Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)

1970-05-31 / nr. 918

Pag­ a 2-d ŞI SPORTIVII STAU STAVILĂ !Urmata din pag. II Alo, Vlădeni centru, sunt fer­ma 8, vă ascult... Alo, ferma 5... ferma 10...“. Prin eter­, de la o fermă la alta, se în­crucişează Indicaţii, rapoarte asupra situaţiilor de pe te­ren. Prin amabilitatea gaz­delor noastre de câteva clipe, ne putem continua călătoria. Trecem peste braţul Bor­­cea cu bacul. Drumul conti­nuă apoi de-a lungul digu­lui care se întinde pe o lun­gime de peste 30 km. — De fapt, ceea ce vedeţi nu este digul adevărat — îmi spune şoferul. Acela se află de mult sub ape. Ce este deasupra s-a construit prin munca neobosită a oa­menilor, cetăţenii satului, mi­litari, acum, şi sportivii, spre care mergeţi dv. Straşnici băieţi... Privesc digul. Se înalţă dea­supra apei cu peste un me­tru. Saci de polietilenă um­pluţi cu pămînt sau cu nisip stau potrivă apelor. In spa­tele lor, alt baraj de pă­mînt. Şi-n spatele tuturor, sta­vilă vie: OAMENII.* Oameni minunaţi, cu chi­puri bătute de ploi, de vînt şi de soare, cu palmele aspre, dar firi neclintite în dorinţa lor de a ■ salva avuţia ţării, a noastră, a tuturor, îngropată in humă pentru a rodi în bu­catele întinse pe albe şter­gare, în apropiere de ferma 10, forfota este mai mare. Aici se lucrează intens. Descope­rim repede tricourile spor­tivilor. Ne apropiem. Chipu­rile ne sunt cunoscute. Cine nu-i cunoaște pe Vasile Za­­voda, pe Dumitru Pîrvulescu, pe Paul Ciobănel, pe Gheor­­ghe Corbeanu, pe Virgil Bar­­buceanu — ca să nu amintim decit de cîţiva, care ne-au venit primii în minte — spor­tivi ce au făcut ca numele ţării să fie cunoscut pînă de­parte. ...Pămîntul se pune în saci. Sacii în remorcile tractoare­lor şi în maşini. De aici, pe dig, unde se stivuiesc cu atenţie. Un sac... doi... trei... Nimeni nu are timp de vorbă. Fiecare minut e pre­ţios. Trebuie înălţat digul cît mai sus, cît mai trainic.­ Un sac... doi... trei... Paul Ciobănel, într-o clipă de răgaz, ştergîndu-şi sudoa­rea, îmi spune laconic: „Pentru noi toţi cei de aici, fiecare sac de pămînt pus pe dig, înseamnă un sac de po­rumb in hambare...“ Privesc câmpul. In spatele barajului înălţat de oameni , se află­ imense întinderi cul­tivate — peste 12 000 de hec­tare. Din cele 100 000 ha, aflate sub ameninţarea şu­voaielor, cele mai periclitate sânt cele din zona Vlădenilor. Un sac... doi... trei... Pe umerii halterofililor sacii par jucării. Dar nici ceilalţi nu­­se lasă mai prejos. Se lucrează din zori şi pînă în amurg. Cu dârzenie. Fără oste­neală. Cota apelor a atins ni­velul cel mai ridicat de pînă acum : 714 cm. Fiecare centi­metru în plus înseamnă viaţă. Moment de răgaz. Ne apro­piem de Gumeliu Răduţ, di­rectorul adjunct al Centrului de cercetări ştiinţifice „23 August“ . — De ce am venit aici ? Pentru că în aceste momente de grea cumpănă, nu puteam fi in altă parte. Era de da­toria noastră să dovedim că sportivii ştiu să urce pe po­dium şi în altfel de bătălii. Munca continuă. Un