Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)

1970-08-07 / nr. 986

Pag­­a 2-i1 ÎN DEZBATERE — PROGRAMA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞCO­LARA O problemă vastă cu aspecte diferite P­ractica mi-a arătat că prima condiţie (şi cea mai importantă) în pre­darea exerciţiului fizic este a­­tractivitatea. Dacă elevul nu lucrează cu plăcere, nu vom putea realiza ceea ce dorim. El îşi va influenţa negativ pă­rinţii, care îi vor procura scu­tiri m­edicale. Există destule exemple de acest fel. Educaţia fizică în şcoală nu trebuie să urmărească învăţa­rea strictă a unor mişcări care să asigure trecerea normelor pentru obţinerea de note. Ea trebuie să-l cucerească pe e­­lev definitiv, formîndu-i o a­­numită etică pentru viaţă. Programele actuale impun gimnastica şi atletismul ca sporturi de fază. De ce miş­carea corpului sau alergarea, săritura sau aruncarea se cre­de că sînt specifice numai a­­cestor discipline ? Este ca şi cum litera, cuvîntul sau fraza, ar fi numai apanajul litera­turii, pentru istorie, geografie etc. întrebuinţîndu-se alte mij­loace de exprimare corectă !?! Există un fond comun al mişcării pentru toate discipli­nele pe care elevul le poate învăţa mai uşor şi mai repede, prin mijloace şi metode care îl interesează şi îl atrag. Acest fond comun de mişcări, copi­lul poate să-l înveţe ca pe un abecedar în şcoală. Specia­lizarea ulterioară într-o anu­mită ramură sportivă se va face apoi, mai uşor, mai re­pede şi mai corect. Pentru a­­ceasta, profesorul de educa­ţie fizică are libertatea de a se orienta personal asupra a ceea ce poate să facă, ţinînd seama de condiţiile materiale, de înclinaţiile elevilor, de spe­cificul­ şi tradiţia regiunii, de pregătirea lui profesională. Sînt convins că lucrîndu-se ast­fel, numărul celor care ocolesc orele de sport va scădea pînă la dispariţie. Nu exagerez: lucrînd astfel nu am avut niciodată scutiţi. A existat o situaţie cînd pe un elev care rămăsese cu o lipsă de coor­donare a picioarelor (în urma unei paralizii infantile) l-am putut încadra în program. Dra­gostea cu care îşi privea co­legii cum lucrează la lecţiile de sport mi-a dat ideea de a iniţia în şcoală un campionat de luptă în braţe. „Kanderstek” cum i se spune. L-am făcut fericit pe elev că a ocupat lo­cul trei pe clasă, fiindcă astfel se afla şi el alături de ceilalţi. Am rezolvat şi programul u­­nei şcoli fără sală şi curte, pe timpul iernii. Să nu ignorăm situaţia că în prezent în ma­joritatea şcolilor condiţiile materiale sunt insuficiente, iar modalităţile de desfăşurare a orelor de educaţie fizică se bazează mai mult pe inventi­vitatea şi pasiunea profesoru­lui. Destul de tîrziu, preocuparea pentru găsirea unor forme op­time pentru predarea educaţiei fizice la copii la forme con­crete. Conferinţa organizată de Centrul de cercetări ştiin­ţifice şi Şcoala sportivă expe­rimentală Viitorul a arătat că sîntem destul de in urmă, ca orientare, faţă de sportul de performanţă, unde concepţia de pregătire a cadrelor este recunoscută pe plan mondial şi confirmată prin rezultatele obţinute. Să nu greşim făcînd un transfer de experienţă de la o categorie la alta cu o re­ducere de nu ştiu cît la sută. Dacă pentru marea perfor­manţă sînt valabile anumite mijloace şi metode, la copii t­oate acestea nu se potrivesc d­acă performerii sunt ghidaţi de conştiinţă şi interese, la copii domină plăcerea şi di­versitatea. Pentru a nu porni pe un drum greşit — din care să ne întoarcem peste ani ca să căutăm altul — consideră că inițiativa luată de ziarul „SPORTUL* de a invita la dezbateri pe specialişti este salutară. Să nu ne pripim; problema educaţiei fizice în şcoală este vastă şi cu as­pecte diferite. Să căutăm să o p­unem într-o formă adecvată uzîndu-ne pe experienţa ace­lora care lucrează de mulţi ani în acest domeniu. Expe­rienţă există, dar trebuie — doar — puţin curaj în