, se cere ne­apărat remedierea lor. Iar dacă remediile nu se vor pu­tea găsi, înseamnă că experi­enţa e nereuşită, deoarece e­­l î­nviă caracterul competitiv. Dar, în afara lipsurilor sis­temului au mai apărut cu a­­ceastă ocazie şi carenţe ale mentalităţii şi conduitei spor­tivilor, ceea ce e mai regre­tabil. Astfel, dacă sportivii juni­ori sau cei de categorii in­ferioare au luptat cu tot en­tuziasmul, atît pentru realiza­rea normei de calificare, cît şi pentru obţinerea unui loc mai onorabil­ în clasamentul competiţiei respective, nu a­­celaşi lucru se poate spune despre unele vîrfuri sportive. O bună parte dintre sportivii fruntaşi au îndeplinit doar o formalitate prezentindu-se şi obţinind norma de clasificare. După aceea, însă, nu i-a mai interesat nici concursul şi nici impresia sau exemplul lăsat în urma comportării sau a re­zultatului lor. Indiferent dacă Maria Vi­­col sa­u Suzana Ardeleanu au găsit motive şi în cele din ur­mă „înţelegerea“ medicului, pentru retragerea din concurs, iar Nicolae Marinescu şi Iosif Sepeşiu l-au părăsit în urma unei comportări inexplicabil de slabe (să nu piardă „Răzbu­nătorii“), exemplele lor au fost la fel de negative şi ne­dorite în faţa tinerilor care luptau pe o planşă alăturată sau, poate, chiar pe aceeaşi, cu toată ardoarea, pentru ca­lificare. Nu pot să nu pome­nesc şi de cazul lui Ştefan Ardeleanu care, trecînd grani­ţa formalităţilor şi ajungînd pînă la superficialitate, a ratat calificarea în finala campiona­tului naţional. (Nu-i nimic ! Se va califica probabil în e­­chipa pentru campionatul mon­dial...). Constatând cu tristeţe toate acestea, mi-am pus întrebarea: cum de unii sportivi fruntaşi n-au reuşit (încă) să afle că în comportarea lor trebuie să existe o decenţă a valorii şi că aceasta nu se poate mani­festa altfel, decit prin respec­tarea de către ei înşişi a per­sonalităţii la care le dă drep­tul valoarea . Şi cum de n-au reuşit încă să înţeleagă că toc­mai această valoare ii obligă la o comportare care să le im­pună personalitatea ? In aces­te gînduri amare au apărut, cu atît mai plăcut contrastan­te, comportările unor scrimeri ca Olga Szabó, Tănase Mure­­şanu şi Mihai Ţiu, care prin evoluţia lor sobră şi decentă au constituit exemple demne de urmat pentru generaţiile tinere. In orice caz, remarca scoa­te in evidenţă fisuri dintr-o latură a pregătirii psihologice a sportivilor asupra căreia an­trenorii, conducerile secţiilor şi ale cluburilor mai au de să­dit multe flori, pentru a pu­tea face primăvară... Cornel GEORGESCU - HAMUIM iiiipifaiflMi SA NU ASTEPTAM TOTUL DE-A GATA I­n istoria campionatelor nationale de schi al­pin pentru seniori, nu a fost Întâlnită nicicînd situaţia recentă, ca întrece­rile să stea sub semnul unei dispute care angaja practic două secţii : A.S.A. şi Dina­mo Braşov, iar lupta pentru titluri să fie tranşată direct, între cei patru sportivi ai lor (Cristea, Vulpe, Muntea­­nu, Brenci), orice „imixtiune“ din afară fiind — după cum s-a văzut — imposibilă. Şi în ceilalţi ani, AB.A. şi Dina­mo au jucat un rol de frun­te, dar niciodată celelalte secţii din ţară nu au făcut un simplu act de prezenţă. La fete, datele problemei nu se schimbă decît parţial, prin apariţia I.E.F. — con­cluziile fiind asemănătoare : penuria de schiori fruntaşi este un fenomen pe care-l resimţim de la an la an, tot mai acut. Mai trebuie să fa­cem apel la memorie, pen­tru a ne reaminti că, nu de mult, starturile erau foarte populate — stabilirea ordi­nei de plecare comportând lungi discuţii, iar rezultatele stînd sub semnul incertitu­dinii, pînă la terminarea