Sportul, mai 1970 (Anul 26, nr. 890-918)

1970-05-23 / nr. 910

Mr. 910 (6344) JURNAL­­ MEXICAN conferinţă de presa : RĂSPUNDE RAMON ALATORRE, SECRETARUL COMITETULUI DE ORGANIZARE A C.M. în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc re­cent la Ciudad de Mexico, secretarul general al Comi­tetului de organizare al celui de-al 9-lea campionat mon­dial de fotbal, Ramon Ala­­torre, a răspuns la o serie de întrebări puse de ziarişti. Spicuim cîteva întrebări şi răspunsuri din cadrul acestei conferinţe de presă. — Pretutindeni în lume se numără zilele pînă la înce­perea C.M. Şi dv. le numă­raţi ? — Da, le număr şi eu. Spre deosebire de alţii, însă, eu am o altă numărătoare. Pentru mine nu contează ziua începerii campionatului mondial, ci ziua finalei, cînd Sper că totul se va termina cu bine. — Dreptul la organizarea C.M. a revenit Mexicului la 8 octombrie 1961 la Congre­sul F.I.F.A. de la Tokio. Cînd aţi început pregătirile pentru actuala ediţie ? — La 1 decembrie 1968. Dar şi pînă atunci o serie de amănunte organizatorice au fost puse la punct. — Care este ţelul organi­zării acestui C.M. ? — Să se desfăşoare în mod ireproşabil, nimeni să nu aibă nici o obiecţie in pri­vinţa programului, toată lu­mea, în frunte cu specialiş­tii, să fie mulţumită de va­loarea jocurilor, de arbitraje, de comportarea publicului şi de poporul mexican, gazdă a acestor dispute. — Credeţi că organizarea J.O. din 1968 a constituit pentru mexicani o repetiţie generală pentru C.M. de fotbal ? — Fireşte, ca amploare­­C.M. de fotbal nu suferă comparaţia cu J.O. La ac­tuala competiţie participă doar vreo 400 de sportivi, in timp ce la J.O. cifra a d­e­­păşit 10 000 ! Totuşi, pot afir­ma că la J.O., organizarea a înregistrat un succes şi de aceea nu mă îndoiesc că or­ganizatorii noştri vor trece şi acum cu un calificativ bun examenul... fotbalistic. „BURSA NEAGRA“ A BILETELOR Cu 8 zile înainte de deschi­derea celui de-al 9-lea cam­pionat mondial preţurile bile­telor de intrare la stadionul „Azteca" cunosc o creştere vertiginoasă. Unul dintre cei 3 000 de proprietari de loji vândute pe viaţă, înainte de a începe construcţia stadionului, oferă 5 locuri la preţul de peste 5 000 de dolari. Autorită­ţile iau măsuri pentru a stă­vili bursa neagră a biletelor de intrare la meciurile de fot­­bal. ENGLEZII ELOGIAŢI Echipa Angliei urmează să joace duminica la Quito, după ce la Bogota a învins cu sco­rul de 4-0 selecţionata Co­lumbiei. Această victorie cate­gorică a fotbaliştilor englezi a făcut vil­ă printre specia­lişti care consideră că randa­mentul dat de elevii lui Ram­sey pe un stadion de altitu­dine ridicată denotă o mare capacitate vitală şi o pregătire perfectă. Antrenorul colum­bian Cesar Lopez declara după meci : „Echipa Angliei este o formidabilă maşină de goluri şi are o putere colectivă im­presionantă“. LA ZI... „ Trei feluri de mingi vor fi întrebuinţate in timpul campio­natului mondial din Mexic : două dintre ele confecţionate pentru a face faţă condiţiilor atmosferice neprielnice, iar cel de-al treilea sort fabricat special in vederea stării deosebite a terenului. • Ziariştii de sport venezueleni care au văzut diferite echipe na­ţionale evoluind in acest sezon in America Latină, au ajuns la con­cluzia că Brazilia sau Italia au cele mai mari şanse să intre in posesia Cupei „Jules Rimet“, ad­versara cea mai