expri­mare. prof. D. POPESCU-COLIBAŞI Liceul nr. 2 cu program de educaţie fizică — Braşov ­­fsp­ortál „FRASIN 1970“, O CONVINGĂTOARE PLEDOARIE PENTRU FOTBALUL ŞCOLAR Interlocutor — prof. Marinei OANCEA, reprezentantul l­­­a Ministerului Invăţămîntului La Frasin, in judeţul Suceava, intr-o ambianţă specific estivală, finalistele campionatului naţional de fotbal al şcoli­lor generale şi-au dat întîlnire pentru a desemna pe cea mai valoroasă dintre ele. Martor ocular la acest eveniment spor­tiv, prof. Marinei Oancea, reprezentantul Ministerului Invă­­ţămîntului, a ţinut să ne facă unele precizări în legătură cu desfăşurarea întrecerilor, cu caracteristicile ei, punctind însă şi alte aspecte menite să contribuie la promovarea, tot mai mult, a fotbalului în rîndul elevilor din şcolile generale. O primă observaţie a Inter­locutorului nostru s-a­­referit la localitatea care a găzduit întrecerea . — Consider Frasinul, mai ales in condiţiile vacanţei de vară a anului 1970, o aşe­zare ideală pentru o competiţie sportivă şcolărească. Organele judeţene, cele locale şi-au ţi­nut eforturile pentru a asigura micilor sportivi cadrul orga­nizatoric necesar: un stadion bine amenajat, model la nive­lul construcţiilor sportive din mediul rural, o galerie nu­meroasă a peste 800 de copii aflaţi în diferite tabere de o­­dihnă in localităţi din vecină­tatea Frasinului, premii sub­stanţiale oferite nu numai campionilor, ci şi micilor fot­balişti care s-au evidenţiat prin disciplină, pregătire fi­zică, tehnică, fruntaşilor pe posturi etc. Intr-un cuvînt, o­­ficialităţile din judeţul Sucea­va şi din comuna Frasin au vrut — şi au reuşit — să o­­noreze această frumoasă com­petiţie, să-i creeze un început de tradiţie. Poate faptul că şi prima ediţie a finalei a avut drept gazdă tot Frasinul i-a făcut pe organizatori să nu-şi dezmintă ospitalitatea. Cât priveşte valoarea în sine a finalei, prof. Oancea a avut numai cuvinte de laudă. „ Reprezentanţii Şcolii ge­nerale nr. 16 din­­ Bucureşti s-au detaşat net, mai ales prin omogenitate, cunoştinţe teh­nice şi tendinţă de joc ofensiv (nici un meci nul, numai vic­torii). Asemenea atuuri îşi ex­plică succesele lor, în cristali­zarea cărora elevii Marian Ma­rin şi Constantin Rădulescu au avut merite deosebite. Prof. Ilie Florea s-a dovedit un ex­celent antrenor şi, în aceeaşi măsură, un foarte bun peda­gog. Intr-o grupă valorică a­­propiată campionilor s-au a­­flat şi fotbaliştii Şcolii gene­rale nr. 19 din Arad şi Şcolii generale nr. 5 din Buzău. E­­levii arădeni, cei mai... tineri dintre participanţi promit ca in anul viitor să fie protagoniştii finalei, ţinînd seama, desigur, de faptul că lotul nu va su­feri nici o modificare substan­ţială la meciuri de certă calitate, aş aminti Bucureşti — Buzău, Vaslui — Tg. Jiu, Buzău — Tg. Jiu, Arad — Buzău, cu aplauze la scenă deschisă pen­tru majoritatea jucătorilor. In­dividualităţilor remarcate d­in echipa campioană le-aş adăuga pe Viorel Dulciu şi Ion Ion (Buzău), Ladislau Juhasz (A­­rad), Gheorghe Cuharec şi Florea Donase (Vaslui), jucă­tori cu o pregătire multilate­rală, cu mult peste vîrsta lor şi chiar peste aşteptările celor prezenţi, antrenori şi observa­tori ai federaţiei de speciali­tate. Interlocutorul nostru ne-a prezentat şi un clasament sui generis, al jucătorilor eviden­ţiaţi, avînd ca reper diferite atuuri : — Elevul I.Golea — Buzău de pildă a ocupat locul 1 in ierarhia portarilor; Ladislau Juhasz — Arad s-a impus ca cel mai bun dintre mijlocaşi) Constantin Rădulescu — Bucu­reşti a strălucit prin tehnică. Mihai Leac — Arad şi Ion Lea­­hovici — Buzău s-au dovedit a fi campionii eficacităţii. Un asemenea clasament a fost in­tocmit şi in cazul arbitrilor, locul întii fiind ocupat de Ro­man Uros. Dar realitatea a­­testă că toţi arbitrii s-au achi­tat onorabil de misiunea lor, incit mi-aş îngădui să-i amin­tesc şi pe ceilalţi: Constantin Alexa, Gh. Haliţchi, Radu Horbotă şi Gh. Bondoc In finalul discuţiei purtate prof. Oancea a ţinut să releve interesul pe care elevii din şcolile generale îl acordă fot­balului, sport prezent, fără excepţie, în sfera de activitate a fiecărui detaşament sau uni­tate de pionieri. — Totuşi, pentru succesul competiţei care a format o­­biectul acestui dialog, cred că ar fi mai util — şi mai echi­tabil în acelaşi timp — ca un campionat al şcolilor generale să se adreseze în exclusivi­tate elevilor din clasele V— VIII inchisiv şi nu V—X, cum s-au petrecut lucrurile la a­­ceastă ediţie. De aici un deca­laj de vîrstă intre jucători, deoarece au fost şcoli care au prezentat echipe cu elevi din ultimele clase, altele dimpo­trivă. Voi opina, de aceea, ca la viitoarele ediţii elevii din clasele IX şi X ale şcolilor generale să ia parte la com­petiţia de fotbal rezervată li­ceelor. Nădăjduiesc că şi alţi factori de răspundere vor sus­ţine un asemenea punct de vi­n­dere. Material realizat de T. BRADEŢEANU MINIAUTOMOBILIŞTII ŞI-AU DESEMNAT CAMPIONII Recent, la Braşov, în organi­zarea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor a avut loc finala concursului republi­can de carturi. 180 de concu­renţi şi 150 de... maşini, iată două cifre care vă pot face o imagine destul de completă asupra an­vergurii acestei întreceri de mi­­niautomobile. Hotărît lucru, concursul copii­lor ar putea fi un exemplu de seriozitate şi dăruire pentru o pasiune, pentru o idee, pentru un sport aplicativ care cucereşte zi de zi. Îşi formează continuu noi şi noi adepţi. Iniţial au avut loc concursurile din serii cu participarea repre­zentanţilor tuturor judeţelor şi municipiului Bucureşti. Şase ore de prezenţă pe pistă, intr-o am­bianţă de dîrzenie şi dinamism. S-au calificat pentru finala propriu-zisa 37 de concurenţi ,a grupa A (50 cmc) şi 27 la grupa B (03 cmc). De notat că toate cele 10 concurente au intrat in finală. Acest ultim act al întrecerii a dat cîştig de cauză reprezen­tanţilor Braşovului: 5 pionieri de la Casa pionierilor din oraşul gazdă şi din judeţ au reuşit sâ se numere printre premiati. A­­sistenţa tehnică a ing. Dumitru Teleşen, instructor la Casa pio­nierilor, a fost într-un fel hotă­­rit­oare la obţinerea unui aseme­nea succes net, care le-a con­ferit gazdelor locul I In clasa­mentul pe echipe. Celor mai talentaţi 11 s-au de­­cernat diplome tehnice ale Con­siliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi diplomele de aler­gător A.C.R. alături de simbolice cununi de lauri şi diverse pre­mii în obiecte, aş sublinia, sub­stanţiale. . Este de salutat Iniţia''va orga­nizării unor asemenea con­cursuri care se impun prin spectaculozitate. Ele atestă tot­odată afinităţile copiilor pentru acest frumos sport aplicativ. Sper ca observaţia mea să re­ziste şi la viitoarele concursuri. Şi acum, clasamentul: LA FETE, pe primul ro­ s-a situat Lucia Marcu de la Liceul nr. 2 din Făgăraş, urmată de Delia Ivaşcu (judeţul Neamţ) şi Clara Torja (jud. Satu Mare). LA BĂIEŢI — cat. 68 cmc — primul a trecut linia de sosire Radu Stelian de la Liceul din Codlea, talonat de Raul Silimon (Casa pionierilor Braşov) şi Dan Duţă (Casa pionierilor Braşov). In fine, la 50 cmc Iacob Pinko (Casa pionierilor Braşov) s-a do­vedit .. fi cel mai curajos şi mai perspicace Liviu Zecheru din Buzău și Adrian Beu din Sibiu au completat trio-ul de pe po­dium... Mihai BIRA TOTUL PENTRU RELANSAREA SCHIMBULUI DE MÎINE AL MUSCHETARILOR ROMÂNI ■ CM. MINSK, 1979: CEA MAI STEARSA PRE­ZENTA ROMÂNEASCA ■ ESTE POSIBILA PAR­TICIPAREA LA CM. DE LA CHICAGO? ■ UN PRIM ESALON IN ATENTIA ANTRENORILOR COORDONATORI ■ CADETII ALATURI DE SENIORI­ ­ înaintea Campionatelor mondiale de tineret de la Minsk atrăgeam atenţia a­­supra perspectivelor limita­te ce le au scrimerii noş­tri. Forma demonstrată cu prilejul unor concursuri-test anterioare acestui