Sportul, august 1970 (Anul 26, nr. 980-1008)
1970-08-07 / nr. 986
Paga 2-i1 ÎN DEZBATERE — PROGRAMA DE EDUCAŢIE FIZICA ŞCOLARA O problemă vastă cu aspecte diferite Practica mi-a arătat că prima condiţie (şi cea mai importantă) în predarea exerciţiului fizic este atractivitatea. Dacă elevul nu lucrează cu plăcere, nu vom putea realiza ceea ce dorim. El îşi va influenţa negativ părinţii, care îi vor procura scutiri medicale. Există destule exemple de acest fel. Educaţia fizică în şcoală nu trebuie să urmărească învăţarea strictă a unor mişcări care să asigure trecerea normelor pentru obţinerea de note. Ea trebuie să-l cucerească pe elev definitiv, formîndu-i o anumită etică pentru viaţă. Programele actuale impun gimnastica şi atletismul ca sporturi de fază. De ce mişcarea corpului sau alergarea, săritura sau aruncarea se crede că sînt specifice numai acestor discipline ? Este ca şi cum litera, cuvîntul sau fraza, ar fi numai apanajul literaturii, pentru istorie, geografie etc. întrebuinţîndu-se alte mijloace de exprimare corectă !?! Există un fond comun al mişcării pentru toate disciplinele pe care elevul le poate învăţa mai uşor şi mai repede, prin mijloace şi metode care îl interesează şi îl atrag. Acest fond comun de mişcări, copilul poate să-l înveţe ca pe un abecedar în şcoală. Specializarea ulterioară într-o anumită ramură sportivă se va face apoi, mai uşor, mai repede şi mai corect. Pentru aceasta, profesorul de educaţie fizică are libertatea de a se orienta personal asupra a ceea ce poate să facă, ţinînd seama de condiţiile materiale, de înclinaţiile elevilor, de specificul şi tradiţia regiunii, de pregătirea lui profesională. Sînt convins că lucrîndu-se astfel, numărul celor care ocolesc orele de sport va scădea pînă la dispariţie. Nu exagerez: lucrînd astfel nu am avut niciodată scutiţi. A existat o situaţie cînd pe un elev care rămăsese cu o lipsă de coordonare a picioarelor (în urma unei paralizii infantile) l-am putut încadra în program. Dragostea cu care îşi privea colegii cum lucrează la lecţiile de sport mi-a dat ideea de a iniţia în şcoală un campionat de luptă în braţe. „Kanderstek” cum i se spune. L-am făcut fericit pe elev că a ocupat locul trei pe clasă, fiindcă astfel se afla şi el alături de ceilalţi. Am rezolvat şi programul unei şcoli fără sală şi curte, pe timpul iernii. Să nu ignorăm situaţia că în prezent în majoritatea şcolilor condiţiile materiale sunt insuficiente, iar modalităţile de desfăşurare a orelor de educaţie fizică se bazează mai mult pe inventivitatea şi pasiunea profesorului. Destul de tîrziu, preocuparea pentru găsirea unor forme optime pentru predarea educaţiei fizice la copii la forme concrete. Conferinţa organizată de Centrul de cercetări ştiinţifice şi Şcoala sportivă experimentală Viitorul a arătat că sîntem destul de in urmă, ca orientare, faţă de sportul de performanţă, unde concepţia de pregătire a cadrelor este recunoscută pe plan mondial şi confirmată prin rezultatele obţinute. Să nu greşim făcînd un transfer de experienţă de la o categorie la alta cu o reducere de nu ştiu cît la sută. Dacă pentru marea performanţă sînt valabile anumite mijloace şi metode, la copii toate acestea nu se potrivesc dacă performerii sunt ghidaţi de conştiinţă şi interese, la copii domină plăcerea şi diversitatea. Pentru a nu porni pe un drum greşit — din care să ne întoarcem peste ani ca să căutăm altul — consideră că inițiativa luată de ziarul „SPORTUL* de a invita la dezbateri pe specialişti este salutară. Să nu ne pripim; problema educaţiei fizice în şcoală este vastă şi cu aspecte diferite. Să căutăm să o punem într-o formă adecvată uzîndu-ne pe experienţa acelora care lucrează de mulţi ani în acest domeniu. Experienţă există, dar trebuie — doar — puţin curaj în exprimare. prof. D. POPESCU-COLIBAŞI