dificilă fiindu-le reprezentativa R.F. a Germaniei. După părerea acestora, formația Angliei nu va putea depăşi faza sferturilor de finală. • După primele antrenamente efectuate de echipa României pe păraiitul mexican, ziarul belgian „Les Sports“ insera opinii favo­rabile asupra jucătorilor români : „Buna pregătire fizică a jucăto­rilor ca şi rapiditatea lor au im­presionat". • In faţa hotelului „Parque de Los Principes“ unde-şi are sediul echipa engleză se poate remarca un somptuos autobuz sosit de la Londra. Pe caroseria autobuzului se pot citi diferite lozinci ce se referă la echipa Albionului şi la Cupa „Jules Rimet“. Luxosul au­tobuz are 40 de locuri şi este uti­lat cu 3 mese pentru diverse jocuri şi ...o mică bucătărie. • Echipa uruguayană a susţi­nut un antrenament de două re­prize în care a făcut ca sporing­­partener 2 formaţii de amatori din Puebla. în mare formă a fost atacantul Pedro Rocha, care a marcat 8 goluri. . Publicarea listei celor 22 de jucători mexicani a fost primită cu satisfacţie de suporteri, mai ales pentru motivul că intre se­lecţionaţi figurează şi favoritul lor, Borja, care la un moment dat fusese îndepărtat din lot. Alături de Borja este menţinut şi Diaz, un alt jucător mai puţin agreat de conducerea federaţiei mexicane.­­ Antrenorul echipei Perului, fostul internaţional brazilian Didi, a apelat la ajutorul unui medic psiholog pentru a rezolva unele probleme care tulbură liniştea şi cnsez­unea echipei sale. Din Lima a isit de urgenţă medicul Da­niel Guillen care după o şedinţă de lucru cu Didi i-a convocat pe jucători pentru a avea un prim contact cu ei. • La cota pronosticurilor echipa Angliei se află din nou pe locul I, după victoria cu 4—0 asupra Columbiei. Anglia este favorită cu 4—1 :1 față de S : 1 cu cit este cotată Brazilia. In ordine urmea­ză Italia, Uruguay și R.F. a Ger­maniei. N­eîndoios, în aceste zile, neastâmpărul repor­terului este mai mare, drumurile lui mai lungi şi mai repezi, nervoase, ne­căutate, purtind amprenta zbuciumului general. Ar fi trebuit, poate, ca dimineaţa de vineri să ne găsească in altă parte, aiu­rea, acolo unde oamenii tă­cuţi şi perseverenţi dau piept cu răutatea apei, dacă — dincolo de stricte­le obligaţii profesionale — curiozitatea nu ne-ar fi adus in faţa profesorului Gheorghe Ola, antrenorul lotului de juniori, întors, cu puţine ore înainte, de la turneul U.E.F.A., părăsit de tinerii fotbaliştii români — să ni se ierte această figură de stil — pe uşa din dos...­­că istoria eliminării ju­niorilor noştri este, pro­babil, prea cunoscută iubitorilor de fotbal pentru a mai face apel la ajutorul sta­tisticilor, minutelor, golurilor — locul 3 dintr-o grupă de pa­tru echipe nu spune oare sufi­cient ?! — atunci a sosit, gin­­dim, vremea primelor explica­ţii. ..— Aşadar, 2—3 cu Belgia şi de două ori 0—0, cu Turcia şi R.D.G., un bilanţ îndeobşte modest. Nici o victorie. Virtuală eliminare înaintea ultimului meci, al­tădată decisiv. Ce s-a în­tâmplat ? Adevărul ţine, oare, de termenul pe care ne place să-l numim ACCI­­DENT, sau intră mai de­grabă în perimetrul acelui trist „parcă ne aşteptam la mai mult“ ? ... — Trebuie să recunosc, cu mina pe inimă, că mă aşteptam la mai mult ! De altfel, majo­ritatea specialiştilor prezenţi la turneu au căzut de acord că ech­ipa română a fost cea mai tehnică din grupă, că ea a realizat nenumărate faze de fotbal veritabil, cu execuţii tehnice de un surprinzător ra­finament. Un argument in plus : publi­cul scoţian, zgircit pînă şi cu aplauzele, ne-a apreciat, cu sinceritate, spectaculozitatea jocului, socotindu-ne NE­DREPTĂŢIŢII REZULTATE­LOR.