eveniment (Sofia, Budapesta), nu lăsa aproape nici un dubiu asu­pra rezultatelor slabe ce le vor înregistra muşchetarii ro­mâni in cel mai important examen sportiv al anului. Winsk-ul a confirmat — din păcate — anticipările noastre. Pentru prima oară, după un deceniu, ROMANIA N-A MAI AVUT UN REPRE­ZENTANT PE PODIUM. S-au căutat explicaţii, s-au adus di­ferite motivări, obiective şi mai puţin. Lucidă, fermă, fe­deraţia de resort a tras insă concluziile cele mai fireşti din acest eşec (fiindcă nu putea fi considerat altfel), a reflectat cu toată atenţia fi seriozita­tea la găsirea unor soluţii pentru a se ieşi din impas. Intr-o disciplină cu masă mică de sportivi de vîrf este absolut necesar să-ţi asiguri spatele, rezerva. Or, rezerva lotului naţional — nici el fă­ră probleme — nu dovedise calităţi in măsuri să creeze o atmosferă de optimism. Dim­potrivă. Soluţiile ? In primul rună organizarea unor concursuri­­criterii de selecţie. Era impe­rios necesar să se vadă pe ce elemente se poate conta cit de cit, cine ar urma să intre in discuţie intr-o eventuală participare a tinerilor noştri scrimeri la viitoarea ediţie a C.M. a speranţelor, progra­mată in 1971 (aprilie) la Chi­cago. In linii mari, primul con­­curs-criteriu a fost edificator pentru antrenori. Tînărul flo­­retist Dinu s-a afirmat din nou ca un element de nă­dejde, pus pe muncă intensă, perseverentă. Şi alături de el, Hetz şi Ursovici. In atenţia antrenorilor se află, în con­tinuare, alţi 5 floretişti — Micloş, Bereţchi, Hein, Pordea şi Ruff. Fetele s-au impus prin Maria Lazir şi Elena Pricop, în timp ce favoritele, Eva Palai şi — mai ales — Magdalena Bartoş şi Ana Halchin au rămas deocamdată în planul doi. Cu unele pro­misiuni, evoluţia Vioricăi Dra­ga, Rodkil Onu şi Anei Gâr­­bea. La spadă, Podeanu s-a situat in fruntea unei verita­bile coaliţii oltene din care n-au lipsit Cărămidă şi Isăilă, printre care s-au intercalat Zidaru, Gaidariuc şi Angeles­­cu. Inegal, In schimb, Bunea, într-o companie de trăgători oscilanţi şi ei, ca Manta, Stan­­cu şi Nicolescu, dar care nu pot ieşi, totuşi, din sfera de lucru a antrenorilor coordo­natori. In fine, bătălie foarte strinsă la sabie, unde Vlad, Marin şi Pop s-au prezentat de valori aproape egale, ta­­lonaţi de Creiţaru, Busch, Mo­­canu, Oancea şi Iliescu. Aceştia ar fi, aşadar, scri­merii din loturile de perspec­tivă — reţinuţi după primul concurs-criteriu — şi care ur­mează a fi pregătiţi şi vedi­­caţi într-o serie de intrecţi, pînă in februarie 1971. Intre timp tinerii noştri serimeri vor fi verificaţi şi prin alte mijloace. De pildă, PRIMII 3—4 — IN ORDINEA AMINTITĂ — SE VOR PRE­GĂTI. IN COMUN, CU LO­TURILE DE SENIORI, LA POIANA BRAŞOV (floretiştii şi floretistele) ŞI LA SNA­­GOV (spadasinii şi sabrerii). Iată o modalitate fericită de a spori bagajul tehnic şi tac­tic al cadeţilor, de a le asi­gura posibilitatea maturiză­rii sportive. IN CONTINUARE EI VOR FI PREZENŢI LA O SERIE DE CONCURSURI INTERNE („Cupa speranţelor“, „Cupa României“, finala campiona­tului naţional pentru juniori mari) ŞI INTERNAŢIONALE — o parte dintre ei vor face parte din echipele reprezenta­tive ale României la Jocurile Balcanice de la Sofia (noiem­brie). De semnalat, in sfîrşit —­ faptul că în decembrie, o dată cu vacanţa de iarnă (ma­joritatea fiind elevi şi stu­denţi) ei vor putea participa la tabere de odihnă in care — într-un regim mai pon­derat — vor fi in măsură să-şi asigure o pregătire fizi­ci generală şi specifică cit mai adecvată sarcinilor im­puse de disciplina îndrăgită). Cu alte cuvinte, o plurali­tate de modalităţi menite să apropie — cît mai repede — pe tinerii noştri scrimeri de valoarea loturilor mari. Iată de ce salutăm Iniţiativa Biroului federal, preocuparea sa pentru relansarea schim­bului de miine al scrimei ro­mâneşti, aducerea lui în prim planul performanţei. In fond este singura soluţie pentru