Liceul nr. 2 cu program de educaţie fizică — Braşov fsportál „FRASIN 1970“, O CONVINGĂTOARE PLEDOARIE PENTRU FOTBALUL ŞCOLAR Interlocutor — prof. Marinei OANCEA, reprezentantul la Ministerului Invăţămîntului La Frasin, in judeţul Suceava, intr-o ambianţă specific estivală, finalistele campionatului naţional de fotbal al şcolilor generale şi-au dat întîlnire pentru a desemna pe cea mai valoroasă dintre ele. Martor ocular la acest eveniment sportiv, prof. Marinei Oancea, reprezentantul Ministerului Invăţămîntului, a ţinut să ne facă unele precizări în legătură cu desfăşurarea întrecerilor, cu caracteristicile ei, punctind însă şi alte aspecte menite să contribuie la promovarea, tot mai mult, a fotbalului în rîndul elevilor din şcolile generale. O primă observaţie a Interlocutorului nostru s-areferit la localitatea care a găzduit întrecerea . — Consider Frasinul, mai ales in condiţiile vacanţei de vară a anului 1970, o aşezare ideală pentru o competiţie sportivă şcolărească. Organele judeţene, cele locale şi-au ţinut eforturile pentru a asigura micilor sportivi cadrul organizatoric necesar: un stadion bine amenajat, model la nivelul construcţiilor sportive din mediul rural, o galerie numeroasă a peste 800 de copii aflaţi în diferite tabere de odihnă in localităţi din vecinătatea Frasinului, premii substanţiale oferite nu numai campionilor, ci şi micilor fotbalişti care s-au evidenţiat prin disciplină, pregătire fizică, tehnică, fruntaşilor pe posturi etc. Intr-un cuvînt, oficialităţile din judeţul Suceava şi din comuna Frasin au vrut — şi au reuşit — să onoreze această frumoasă competiţie, să-i creeze un început de tradiţie. Poate faptul că şi prima ediţie a finalei a avut drept gazdă tot Frasinul i-a făcut pe organizatori să nu-şi dezmintă ospitalitatea. Cât priveşte valoarea în sine a finalei, prof. Oancea a avut numai cuvinte de laudă. „ Reprezentanţii Şcolii generale nr. 16 din Bucureşti s-au detaşat net, mai ales prin omogenitate, cunoştinţe tehnice şi tendinţă de joc ofensiv (nici un meci nul, numai victorii). Asemenea atuuri îşi explică succesele lor, în cristalizarea cărora elevii Marian Marin şi Constantin Rădulescu au avut merite deosebite. Prof. Ilie Florea s-a dovedit un excelent antrenor şi, în aceeaşi măsură, un foarte bun pedagog. Intr-o grupă valorică apropiată campionilor s-au aflat şi fotbaliştii Şcolii generale nr. 19 din Arad şi Şcolii generale nr. 5 din Buzău. Elevii arădeni, cei mai... tineri dintre participanţi promit ca in anul viitor să fie protagoniştii finalei, ţinînd seama, desigur, de faptul că lotul nu va suferi nici o modificare substanţială la meciuri de certă calitate, aş aminti Bucureşti — Buzău, Vaslui — Tg. Jiu, Buzău — Tg. Jiu, Arad — Buzău, cu aplauze la scenă deschisă pentru majoritatea jucătorilor. Individualităţilor remarcate din echipa campioană le-aş adăuga pe Viorel Dulciu şi Ion Ion (Buzău), Ladislau Juhasz (Arad), Gheorghe Cuharec şi Florea Donase (Vaslui), jucători cu o pregătire multilaterală, cu mult peste vîrsta lor şi chiar peste aşteptările celor prezenţi, antrenori şi observatori ai federaţiei de specialitate. Interlocutorul nostru ne-a prezentat şi un clasament sui generis, al jucătorilor evidenţiaţi, avînd ca reper diferite atuuri : — Elevul I.Golea — Buzău de pildă a ocupat locul 1 in ierarhia portarilor; Ladislau Juhasz — Arad s-a impus ca cel mai bun dintre mijlocaşi) Constantin Rădulescu — Bucureşti a strălucit prin tehnică. Mihai Leac — Arad şi Ion Leahovici — Buzău s-au dovedit a fi campionii eficacităţii. Un asemenea clasament a fost intocmit şi in cazul arbitrilor, locul întii fiind ocupat de Roman Uros. Dar realitatea atestă că toţi arbitrii s-au achitat onorabil de misiunea lor, incit mi-aş îngădui să-i amintesc şi pe ceilalţi: Constantin Alexa, Gh. Haliţchi, Radu