curselor, datorită echilibru­lui valoric între competitori? Atunci nu aveam nici pe de­parte , condiţiile materiale actuale, iar ieşirile peste ho­tare le puteam număra pe degetele unei singure mîini. Dar, cu toate greutăţile, in­teresul era menţinut tocmai prin existenţa emulaţiei iz­­vorîte din acest echilibru. Ce ne poate spune prezenţa Ilonei Micloş la actualul campionat ? Mai întîi că, o sumară pregătire făcută îna­intea „naţionalelor“ i-a fost suficientă pentru a figura printre medaliaţi, apoi că, obţinerea unui titlu, devenită scop în sine, face ca munca de creştere a noi elemente de perspectivă să rămână un simplu deziderat. Ce se va întâmpla anul viitor ? Proba­bil, ceea ce s-a petrecut cu Beta, Marcos, Ivănescu şi alţii, aduşi de prin diferite colţuri ale ţării pentru a în­­groşa panoplia de medalii şi a justifica o muncă „de conţinut“. Multe secţii de performan­ţă se plâng, că nu au de unde recruta elemente­­deja formate BINEÎNŢELES), în­trucât toţi elevii aparţin şco­lilor sportive. Este adevărat­­ că, astăzi, tot tineretul este cuprins într-o formă de în­­văţămînt şi că tineri dispuşi să-şi facă din schi „o mese­rie“, negli­jînd şcoala, nu mai putem întîlni. Şcolile sportive, ca principal „furni­zor“, au lansat suficiente e­­lemente valoroase, cu toate că s-au zbătut în greutăţi de ordin material (fraţii Munteanu, Vulpe, Sandu, Neagoe, Bogdan, Ivănescu etc.), dar o parte din aceste elemente, preluate de aso­ciaţii sau cluburi, lipsite de o îndrumare adecvată, s-au plafonat ori s-au pierdut pe parcurs — pentru a nu mai aminti de cele care, în mod firesc, trec în învățămîntul superior, unde activitatea zil­nică de pregătire este prac­tic exclusă. Este momentul ca fiecare să se sprijine pe propriile picioare, promovînd o acti­vitate care să însemne creş­terea şi pregătirea sportivi­lor pînă la nivel de măies­trie, aria de recrutare din şcolile generale şi licee fiind, din fericire, destul de vastă. Cu atât mai mult, cu cit DISPUN DE CADRE ŞI MIJLOACE MATERIALE. Activitatea unei secţii nu trebuie să fie apreciată nu­mai prin prisma numărului de titluri obţinute la sfârşi­tul sezonului, CI ŞI PRIN NU­MĂRUL DE SPORTIVI — realmente de perspectivă — PE CARE-I POSEDA LA I.FI.F. TREI CATEGORII DE VIRSTA (juniori-tineret­­seniori) 61 APORTUL PE CARE-L ADUC LA RIDI­CAREA VALORICA A LO­TURILOR NAŢIONALE. Cred că se impune, apoi, Încurajarea acelor secţii, şcoli şi centre, din diferite părţi ale ţării, care au de­monstrat atît de convingător — la juniori — marile lor posibilităţi. Abia atunci cînd nu vom mai vorbi numai de două trei cluburi sau aso­ciaţii puternice, sau numai de Valea Prahovei ori Bra­şov, ci în mod constant de Petroşani, Baia Mare, Su­ceava etc., VOM PUTEA SA FIM MULŢUMIŢI. Decalajul valoric, existent nu numai în sinul aceleiaşi generaţii de schiori, ci şi faţă de categoriile următoa­re — ca urmare a încurajă­rii a numai cît­orva elemen­te (din păcate, chiar la ju­niori) — poate fi atenuată printr-o preocupare egală în privinţa creşterii diferitelor eşaloane de schiori, atît sub raportul cerinţelor în pregă­tire, cit şi al nivelului per­formanţelor de atins, redînd încrederea, trezind ambiţia, stimulind setea de afirmare a unor sportivi pe care nu mai departe decit ieri, juni­ori fiind, îl consideram „spe­ranţe“. prof. Ion MATEI Nr. 856 (6290) AVANPREMIERA... (Urmare din pag. I) Una din cele mai reuşite avanpremiere a găzduit-o Li­ceul „Dr. Petru Groza“. Un număr de 20 de tineri au fost eroii unor evoluţii sportive pregătite cu migală de arti­zan şi răsplătite cu aplauze din partea unui public — numai elevi — entuziasmat. Avanpremiera a cuprins exerciţii de gimnastică acro­batică, pornind de la torente de salturi şi pînă la lucrul la aparate. Totul, o încîn­­tare ! Şi la fel s-au petrecut lu­crurile cînd pe „teren“ au apărut maeştrii uneia dintre cele mai îndrăgite discipline de către tineretul studios — judo. Clasicele procedee fo­losite de judoka — secerarea, din interior şi exterior, a pi­ciorului, răsturnarea peste umăr, roata peste şold — au trezit un interes deosebit din partea micilor spectatori, mulţi dintre ei complet nea­­vizaţi. După cum la fel de inedită a apărut elevilor aces­tui important liceu bucureş­­tean şi demonstraţia de yoga sau evoluţia plină de dina­mism a celor care au sus­ţinut «repriza cascadorilor», în fine cîteva filme de scurt metraj excelent selec­tate, cu imagini din fotbal şi schi, au completat programul. Total, fără exagerare, merită calificativul „foarte bine“. ★ Despre utilitatea şi frumu­seţea unor astfel de acţiuni, l-am rugat să ne vorbească pe prof. Teodor Burcescu, directorul liceului. „Şcoala noastră s-a eviden­ţiat printr-o suită de acţiuni pe care le-a găzduit de-a lungul ultimilor ani. Totuşi, fără exagerare, aceasta, a vi­itorilor profesori de educaţie fizică, a reuşit să depăşească, prin spectaculozitate şi măies­trie, toate aşteptările. Este neîndoios că s-a realizat o excelentă propagandă pentru sport, pentru activitatea sportivă de masă a elevilor noştri. De altfel mulţi din­tre cei peste 200 de specta­tori au şi asaltat pe unul dintre profesorii noştri de specialitate, tovarăşul Co­vaci, rugîndu-l să iniţieze, chiar în acest trimestru, un cerc de judo... Nu mă în­doiesc că la fel s-au petre­cut lucrurile şi în celelalte şcoli şi licee. Personal sunt deplin con­vins de utilitatea unor ast­fel de demonstraţii susţinute de viitorii profesori de edu­caţie fizică, tineri cu cea mai înaltă calificare, pentru atragerea cut mai multor elevi în activitatea sportivă organizată şi revitalizarea asociaţiilor sportive şcolare. Tocmai de aceea promit să facilitez organizarea, în luna mai, a unei noi demonstraţii, poate cu un public şi mai numeros. Mulţumesc şi pe această cale iniţiatorilor şi îi felicit pe demonstranţi pen­tru virtuozitatea lor". ★ Cum am arătat, demonstra­ţii similare ale unor grupe de viitori profesori de edu­caţie fizică au avut loc şi în alte unităţi şcolare bucu­­reştene — Şcoala generală nr. 11, Liceul nr. 2 „Tudor Vladimirescu“, Liceul „Dimi­­trie Bolintineanu“ etc. Foarte bine ! Pentru reuşita ideii con­semnăm aici sugestia primită la redacţie de a fi organizate astfel de acţiuni şi în insti­tuţii de învăţămînt care nu dispun de condiţii optime pentru practicarea sportului, în principal, săli de gimnas­tică. Acum, cînd activitatea sportivă se va muta în aer liber accesibilitatea unor de­monstraţii asemănătoare spo­reşte simţitor. Sunt nume­roase şcolile care dispun de mici baze sportive, de rin­guri bituminate etc., scene­­gazdă excelente ale unor ast­fel de acţiuni. Şi, apoi, nu trebuie scăpat din vedere şi un alt aspect, cel al numă­rului micilor spectatori, al elevilor, oricum mai mare decît în cazul unei săli de sport. Supunem iniţiatorilor a­­ceastă sugestie în speranţa că ea nu va fi neglijată, chiar dacă pot interveni une­le implicaţii organizatorice. In fond, ideea este prea fru­moasă şi prea generoasă, şi pentru succesul ei orice stră­danie nu va fi de prisos. DEZBATERI PE TEMA EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTIVE ŞCOLARE ieri a început la I.E.F.S. cea de a 3-a sesiune de comuni­cări ştiinţifice pe tema„ Edu­caţia fizică şi sportul