a reuşi să permanentizăm o se­rie de succese pe plan Inter­naţional, să menţinem neştir­bită faima şcolii de scrimă de la noi. Tiber­iu STAMA Magdalena Bartoş (in stingă) şi Viorica Draga, două dintre floretistele care pot aspira la un loc pentru lotul României la C. M. de la Chicago... CAMPIONATUL NAŢIONAL AL JUNIORILOR SE CUNOSC PRIMELE SEMIFINALISTE De la probele de simplu din cadrul campionatului naţional al juniorilor ajunse in faza sferturilor de finală, atenţia a fost îndreptată spre parti­dele de dublu băieţi unde par­ticiparea este foarte nume­roasă : s-au înscris 44 de pe­rechi. Iată citeva din primele rezultate înregistrate în a­­ceastă probă : Marcu, Neacşu (Steagul roşu Braşov) — Fe­­ţeanu (Cutezătorii), Soare (Steaua) 6—2, 8—2 ; Nemeş (Progresul Buc), Bădin (Dina­mo Buc.)—Casapu (Dinamo), Bellu (Sc. sp. 2) 8—1, 6—4 ; Crişan, Vilcioiu (U.T.A.)—Vir­­golici, Chinan (Dunărea Ga­laţi) 21-6, 6—4, 8—4 ; Cer­năianu, (Sc. Op. 2), Leonte (Pol. Buc.)—Mraz, Negru (Pol. Cluj) 6—2, 6—3 . La probele feminine de sim­plu au fost desemnate pri­mele semifinaliste. La ju­nioare cat. 17—18 ani cele două „extreme* ale tabloului — Fe­­licia Bucur (Steagul roşu Braşov) şi Elena Takacs (Pro­gresul Buc.) s-au calificat în semifinală alături de două tinere dinamoviste Virginia Ruzici şi Mariana Simionescu. La junioare mici in turul II au avut loc citeva partide foarte disputate : Mariana Hagiu (Dinamo)—Florenţa Mi­hai (Dinamo) 6—3, 0—6, 6—3 ; Rodica Precup (Electrica Ti­mişoara)—Corina Nuţiu (Să­nătatea Oradea) 5—7, 6—4, 6-4.Despre Întrecerea băieţilor putem aminti că majorita­tea meciurilor din turul trei s-au Încheiat după două seturi, învingătorii obţinind victorii clare. PAUL RADVANI coresp. principal ION BOBILNEANU (VOINŢA SIBIU)­Învingător In primul concurs INTERNAŢIONAL DE DIRT-TRACK AL SEZONULUI SIBIU 8 (prin telefon, de la trimisul nostru). . Foarte fru­mos, primul concurs interna­ţional de dirt-track din ac­tualul sezon a satisfăcut din plin pe cei aproape 10 000 de spectatori care au umplut ieri după-amiaza pînă la refuz tri­bunele stadionului „Voinţa“ din localitate. Cei 17 alergă­tori din Ungaria, R.F. a Ger­maniei şi ţara noastră au ofe­rit publicului un veritabil spectacol de curaj şi îndemî­­nare — starturile explozive, ameţitoarele viraje şi şarjele în linie dreaptă ale bolizilor pe două roţi ganerind «uite de emoţii în tribunele arhipline. Nu putem să nu relevăm nu­mele concurenţilor: F. Radac­­sy, P. Perenyi (Ungaria), Jan Keter, Dieter Danderer, D. Keppler (R.F.G.), Ion Bobîl­­neanu, Alexandru Datcu, C. Voiculescu şi I. Marinescu — ale căror evoluţii au gu­mnit admiraţia generală. Manşele, consumate una după alta, i-au triat pe aler­gători după valoarea şi pre­gătirea lor. După 16 manşe, trei concurenţi, maghiarii F. Radacsy şi P. Perenyi şi sibi­­anul Ion Bobilneanu, se aflau la egalitate : 11 puncte. Şi, ca un valoros pilot ce se a­­nunţă, Ion Bobilneanu l-a sur­clasat In penultima manşă (a 19-a) pe F. Radacsy, iar In cursă directă l-a Întrecut şi pe P. Perenyi, ciştigînd con­cursul In explozia de bucurie a inimoşilor lui suporteri si­­bieni. Iată clasamentul: 1. Ion Bobilneanu (Voinţa Sibiu) 14 p, 2. P. Perenyi (Ungaria) 14 p, 8. F. Radacsy (II) 13 p, 4. A. Datcu (Met Buc.) 12 p, 8. Jan Keter (R.F.G.) 10 p, 6. D. Danderer (R.F.G.) 0 p, T. C. Voiculescu (Steaua) 8 p, 8. D. Keppler (R.F.G.) 7 p, 0. I. Marinescu (Met Buc.) 1 p, 10. Gh. Ioniţă (Steaua) 7 p. Duminică, are loc la Bucu­reşti concursul revanşă. . T­. IOANIŢESCU TURNEU DE SELECŢIE AL ŞAHIŞTILOR­­ In sala Constructorul din Capitală (lîngă cinematograful Union din Piaţa Palatului) începe mîine, de la ora 16, un foarte interesant turneu de selecţie care reuneşte opt maeştri, candidaţi la două locuri de rezerve în echipa olimpică a României. Printre participanţi se numără Dolfi Drimer, Iuliu Szabó, Mircea Pavlov, Emanuel Reicher, Traian