— Din păcate, adversarii n-au prea ţinut cont de... părerea tribunelor, şi ne-au întors din Scoţia cum am plecat ! — Eliminarea se datorează, cred eu, înfrîngerii din meciul de debut, din partea Belgiei... — Asta vrem să ne şi spuneţi : de ce am pierdut TOCMAI meciul de de­but ? — Am început turneul prin­­tr-un joc foarte slab, in care au greşit — CATASTROFAL — tocmai oamenii de bază ai echipei. Belgienii n-au stră­lucit, dar datorită greşelilor noastre ne-am văzut conduşi, imediat după pauză, cu 3—0... La primul gol, a gafat Do­­brău, la al doilea. Deheleanu, iar cel de-al treilea a fost, pur și simplu, un... autogol ! Al aceluiași Deheleanu... Asta in timp ce belgienii au exploa­tat la maximum orice ocazie de gol.— Să înțelegem din spu­sele dumneavoastră că apă­rarea s-a făcut vinovată de acea infrîngere, poate de­cisivi — din punct de ve­dere psihic — asupră com­portării ulterioare ? — Şi Stana, şi Deheleanu, şi Hajnal, trei dintre jucătorii de bază, au evoluat slab, ne­­permis de slab. Pe Dobrău, intrat in panică după primi­rea primului gol, a trebuit să-l schimbăm... Toate aceste neajunsuri ne-au găsit desco­periţi, cu atît mai mult cu cit apărarea nu ne obişnuise cu multe goluri şi făcuse o figură destul de onorabilă în preli­minarii... — Tn restul meciurilor, însă, a fost rîndul atacului să rămînă dator, şi in două partide atacanţii români n-au reuşit să marcheze nici un gol ! Parcă-i cam puţin... — Da, echipa a construit, a stăpînit nu o dată mijlocul te­renului, dar nu a reuşit — în nici un fel — să finalizeze. — De ce ? __ 7 1 — Cine a fost, să­ zicem, campionul ratărilor ? — Neîndoios. Helvei, slab pe toată durata turneului. A­­poi Ghergheli, care are, însă, scuza de a fi jucat cu tempe­ratură. Ratările lor au fost uneori de-a dreptul incredi­­bi,e și dacă în meciul cu Tur­cia, de exemplu, scorul ar fi fost. la pauză 4—0 pentru ro­mâni, nimeni n-ar fi părut surprins... — Dar n-a fost... — N-a fost, pentru că ata­canţii n-au putut concretiza ! ...Deşi echipa domina, deşi publicul scoţian, vestit pentru parcimonia sa, ne aplauda cu o nebănuită generozitate... întortocheate sunt căile fot­balului !­­ ANTRENORUL GHEORGHE OLA EXPLICĂ ȘI... TACE TURNEUL U.E.FA PĂRĂSIT PE USA DIN DOS! 9­ 9 APARAREA A FĂCUT GRESELI CATASTROFALE • TNFRÎN­­GEREA DIN PRIMUL MECI A DECIS TOTUL... • SI, TOTUSI, ECHIPA ROMANA A FOST... CEA MAI TEHNICA­­ XXV-a s-au marcat 22 de goluri (10 în seria I si 3 în seria a II-a. 9 Golgeterii etapei : D. Georgescu (Progresul Bucureşti) cu patru goluri, Olteanu (Oţelul Galaţi) şi Selimesi (Metrom Braşov) cu ci­te două goluri.­­ In ultima etapă au fost consemnate 3 eli­minări. Iată numele indisc­iplinaţilor : Turcu (Flacăra Moreni), Ma­­teescu I (Metalul Bucu­reşti) şi Mărgărit (Glo­ria Bîrlad). «Din cele 11 par­­• In cele 25 de eta­­tide disputate dumini­­ce ale campionatului că şi miercuri în 7 diviziei B s-au înscris jocuri­­ echipele locale 964 de goluri ,513 în au terminat învingă­­seria I şi 451 în seria toare (5 în seria I şi a Il-a). In etapa a 2 în seria a Il-a), în anul oaspeţii au câşti­gat (seria I : Politeh­nica Galaţi la Metalul Tîrgovişte) şi 3 parti­de s-au încheiat cu re­zultate de egalitate (două în seria I şi U­­nul în seria a II-a).