Sportul, iunie 1970 (Anul 26, nr. 919-948)

1970-06-03 / nr. 921

ECHIPA DE TENIS A IUGOSLAVIEI PENTRU MECIUL CU ROMÂNIA­ ­­Federaţia Iugoslavă de tenis a anunţat componenţa echipei care va intilni, intre 12 şi 14 iunie, re­prezentativa României in cadrul Cupei Davis. Jucători : FRANU­­LOVICI, SPEAR, IVANCICI şi BRESKVAR. Căpitanul echipei : NIKOLICI. ATLETI ROMÂNI, LA CONCURSURI PESTE HOTARE­ ­ In zilele ce vin, mai mulţi atleţi români vor lua parte la concursuri internaţionale, peste hotare. Astfel, la sfîrşi­­tul acestei săptămîni, Viorel Suciu, Angela Zirbu şi­­Eli­­sabeta Prodan vor evolua la Riga. Cîteva zile mai tîrziu, alţi atleti români, Ion Rusnac, Gheorghe Cefan şi Stelian Marcu, Rafira Fiţa şi Valeria Ban vor fi prezenţi la un con­curs programat la Moscova. De asemenea, trei juniori, Constantin Stan, Andrei Ku­­runczi şi Veronica Anghel au prilejul să concureze într-un concurs internaţional, şi a­­nume în cel de la Zlate Mo­­rav­ce (R.S. Cehoslovacă), care începe miercurea viitoare. 6 CICLIŞTI ROMÂNI VOR CONCURA LA TULA ŞI MOSCOVA Intre 3—13 iunie, mai mulţi ciclişti români vor lua parte la concursurile ce se vor or­ganiza pe velodromurile din Leningrad şi Tula. Sub conducerea antrenori­lor Mircea Mihăilescu şi Iuli­an Gociman, au făcut depla­sarea : Constantin Gonţea, Paul Soare, Florian Negoescu, Marin Ioniţă, Petre Dolofan şi Ştefan Leibner. „GALELE ÎNCEPĂTORILOR“­ LA GALAŢI Printre experimentele pentru relansarea boxului gălăţean, de mare eficienţă se anunţă acela al organizării unor gale săptămî­­nale rezervate exclusiv începăto­rilor din secţiile de performanţă. Reuniunile au loc pe frumoasa arenă „Dunărea“, unde s-au des­făşurat şi întrecerile Balcaniadei de box. Pînă acum, au fost orga­nizate 2 gale, în cadrul cărora au evoluat 60 de tineri boxeri între 12 şi 16 ani. T. SIRIOPOL-coresp. gg PAOLETARI DIN TOATE ȚÂIUÎk Iată-l pe Mario Zagalo, pledînd pentru şansele echipei sale. Acest fost component al team-ului brazilian, care şi-a făcut modest, dar extrem de eficace datoria, în umbra unor mari celebrităţi, a devenit azi un antrenor şocant prin optimismul său. El se adresează ziariştilor: „Aceasta este echipa mea ! Cine o poate învinge ?“ Credem, totuşi, că se oferă mulţi amatori... GUADALAJARA, MARTI, LA PRÎNZ■ ■■ • Păziţi de un poliţist, înconjuraţi de suporteri şi gazetari • Un singur acci­dentat : doctorul Dumitru Tomescu ! ? • Pele va fi supus unui control antidoping ? • Dumitrache : „Vom face totul pentru victorie" Vom­ începe aceste rîjiduri, transmise cu puţine ore îna­intea meciului cu Anglia — intr-un fel compromise in ochii dv. care la ora citirii lor veţi fi cunoscut deja re­zultatul partidei amintite — printr-o intimplare mai de­grabă hazlie: ajunşi la Gua­dalajara, ne-am repezit li­teralmente spre uşile de sti­clă ale hotelului Gran care găzduieşte delegaţia română, cînd am auzit un... fluier strident, şi am fost intimpi­naţi, de loc reverenţios, de un sobru poliţist ! Care este explicaţia ? La uşile hotelului se află, în permanenţă, un poliţist mexi­can care stăvileşte „elanul“ sutelor de amatori de auto­grafe, poliţist care pur şi simplu... ne-a confundat ! Lăsind deoparte gluma, trebuie să vă informăm că fotbaliştii români se bucură de multă simpatie in acest „ciudad de las flores“ care este Guadalajara, fiind tot timpul înconjuraţi de o aten­ţie deosebită, deopotrivă a suporterilor ad-hoc, cit, mai ales, a unei întregi armate de gazetari, care pindesc a­(Continuare în pag. a 2-a) PE PERONUL GĂRII DE NORD, LA REÎNTOARCEREA POPICARILOR DE... AUR Marţi dimineaţa, imagine sportivă în ambianţa agitată a