Stanciu şi alţi jucă-­­­ri cu stadii vechi în mişca­rea noastră şahistâ. Competi­ţia va fi coordonată de antre­norul Liviu Ţucă. .Nr. 986 (6420) RALIUL DUNĂRII O COMPETIŢIE CARE S-A RIDICAT, ANUL ACESTA, LA NIVELUL CAMPIONATULUI EUROPEAN Sunt destul de rare compe­tiţiile automobiliste organiza­te la noi pentru ca un raliu internaţional — contînd pen­tru campionatul european al conducătorilor — să ia pro­porţiile unui eveniment deo­sebit. De aceea Raliul Dunării, organizat de Automobil sport clubul austriac şi A.C.R. (a­nul acesta la a ViI-a ediţie) s-a bucurat ca de obicei, de un mare interes din partea iu­bitorilor acestui sport. Din păcate, faptul că această cursă s-a disputat in două zile oarecare ale săptăminii şi că marea majoritate a pro­belor speciale au avut loc in timpul nopţii, a făcut ca nu­mai cei mai pasionaţi din­tre iubitorii automobilismu­lui să poată urmări întrece­rea. Chiar braşovenii, care anul trecut au împînzit dru­mul Poienii, n-au putut să vină de data aceasta un nu­măr mai mare pe serpenti­nele ultimei probe speciale din cauza orei matinale a startului (6). S-a pierdut, astfel, un bun prilej de popu­larizare a acestui sport care, pretutindeni, face mari pro­grese. Iată de ce socotim că prima concluzie pe care trebuie să o tragă organizatorii priveşte orarul cursei şi găsirea moda­lităţii pentru a fi încheiată — ca în 1968 — cu un circuit de viteză, chiar dacă el nu cîn­­tăreşte prea greu în clasamen­tul final. Mai ales în aceas­tă etapă a dezvoltării spor­tului automobilist este nevoie sa nu neglijăm popularizarea lui la rindurile publicului larg, care poate ajunge sprijinitorul — indirect — al lui. Regretul că au fost puţini cei care au putut urmări Ra­liul Dunării vine şi din faptul că anul acesta el a numărat printre participanţi ciţiva din cei mai buni piloţi profesio­nişti, al căror nume îl în­­tîlnim adesea in marile raliuri europene. Dintre cei prezenţi la alte ediţii am revăzut pe englezul Tommy Fall şi belgia­nul Gilbert Staepelaere, ambii piloţi oficiali ai filialei euro­pene Ford şi participanţi — foarte bine clasaţi — la ma­rele raliu Londra-Mexic. A participat, de asemenea, fran­cezul Jean-Claude Andruet, unul din cei mai buni piloţi, care vizează anul acesta titlul de campion european (cu 10 zile Înainte, el a câştigat ra­liul Poloniei). Lor Li s-au a­­dăugat­­ H. Rein, campionul vest-german de raliuri, cei mai buni piloţi austrieci (ama­tori, dar sprijiniţi teme­inic de diferite firme) şi o serie din cei mai buni piloţi ai ţărilor vecine: fraţii Ciuhri­kov (Bulgaria), Cristof Komor­­nicki (Polonia) şi A. Ferrand­ (Ungaria). Parcul maşinilor a fost şi el de data aceasta mai bogat, amatorii de mecanică superi­oară avînd prilejul să admire maşinile care monopolizează de obicei primele locuri in­ toate raliurile europene : Porsche 911 S, noul Porsche 914/6 (la a doua ieşire), Re­nault­ Alpine şi Lancia Fulvia HF în grupa IV (Grand-turis­­me speciale) : Ford Escort TC, B.M.W. Alpina 2002 TI, Volks­wagen 1500, Renault 8 Gordini şi Mazda 1200 în grupa a II-a (turisme speciale), Opel Ral­lye Kadett, Alfa Romeo Giu­lia, Fiat 125 S etc., în grupa 1 (turisme de serie). Lupta — cum era de aştep­tat — s-a dat de la început între J. C. Andruet (Renault Alpine 1600), Gilbert Staepe­laere şi Tonny Fall (ambii pe Ford Escort TC 1600), W. Pitltinger şi C. Schindler (Porsche­­914/6), şi G. Janger (Porsche 911 )). Duritatea tra­seului care a triat serios b­o­­durile concurenţilor, nu a me­najat nici pe favoriţi. H. Bein (B.M.W. Alpine 2002 TI) şi G. Staepelaere abandonează în­tre Cluj şi Cheile Bicazului, primul din cauza unei pane la motor, al doilea datorită defectării sistemului de ră­cire. J. C. Andruet este­ eli­minat tot da o defecţiune me­canică — cauzată de o piatră—d­in proba specială de la Fru­moasa. Ieşirea lui din cursă s-a produs in momentul când conducea