Horbotă şi Gh. Bondoc In finalul discuţiei purtate prof. Oancea a ţinut să releve interesul pe care elevii din şcolile generale îl acordă fotbalului, sport prezent, fără excepţie, în sfera de activitate a fiecărui detaşament sau unitate de pionieri. — Totuşi, pentru succesul competiţei care a format obiectul acestui dialog, cred că ar fi mai util — şi mai echitabil în acelaşi timp — ca un campionat al şcolilor generale să se adreseze în exclusivitate elevilor din clasele V— VIII inchisiv şi nu V—X, cum s-au petrecut lucrurile la această ediţie. De aici un decalaj de vîrstă intre jucători, deoarece au fost şcoli care au prezentat echipe cu elevi din ultimele clase, altele dimpotrivă. Voi opina, de aceea, ca la viitoarele ediţii elevii din clasele IX şi X ale şcolilor generale să ia parte la competiţia de fotbal rezervată liceelor. Nădăjduiesc că şi alţi factori de răspundere vor susţine un asemenea punct de vindere. Material realizat de T. BRADEŢEANU MINIAUTOMOBILIŞTII ŞI-AU DESEMNAT CAMPIONII Recent, la Braşov, în organizarea Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor a avut loc finala concursului republican de carturi. 180 de concurenţi şi 150 de... maşini, iată două cifre care vă pot face o imagine destul de completă asupra anvergurii acestei întreceri de miniautomobile. Hotărît lucru, concursul copiilor ar putea fi un exemplu de seriozitate şi dăruire pentru o pasiune, pentru o idee, pentru un sport aplicativ care cucereşte zi de zi. Îşi formează continuu noi şi noi adepţi. Iniţial au avut loc concursurile din serii cu participarea reprezentanţilor tuturor judeţelor şi municipiului Bucureşti. Şase ore de prezenţă pe pistă, intr-o ambianţă de dîrzenie şi dinamism. S-au calificat pentru finala propriu-zisa 37 de concurenţi ,a grupa A (50 cmc) şi 27 la grupa B (03 cmc). De notat că toate cele 10 concurente au intrat in finală. Acest ultim act al întrecerii a dat cîştig de cauză reprezentanţilor Braşovului: 5 pionieri de la Casa pionierilor din oraşul gazdă şi din judeţ au reuşit sâ se numere printre premiati. Asistenţa tehnică a ing. Dumitru Teleşen, instructor la Casa pionierilor, a fost într-un fel hotăritoare la obţinerea unui asemenea succes net, care le-a conferit gazdelor locul I In clasamentul pe echipe. Celor mai talentaţi 11 s-au decernat diplome tehnice ale Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor şi diplomele de alergător A.C.R. alături de simbolice cununi de lauri şi diverse premii în obiecte, aş sublinia, substanţiale. . Este de salutat Iniţia''va organizării unor asemenea concursuri care se impun prin spectaculozitate. Ele atestă totodată afinităţile copiilor pentru acest frumos sport aplicativ. Sper ca observaţia mea să reziste şi la viitoarele concursuri. Şi acum, clasamentul: LA FETE, pe primul ro s-a situat Lucia Marcu de la Liceul nr. 2 din Făgăraş, urmată de Delia Ivaşcu (judeţul Neamţ) şi Clara Torja (jud. Satu Mare). LA BĂIEŢI — cat. 68 cmc — primul a trecut linia de sosire Radu Stelian de la Liceul din Codlea, talonat de Raul Silimon (Casa pionierilor Braşov) şi Dan Duţă (Casa pionierilor Braşov). In fine, la 50 cmc Iacob Pinko (Casa pionierilor Braşov) s-a dovedit .. fi cel mai curajos şi mai perspicace Liviu Zecheru din Buzău și Adrian Beu din Sibiu au completat trio-ul de pe podium... Mihai BIRA TOTUL PENTRU RELANSAREA SCHIMBULUI DE MÎINE AL MUSCHETARILOR ROMÂNI ■ CM. MINSK, 1979: CEA MAI STEARSA PREZENTA ROMÂNEASCA ■ ESTE POSIBILA PARTICIPAREA LA CM. DE LA CHICAGO? ■ UN PRIM ESALON IN ATENTIA ANTRENORILOR COORDONATORI ■ CADETII ALATURI DE SENIORI înaintea Campionatelor mondiale de tineret de la Minsk atrăgeam atenţia asupra perspectivelor limitate ce le au scrimerii noştri. Forma demonstrată cu prilejul unor concursuri-test anterioare acestui eveniment (Sofia, Budapesta), nu