in şcoa­lă“. Participă un mare număr de cadre de specialitate din invăţămintul de toate gradele, activişti ai U.T.C., reprezen­tanţi ai Ministerului Invăţă­­mlntului, ai Centrului de cer­cetări pentru educaţie fizică şi sport, ai conducerii CNEFS. Lucrările­­«lunii continui. minde mergem AZI ! BASCHET. Sala Ciuleşti, da la ora 17 e Voinţa — Politehnica Braşov (f. B), 60* — Pedagogia Constanţa (f. B). POPICE. Arena Voinţei de la ora H. Romănia *- Dogar­la (mase. şi tem.). RUGBY. Teren Parcul Copilu­lui, ora 16.30 : Orfvlia roşie — Ştiinţa Petroşani. VOLEI, sala Dinamo, ora 16.38 : Viitorul — A.S.B. (B f.) , ora 17.30 : Dinamo — C.P.B. (A f.) 1 ora 18.30 : Flacăra roșia — Uni­versitatea Buc. (B f.). Sala Pro­gresul, ora 16.30 : I.E.F.S. — Me­dicina (B m.) , ora 17.30 : Pro­gresul — steaua (A m.) , ora 19.00 : Progresul — LE.F.S. (A f.). LUPTE LIBERE. Sala Steaua (calea Flevnei), de la ora 10.80­­ meciuri din cadrul div. A, etapa a m-a e Dinamo — Progresul — Rapid — steaua (toate din Bucu­rești). ATLETISM I stadionul Repu­blicii, de la ora 16.00 : cantonul inaugural al sezonului la aer liber (seniori si juniori). JUDO. Sala Floreasca, de le ora 9.45 , turul III, recalificări şi sferturi la finală ale campionate­lor naţionale Individuale (fo­rtieri). BUNI BASCHET. Sala Dinamo, da la ora 10 : Steaua — LC.H.F. (m. A), Dinamo — Politehnica Galaţi (m. A) , sala Arhitectural de la ora 9.30: Olimpia — „U* Iaşi (f. B), Arhitectura — LE.F.S. II (f. B) i sala Politehnica, de la ora 11.30 : Politehnica — I.E.F.S. (f. A), Rapid II — Politehnica II (f. B) ; sala Progresul, da la ora 8.30 : I.E.F.S. H — A.S.A. Ba­cău (m. B), „U* — Farai (m. B), Progresul — Rapid (f. A) ; sala Constructorul, de la ora 8.30: Academia militară — — Con­structorul Iaşi (nr. B), Construc­torul — „U” Cluj (f. A). JUDO. Sala Floreasca, da la ora 9.30 şi de la ora 18 : semi­finalele şi finalele campionatelor naţionale individuale (seniori). POPICE. Arena Voinţa, de la ora 8 : România B — Ungaria (mase. şi fem.). MOTO. Complexul sportiv Me­talul (Pantelimon), da la ora 101 campionatul municipal de mo­­tocros. RUGBY. Teren Vulcan, ora 11 Vulcan—Rulmentul Birlad. Teren Progresul, ora 1­­ Progresul— Agronomia Cluj. VOLEI. Sala Giuleşti, ora 8.30 : Rapid — Petrolul Ploieşti (A­m.), ora 9.30 : Medicina — Ceahlăul Piatra Neamţ (A f.) ; ora 11 : Rapid — Penicilina Iaşi (A f.). Sala Dinamo, ora 8 : Universitatea — Ştiinţa Petroşani (B m.) ; ora 9 : Electra — Politehnica Iaşi (B m.) ; ora 10.30 : Aurora — Viitorul Săvineşti (B m.); fotbal. Stadionul .23 August*, ora 11.45 : Dinamo — steaua (ti­neret) ; ora 13.45 : Dinamo — Steaua (A). Stadionul Progresul, ora 0 : Progresul Buc. — Portul Constanţa (B). Stadionul Poli­tehnica, ora 11 : Sp. Studenţesc — Ceahlăul p. Neamţ (B) ; ora 13 : Sp. Studenţesc — Progresul Corabia (1). Teren Electronica, ora 11 : Electronica Obor — Me­talul Plopeni (C. Teren Laromet, ora 9 : Tehnometal Buc. — Steaua (J) ; ora 11 : Tehnometal Buc. — I.M.U. Medgidia (C). Teren Vo­inţa, ora 9 : Voinţa Buc. — Auto­buzul Buc. (J) ; ora 11 : Voinţa Buc. — I.T. Constanţa (C). Te­ren Sirena, ora 11 : Sirena Buc. — Comerţul Alexandria (C) ; ora 13 : Sirena Buc. — Petrolul Plo­iesti (J). Teren Autobuzul, ora 11 : Autobuzul Buc. — Carpati Sinaia (C). Teren „23 August- n, Mu '■ ?c* SP* Energia Buc. — LC.A.B. Arenda (J). Stadionul Dinamo, ora 10 : Dinamo Buc. — Metalul Buc. (J). stadionul Me­talul, ora 13.30 : FI. roşie Buc. — F. C. Argeș (J). ATLETISM : stadionul Repu­blicii, de la ora 9 : concursul inaugural al sezonului In aer li­ber (seniori si juaiatii.

Next