Sportul, aprilie 1970 (Anul 26, nr. 860-889)

1970-04-04 / nr. 863

UN NOU MARATON-' HOCHEISTIC ! Juniorii inaugurează astăzi "maratonul" hocheistic pe care-l prilejuiesc campiona­tul de seniori, cel de Juniori şi „Cupa speranţelor“ pentru­­juniorii mici. Aşadar, pe „23 August" au loc azi partide­le : ora 16,30 Avintul M. Ciuc — Şcoala sportivă nr. 2 , ora 18,30 Metalul Rădăuţi — Sc. sp. Gheorghieni. Du­minică au loc şi primele me­ciuri ale seniorilor (Dinamo — I.P.G.G., Timara Avân­­tul şi Steaua — Agronomia). jgg PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITIVAt AZI ŞI MÎINE ETAPĂ IN DIVIZIA A DE LUPTE Atît în divizia A de lupte greco-romane cît şi in cea de libere sunt programate, sîmbătă şi duminică, meciu­rile etapei a III-a. Reuniuni­le de greco-romane vor a­­vea loc, duminică, la Braşov, Timişoara şi Piteşti, iar cele de lupte libere la Braşov (sîmbătă), Cluj şi Lugoj (du­minică. 75-77 cu Steaua şi... Dinamo a cucerit „Cupa de iarnă“ la baschet ! Disputîndu-şi meciul deci­siv pentru cucerirea „Cupei de iarnă“, Dinamo şi Steaua au oferit ieri seară, în sala Dinamo, un spectacol „căl­duţ“, departe de ce avem, de obicei, prilejul să urmă­rim într-o partidă dintre a­­­ceste două protagoniste ale baschetului nostru. Este drept, absenţa unor titulari (Novac la Dinamo, Nosie­­vici, Tarău, Gheorghe, FI. Niculescu la Steaua) a scă­zut evident din potenţialul tehnic şi tactic al celor două loturi, dar nu ar fi trebuit să ducă şi la o diminuare a combativităţii. Dar şi aşa întrecerea a fost destul de interesantă. La început, ini­ţiativa a aparţinut steliştilor, care au şi condus cu 16—12 (min. 6), 22—17 (min. 9), 30— 25 (min. 14), dar, treptat, da­torită în special trio-ului Al­­bu, Dragomirescu, Diacones­­cu, dinamoviştii au pus stă­­pînire pe joc. Ei au luat con­ducerea şi nu au mai ceda­t-o, deşi nu au avut în nici un moment un avantaj prea mare. Şi aceasta în ciuda faptului că de la Steaua au părăsit pe rînd terenul, pen­tru 5 greşeli personale, Oţe­­lac (o revelaţie, un real ta­lent, al cărui progres este condiţionat, însă, de serio­zitatea şi disciplina pe care le va manifesta şi de acum înainte), Czmor şi Nicolescu, în vreme ce de la Dinamo a fost eliminat doar Visner. Obţinînd victoria cu 75—71 (41—38), Dinamo a cucerit primul loc în „Cupa de iar­nă", fiind răsplătită prin tro­feul pus în joc de C.M.E.F.S. Bucureşti şi premiile oferite de Loto-Pronosport. Scorul a fost realizat de Dragomirescu 34, Albu 17, Diaconescu 9, Săuca 4, Visner 2, Cernea 5, Chivulescu 4 pentru Dinamo, respectiv Dimancea 14, Mo­­lin 14, Otelac 10, Savu 14, Czmor 14, Nicolescu 3, Mogoş 2. Au arbitrat Em. Niculescu şi M. Tănăsescu. d. st. Săuca a pătruns şi va Înscrie, in ciuda opoziţiei, tardive, e Iul Czmor. Foto : N. DRAGO? Citifi miine in SPORTUL doua pagini speciale: O POTECĂ PREA STRÎMTĂ PENTRU TURISMUL DE MASĂ Masa rotundă organizată de „Sportul" în colaborare cu F.R.T.A. SPORTIVUL OLIMPIC e noţiune nouă cu un conţinut nou ASTA-SEARA, LA FLOREASCA STEAUA-V.J.L. GUMMERSBACHI LA HANDBAL MASCULIN! Un meci de mare atracţie în semifinalele „Cupei campionilor europeni" Astă-seară, sala Floreasca din Capitală — gazda at­tor competiţii sportive importante — va fi din nou arhiplină. Iu­bitorii handbalului vor veni să-i susţină pe Oţelea, Gruia, Gaţu şi colegii lor din echipa campioană a României — Steaua — In dificila lor con­fruntare cu V.J.L. Gummers­bach, campioana R.F. a Ger­maniei, întîlnire contind pen­tru semifinalele ediţiei a IX-a a­­Cupei campionilor eu­ropeni”. Echipe cu mare re­putaţie internaţională, învin­gătoare in ediţiile a vIi-a, Gummersbach, şi a VIII-a, Steaua, ale acestei competiţii, cele două formaţii cuprind în componenţa lor numeroşi In­ternaţionali, participanţi la ul­tima ediţie a mondialelor : O­­ţelea, Gruia, Gaţu, Marinescu, Popescu, Goran, Duncil (Stea­ua), Podai­, Kater, Feldhoof, J. Brandt, Schmidt (Gummers­bach). Va fi — fără Îndoială — un meci mare, un spec­tacol sportiv electrizant. Ră­­mâne doar de văzut care din­tre cele două competitoare va prinde „ziua cea mai bună“ pentru a face un pas spre fi­nală. DRUMUL PARCURS DE CELE DOUA SE­MIFIN­ALISTE STEAUA : turul I — liber ; turul II — cu Hapoel Rechovet (Israel) : 32—11 (15—5) și 29—9 (14—1) — ambele meciuri au avut loc la București; turul III (sferturi de finală) — cu Honved Budapesta : 26—20 (13—10) — la București: 18—20 (9—12) — la Budapesta. V.J.L. GUMMERSBACH : tu­rul I — cu Tatran Presov (Ce­hoslovacia) : 14—13 (9—7) — la Presov, 10—9 (6—6) — la Dort­mund; turul II — cu Spojnia Gdansk (Polonia): 30—21 (16— 8) — la Dortmund, 26—20 (15—9) la Gdansk; turul III — cu Trud Kuncevo , 17—22 (T—S) — la Moscova, 20—11 (10—5) — la Dortmund. AMĂNUNTE ORGANIZATORICE Partida (tur) se desfășoară astăzi, începînd de la ora 19, In sala Floreasca din Capitală. Arbitrii intîlnir­ii, B. Moudry și J. Voreth — ambii din Ceho­slovacia. Meciul va fi transmis In În­tregime de Studioul de Tele­viziune. Returul partidei Stea­ua Bucureşti — V.J.L. Gum­mersbach din cadrul semifina­lelor „Cupei campionilor eu­ropeni” se desfăşoară la 14 aprilie la Dortmund. LOTURILE CELOR DOUA ECHIPE STEAUA : Dincă, Belu — Gruia, Goran, Oţelea, Gaţu, Marinescu, Popescu, Cristian, Savu, Iacob, Coasă, Speck — antrenor Otto Thelman , V.Í.L. GUMMERSBACH : Po­­dak, Kater — K. Brandt, Lin­­gelbach, Bölter, Feldhoff, Kel­ler, J. Brandt, Westebbe, Schmidt, Kosmehl, Braunsch­weig — antrenor dr. Horst Dreischang. PALMARESUL gC.C.E.“ Ediţia I (1950/1959) — Redbergslid I.K. Göteborg Ediţia a II-a (1959/1960) — Frischauf Göppingen Ediţia a III-a (1961/1962) — Frischauf Göppingen Ediţia a IV-a (1962/1963) — Dukla Praga Ediţia a V-a (1964/1965) — Dinamo Bucureşti Ediţia a VI-a (1965/1966) — D.H.f.K. Leipzig Ediţia a VII-a (1966/1967) — V.J.L. Gummersbach Ediţia a VIII-a (1967/1968) — Steaua Bucureşti. ------- IN PAC. A 2-a: -------— JOC SPECTACULOS? DE ACORD. DAR TOTUL TREBUIE SUBOR­DONAT VICTORIEI! (ultima parte a serialului realizat de trimisul nostru special la C.M. de handbal de la Paris, Călin ANTONESCU) SĂ NU UITĂM SPECTATORII! (Înaintea reluării campionatelor naţionale de handbal, antrenorul emerit Nicolae NEDEF împărtăşeşte­ „SPORTULUI“ speranţele sale) Jucătorii de la V.I.L. Gummersbach In holul hotelului Ambasador. ieri după-amiazii, la o oră după sosirea in Capitală. Foto : N. AUREL înotătorii romani învingători pe linie • Primele recorduri • Slavic (la a 3-a victorie) a ci­şti­gat duelul cu Almer la 400 m­­# Cristina Balaban s-a revanşat in fata italiencelor Ieri după-amiază am fost martorii unui caz unic în is­toria celor zece ediţii ale „in­ternaţionalelor“ de viat , pen­tru prima oară sportivii noştri domină net probele unei reu­niuni întregi, obţinînd 6 vic­torii din tot atîtea posibile. Ceea ce trebuie însă precizat din capul locului este faptul că adversarii campionilor noştri — cu cîteva mici excepţii — nu au decit o valoare medie pe plan internaţional. SLAVIC »E NEÎNVINS... întrecerea pe distanţa de 400 m a crauliştilor a fost cea mai interesantă dispută de pînă acum, patru dintre­­ana­lişti fiind creditaţi cu perfor­manţe asemănătoare. Repre­zentantul R. D. Germane, Klaus Dockhomn, a încercat să se desprindă de pluton încă din prima lungime, dar Almer, Trofimov (U.R.S.S.) şi Slavic au intrat repede în ritmul său, 61,0 după prima „sută“ — 2:09,5 la 200 m, cînd primul întoarce reşiţeanul Almer. Re­cordul naţional era deja în pe­ricol, deşi următoarele lun­gimi au fost parcurse mai lent. La 300 m, Slavic, care şi-a do­zat mai bine eforturile, se afla pe aceeaşi linie cu rivalul său, în timp ce Dockhorn şi Trofimov pierduseră deja doi metri buni. Pe ultima parte a întrecerii, Slavic a sprintat de parcă atunci începuse cursa, scăpînd în ciştigător cu o cifră (4:25,5) ce reprezintă primul record naţional de seniori sta­bilit la această ediţie. REVANŞA CRISTINEI Finala sinonimă a fetelor ne-a oferit încă după primii metri o spectaculoasă întrecere Adrian VASILIU (Gontinaara In pag. a 4-a) Nu văd nici un elev. Sla­vic spunea mai devreme că-i vine să urle când au­de că există copii de 10-12 ani care nu ştiu si înoa­te... Slavic avea dreptate, închei cu o poveste : 1,In America, intr-o zi, o in­specţie a constatat că un elev de gimnaziu nu ştia sa înoate. A fost scandal mare şi profesorul de edu­caţie fizică a fost conce­diat fără inerziere". ...A fost ziua a doua a ■„internaţionalelor" de bnot. I. OVIDIU A­­ doua zi a „inter­na­­ţI ţionalelor" de inert... Aceeaşi atmosferă, pe undeva bucolică, a­­celeaşi plonjoane temerare, parcă ceva mai multă asis­tenţă, acelaşi pocnet­­ pis­tolului de start, ca un ţi­păt scurt de pasăre răni­tă. Lipseşte la apel doar soarele care să incendieze peretele de sticlă transfor­­mlndu-l intr-o cortină in­candescentă, şi nu absenţa acestuia, pitit după nori cu pintecele pline, tuburile de neon­­şi încearcă puterile, timide şi neconvingătoori. ...Abia s-au încheiat se­riile la 100 metri spate fete şi, intr-un colţ, ferit de privirile curioşilor, stau de vorbă cu primul di'.bz­'. campion al acestor inter­naţionale, Marian Slavic, îmi spune el a impu­ni 14 de ani — la * februarie —, dar para­da 18, cu ochii lui mari, da culoarea Vo­­roneţului­ tiviţi de gene nefiresc de lungi şi de bă­taie. Crainicul anunţă — cu voce sacadată­ egală — timpurile ultimei serii... Slavi« povesteşte ! — Sunt ploieştean, şi lin­gă casa unde m-am năs­cut erau două rezervoare uriaşe cărora noi, copiii, le ziceam „ştrand". Acolo am început să înot. Să mă antrenez am început tirziu de tot, abia acum vreo 3 ani, când m-am mutat la Bucureşti, la Steaua, dar de înotat am înotat me­reu... Ce să-i faci, pasiu­nea, îmi aduc aminte că veneam în excursie, cu clam, de la Ploieşti, bă­ieţii se duceau la film sau la cira eu dădeam o fugă pini la Floreasca. Căscam gura*. — Spune-mi, Mariane, cite titluri de campion de­ţii ? Zlmbeşte frumos, cu toţi dinţii, clipeşte cu genele lui lungi de parc-ar scu­tura rouă de pe un buchet cu roze. — Ştiu eu 71 Multe... Două naţionale, vreo pa­­tru-cinci balcanice, citeva la diferite „internaţionale".. ...Concursul e aproape gata. Asistenţa s-a împuţi­nat. N-au mai rămas decit ctţiva antrenori care no­tează, conştiincios, toate rezultatele, şi bune şi rele. ZIUA A DOUA, CU SLAVIC Albert Covaci înaintează impetuos spre o spectaculoasă victorie în proba delfinilor Foto: A. NEAGU PERFORMERUL ZILEI Zeno Giurasa, la 21 de ani, este unul dintre cei mai capricioşi înotători români Cu o alunecare aproape perfectă şi întoarceri care rivalizează cu cele ale ma­rilor specialişti de pe continent, reşiţeanul s-ar fi putut număra de mult printre cei mai buni spa­­tişti europeni. Dar toanele sale — care au dat deseori de furcă an­trenorilor — şi lipsa de convin­gere asupra posibilităţilor de care dispune l-au împiedicat sezoane întregi să-şi valorifice pe deplin talentul. In ultima vreme, reîn­tors la primul său maestru de acum 12 ani, prof. Ioan Schuster, reşiţeanul a cochetat tot mai des cu cifrele de valoare internaţio­nală. Recordurile naţionale şi tri­courile de campion nu-i mai oferă totala satisfacţie. Obiecti­vul său — un timp sub 33,0, care să-i confere un loc în ştafeta mixtă ce ne va reprezenta la „europene". A CISTIGA DE 3 ORI anile victorii sportive au pre­tutindeni o însemnată forta de iradiere şi cuprind în zona lor de tensiune milioane de oameni, teri întregi. Finala recent terminatului campionat mondial de handbal, disputată la Pa­ris, a fost o încleştare în stare să ne şteargă din memorie mii de amintiri adiacente şi să se instaleze acolo pen­tru totdeauna. A cîştiga o dată o competiţie mondială, iată un mare triumf, dar care nu exclude mirări, insinuări, sem­ne de întrebare şi trimiteri la graţiile nazardului. A cîştiga a doua oară o competiţie mondială înseamnă că ipo­teza întîmplării trebuie alungată şi în­locuită cu stimă pentru toate ideile şi actele care au ferit primul triumf de acţiunea corosivă a rivalităţii şi tim­pului. A treia victorie într-o competiţie mondială trebuie să fie însă mult mai greu de obţinut decit prima şi secunda într-un sport în care există destui uriaşi. Deoarece gloria prelungită a unei echipe devine o povară de nesu­portat pentru outsideri, înfăptuirea unei terţe izbînzi aureolează o concepţie fertilă care trebuie neapărat să existe. Şi nu se mai îndoieşte nimeni că hand­balul nostru o are. Spiritul sportului românesc a fost