lăsa aproape nici un dubiu asupra rezultatelor slabe ce le vor înregistra muşchetarii români in cel mai important examen sportiv al anului. Winsk-ul a confirmat — din păcate — anticipările noastre. Pentru prima oară, după un deceniu, ROMANIA N-A MAI AVUT UN REPREZENTANT PE PODIUM. S-au căutat explicaţii, s-au adus diferite motivări, obiective şi mai puţin. Lucidă, fermă, federaţia de resort a tras insă concluziile cele mai fireşti din acest eşec (fiindcă nu putea fi considerat altfel), a reflectat cu toată atenţia fi seriozitatea la găsirea unor soluţii pentru a se ieşi din impas. Intr-o disciplină cu masă mică de sportivi de vîrf este absolut necesar să-ţi asiguri spatele, rezerva. Or, rezerva lotului naţional — nici el fără probleme — nu dovedise calităţi in măsuri să creeze o atmosferă de optimism. Dimpotrivă. Soluţiile ? In primul rună organizarea unor concursuricriterii de selecţie. Era imperios necesar să se vadă pe ce elemente se poate conta cit de cit, cine ar urma să intre in discuţie intr-o eventuală participare a tinerilor noştri scrimeri la viitoarea ediţie a C.M. a speranţelor, programată in 1971 (aprilie) la Chicago. In linii mari, primul concurs-criteriu a fost edificator pentru antrenori. Tînărul floretist Dinu s-a afirmat din nou ca un element de nădejde, pus pe muncă intensă, perseverentă. Şi alături de el, Hetz şi Ursovici. In atenţia antrenorilor se află, în continuare, alţi 5 floretişti — Micloş, Bereţchi, Hein, Pordea şi Ruff. Fetele s-au impus prin Maria Lazir şi Elena Pricop, în timp ce favoritele, Eva Palai şi — mai ales — Magdalena Bartoş şi Ana Halchin au rămas deocamdată în planul doi. Cu unele promisiuni, evoluţia Vioricăi Draga, Rodkil Onu şi Anei Gârbea. La spadă, Podeanu s-a situat in fruntea unei veritabile coaliţii oltene din care n-au lipsit Cărămidă şi Isăilă, printre care s-au intercalat Zidaru, Gaidariuc şi Angelescu. Inegal, In schimb, Bunea, într-o companie de trăgători oscilanţi şi ei, ca Manta, Stancu şi Nicolescu, dar care nu pot ieşi, totuşi, din sfera de lucru a antrenorilor coordonatori. In fine, bătălie foarte strinsă la sabie, unde Vlad, Marin şi Pop s-au prezentat de valori aproape egale, talonaţi de Creiţaru, Busch, Mocanu, Oancea şi Iliescu. Aceştia ar fi, aşadar, scrimerii din loturile de perspectivă — reţinuţi după primul concurs-criteriu — şi care urmează a fi pregătiţi şi vedicaţi într-o serie de intrecţi, pînă in februarie 1971. Intre timp tinerii noştri serimeri vor fi verificaţi şi prin alte mijloace. De pildă, PRIMII 3—4 — IN ORDINEA AMINTITĂ — SE VOR PREGĂTI. IN COMUN, CU LOTURILE DE SENIORI, LA POIANA BRAŞOV (floretiştii şi floretistele) ŞI LA SNAGOV (spadasinii şi sabrerii). Iată o modalitate fericită de a spori bagajul tehnic şi tactic al cadeţilor, de a le asigura posibilitatea maturizării sportive. IN CONTINUARE EI VOR FI PREZENŢI LA O SERIE DE CONCURSURI INTERNE („Cupa speranţelor“, „Cupa României“, finala campionatului naţional pentru juniori mari) ŞI INTERNAŢIONALE — o parte dintre ei vor face parte din echipele reprezentative ale României la Jocurile Balcanice de la Sofia (noiembrie). De semnalat, in sfîrşit — faptul că în decembrie, o dată cu vacanţa de iarnă (majoritatea fiind elevi şi studenţi) ei vor putea participa la tabere de odihnă in care — într-un regim mai ponderat — vor fi in măsură să-şi asigure o pregătire fizici generală şi specifică cit mai adecvată sarcinilor impuse de disciplina îndrăgită). Cu alte cuvinte, o pluralitate de modalităţi menite să apropie — cît mai repede — pe tinerii noştri scrimeri de valoarea loturilor mari. Iată de ce salutăm Iniţiativa Biroului federal, preocuparea sa pentru relansarea schimbului de miine al scrimei româneşti, aducerea lui în prim planul performanţei. In fond este singura soluţie pentru a reuşi să