celei mai mari porţi fero­viare din ţara noastră, Gara de Nord , rapidul nr­ .12 a adus în Capitală pe jucătoa­rele şi jucătorii români care, la „Palazzo del Ghiaccio“ din Bolzano, s-au acoperit de glo­rie cucerind trei medalii de aur, două de argint şi una de bronz. Extraordinara lor per­formanţă a umplut de bucurie inimile multor iubitori ai sportului, unii dintre ei venind ieri la Gara de Nord pentru a s­­rînge, cu o clipă mai de­vreme, mîinile sportivilor lau­reaţi, împreună cu familiile, prietenii, numeroşi suporteri, activişti sportivi şi preşedinţi de secţii de popice au venit în întîmpinarea campioanelor şi vicecampionilor mondiali tov. Ioan Kunst-Ghermănescu, secretar al C.N.E.F.S., precum şi alţi activişti ai Consiliului General. Cînd trenul a staţionat, zeci de braţe s-au întins spre Cor­nelia Moldoveanu-Petruşcă, a­­ceastă fată roşcovană, plină de dinamism, care lansează bila bărbăteşte, autoarea unui rar record : campioană indi­viduală, campioană la perechi, campioană la echipă, adică cîştigătoare a tot ce se putea... cîştiga. Cu aceeaşi căldură au fost îmbrăţişate Elena Tran­dafir, deţinătoarea — alături de Cornelia Petruşcă — a titlului suprem la dublu, Crista Szöcs, mezina Ana Marcu, Elena Cernat şi cele­lalte fete care, la Bolzano, în Tr. IOANIŢESCU (Continuare în pag. a 4-a) O amintire de neuitat: acasă, cu cupele de învingători în braţe, cu flori în mîini şi cu medaliile de aur şi de argint împodobind gitul fetelor. Foto : AUREL NEAGU SPADASINI ROMÂNI LA BUDAPESTA Tradiţionalul concurs patru­later de spadă Franţa — Ita­lia — România — Ungaria va fi găzduit anul acesta de ora­şul­­Budapesta, în zilele de 13 şi 14 iunie. Lotul de spada­sini ai ţării noastre care vor face deplasarea cuprinde, printre alţii, pe Al. Istrate, Pongrat, Sepesiu şi Duțu. COMENTARIUL ZILEI• •• Aşadar, a început! In clipa in care sub un soare arzător, ale cărui raze nemiloase fă­ceau să strălucească orbitor marea de pălării albe din tri­bunele stadionului „Azteca", arbitrul Kurt Tschencher a fluierat şi fotbalistul sovietic Bîşeveţ a lovit mingea, cu toţii am trăit aci,­in această ţară îndepărtată, dar ospita­lieră, un moment de mare e­­moţie. A început mult aştep­tata întrecere a celei de a IX-a ediţii a „Cupei Jules Rimei“. Atunci am uitat şi de Bobby Moore şi de declara­ţiile parcă prea optimiste ale brazilienilor, nu ne-am mai adus aminte de nici un pro­nostic senzaţional. Acum, in sfirşit, priveam pe „viu" (este un fel de a spune, deoarece meciul l-am văzut tot la tele­vizor, intr-una din camerele de la „Gran Hotel", amenajată special pentru fotbaliştii ro­mâni) primul din multele acte ale acestui campionat mon­dial. . Parcă respectind tradiţia, partida inaugurală s-a înche­iat, ca şi la ediţia precedentă, fără să ne satisfacă setea de goluri, cu un rezultat alb: 0-0. Privind retrospectiv des­făşurarea acestui joc, trebuie să spunem că nici pe plan valoric el nu a satisfăcut exi­genţele. Opiniile tuturor celor cu care am stat de vorbă, aci la Guadalajara, după meci, au fost că partida inaugurală a dezamăgit. S-a jucat mult prea prudent, cu evidente ac­cente de temporizare la mijlo­cul terenului, cu destul de rare momente de spectacol. Cea mai mare parte dintre tehnicieni au declarat — şi noi suntem­ întru totul de acord cu ei — că în partida U.R.S.S. — Mexic s-a văzut clar tendinţa de a nu se asu­ma riscuri prea mari, ceea ce a avut ca un prim efect a­­glomerarea în apărare şi, pe alocuri, chiar o exagerată de­cizie in intervenţiile apărăto­rilor. Aşa se şi explică faptul că arbitrul vest-german Tschencher, ce a avut dificila sarcină de a dirija