in­vadat de o intensă şi persistentă bucu­­rie în urma omagiului pe care cei mai înalţi demnitari ai ţării l-au adus aces­tei realizări excepţionale. Desigur, acest înalt semn de recunoaştere şi încura­jare nu este primul, nu este singurul, dar fiecare reînnoire a sa împrimăvă­­rează sufletele slujitorilor sportului, po­tenţează responsabilitatea, toarnă mus­tul entuziasmului în conştiinţa tineretu­lui şi aşază o pecete de stimă gene­rală pe frontispiciul stadioanelor. Marile biruinţe sportive ne determi­nă să ne punem întotdeauna întrebări asupra posibilităţii repetării lor. Reedi­tarea oricărei realizări umane ţine de eterna condiţie a amplificării efortului. Dar în sport, reeditarea nu depinde doar de acest factor, fără îndoială cardinal, ci mai este condiţionată şi de replica adversarului, de cantitatea lui de travaliu şi de puterea lui de sacri­ficiu. Ecuaţia succesului este, prin aceasta, mult mai complicată: în elita sportului mondial nu se înfruntă decît valori departajate de cîtimi infinitezi­male, pe care uneori doar hazardul le ierarhizează. Acest adevăr^ a fost a­de­seori bruscat la noi de către unii în­clinaţi să ignore de fiecare dată ceea ce depinde de adversarul întîlnit._ Un adevăr esenţial fusese excomunicat, neadmiţîndu-se una din alternativele fundamentale ale sportului, aceea de a fi posibil să pierzi o competiţie, deşi ai luptat cu un devotament limită şi erai pregătit exemplar, pentru simplul dar marele motiv că adversarul­­ tău se dovedise superior superiorităţii pe care o dobîndiseşt­ faţă de alţii şi faţă de tine cel mai dinainte. Acest adevăr care nu poate lipsi dintr-o înaltă concepţie despre sport, avînd rolul de ax etic al acesteia, a fost exprimat în scurta cuvîntare rosti­tă de către preşedintele Consiliului de Stat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu prilejul solemnităţii decorării handbaliş­­tilor români. „Am fi mulţumiţi, a spus Domnia Sa, dacă şi la următorul cam­pionat mondial vă veţi comporta la fel şi veţi cîştiga din nou titlul de cam­pioni. Aceasta depinde de felul cum vă veţi pregăti, desigur şi de felul cum se v­or pregăti adversarii dumnea­voastră". O idee ruptă din substanţa perenă a moralei şi a spiritului spor­tului. Romulus BALABAN­ U JOCURI INTERNAŢIONALE DE VOLEI Două echipe de volei polo­neze, aflate în turneu în ţara noastră, au evoluat ieri în sala Constructorul, în com­pania unor formaţii bucu­­reştene. In primul joc echipa feminină L.K.S. Lodz a în­vins cu scorul de 3—1 (11, —7, 11, 13) pe Constructorul, iar în al doilea formaţia masculină a Şcolii sportive nr. 1 a dispus clar de „Spo­­lem“ Lodz cu 3-0 (6, 9, 9). Astăzi, de la ora 17,30, e­­chipele oaspe vor întîlni în aceeaşi sală formaţiile Şcolii sportive nr. 1. (Horia ALE­­XANDRESCU). AVANCRONICĂ DE VACANŢĂ # La Bucureşti şi Galaţi, sărbă­toarea gimnas­ticii!# la Cluj şi Sibiu, finalele diviziilor şcolare şi de juniori la baschet şi volei # O demonstra­ţie a minipatina­­torilor de la „ar­­tistică", In fina­lul sezonului estival (pag. a 2-a) Pregătiri febrile în preajma finalelor... Fotó: V. BAGEAG

Next