permanentizăm o serie de succese pe plan Internaţional, să menţinem neştirbită faima şcolii de scrimă de la noi. Tiberiu STAMA Magdalena Bartoş (in stingă) şi Viorica Draga, două dintre floretistele care pot aspira la un loc pentru lotul României la C. M. de la Chicago... CAMPIONATUL NAŢIONAL AL JUNIORILOR SE CUNOSC PRIMELE SEMIFINALISTE De la probele de simplu din cadrul campionatului naţional al juniorilor ajunse in faza sferturilor de finală, atenţia a fost îndreptată spre partidele de dublu băieţi unde participarea este foarte numeroasă : s-au înscris 44 de perechi. Iată citeva din primele rezultate înregistrate în această probă : Marcu, Neacşu (Steagul roşu Braşov) — Feţeanu (Cutezătorii), Soare (Steaua) 6—2, 8—2 ; Nemeş (Progresul Buc), Bădin (Dinamo Buc.)—Casapu (Dinamo), Bellu (Sc. sp. 2) 8—1, 6—4 ; Crişan, Vilcioiu (U.T.A.)—Virgolici, Chinan (Dunărea Galaţi) 21-6, 6—4, 8—4 ; Cernăianu, (Sc. Op. 2), Leonte (Pol. Buc.)—Mraz, Negru (Pol. Cluj) 6—2, 6—3 . La probele feminine de simplu au fost desemnate primele semifinaliste. La junioare cat. 17—18 ani cele două „extreme* ale tabloului — Felicia Bucur (Steagul roşu Braşov) şi Elena Takacs (Progresul Buc.) s-au calificat în semifinală alături de două tinere dinamoviste Virginia Ruzici şi Mariana Simionescu. La junioare mici in turul II au avut loc citeva partide foarte disputate : Mariana Hagiu (Dinamo)—Florenţa Mihai (Dinamo) 6—3, 0—6, 6—3 ; Rodica Precup (Electrica Timişoara)—Corina Nuţiu (Sănătatea Oradea) 5—7, 6—4, 6-4.Despre Întrecerea băieţilor putem aminti că majoritatea meciurilor din turul trei s-au Încheiat după două seturi, învingătorii obţinind victorii clare. PAUL RADVANI coresp. principal ION BOBILNEANU (VOINŢA SIBIU)Învingător In primul concurs INTERNAŢIONAL DE DIRT-TRACK AL SEZONULUI SIBIU 8 (prin telefon, de la trimisul nostru). . Foarte frumos, primul concurs internaţional de dirt-track din actualul sezon a satisfăcut din plin pe cei aproape 10 000 de spectatori care au umplut ieri după-amiaza pînă la refuz tribunele stadionului „Voinţa“ din localitate. Cei 17 alergători din Ungaria, R.F. a Germaniei şi ţara noastră au oferit publicului un veritabil spectacol de curaj şi îndemînare — starturile explozive, ameţitoarele viraje şi şarjele în linie dreaptă ale bolizilor pe două roţi ganerind «uite de emoţii în tribunele arhipline. Nu putem să nu relevăm numele concurenţilor: F. Radacsy, P. Perenyi (Ungaria), Jan Keter, Dieter Danderer, D. Keppler (R.F.G.), Ion Bobîlneanu, Alexandru Datcu, C. Voiculescu şi I. Marinescu — ale căror evoluţii au gumnit admiraţia generală. Manşele, consumate una după alta, i-au triat pe alergători după valoarea şi pregătirea lor. După 16 manşe, trei concurenţi, maghiarii F. Radacsy şi P. Perenyi şi sibianul Ion Bobilneanu, se aflau la egalitate : 11 puncte. Şi, ca un valoros pilot ce se anunţă, Ion Bobilneanu l-a surclasat In penultima manşă (a 19-a) pe F. Radacsy, iar In cursă directă l-a Întrecut şi pe P. Perenyi, ciştigînd concursul In explozia de bucurie a inimoşilor lui suporteri sibieni. Iată clasamentul: 1. Ion Bobilneanu (Voinţa Sibiu) 14 p, 2. P. Perenyi (Ungaria) 14 p, 8. F. Radacsy (II) 13 p, 4. A. Datcu (Met Buc.) 12 p, 8. Jan Keter (R.F.G.) 10 p, 6. D. Danderer (R.F.G.) 0 p, T. C. Voiculescu (Steaua) 8 p, 8. D. Keppler (R.F.G.) 7 p, 0. I. Marinescu (Met Buc.) 1 p, 10. Gh. Ioniţă (Steaua) 7 p. Duminică, are loc la Bucureşti concursul revanşă. . T. IOANIŢESCU TURNEU DE SELECŢIE AL ŞAHIŞTILOR In sala Constructorul din Capitală (lîngă cinematograful Union din Piaţa Palatului) începe mîine, de la ora 16, un foarte interesant turneu de selecţie care reuneşte opt maeştri, candidaţi la două locuri de rezerve în echipa olimpică a României. Printre participanţi se numără Dolfi Drimer, Iuliu Szabó, Mircea Pavlov, Emanuel Reicher, Traian