jocul inau­gural, s-a văzut pus in situa­ţia de a arăta de cinci ori cartonaşul galben, ceea ce în­seamnă „avertismentul nu a folosit in acest meci nici­odată fatalul cartonaş albas­tru, echivalent cu excluderea unui fotbalist de pe teren. Şi asta este foarte bine. Ce în­grijorează, însă, este că nu­mărul avertismentelor depă­şeşte totuşi limita obişnuită şi acest lucru ne dă o imagine destul de clară despre dîrze­­nia cu care cele 16 formaţii finaliste îşi vor disputa şan­sele. Revenind la joc putem a­­precia ca excelentă ideea tac­tică a antrenorilor sovietici, care au cerut elevilor lor să-şi dozeze judicios efortu­rile, angajîndu-se in luptă treptat, mai lent la început şi din ce în ce mai activ către sfirşit. Sprintul final al fot­baliştilor sovietici a fost des­tul de periculos, chiar dacă pe fondul acestei dominări, reprezentanţii ţării gazdă, ne­îndoios perfect adaptaţi la condiţiile de climă şi altitu­(Continuare în pag. a 3-a) Deschiderea celei de a 9-a­­ ediţii a campionatului mon- I­dial a constituit zi de mare sărbătoare pentru fotbal. Sta­dionul Azteca a fost arhiplin . 112 500 de spectatori au fost prezenţi la meciul inaugural. ^ Telefoto : A.P. — Agerpres 1 START In sezonul... ŞTRANDURILOR * Deşi timid, re­pertoriul verii a dat la o parte cortina norilor şi a intrat pe scena Capitalei. Printre punctele de atrac­ţie ale actualului sezon estival se află, ca de obicei, şi clipele petrecu­te în aer liber, pe pajiştea sau nisipul de lîngă bazine, în apa lor reconfortantă. Şi cu toate că soa­rele se prezintă încă timid în a­­ceste zile capri­cioase, micile uzi­ne de recreare, ştrandurile, devin din ce în ce mai populate. Mărtu­rie stă şi imaginea fotorepor­terului nostru Theo Macarschi, care redă un moment dumini­cal la „Ştrandul Tineretului“, unde amatorii de apă, soare şi mişcare — incluzînd, îndeo­sebi, toate „vîrstele adolescen­ţei“ — îşi petrec timpul liber după preferinţe şi îndemînări sportive. Corespondenţe prin telex de la trimişii noştri spe­ciali C. FIRANESCU G. NICOLAESCU MEXICUL SOLICITĂ UN ANTRENOR ROMÂN DE CANOTAJ încă o dovadă a prestigiului de care se bucură sportul românesc peste hotare . Federaţia mexica­nă de canotaj a anunţat că este gata să angajeze un antrenor român, care să pregătească lotul de canotaj al Mexicului. PUTERE A OMULUI BIRUIE PUTEREA NATURII DE VEGHE, INTRE DOUA MARI... De la Gorgani, colbuitul I.M.S. al judeţenei de sport Teleorman apucă la dreapta, spre digul Făţana. Sub soarele de jar al Bă­răganului, maşina înaintea­ză anevoie, obosită parcă şi ea de zbuciumul acestor zile cînd unda Dunării creşte mereu. Ne îndrep­tăm, aşadar, către locurile de revărsare ale fluviului, anume lăsate de oameni, pentru ca apele umflate să-şi poată întinde mări­mea, aşteptînd aici clipa cînd bătrînul Danubiu le va chema din nou în al­­bia-mamă. Digul pe care am înce­put să-l străbatem despar­te cu trupul lui înălţat de mîna omului, două mări: cea formată de apele tul­buri ale Dunării, şi cea a grînelor, cu valurile ei de spice ce vor arunca în ,cu­­rînd în hambare, bogatul rod. De veghe, în această surdă luptă dintre cele două forţe, stau oamenii. I-am întîlnit ziua, cerce­­tînd pas cu pas digul, in­tervenind eroic atunci cînd este nevoie. I-am cunoscut noaptea, priveghind în faţa focurilor, zbaterea a­­pelor, fortificînd barajul acolo unde Dunărea a să­pat, sau a muşcat din pă­­mîntul ocrotitor al lanu­rilor. între o staţie de pompare şi alta, patrulau puternice tractoare, iar pa­ralel cu acestea îşi făceau rondul neostenit coopera­torii anume desemnaţi pentru apărarea digului. Căci DIG înseamnă aici, la