sac... doi... trei... Trebuie umpluţi 50 de saci de om. Se realizează 150! Cu o zi înainte de vizita noastră echipa sportivilor încărcase 4 000 de saci. L-am întîlnit pe dig pe to­varăşul conf. univ. Marin Bir­­jega, vicepreşedinte al C.N.E.F.S., care a ţinut să vină în mijlocul sportivilor, să se intereseze de întreaga lor activitate. — încerc un sentiment de satisfacţie deosebită văzînd că oamenii stadionului, care in atîtea întreceri au apărat cu succes culorile ţării, luptă din răsputeri pentru a-i apăra a­­vuţiile. Este o victorie cred mai mare decât aceea obţi­nută pe terenul de sport. E­­forturile activiştilor sportivi şi ale sportivilor, în aceas­tă zonă a primejdiei, se în­scriu în efortul general al tu­turor oamenilor de a pune stavilă apelor şi de a reface ceea ce s-a distrus. ★ E seară de-acum. Soarele a apus de mult. E linişte. Som­nul, poate, a prins deja în mrejele sale pe apărătorii grî­­nelor. Nu însă pe toţi. Unii au rămas de veghe pen­tru a da glas, un caz de răz­vrătire a apelor. La ceas de noapte trecem din nou cu bacul peste Săl­­tava. Aici, la Vlădeni,,în ma­rele front al ţării, sportivii ei de frunte îşi dovedesc în­treaga lor capacitate de dă­ruire. ACŢIUNI ÎN SPRIJINUL SINISTRAŢILOR Iniţiativa activişti­lor sportivi din Vaslui In sprijinul populaţiei din ju­deţele sinistrate, activul C.J E.F.S. Vaslui a luat ini­ţiativa să acorde o zi din salariu pînă la sfîrşi­­tul anului, acţiu­ne din care va re­zulta suma de 10 000 lei. De ase­menea va fi acor­dată suma de 16 000 lei din bu­getul C.J.E.F.S. ★ Asociaţia spor­tivă Olimpia Ora­dea acordă sporti­vilor din locali­tăţile calamitate, material şi echi­pament sportiv în valoare de 3 000 lei. De asemenea, din încasările ob­ţinute la competi­ţiile sportive se va depune la „Con­tul 2 000“, suma de lei 5 000. Tot la „Contul 2 000“, colegiul judeţean Bihor al arbitri­lor de fotbal a depus suma de 3 000 lei. Ilie Ghişa, coresp. principal Lotul de polo: 5 400 lei In afara sume­lor şi a obiectelor donate la locurile lor de muncă, membrii lotului republican de polo au hotărit să de­pună în „Contul 2 000“, suma de 5 400 lei din ve­niturile p personale., Clubul sportiv C.F.R. Timişoara şi-a propus să sprijine populaţia din judeţele lovi­te de calamităţi cu suma de 10 000 lei rezultată din încasările de la competiţiile de fot­bal, box etc. Petru Arcan, coresp. principal Şcoala sportivă Şoimii din Sibiu a depus la „Con­tul 2 000“ în spri­jinul sinistraţilor, suma de lei 10 000. In organizarea C.J.E.F.S., a Co­mitetului jude­ţean U.T.C. şi a Inspectoratului ju­deţean şcolar este în curs de organi­zare o serbare sportivă cu parti­ciparea reprezen­tanţilor tuturor cluburilor şi aso­ciaţiilor din loca­litate. Fondurile ce vor rezulta vor fi depuse la „Con­tul 2­000“. Ilie Ionescu, coresp. principal AN­, PE CIRCUITUL DIN STR. CIMPINEI... O nouă competiţie de ciclism pe circuit - de data aceasta pe cunoscutul traseu de pe strada Cimpinei (1100 m) - este progra­mată pentru astăzi dimineaţă, de la ora 9.00 , etapa a doua