Stanciu şi alţi jucă-ri cu stadii vechi în mişcarea noastră şahistâ. Competiţia va fi coordonată de antrenorul Liviu Ţucă. .Nr. 986 (6420) RALIUL DUNĂRII O COMPETIŢIE CARE S-A RIDICAT, ANUL ACESTA, LA NIVELUL CAMPIONATULUI EUROPEAN Sunt destul de rare competiţiile automobiliste organizate la noi pentru ca un raliu internaţional — contînd pentru campionatul european al conducătorilor — să ia proporţiile unui eveniment deosebit. De aceea Raliul Dunării, organizat de Automobil sport clubul austriac şi A.C.R. (anul acesta la a ViI-a ediţie) s-a bucurat ca de obicei, de un mare interes din partea iubitorilor acestui sport. Din păcate, faptul că această cursă s-a disputat in două zile oarecare ale săptăminii şi că marea majoritate a probelor speciale au avut loc in timpul nopţii, a făcut ca numai cei mai pasionaţi dintre iubitorii automobilismului să poată urmări întrecerea. Chiar braşovenii, care anul trecut au împînzit drumul Poienii, n-au putut să vină de data aceasta un număr mai mare pe serpentinele ultimei probe speciale din cauza orei matinale a startului (6). S-a pierdut, astfel, un bun prilej de popularizare a acestui sport care, pretutindeni, face mari progrese. Iată de ce socotim că prima concluzie pe care trebuie să o tragă organizatorii priveşte orarul cursei şi găsirea modalităţii pentru a fi încheiată — ca în 1968 — cu un circuit de viteză, chiar dacă el nu cîntăreşte prea greu în clasamentul final. Mai ales în această etapă a dezvoltării sportului automobilist este nevoie sa nu neglijăm popularizarea lui la rindurile publicului larg, care poate ajunge sprijinitorul — indirect — al lui. Regretul că au fost puţini cei care au putut urmări Raliul Dunării vine şi din faptul că anul acesta el a numărat printre participanţi ciţiva din cei mai buni piloţi profesionişti, al căror nume îl întîlnim adesea in marile raliuri europene. Dintre cei prezenţi la alte ediţii am revăzut pe englezul Tommy Fall şi belgianul Gilbert Staepelaere, ambii piloţi oficiali ai filialei europene Ford şi participanţi — foarte bine clasaţi — la marele raliu Londra-Mexic. A participat, de asemenea, francezul Jean-Claude Andruet, unul din cei mai buni piloţi, care vizează anul acesta titlul de campion european (cu 10 zile Înainte, el a câştigat raliul Poloniei). Lor Li s-au adăugat H. Rein, campionul vest-german de raliuri, cei mai buni piloţi austrieci (amatori, dar sprijiniţi temeinic de diferite firme) şi o serie din cei mai buni piloţi ai ţărilor vecine: fraţii Ciuhrikov (Bulgaria), Cristof Komornicki (Polonia) şi A. Ferrand (Ungaria). Parcul maşinilor a fost şi el de data aceasta mai bogat, amatorii de mecanică superioară avînd prilejul să admire maşinile care monopolizează de obicei primele locuri in toate raliurile europene : Porsche 911 S, noul Porsche 914/6 (la a doua ieşire), Renault Alpine şi Lancia Fulvia HF în grupa IV (Grand-turisme speciale) : Ford Escort TC, B.M.W. Alpina 2002 TI, Volkswagen 1500, Renault 8 Gordini şi Mazda 1200 în grupa a II-a (turisme speciale), Opel Rallye Kadett, Alfa Romeo Giulia, Fiat 125 S etc., în grupa 1 (turisme de serie). Lupta — cum era de aşteptat — s-a dat de la început între J. C. Andruet (Renault Alpine 1600), Gilbert Staepelaere şi Tonny Fall (ambii pe Ford Escort TC 1600), W. Pitltinger şi C. Schindler (Porsche914/6), şi G. Janger (Porsche 911 )). Duritatea traseului care a triat serios bodurile concurenţilor, nu a menajat nici pe favoriţi. H. Bein (B.M.W. Alpine 2002 TI) şi G. Staepelaere abandonează între Cluj şi Cheile Bicazului, primul din cauza unei pane la motor, al doilea datorită defectării sistemului de răcire. J. C. Andruet este eliminat tot da o defecţiune mecanică — cauzată de o piatră—din proba specială de la Frumoasa. Ieşirea lui din cursă s-a produs in momentul când conducea in clasament