Făţana, 4000 de HEC­TARE CULTIVATE, ÎN­SEAMNĂ PÎINE, ULEI, LEGUME. Şi Dunărea, primind în­­ braţele ei atîtea şi atîtea­­ rîuri umflate, creşte me­reu. în lunci, coroanele I sălciilor stau în apă, ai- i­doma unor uriaşe geaman­­dure, oferind loc de pe- I pas vieţuitoarelor. Tar I peste tot, peste întinderea celor două mări, domneşte I omul, cu abnegaţia şi ho- | tărîrea lui fermă de a a­­păra avutul obştesc, pe cel | propriu. Căci abnegaţie se | cheamă a fi la datorie ac­cidentat, precum Gheorghe I Petroacă din Năsturelu | care, cu o mină umflată de grave arsuri, răspundea — | puţin stînjenit — la în- | Vasile TOFAN . (Continuare in pag. a 2 a) ** C­a un adevărat mozaic, activi­tatea sportivă a ţării se compune şi se re­compune din realita­tea dinamică a tutu­ror judeţelor, fiecare entitate avînd însă un specific, o tradi­ţie, o perspectivă a performanţei. De a­­ceea ziarul nostru, din dorinţa de a le defini prin relief şi culoare, pe fundalul mult mai amplu al sportului de masă, inaugurează cu acest număr un ciclu de materiale intitulat CONTRIBUŢII LA PROLIIUL SPORTIV AL JUDEŢELOR Parcurgeţi, deci, pentru început, îm­preună cu redactorii noştri şi ghizi locali competenţi, ITINERARIUL DOLJULUI înarmaţi cu o­­»har­tă la scară mărită" și confruntînd dezi­derate cu statistici, în materialele pe care le publicăm în pa­gina a ll-a. E­CHIPA έntotdeauna, dar mai ales acum cînd Naţionala noas­tră de fotbal se află angrenată într-o mare con­fruntare cum este C.M., m-am gîndit mult la în-. Jelesurile nojiunii de echipă. Sunt pentru echipă, poate pentru ca omul este o ființă socială. Echilibrul şi fericirea lui sunt alături de semenii săi. .. . O bucurie neîmpărtăşită e diminuata, o copleşitoare nefericire se suportă mai greu de unul singur. Echipa este o societate omenească în miniatură cu conducător, opinii, atribuţii, relaţii etc. Perfecţiunea ei constă în acţiunile corelate spre re­zultanta comună — victoria. _ Personalitatea creatoare a individu­lui poate înflori desăvîrşit aici, dar un aspect al ei este acela de supunere a voinţei proprii, voinţei colective. A­­narhismul, solitudinea, egoismul sînt moartea echipei. Vedeta e necesară şi chiar vitală, dar ea nu poate străluci decit prin şi pentru echipa sa. Oricărui diamant ii este necesară o montură care să-i scoată în evidenţă valoarea. Asperităţile de caracter ar trebui să se tocească, din mulţimea metalelor to­pite în creuzetul echipei, aliajul finit avînd calităţi superioare. Echipa se cimentează prin lucruri comune — începînd de la sportul co­mun. Aspiraţiile, preocupările, felul de viaţă, idealurile asemănătoare duc la relaţii paralele şi în afara echipei. Tradiţiile sportive sunt apanajul a­­proape exclusiv al unor „teamuri*. Ele sunt o expresie a anilor în care aspiraţiile spre glorie şi prietenie se împletesc cu cele de creare şi conso­lidare a intelectului şi caracterului. Deşi gloria sportivă individuală este mai puternică şi mai îmbătătoare, nici­­cînd victoriile nu se sărbătoresc cu atîta frenezie şi nu se simt cu atîta intensitate ca alături de acei cu care ai luptat pentru ea. Cindva voiam să mă lansez cu un prieten într-o polemică în care el să susţină partitura sporturilor indivi­duale. Echipă sau sport individual ? în fond, pentru amîndoi, problema nu se punea decit pentru frumuseţea argu­mentării de ambele părţi. De altfel fiecare sportiv reprezintă, în ultimă instanţă, un club, o şcoală, un oraş, o ţară, deci face parte din­­tr-o echipă. Individ izolat nu poate exista şi deci nici sportiv izolat. Pentru că omul e făcut să trăiască Împreună cu oamenii ! Dorin ALMAŞAN

Next