a „Cu­pei municipiului Bucureşti“ (se­niori şi juniori). PE BICICLETE, LA SNAGOV Clubul sportiv Cutezătorii (al Palatului pionierilor) şi Şcoala generală nr. 42, in colaborare cu comisia de cicloturism a Consi­liului municipal Bucureşti pentru Educaţie Fizică şi Sport, organi­zează duminică, în cinstea Zilei internaţionale a copilului, o excursie pe biciclete la Snagov. Adunarea participanţilor va avea loc in fața stadionului Dinaroo (ora 8). SERBARE SPORTIVĂ LA LICEUL „GH. LAZAR" DIN CAPITALA Asociaţia sportivă a Liceului „Gheorghe Lazar“ din Capitală organizează duminică 31 mai, in­­cepind de la ora 10.30, o serbare sportivă, cu prilejul Încheierii activităţii pe anul şcolar 1963/ 1910.­­ Serbarea, care va avea loc pe terenurile de sport ale liceu­lui, cuprinde Întreceri de atletism, gimnastică, volei, baschet și handbal. Fondurile ce se vor realiza vor fi virate in contul C.E.C. — 2­000. SALBĂ DE MEDALII PENTRU POPICARII ROMÂNI CORNELIA PETRUȘCĂ - CAMPIOANA MONDIALA BOLZANO, 30 (prin telefon).­­ Campionatele mondiale s-au încheiat sîmbătă seara cu un strălucit succes pentru spor­tivii români. Astfel, din cele șase medalii pu­te în joc in pro­bele individuale, trei au re­venit popicarilor noştri : COR­NELIA PETRUŞCĂ — aur, ELENA TRANDAFIR — argint şi CRISTU VINATORU - bronz. Dacă mai adăugăm lo­cul intîi la echipe şi la dublu femei ca şi medalia de argint în proba masculină pe perechi, se poate afirma, fără teama de a greşi, că românii au sta­bilit un adevărat record, ur­cînd de şase ori pe podiumul laureaţilor. O performanţă pen­tru care merită toate felici­tările, atit realizatorii ei cît şi cei doi antrenori Alexandru Andrei (f) şi Ferdinand Po­­pescu (m). Şi acum iată, pe scurt, cum au decurs ultimele întreceri. Confirm­înd forma excelentă in care se află, Cornelia Petruşcă a tras cu aceeaşi precizie tare 1-a adus în fiecare reuniune ropote de aplauze. Ea a do­­borit din 100 bile mixte 439 popice, cîştigînd net titlul mon­dial. O comportare remarca­bilă a avut şi colega ei de la dublu, cu care a cucerit primul loc, Elena Trandafir. Aflată pe poziţia a IV-a în clasamentul sportivilor calificaţi in turneul final de simplu, El. Trandafir a devenit vicecampioană a lu­mii cu 430 p. d. Şiragul suc­ceselor româneşti în ultima zi a C.M. a fost întregit de Cristu Vînătoru, care, la un moment dat, cu cele 954 p.d., preluase conducerea. CLASAMENTELE FINALE : feminin : 1. Cornelia Petruşcă 1320 p.d. (439) rezultatul total al evoluţiilor din probele pe echipe, perechi şi individual, iar in paranteză cifra înregis­trată în ultima reuniune. 2. Elena Trandafir 1277 p.d. (430), 3. Siegrid Lidner (R.D.G.) 1201 p.d. (426), 4. Gertrude Engel­­man (R.D.G.) 1255 p.d. (405), 5. Kaimane Nadas (Ungaria) 1246 p.d. (422), 6. Irene Kalocsai (Iugoslavia) 1240 p.d. (403)... 11. Crista Szöcs 1225 p.d. (421)... 14. Ana Marcu 1211 p.d. (382) , masculin — 1. D. Zieher (R.F.G.) 2728 p.d. (901), 2. K Luther (R.D.G.) 2726 (943), 3­­. VÎNĂTORU 2714 (954), 4 I. Rákos (Ungaria) 2711 p.d (900), 5. M. Sterjai (Iugoslavia) 2689 p.d. (889), 6. I. Blajovici (Iugoslavia) 2679 p.d. (893)... 