şi se arăta ca cel mai serios pretendent la victorie. Ultimele etape şi in special cea dintre Cîmpulung şi Curtea de Argeş, a provocat intarzieri şi respectiv, penalizări altor doi favoriţi : W. Pöltinger şi Tommy Fall. Victoria a revenit astfel echipajului pilotat de G. Janger, un tînăr austriac (27 ani) care cîştigă primul său raliu internaţional. Desigur, tînărul Janger a avut şi gramul de şansă necesar , într-un raliu dur, dar in acelaşi timp el a dispus de cea mai tare maşină (Porsche 911 S) şi doar calităţile deosebite ale imul pilot ca Andruet sau Fall ar fi putut să compenseze diferența de putere a motoarelor. In această Întrecere a Intervenit Insă traseul Dar asta este o altă problemă care merită discutată. Gh. EPURAN PROBELE OLIMPICE — „CAPETE DE AFIȘ“ (Urmata din pag. 1) la ora actuals In cele șapte probe olimpice. Sâ spunem, Insă, că acum este momentul hotărltor pentru a consolida ceea ca reprezintă valoare certă fi pentru a aplica soluțiile cele mai eficiente In zonele unde sint semnalate rămineri in urmă. Considerăm că şl Intr-un caz şl In celălalt antrenorii noştri cu capacitatea necesară pentru a acţiona astfel incit la München caiacul şi canoea din România să-şi onoreze frumoasa oane de vizită Internaţională. Dar, să vedem ce ne-au arătat, In această ordine de idei, probele olimpice din programul campionatelor mondiale. La canoe — foarte bine ! Echipajul de dublu Covaliov-Patzalchin, campion olimpic la Xochimilia, a clştigat net finala ANUNŢlNDU-SE PRINTRE FAVORIŢII JOCURILOR OLIMPICE DE LA MÜNCHEN. Să notăm, în plus, faptul că pentru această probă pot fi pregătite Încă alte 2—3 echipaje. In prezent de valoare apropiată de cea a campionilor olimpici şi mondiali. In proba de simplu, A. Butelchin s-a clasat modest (locul 6) In condiţii defavorabile de vlnt pentru el (ca şi pentru fostul campion mondial al probei, Detlef Lewe), dar rezultatul în sine nu exprimă fidel perspectivele olimpice pentru această probă. Atit Butelchin, cit şi alţi canoişti care n-au concurat la Copenhaga pot acoperi corespunzător această probă, menţionlndu-ne şansele la o medalie olimpică. Dacă la canoe situaţie de ansamblu nu produce nici o Îngrijorare. In schimb LA CAIAC S-AU IVIT CITEVA MARI Şl GREU DE ELIMINAT SEMNE DE ÎNTREBARE. La Kl — 1000 m, Vasile Roşea s-a clasat pe locul d Este proba In care de multă vreme echipa noastră a rămas descoperită. Avem, desigur, In vedere şi posibilităţile de creştere ale unor alţi călacişti tineri, dar reprezentarea corespunzătoare la această Întrecere rămâne o mare problemă ,spre rezolvarea căreia specialiştii noştri vor trebui să-şi concentreze toata forţele- Oarecum asemănătoare este situaţia şi la Kl — 1000 m (reamintim că echipajul Coşniţă — Simlocenco a fost eliminat Încă din semifinale), probă in care Înregistrăm o descreştere In ultima vreme, mai ales după ce — din motive justificata — Vemea cu şi colorile au fost folosiţi In alte Întreceri — cele de viteză, pe MO m, iau la K4 — 1000 m. Pentru rezolvarea crizei este necesar să se ÎNCERCE DE PE ACUM FORMAREA UNUI ECHIPAJ SPECIALIZAT (SAU DOUA) CARE SA CONCUREZE IN PRINCIPAL LA KI — 1000 M IN TOATE COMPETITIILE VIITOARE (indiferent de obiectivele imediate). Poate chiar din nou un echipaj Verneso« — Sciotnic. Bineînțeles, daci cei doi mari campioni te vor încumeta să-şi asume o misiune de asemenea răspundere, cu toate implicaţiile e. Nici locul T ocupat da echipajul de K4 — bot n nu exprima valoarea reală a acestuia (din motive subliniate In cronica finalei), dar care cert că — şi datorită unor progrese remarcabile făcuta de alte formaţii (Uniunea Sovietică, R.D. Germană, Ungaria, Suedia) — nu are, cel puţin prin prisma acestei ultime evoluţii, poziţie de prim-plan pe care a avut-o la J.O. din Mexic. Se pot face — şi se impun — multe retuşuri