in clasament şi se arăta ca cel mai serios pre­tendent la victorie. Ultimele etape şi in special cea dintre Cîmpulung şi Curtea de Ar­geş, a provocat intarzieri şi respectiv, penalizări altor doi favoriţi : W. Pöltinger şi Tom­my Fall. Victoria a revenit astfel echipajului pilotat de G. Janger, un tînăr austriac (27 ani) care cîştigă primul său raliu internaţional. De­sigur, tînărul Janger a avut şi gramul de şansă necesar , într-un raliu dur, dar in ace­laşi timp el a dispus de cea mai tare maşină (Porsche 911 S) şi doar calităţile deose­bite ale imul pilot ca Andruet sau Fall ar fi putut să com­penseze diferența de putere a motoarelor. In această Întrecere a In­tervenit Insă traseul Dar asta este o altă problemă care merită discutată. Gh. EPURAN PROBELE OLIMPICE — „CAPETE DE AFIȘ“ (Urmata din pag. 1) la ora actuals In cele șapte probe olimpice. Sâ spunem, Insă, că acum este momentul hotărl­­tor pentru a consolida ceea ca reprezintă valoare certă fi pen­tru a aplica soluțiile cele mai e­­ficiente In zonele unde sint sem­nalate rămineri in urmă. Consi­derăm că şl Intr-un caz şl In ce­lălalt antrenorii noştri cu capa­citatea necesară pentru a ac­ţiona astfel incit la München ca­iacul şi cano­ea din România să-şi onoreze frumoasa oane de vizită Internaţională. Dar, să vedem ce ne-au arătat, In această ordine de idei, pro­bele olimpice din programul campionatelor mondiale. La canoe — foarte bine ! Echi­pajul de dublu Covaliov-Patzal­­chin, campion olimpic la Xo­chimilia, a clştigat net finala ANUNŢlNDU-SE PRINTRE FA­VORIŢII JOCURILOR OLIMPICE DE LA MÜNCHEN. Să notăm, în plus, faptul că pentru această probă pot fi pregătite Încă alte 2—3 echipaje. In prezent de va­loare apropiată de cea a cam­pionilor olimpici şi mondiali. In proba de simplu, A. Bu­telchin s-a clasat modest (locul 6) In condiţii defavorabile de vlnt pentru el (ca şi pentru fos­tul campion mondial al probei, Detlef Lewe), dar rezultatul în sine nu exprimă fidel perspecti­vele olimpice pentru această pro­bă. Atit Butelchin, cit şi alţi ca­­noişti care n-au concurat la Co­penhaga pot acoperi corespun­zător această probă, menţionln­­du-ne şansele la o medalie o­­limpică. Dacă la canoe situaţie de an­samblu nu produce nici o Îngri­jorare. In schimb LA CAIAC S-AU IVIT CITEVA MARI Şl GREU DE ELIMINAT SEMNE DE ÎNTREBARE. La Kl — 1000 m, Vasile Roşea s-a clasat pe locul d­ Este proba In care de multă vreme echipa noastră a rămas descoperită. A­­vem, desigur, In vedere şi posi­bilităţile de creştere ale unor alţi călacişti tineri, dar repre­zentarea corespunzătoare la a­­ceastă Întrecere rămâne o mare problemă ,spre rezolvarea căreia specialiştii noştri vor trebui să-şi concentreze toata forţele- Oare­cum asemănătoare este situaţia şi la Kl — 1000 m (reamintim că echipajul Coşniţă — Simlocenco a fost eliminat Încă din semifi­nale), probă in care Înregistrăm o descreştere In ultima vreme, mai ales după ce — din motive justificata — Vemea cu şi color­­ile au fost folosiţi In alte În­treceri — cele de viteză, pe MO m, iau la K4 — 1000 m. Pentru rezolvarea crizei este necesar să se ÎNCERCE DE PE ACUM FORMAREA UNUI E­­CHIPAJ SPECIALIZAT (SAU DOUA) CARE SA CONCUREZE IN PRINCIPAL LA KI — 1000 M IN TOATE COMPETITIILE VIITOARE (indiferent de obiecti­vele imediate). Poate chiar din nou un echipaj Vernes­o« — Sciotnic. Bineînțeles, daci cei doi mari campioni te vor în­cumeta să-şi asume o misiune de asemenea răspundere, cu toate implicaţiile e. Nici locul T ocupat da echipa­jul de K4 — b­ot n nu exprima valoarea reală a acestuia (din motive subliniate In cronica fi­nalei), dar care cert că — şi da­torită unor progrese remarcabile făcuta de alte formaţii (Uniunea Sovietică, R.D. Ger­mană, Ungaria, Suedia) — nu are, cel puţin prin prisma aces­tei ultime evoluţii, poziţie de prim-plan pe care a avut-o la J.O. din Mexic. Se pot face — şi se impun — multe