14. I. Băiaș 2647 p.d. (895), 15. I. Micoroiu 2645 p.d. (866)... 20 I. Tismănaru 2612 p.d. (893).. 24. P. Purje 2517 p.d. (831)... 27. Gh. Silvestru 2515 p.d. (828). Popicarii români sosesc marţi dimineaţa cu acceleratul de Belgrad. Pregătiri în portul francez Trinité-sur-Mer, pentru punerea la punct a iahtului „France", care urmează să ia parte la apro­piatele întreceri pentru „Cupa America“, la Newsport (S.U.A.). Telefoto : A.P.­AGERPRES ILIE NĂSTASE CALIFICAT IN TURUL IV TIRIAC ÎNVINS LA MARE LUPTA DE RODES PARIS, 30. — Ilie Năstase s-a calificat in optimile de finală (turul IV) ale campio­natelor internaţionale de te­nis ale Franţei, învingind în trei seturi pe francezul M. Leclercq : 6—2, 6—1, 6—4. In turul IV, intr-o partidă excepţională ca nivel teh­nic — menţionează comenta­torul agenţiei France Presse — cehoslovacul Jan Kodes l-a eliminat pe Ion Ţiriac cu 4—6, 7—5, 4—6, 6—2, 6—2. Acelaşi comentator remarcă faptul că arbitrajul l-a dez­avantajat pe Ţiriac. In tu­rul ill. Hoad (Australia) — Rouyer Franța 6—4, 7—5, 6—4. Poloiştii români pe locul 2 LVOV, 30 (Agerpres). — Turneul internaţional de polo pe apă (tineret) a fost cîşti­­gat de selecţionata U.R.S.S., urmată de echipele României, Ungariei şi R D. Germane. Echipa României a întrecut cu 6—4 formaţia R. D. Ger­mane, cu 6—5 pe cea a Un­gariei şi a pierdut cu 2—4 în fața reprezentativei U.R.S.S. Spectacole excelente în derbyurile de baschet ...Derbyurile bas­chetbalistice des­făşurate aseară în sala Dinamo în scopul strân­gerii de fonduri pentru ajutora­rea sinistraţilor au oferit specta­cole excelente şi dispute pasio­nante. In prima partidă, rapidis­­tele au început jocul cu mult aplomb şi au condus pînă în min. 14 (23—22), după care, în­să baschetbaliste­le de la Politeh­nica au luat ini­ţiativa şi, dato­rită unor contra­atacuri­­ reuşite, au ajuns să aibă un avantaj de şapte puncte (min. 16 : 30—23). In continuare, impulsionate de Eva Ferencz şi cu Ileana Chira­­leu în mare zi de coş, echipa Rapid şi-a revenit şi, pînă la urmă, a obţinut victoria cu scorul de 77—71 (30—36). La băieţi, Steaua a folosit permanent cîţiva tineri şi ta­lentaţi jucători care, alături de echipierii de bază, au fă­cut „zile grele“ dinamovişti­lor. Steaua a condus multă vreme, dar experiența cam­pionilor, din rindul cărora s-a detaşat Albu, a determi­nat în final un rezultat de egalitate: 85—85, după ce la pauză steliștii conduceau cu 45—41. In dribling Ileana Chiraleu, ieri principala realizatoare a echipei Rapid. sportál. Turnee feminine de șah După 10 runde, in turneul de la Piotrokov Trybunalsky (Polonia), continuă să condu­că românca Eleonora Gogî­­lea cu 6­/2 p. In runda a 10-a, Gogîlea a remizat cu Klovan (U.R.S.S.). In runda a 6-a a turneului de la Balaton, Zatulovskaia a cîștigat la Fin­ta, iar Veroczi a învins-o pe Vujnovici. Hoj­­darova a remizat cu Po­­rubszki. Celelalte partide, printre care Tompa — Rei­cher și