­­ După cum se ve­de, în seria I, terenul propriu nu constituie un avantaj. Iată cîteva exemple: în etapa a XXIII-a Poiana Cîmpi­­na a cîştigat la Chimia Suceava, în a XXIV-a Chimia Suceava a ter­minat învingătoare la Politehnica Galaţi, iar duminică Politehnica Galaţi a întrecut la Tîrgovişte pe Metalul ! • In mai multe par­tide s-au înregistrat scoruri identice : d de 4 ori 1—0, de dte două ori 2—0 şi 1—1. • In seria I, Progre­sul Bucureşti s-a dis­tanţat din nou , are un avantaj de 5 puncte faţă de a doua clasată, Metalul Tîrgovişte. O diferenţă de 4 puncte există între a treia cla­sată (Flacăra Moreni — 26 puncte) şi ulti­ma (Gloria Bîrlad — 22 de puncte). In schimb, în seria a II-a, C.F.R. Timişoara (30 de puncte) care a preluat din nou conducerea, are doar un punct în plus faţă de a doua (Mineral Baia Mare — 29 de puncte), însă a­­ceasta are un joc mai puţin, şi de a treia (C.S.M. Sibiu — 29 puncte, 25 jocuri). • In clasamentul golgeterilor diviziei B, seria I, pe primul loc se află Tiron (Metalul Tîrgovişte) cu 15 go­luri, fiind urmat de Pană (Dunărea Giur­giu) şi D. Georgescu (Progresul Bucureşti) cu cîte 12, Păiş (Spor­tul studenţesc) şi Mus­taţă (Gloria Bîrlad) cu cite 11, Caraman (Por­tul Constanţa), Geor­gescu (Metalul Bucu­reşti) şi Pelea (Ştiinţa Bacău) cu cite 10 . Din cele 22 de goluri înscrise în II partide (disputate du­minică şi miercuri î etapa a XXV-a), 18 goluri au fost marcate de gazde (15 în seria I şi 3 în seria a II-a) şi doar 4 de oaspeţi (toate în seria I). Câţiva jucători Uruguay­eni (un mijloc antrenorul Hohberg) privind cu satisfacţie „miata“ colegilor tot Telefoto : A.P.—AGERPRES „CUPĂ BALCANICA“ PENTRU REPREZENTATIVELE DE TINERET Ieri după-amiază s-a înapoiat în Capitală tov. Ion Alexandrescu, secretar al Federaţiei Române de Fotbal, care a participat la şe­dinţa secretariatului permanent al „„Clipei balcanice” pentru repre­zentativele de tineret. Solicitîndu-i amănunte asupra dezbaterilor şe­dinţei, acesta ne-a declarat că secretariatul permanent al „Cupei balcanice“ a stabilit, la cererea federaţiei de fotbal din Grecia, ca ediţia a III-a să înceapă pe data de 8 iunie 1970, în loc de 6 iunie. La acest, turneu, care se va desfăşura în Bulgaria, vor par­ti­­pa reprezentativele de tineret ale ţării gazdă, Albaniei, Greciei, Turciei şi României. Totodată, a fost stabilit şi pro­gramul meciurilor, care arată astfel : 8 iunie, la Sofia, stadio­nul V. Levski, ora 17: Albania — România; ora 19: Bulgaria — Tur­cia; 10 iunie, Ia Pernik, ora 17.30: Albania — Turcia; orașul S. Di­­mitrovo, ora 17.30: România — Grecia ; 11 iunie, Sofia, stadionul V. Levski, ora 17: Turcia — Gre­cia; ora 19: Bulgaria — Albania; 13 iunie, Sofia, stadion V. Levski, ora 17: Turcia — România ; ora 19: Bulgaria — Grecia ; 15 iunie, Sofia, stadionul V. Levski, ora 17: Grecia — Albania; ora 19: Bulga­ria —­ România. LA MAMAIA VOR FI PREZENTE PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ALE BASCHETULUI EUROPEAN „Cupa litoralului", test pentru candidaţii de arbitri internaţionali Anual, diriguitorii baschetu­lui european se întâlnesc, în cadrul sesiunilor permanente, pentru a discuta problemele majore şi imediate ale acestui sport. In acest an, cinstea de a găzdui cea de-a XV-a Se­­siune permanentă a delega­ţilor federaţiilor naţionale din Europa şi Bazinul Meditera­nean a revenit ţării noastre. Ca de obicei, la lucrările aces­tei importante reuniuni vor fi prezente cele mai marcante personalităţi ale baschetului european, precum şi unii re­prezentanţi ai altor continen­te. Astfel, vor fi prezenţi Abdel Moneim Wahley (B.A.U.),­­ preşedintele Federaţiei Inter­naţionale de Baschet Amator Iff.