pentru această probă. In plus există motive să credem, ca şi antrenorii lotului, că tineri ca Iacob, Roşca şi alţii işi pot îmbunătăţi considerabil performanţele plnă la Jocurile Olimpice. La probele feminine, după citeva speranţe dovedite fragile şi poate prea devreme trăite ne reîntoarcem pe... pămint. Caiacul feminin International a atins o valoare extrem de ridicată şi dacă sportivele noastre vor să reintre In plutonul fruntaş este nevoie ca ele să-şi înzecească eforturile In pregătire, td trdiased total sentimentul răspunderii ce le revine in reprezentarea culorilor ţdrli la marile competiţii şi cu atu mai mult la Jocurile Olimpice. Concluzia discuţiei de astăzi o păstrăm — spre cinstea sportivilor respectivi — poziţiile de virf câştigate la canoe . In schimb s-au Înregistrat rezultate care atestă un uşor regres la caiae. Există Insă posibilităţi (selecţie, pregătire, formule de echipaje etc.) pentru Îmbunătăţirea perspectivelor olimpice. Totul este ca Învăţămintele de la Bagsvaerd să Înceapă a fi aplicate cit mai rapid. Cunoscind capacitatea federaţiei şi competenţa antrenorilor, nu ne Îndoim că aşa se va Intimpla. Finala pe fără a canotorilor juniori Astăzi, pe pistele lacului de acumulare BacăuI, se va da startul în campionatele naţionale de canotaj ale juniorilor. Competiţia care reuneşte un număr record de participanţi (aproape 100) debutează cu evoluţiile din serii, progremând, limbătă, cursele din cadrul recalificărilor, iar duminică dimineaţa, finalele. Întrecerile constituie o premierăacademică*in Moldova, o interesantă reuniune nautici la care işi vor disputa finiletatea cei mai buni canotori juniori din ţară. AZI ŞI DUMINICĂ LA BRĂILA FINALELE CAMPIONATELOR NAŢIONALE DE CONTRATIMP PE ECHIPE ŞI SEMIFOND m Important ton pentru pregătirea olimpica ■ Vor reuşi brăileani şi «adun»* tont» titluril» ? ■ Semifondul «— proba de mar» spectacol Brăila, centru cu vechi tradiţii In sportul cu pedale romanesc găzduieşte astăzi şi duminică utimele finale ale campionatelor naţionale de şosea la arest an. Ciclişti _ Seniori, juniori mari şi mici, din Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Cluj, Tg. Mureş şi din alte centre se întîlnesc pe malul Dunării cu pleiada de tinere talente brăilene — pregătite de Inimosul și priceputul antrenor Mihail Simion — pentru a-i stabili, pe „terenul“ acestora, pe campionii la contratimp pe echipe și semifond. Proba de contratimp pe echipe, înscrisă pe programul campionatelor lumii și al Jocurilor Olimpice, suscintă un interes deosebit. După rezultatul meritoriu obţinut de echipa naţională in competiţia disputată in Berlinul Occidental AU RENĂSCUT SPERANŢELE IN CONSTITUIREA UNUI TEAM VALOROS CARE SA REPETE PERFORMANŢELE ECHIPEI PARTICIPANTE LA C.M. DIN FRANŢA 1981 (locul IV). La seniori, prima şansă o are formaţia Dinamo. Antrenorul Nicolae Voicu dispune de un lot valoros, omogen, din care poate alcătui :un „4“ redutabil, capabil sa aducă clubului din Ştefan cel Mare al treilea titlu naţional in acest sezon. Emil Rusu, Vasile Teodor, Alex. Sofronie, Ion Cosma, Constantin Ciocan, Constantin Grigore — sunt numai clţiva dintre cei ce pot primi creditul antrenorului dinamovis. Ţinind seama de faptul că acest club tin cei mai mulţi alergători naţionalei, se aşteaptă cu interes performanţa ce va fi obţinută pe cei 100 km. Cu cit ea va fi mai aproape de 2 : 10:00, cu atât mai mult speranţele vor fi mai deplin confirmate. Steaua şi Metalul Plopeni sunt echipe care luptă cu şanse la medalii. La juniori, brătlenii vor încerca — şi au multe şanse de reuşită — să recolteze noi succese, pe care să le alăture celor de la Braşov. Campionatul de semifond, proba de mare spectacol, va oferi duminică dimineaţă brillenilor prezenţi în centrul oraşului lor întreceri dinamice cu învingători imprevizibili.