Todorova — Teodores­­cu, s-au întrerupt. Conduce Zatulovskaia (U.R.S.S.) cu 51/s p, urmată de Veroczi (Un­garia) — 4 p. DECIZII IMPORTANTE ÎN ULTIMA ZI A CONFERINŢEI F.I.R.A. MAMAIA, 30 (prin telefon, de la trimisul nostru). „ Ieri, în sa­loanele "hotelului Internaţional, a fost ziua deciziilor. Pentru deciderea noii formule a C.E. masculin s-au pierdut mai bine de 20 de ore. Se pă­rea că, proiectul scandinav (cu cele 3 divizii), cel mai corect după părerea noastră, avea să izbîndeascâ. Spre stupefacţia generală, însă, lucrările de ieri au debutat cu o veritabilă bombă : autorii pro­iectului, atit de înverşunaţi pînă atunci, au renunţat subit la lup­tă. Dl. Hansen, delegatul Dane­marcei, părăsind (din motive o­­biective, ni s-a spus) şedinţa la amiază ! Astfel că — anunţa dl. W. Jones — în­ „competiţie“ mai rămăseseră două alternative : cea propusă de dl. Saporta (că­reia ulterior i s-a adus o „îmbu­nătăţire“ prin crearea, la finele calificărilor, o grupă A şi una B) şi formula existentă la a­­ceastă oră. Intervenţia hotărită a antreno­rului­ federal român Alex. Po­­pescu, susţinînd in continuare ideea scandinavă, a întors, pen­tru moment, soarta „bătăliei“. Cînd participanţii s-au prezentat în faţa urnei de vot, s-a ajuns la o soluţie de compromis : ale­gerea uneia din cele două alter­native, iar în cazul că nici una nu avea să întrunească majori­tatea, s-ar fi apelat din nou la cea existentă. Cumulînd 17 vo­turi din 31, „proiectul Saporta“ a fost omologat pentru ediţia din 1973. Campionatul european de ju­niori, (Atena, 5 şi 13 august 1970), reuneşte 12 echipe împăr­ţite in două grupe : A — U.R.S.S., Italia, Turcia (în locul Ungariei, care a forfajtat), Bulgaria, Bel­gia, Cehoslovacia ; B — Iugo­slavia, Grecia, Spania, R. F. a Germaniei, Polonia, ROMANIA. Cel de-al XII-lea C. E. femi­nin, programat între 11 şi 19 septembrie 1970, în Olanda, va aduce la start tot 12 formaţii împărţite astfel : GRUPPA A (Rotterdam) — U.R.S.S., Polo­nia, Franţa, Olanda, Italia, Un­garia­» GRUPA B (Leuwerden) — Iugoslavia, Bulgaria, ROMA­NIA, Cehoslovacia, Belgia, Aus­tria. Pentru prima oară la această competiţie, se va face controlul sexului ! Au luat o Infăţişare definitivă şi grupele de calificare pentru C. E. masculin (10—19 septem­brie 1971, In R.F. a Germaniei) : A — TURCIA, Iugoslavia, Fin­landa, Austria. R.A.U. ; B — FRANŢA, Cehoslovacia, Grecia, Elveţia, Scoţia , C — POLONIA, Ungaria, România, Danemarca, Ţara Galilor , D — ISRAEL, Spania, Suedia, Olanda şi E — ITALIA, Bulgaria, Belgia, Anglia, Albania (ţările subliniate cu ma­juscule sunt organizatoare). In sfirşit, al IV-lea C. E. pen­tru Junioare va avea loc în 1071 la Subotiţa (U.R.S.S., Polo­nia,­­Italia, Israel, Scoţia, Belgia) şi Bacska Topola (Bulgaria, Un­garia, Iugoslavia, Olanda, Ceho­slovacia, Elveţia). Finalul conferinţei ce avea să desemneze viitoarele gazde ale competiţiilor continentale a fost nu mai puţin interesant. Iugo­slavia (a V-a ediţie la juniori), Bulgaria (a XIII-a ediţie la se­nioare) în 1972 