î.B.A.), Nikolai Semasko (­J.R.S.S.), vicepreşedinte al F.I.B.A., dr. William Jones (Marea Britanie), secretar ge­neral al F.I.B.A., Borislav Stankovici (Iugoslavia), Abdel Azief Ashri (R.A.U.), secre­tari generali adjuncţi ai F.I.B.A., precum şi toţi membrii din Europa ai N.B.A. Din Uruguay ţi-a anunţat participarea Jose Pedro Da­­miani, membru al F.I.B.A. De asemenea, vor lua parte la lucrările de la Mamaia, An­­selmo Lopez (Spania), preşe­dintele Comitetului internaţio­nal de minibaschet, şi Jay Archer (S.U.A.), considerat ini­ţiatorul minibaschetului. ★ Candidaţii de arbitri in­ternaţionali vor da exa­menul practic in zilele de 4 şi 5 iunie, la Sala spor­turilor din Constanţa. Examenul va consta în conducerea meciurilor ce se vor desfăşura în ca­drul „Cupei litoralului“, la care vor lua parte echi­pele masculine Dinamo, I.C.H.F., „U“ Timişoara, Academia Militară, Farul Constanţa, Şcoala sporti­vă Constanţa şi Rapid Bucureşti. Concomitent, se vor des­făşura lucrăria Stagiului european al arbitrilor in­ternaţionali şi angrenorilor naţionali. Ovidiu IOANITOAIA In ultima săptămînă, la redacţie am primit numeroase relatări din zonele calamitate, emoţionante informaţii des­pre: participarea sportivilor, a activiştilor sportivi la efortul întregii ţări de a diminua şi preveni pagubele pricinuite de furia apelor. Ii rugăm pe corespondenţii ziarului sfi ne scrie — In continuare — despre felul în care tineretul, sportivii, răspund grelelor, dar înaltelor şi pline de răspun­dere misiuni sociale şi umane ale acestor zile în care po­­porul nostru, la chemarea şi Îndemnul partidului, dă do­­vadă de o minunată solidaritate a voinţei şi dăruirii. LEONIDA STOIAN — Flo­­reşti : Interesante şi nu lipsite de temeiuri toate cele trei soluţii care stau la bază sche­mei tactice elaborată de dv. pentru meciurile „tricolorilor“ de la Guadalajara. Poate vom găsi, aşa cum doriţi, modalita­tea ca ele să fie transmise antrenorilor români aflaţi acum în Mexic. In orice caz, mi-a făcut plăcere să constat obiectivitatea de pe poziţiile căreia aţi scris redacţiei. ION MICLE — Oradea : Aşadar, v-aţi hotărît să ne trimiteţi... prima scrisoare. Vă asigur că ne-a făcut plăcere, mai ales că din conţinutul ei mi-am dat seama că, intr-ade­văr, aveţi multe de spus (lu­cruri reale) despre fotbalul nostru. Am reţinut sugestiile, ca şi observaţiile critice­­ prilejuite, din cite am înţeles, mai ales după ultimul meci de verificare a echipei repre­zentative, disputat la Bucu­reşti. Vă este teamă ca per­formanţa calificării să nu aibă epilogul poveştii cu cîştigăto­­rul lozului cel mare, care, de bucurie, şi-a adunat toţi prie­tenii, s-a veselit (! ?) peste orice măsură şi a doua zi s-a trezit că am rămas cu buzuna­rele goale. Ştiu că — excep­tând, poate, un prim moment de euforie — performanţa ca­lificării ,,tricolorilor“ pentru turneul final al C.M. a fost apreciată cu