retuşuri pentru această probă. In plus există motive să credem, ca şi antrenorii lotului, că tineri ca Iacob, Roşca şi alţii işi pot îm­bunătăţi considerabil performan­ţele plnă la Jocurile Olimpice. La probele feminine, după ci­teva speranţe dovedite fragile şi poate prea devreme trăite ne reîntoarcem pe... pămint. Caiacul feminin International a atins o valoare extrem de ridicată şi dacă sportivele noastre vor să reintre In plutonul fruntaş este nevoie ca ele să-şi înzecească eforturile In pregătire, td trdiased total sentimentul răspunderii ce le revine in reprezentarea culo­rilor ţdrli la marile competiţii şi cu atu m­ai mult la Jocurile Olimpice. Concluzia discuţiei de as­tăzi o păstrăm — spre cinstea sportivilor respectivi — pozi­ţiile de virf câştigate la ca­noe . In schimb s-au Înre­gistrat rezultate care atestă un uşor regres la caiae. Exis­tă Insă posibilităţi (selecţie, pregătire, formule de echi­paje etc.) pentru Îmbunătăţi­rea perspectivelor olimpice. Totul este ca Învăţămintele de la Bagsvaerd să Înceapă a fi aplicate cit mai rapid. Cunoscind capacitatea fede­raţiei şi competenţa antre­norilor, nu ne Îndoim că aşa se va Intimpla. Finala pe fără a canotorilor juniori Astăzi, pe pistele lacului de acumulare Bacău­I, se va da startul în campionatele naţionale de canotaj ale ju­niorilor. Competiţia­ care re­uneşte un număr record de participanţi (aproape 100) de­butează cu evoluţiile din serii, progremând, limbătă, cursele din cadrul recalifică­rilor, iar duminică diminea­ţa, finalele. Întrecerile con­stituie o premieră­­acade­mică­*­in Moldova, o intere­santă reuniune nautici la care işi vor disputa finile­­tatea cei mai buni canotori juniori din ţară. AZI ŞI DUMINICĂ LA BRĂILA FINALELE CAMPIONATELOR NAŢIONALE DE CONTRATIMP PE ECHIPE ŞI SEMIFOND m Important ton­ pentru pregătirea olimpica ■ Vor reuşi brăileani şi «adun»* tont» titluril» ? ■ Semifondul «— proba de mar» spectacol Brăila, centru cu vechi tradiţii In sportul cu pedale romanesc găzduieşte astăzi şi duminică utimele finale ale campionatelor naţionale de şosea la arest an. Ciclişti _ Seniori, juniori mari şi mici, din Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Cluj, Tg. Mureş şi din alte centre se întîlnesc pe malul Dunării cu pleiada de tinere ta­lente brăilene — pregătite de Inimosul și priceputul antrenor Mihail Simion — pentru a-i sta­bili, pe „terenul“ acestora, pe campionii la contratimp pe e­­chipe și semifond. Proba de contratimp pe echipe, înscrisă pe programul campiona­telor lumii și al Jocurilor Olim­pice, suscintă un interes deose­bi­t. După rezultatul meritoriu obţinut de echipa naţională in competiţia disputată in Berlinul Occidental AU RENĂSCUT SPE­RANŢELE IN CONSTITUIREA UNUI TEAM VALOROS CARE SA REPETE PERFORMANŢELE ECHIPEI PARTICIPANTE LA C.M. DIN FRANŢA 1981 (locul IV). La seniori, prima şansă o are formaţia Dinamo. Antrenorul Ni­­colae Voicu dispune de un lot valoros, omogen, din care poate alcătui :un „4“ redutabil, capabil sa aducă clubului din Ştefan cel Mare al treilea titlu naţional in acest sezon. Emil Rusu, Vasile Teodor, Alex. Sofronie, Ion Cos­­ma, Constantin Ciocan, Constan­tin Grigore — sunt numai clţiva dintre cei ce pot primi creditul antrenorului dinamovis. Ţinind seama de faptul că acest club ti­n cei mai mulţi alergători naţio­nalei, se aşteaptă cu interes performanţa ce va fi obţinută pe cei 100 km. Cu cit ea va fi mai aproape de 2 : 10:00, cu atât mai mult speranţele vor fi mai deplin confirmate. Steaua şi Metalul Plopeni sunt echipe care luptă cu şanse la medalii. La juniori, brătlenii vor încerca — şi au multe şanse de reuşită — să recolteze noi succese, pe care să le alăture celor de la Braşov. Campionatul de semifond, pro­ba de mare spectacol, va oferi duminică dimineaţă brillenilor prezenţi în centrul oraşului lor întreceri dinamice cu învingă­tori imprevizibili.

Next