şi Scoţia (a V-a ediţie la junioare) în 1973. Nu au avut contracandidate. În schimb, pentru atit de mult discutatul campionat masculin din 1973 au concurat Polonia, Iugoslavia, Franţa şi Spania. După multe suspensuri la nu­mărătoarea orală a voturilor, de­legaţia iberică a Învins cu 13 la 11. Adrian VASIUU AZI DESCHIDEREA OFICIALĂ Jurnare am pagi n vous profesional cu ziariștii. Orele premergătoare marilor dispute nu predispun la... vor­bă. Tehnicianul sovietic, după ce a comunicat că nu s-a de­cis încă asupra celor 11 fot­baliști cu care va începe par­tida, a precizat că pentru echipa sa locul II în grupă ar fi mulţumitor. El a adău­gat : „Speranţele noastre se bazează­­pe soliditatea apărării şi pe luciditatea lui Muntian la mijlocul terenului. Sunt convins că despre Muntian se va vorbi la acest campionat mondial! Cât despre rezultat, cred că un meci egal este cel mai lucid pronostic...“. Raul Cardenas a fost ceva mai volubil. El a amintit fap­tul că, în lumina ultimelor rezultate, deloc convingătoa­re, obţinute de echipa mexi­cană, majoritatea comentato­rilor socotesc această repre­zentativă de „mina a doua“ în concernul valoric al com­petiţiei. Dar, fostul mijlocaş al echipei „Cruz Azul“ şi ac­tualul antrenor al selecţiona­tei mexicane are alte ambiţii. ,De cind a prefiet conducerea tehnică de la Ignacio Trel­­les, munceşte neodihnit pen­tru omogenizarea şi discipli­narea tactică a formaţiei. Scopul lui ? Afirmarea fotba­lului mexican. De altfel, Car­denas declara ziariştilor: „Vom dovedi că nu sîntem o echipă de mina a doua. Şi asta chiar de la primul joc, pe care cred că îl vom cîş­­tiga!“. Optimismul lui Raul Cardenas pare justificat dacă ţinem seama de valoarea por­tarului Calderon (care a de­butat la C.M. din 1966, în­­locuindu-l pe celebrul Carba­jal), a excelenţilor atacanţi Daria, radilla lţi B^68gloron, de clasa unor apărători ca Pena şi Hernandez. Acest op­timism nu mai pare însă jus­tificat dacă avem in vedere că cel mai talentat fotbalist mexican, mijlocaşul Onofre a fost accidentat. Dar... se mai fac încă pronosticuri ! Partida inaugurală a cam­pionatului va avea loc azi, la ora 12, ora Mexicului (20, ora Bucureștiului) pe stadionul „Azteca“ și va fi arbitrată de Kurt Tscheneker (R. F. a Germaniei). TELEX. TELEX La Wiesbaden se desfăşoară, in prezent, un concurs international de tir la care participă sportivi din cinci ţări. In proba de armă liberă ca­libru redus, pe primul loc s-a clasat vest-germanul Gottfried Kuster­­mann cu un total de 580 p, urmat de Boris Melniţki (U.R.S.S.) — 577 p. Pe echipe, primul loc a fo­st ocupat de formaţia U.R.S.S. cu 2 231 p, secondată de R. F. a Germaniei — 2 278 p şi S.U.A. — 2 277 p. Proba de pistol standard s-a încheiat cu victoria americanului Marvin Black cu 577 p. Pe locul doi s-a situat sovieticul Benart Suleimanov — 573 p. Pe echipe a cîștigat S.U.A. cu 2 285 p, urmată de U.R.S.S. — 2 277 p. Etapa a XII­I din Turul ciclist al Italiei (Francavilla—Loreto, 175 km) a fost ciștigată de spaniolul Miguel