luciditate, aşa in­cit să aşteptăm cu încredere startul oficial al lui „El Mun­­dial — 70“. V. GHERAŢOIU — Sibiul înainte de toate, felicitări pen­tru cuvintele calde pe care le-aţi găsit pentru a transmite, în cadrul acestei rubrici, ură­rile dv. de succes adresate fotbaliştilor români, aflaţi in faţa unui examen neînchipuit de dificil. Da, şi eu cred că, fără să ne facem iluzii (deşi fotbalul fără iluzii...) aşa este bine . Să „ţinem pumnii strînşi", să fim alături de ei cu toată pasiunea, cu toată simpatia şi preţuirea. Mulţumiri pentru aprecieri­le făcute rubricii. M. CORANDAN — Satu Mare: Preţurile biletelor de intrare la manifestaţiile spor­tive sunt reglementate în baza ultor precise norme financia­re. Am transmis sesizarea dv. celor în drept să o rezolve. C. TENTU — Bucureşti ! Absolut de acord cu toate ob­servaţiile critice pe care le faceţi privind absenţa rezul­tatelor de la unele competi­ţii de tineret sau juniori. Re-. dacţia este de mai multă vre­me in căutarea unei soluţii care să elimine aceste neajun­suri. Extrem de bogata activi­­vitate competiţională ne va obliga, insă, şi un viitor la o selecţie fortcă a întrecerilor organizate in diferite ramuri de sport. Da­r este foarte bună — și vă mulţumesc — suges­­ţia ca uneori să publicăm li adresele unor baze sportive mai puţin cunoscute. O. MORARU — Bucureştii Ce bine ar fi ca şi unii jucă­tori să gîndească şi să... sufere la fel ca dv. in faţa actului brutal total străin de spiritul şi etica sportului. Să sperăm că accidentul lui Dumitrache — pe care-l amintiţi îndeose­bi, cu atita tristeţe — nu vă avea urmări în apropiatele evoluţii mexicane ale acestui talentat jucător. PAVEL SZALKA — Baia Mare . Am verificat şi, intr­­adevăr, aveţi dreptate. Clasa­mentul diviziei A la handbal —publicat in numărul din 12 mai — este eronat. Mulţumesc pentru sesizarea făcută. Cred că in curind vor dispare şi motivele dv. de nemulţumire (justificate în prezent) pri­vind intirzierea cu care mai apar unele rezultate sau cla­samente ale diviziilor B de volei şi handbal. PAUL TĂCU — Bucureşti ! Ca mai vechi corespondent al acestei rubrici îmi veţi scuza, cred, mica intîrziere a răspunsului la ultima dv. scri­soare. In general, de acord cu toate carenţele de arbitraj pe care le semnalaţi şi pe care le vom urmări atent o dată cu reluarea campiona­tului. Am transmis confrate­lui Ion Chirilă aprecierile dv. deosebite pentru „Noaptea bătrinei doamne". Clasamen­tul în competiţia echipelor de tineret-rezerve (experimental pentru acest an) se întocmeşte in baza criteriilor pe care le amintiţi (3 puncte pentru vic­torie...). Cel apărut în nr. din 14 aprilie a fost — se înţe­lege — o regretabilă excepţie. In legături cu forma şi valoa­rea lui Răducanu şi Dan, să aşteptăm — totuşi — meciu­rile oficiale de la Guadala­jara. Dan GÂRLEŞTEANU MUMtii sub RUMi Noi aștri pe firmamentul baschetului mondial Pasionant, poate mai pasio­nant ca oricînd, campionatul mondial de baschet masculin, găzduit pentru prima dată de continentul european, adusă seară de seară mii de oameni în sala Tivoli din Ljubljana. Meciurile, majoritatea dintre ele, sunt extrem de disputate, iar finalurile unora de-a drep­tul dramatice, aşa cum a fost cel din întâlnirea S.U.A. — U.R.S.S. De altfel, aceste două reprezentative, alături de cea a ţării gazdă, porneau prin­cipale favorite în această