Lassa In 4h06:57. El a fost urmat la 8 secunde de grosul plutonului. Clasamentul general, în care continuă să conduci Merckx, nu a suferit modificări esenţiale. Teazil să se desfăşoare pe cir­cuitul de la Nurburgring, cel mai bun rezultat a fost obţinut de echipajul Jo Siffert (Elveţia) — Brian Redman (Anglia), care pe o maşină „Porsche 908“ a rea­lizat o medie orară de 177,440 km. Competiţia ciclişti Internaţionali „Tour de l'Oise“ a debutat cu o etapă prolog desfăşurată contra­­cronometru la Creil. Victoria a revenit belgianului Rosiers, cro­nometrat pe 2,700 km cu timpul de 4:13,8. In cadrul concursului atletic de la Riga, sportiva sovietică Mara Saullte a ocupat primul loc in proba de aruncare a suliţei cu 56,74 m (a treia performanţă mon­dială a anului). In proba similară masculina pe primul loc s-a cla­sat V. Feldmanis cu performanţa de 81,06 m. Ana Dundare a trecut prima linia de sosire În cursa de 400 m, fiind cronometrată cu tim­pul de 55,10„ ■ In cadrul antrenamentelor pen­tru cursa automobilistică ce ar­„Cupa Iugoslaviei“ la fotbal a fost ciştigată de Steaua Roşie Belgrad. In finala competiţiei, fot­baliştii de la Steaua Roşie Bel­grad au învins cu scorul de 1—0 (0—0) echipa Olimpia­ Ljubljana, in turneul International mascu­lin de volei de la Melice (Polo­nia), reprezentativa Cehoslovaciei a Întrecut cu scorul de 3—0 (15—9, 15—10, 13—11) selecționata Bulga­riei. Nr. 918 (6352) lume | LA SOFIA: VOLEIBALISTELE ROMANCE învingătoare Reprezentativele femi­nine de volei ale Ro­mâniei şi Bulgariei au susţinut, la Sofia, alte două partide amicale, întâlnirea de vineri, în­cheiată seara tîrziu, a luat sfîrşit cu victoria meritată a jucătoarelor românce. Scorul de 3—2 (-11, 10, —11, 13, 13) reflectă în bună măsură dîrzenia cu care ambele echipe și-au disputat șansele. Reprezentativa română a fost superioară prin apărarea în linia doua care a scos mingi foarte dificile, în timp ce voleibalistele bulgare s-au remarcat prin blocaje eficace. Aseară, cele două­­ re­prezentative s-au întîlnit din nou. Victoria a revenit echipei României, cu scorul de 3—0 (5, 12, 7). Toma HRISTOV REZKOVA - 1,85 m! Cu prilejul concursului in­ternaţional de atletism care a avut loc la Vitkovice (Ce­hoslovacia), Miloslava Rezko­­va a sărit 185 m (cea mai bună performanţă mondială a sezonului şi a treia din toate timpurile după Iolanda Ba­laş — 1,91 şi Rita Schmidt — 1,87 m). -Uvfcerv r^Xto-clicnt-C. I. L. - GHERLA îmi voi lua îndrăzneala să cer redactorului de pa­gină externă adăpostirea u­­nui articol de politică in­ternă, chiar foarte internă, în contextul acestui număr al „Sportului“ consacrat Mondialului, derogarea cred că va avea o semnificație­­ transparentă. Cred că numai dificul­tăţile telefonice ne-au îm­piedicat să aflăm la cea­sul potrivit altceva decit rezultatul, autorii golurilor şi minutele respective de la acest meci de poveste numit C.I.L. Gherla—Rapid. Ştim deci că Gherla a con­dus cu 3—1, Rapid a ega­lat şi în minutul 80 şi ceva un necunoscut a redat Ra­pidului