în­trecere. Brazilia, deşi se nu­mără printre fostele deţină­toare ale titlului, avea o cotă mai scăzută la „bursa" pro­nosticurilor, iar victoria sud­­americanilor asupra actualilor campioni mondiali a constituit o surpriza. Se pare însă că baschetbaliştii sovietici au pregătit pentru această ediţie a „mondialelor“ aproape totul. Din păcate pentru ei, acel a­­proape a însemnat tocmai fi­nalurile, ratate în două rîn­­duri, în două meciuri pe care le-au dominat majoritatea tim­pului, cele cu Brazilia și cu S­UA. Jocul lent, bazat pe superioritatea de talie, s-a do­vedit eficace cînd adversarii au practicat şi ei un joc cla­sic, în momentele în care cea­laltă echipă (miercuri seară cea a S.U.A.) a încercat ceva rit de cit ieşit din comun din punct de vedere tactic (res­pectiv presingul), baschetba­liştii sovietici au găsit greu soluţii sau... nu le-au găsit. Ca să nu mai vorbesc despre lipsa de curaj în executarea aruncărilor la coş şi, mai cu seamă, de imprecizia lor. Bas­chetbaliştii nord-americani, în schimb, deşi au în formaţie jucători în jur de 2 m, acţio­nează în mare viteză în atac şi aplică presingul cu multă eficacitate. Pînă miercuri sea­ra, Williams şi Isaac, cunos­cuţi publicului român din a-a­nul 1969, cînd au evoluat în formaţiile italiene Fides Par­­tenope Neapole şi AN­ Onestă Milano au fost rezerve în se­lecţionata S.U.A. In memora­bila partidă cu U.R.S.S., Wil­ .­iams, introdus într-un mo­ment dificil, a făcut din plin dovada calităţilor sale şi a contribuit nemijlocit la victo­ria echipei sale. Marii jucători ai americanilor sunt însă Brody, un for imiţiabil ,condu­cător de joc,­­Silliman, exce­lent în arun­ariie la coş şi Washington, realizatorul în fi­nal al succesului de miercuri. Lucruri mari s-au petrecut în reprezenta­ti­va­ Iugoslaviei. In întrecerea cu Brazilia, „plavii“ au făcut un meci ex­traordinar, la sfîrşitul căruia rftulţi specialişti au afirmat că formaţia Ciosici, Skansi, Solman, Plecas, Cermak este, la ora actuală, mai bună decît cea de acum cîţiva ani, cu Dancu, Kovaci, Nicolici şi cei­lalţi în cea mai bună formă. Pivotul (la propriu şi la figu­rat) echipei este Ciosici, al cărui progres impresionant este pus pe seama celor şase luni petrecute în S.U.A., în­­tr-un stagiu. Vor reuşi spor­tivii iugoslavi să obţină „au­rul“ după care tânjesc de mulţi ani ? Acum sînt mai a­­proape decît­ oricînd. Practic, brazilienii ş! Sovieticii sînt 48coşi din cursă, singurul ob­stacol rămînînd selecţionata S.U.A. O surpriză plăcută, echipa Italiei. Tînăra formaţie se prezintă mult mai bine ca la campionatul european de la Neapole. Experienţa meciuri­lor internaţionale începe să se facă simţită tot mai mult. Şi dacă acum sportivii italieni nu luptă pentru un loc fruntaş, aceasta nu înseamnă că per­spectivele lor nu sunt dintre cele mai frumoase. Competi­ţiile anilor viitori vor dovedi acest lucru. Alex. POPESCU Ljubljana, 21 Pag. « 8?» JUNIORII ROMÂNI S-AU CALIFICAI PENTRU C. E., DAR... f­­.......I __cu cîteva zile m P urmă s-a desfășu­! I rat. Ia Cluj, tur­ek neul de calificare i ■ j pentru campiona­! ^ vo­tul european de I f baschet rezervat I * f juniorilor. La în­trecere au parti­cipat 4 reprezentative : Ceho­slovacia, Tunisia, R.A.U. şi Ro­mânia. Două din cele 4 echi­pe au obţinut dreptul de a participa la C.E. ce vor avea loc in luna august în Grecia , Cehoslovacia şi România. Competiţia de la Cluj a scos în evidenţă cîteva aspecte de care ne vom ocupa in rindu­­rile ce urmează. Selecţionatele Tunisiei şi R.A.U. nu au con­stituit ceea ce se cheamă o echipă naţională de juniori. Aşa cum remarcau unii specialişti, aceste formaţii s-ar clasa pe un loc mediu in campionatul nostru rezervat şcolarilor şi ju­niorilor, iar scorurile cu care au fost depăşite de Cehoslo­vacia şi România sunt elocvente in această privinţă : Cehoslova­cia—R.A.U. 95—41, Cehoslovacia— Tunisia 95—35, România—Tunisia 107—35, România—R.A.U. 87—73. Cele două teamuri afriatiice nu dispun decît de 2—3 jucători ce au oarecare contingenţă cu baschetul, in rest evoluţia lor s-a bazat pe pătrunderi In for­ţă spre coşul advers, soldate, in majoritatea cazurilor, cînd ei Intilneau în cale un apă­rător dibaci, cu greşeală per­sonală Sn atac. Or, doar cu a­­cest matur1, nu se poate realiza mare lucru In baschet. Reprezentativele Cehoslovaciei şi României au cucerit, Tn aces­te condiţii, primele două locuri ce asigurau participarea la C.E. Cu toate acestea, echipa pregă­tită de antrenorii C. Dîrjan şi V. Dăscâlescu s-a văzut în si­tuaţia de a se „chinui” în faţa sportivilor din R.A.U. care au reuşit ca un min. 33 al meciu­lui să obţină egalarea S3—63. Românii au ajuns în această situaţie, în faţa unei echipe net Inferioare, datorită unei con­centrări insuficiente şi a unei srtn«”'* 4»duce cu totul p­e co­respunzătoare pentr­u nişte bas­chetbalişti ce fac parte dintr-o echipă reprezentativă. Cum poa­te fi caracterizată comportarea sportivilor români, în acest meci, in care nu ştiau cum să depăşească nişte începători ? Răspunsul : penibilă ! În partida decisivă pentru o­­cuparea locului I în acest tur­neu s-au întilnit cele două fa­vorite : Cehoslovacia şi Româ­nia. Am sperat că, in faţa u­­nor sportivi care cunosc bine secretele jocului de baschet, juniorii noştri vor demonstra că în meciul cu R.A.U. evo­luţia lor slabă a fost un ac­cident. Dar, degeaba. Jocul ju-­­niorilor români nu a impresio­nat cu nimic. Timoraţi, lipsiţi de personalitate, ei nu au pu­tut contracara evoluţia sobră şi precisă a cehoslovacilor. Ce pu­tem spune despre echipa noas­­tră, dacă unul din pivoţi­ ad­­verşi, Ludovik David, a jucat, foarte bine, din minutul 19 cu 4 greşeli personale . Cu toate indicaţiile antrenorilor, juniorii români nu au reuşit sâ forţeze pe David să comită a 5-a gre­şeală personală. Prin descali­ficarea lui, poate, altul ar fi fost rezultatul final. Dar, con­trar indicaţiilor primite, romă­nii au perseverat in aruncarile (ma­joritatea nereuşite) ale lui Zdrenghea, Bugaru şi chiar ale pivotului Otelac de la semi­dni­stanţă şi distanţă, care aveau minime şanse de izbîndă. O altă constatare. Din lotul de 12 jucători, în meciul cheie au fost întrebuinţaţi doar 6 sau 7. Ceilalţi pentru ce au fost selec­ţionaţi ? Aşa, pentru ca nu­mărul lor să fie 12 ? Pînă la C. E. din Grecia mai sunt trei luni. Sperăm că fe­deraţia de specialitate şi an­trenorii vor analiza cu mult dis­­cernămint comportarea sporti­vilor români la turneul de la Cluj şi vor trage concluziile cele mai bune. La C.E., echipa României trebuie să se pre­zinte bine pregătită, astfel ca la înapoiere să nu fim obli­gaţi, din nou, să consemnăm că tinerii noştri baschetbalişti nu au reprezentat cu cinste sportul din România. I. IOVAN

Next