farmecul său ine­galabil : plăcerea sadică de a pierde la echipele ano­nime, plăcerea de a bucu­ra echipele necunoscute. Ca rapidist de ocazie — oca­ziile se cunosc — desfid pe acela care mi-ar pu­tea numi încă o echipă mare din România care să-şi fi adus precum Ra­pidul contribuţia — plă­tită cu nervi şi blesteme de noi, suporterii — la in­trarea in istorie a unor formaţii pierdute prin ju­deţe şi comune. Fără Ra­pid, Arieşul Turda n-ar fi strălucit nici o zi pe fir­mament şi din cite ştiu nici n-a mai strălucit după ziua aceea... Fără Rapid, C.I.L. Gherla n-ar fi de­venit eroină senzaţională. Milne, C.I.L.-ul va da pes­te fiul sau peste nu ştiu care echipă de bărbaţi re­alişti şi cit de cit serioşi care o vor arunca In ui­tare.. Numai copila asta neserioasă, — numită Ra­pid — se poate sacrifica pînă la nebunie pentru gloria unor necunoscuţi. Atîta generozitate va fi răsplătită intr-o bună zi şi va veni clipa cind Giu­­leştiul va cîştiga Cupa şi campionatul fără să piardă un meci, fără să facă vreun meci nul, la Plopeni sau Dolhasca. Dar atunci ni­meni nu va mai înnebuni după Rapid, toţi ne vom uita la el ca la Farul des­­coperindu-i un milion de lipsuri, şi Fănuş — dez­gustat de atita succes — va trece la U.T.A. Cunosc prea bine arta blazărilor noastre. Noi ţinem doar cu acei care au suferinţa pe măsura neseriozităţii lor. Cu ce echipă a jucat Ra­pidul — nu mă interesează. Rezervele rezervelor lui Dumitru ar fi trebuit să c­iștige intr-un picior un meci cu Gherla. Dar cine-i C.I.L.—Gherla ? Asta e deodată mult mai, intere­sant. C.I.L.-ul este e­­chipa unui orășel aflat — d in zilele meciului cu mărimile bucureștene — sub apă. C.I.L.-ul venea dintr-un orășel năpăstuit îngrozitor. Muriseră oa­meni la Gherla, se dărima­­seră case, o lume plingea printre ape — cine se mai putea gindi la fotbal, a­­colo ? Dacă Rapidul i-ar fi dat C.I.L.-ului 7 goluri cu echipa de juniori, am fi avut pudoarea să nu le­găm potopul de goluri cu pacostea aceea în fața că­reia orice durere de sta­dion e meschin de nor­mală. Numai că C.I.L.-ul — sosit dintre dureri și lacrimi adevărate — n-a primit șapte goluri ci a dat trei, a fost egalat, de lo­catarii României și­ a mai avut puterea ca la 3—3 să marcheze încă un gol, al triumfului. Atita poftă de joc la echipa unui orăşel distrus, atita vigoare a vie­ţii la 11 băieţi veniţi din prăpăd, atita ambiţie şi te­nacitate intr-un meci oa­recare de cupă la 11 oa­meni care, cu citeva ore înainte, plingeau sub un cer nemernic, atita forţă in a refuza disperarea — ne scot din domeniul pu­dorii şi impudorii şi dau fotbalului, s­portului o di­mensiune umană uimitoa­re. Eu aş îndrăzni să trans­mit cazul Gherlei — co­misiei UNESCO pentru pre­miile internaţionale „Fair­play“ pe 1970. Dacă celor in drept ideea mea li se pare prea nebunească — atunci, măcar, să sa tri­mită „Sportul“, cu ştirea senzaţională, românilor din Guadalajara. Şi repede , pini in noaptea de marţi ! Dan, Răducanu, Dumitru, dacă nu toţi, o vor înţe­lege... Radu COSAŞU .

Next