Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-19 / nr. 1027

Concursul atletic international de pe „Republicii“ SĂRITORII ROMÂNI LA ÎNĂLȚIME • Dispute echilibrate la majoritatea probelor 19 Vintuî, un oaspete nedorit £ 2x80 m la suliță! ifl| Astăzi, în ziua a II a, probe de mare spectacol VEDETELE ZILEI - CAMPIONII­ OLIMPICI LIA MANOLIU ȘI GYULA ZSIVOTZSKI -■-.■yjOjOS*«?' ' •'■Ş**,. însemnări de la masa presei r -a terminat prea repede, A mult prea repede, pri­­* ■ ma zi a multimeciului de atletism, pentru, cei care nu au luat drumul stadionu­lui de dimineață, de la m­­­uiile probe ale decatlonului. Un program dens, încărcat în răstimpul a două ore, insufi­cient servit de crainicul sta­dionului, dar mult apreciat de fidelii spectatori care re­­­­cunosc oricum în atletism poezia mişcării. In tribună, 20 de ziarişti străini, mai mulţi decit au­tohtonii, pentru că unii dintre noi acceptă greu să se rupă din vraja exclusivă a fotbalului. Printre oaspeţi, fostul campion european, alergătorul de gar­duri Edy Ottoz, puţin blazat, ca un atlet obosit eşuat in tribună, slujind gazeta­­,Cor­­­riere delici Sport“ din Roma. Dincolo de frumuseţe, in­­trecerile zilei au fost pline de învăţăminte. S-a confir­mat o presupunere abia a­­firmată in ziarul de vineri: alergătorii vîrstnici se mai pot viteji în sprint şi iată-l, la 32 de ani, pe Mihalfy... ciştigînd proba de 200 m, în faţa unui grup de flăcăi. IBeneficiară de morală va tre­bui să fie şi Ileana Silai care — exact un an după expe­rienţa europeană de la Ate­na — a aflat din nou valoa­rea „second windului“ brita­nic, al acelui finis irezistibil care transformă pe aparent modesta Rosemary Stirling într-o învingătoare înaripa­tă, tocmai atunci cînd adver­sarele favorite par la capătul­ puberilor, incapabile să rezis­­te senzaţiei de epuizare. Bucureştenii, vizionind spec­tacolul atletic, au putut fi mulţumiţi în special de să­ritorii de tot felul (Viscopo­­leanu, Corbu, Ciochină, Şer­­ban Ioan), inglobind-o aici şi pe aceea ce saltă ritmic pes­te garduri, Bufanu.­­­ar cu siguranţă n-au fost mulţumiţi de ţinuta vestimentară a a­­tleţilor români. De la viole­tul lui Perţa până la galbe­nul lui Dosa şi Prodan, re­prezentanţii noştri au căutat travestiul cu tot dinadinsul. Măcar sîmbătă, federaţia ar putea să-i „uniformizeze“, pentru ideea de echipă, dacă nu pentru altceva.„ Victor BANCIULESCU !­­ * Stadionul Republicii, ora­­15:30.­ Pe pista de etimex pă­trund echipele naţionale ale *Angliei, Elveţiei, Italiei, Unga­riei şi României — fiecare din­tre ele cuprinzind celebrităţi ale atletismului international — participante la o dublă in­­tilnire . — masculină (Rommânia- Elveţia-Italia-Ungaria) şi fe­minină (România-Anglia-Unga­­ria) — iniţiată de forul nos­tru de specialitate. Publicul bucureştean — care, Incet-încet, revine, graţie pro­gramului dens, valoros al în­­tilnirilor internaţionale din a­­cest an, la Vechea sa dra­goste pentru sportul sportu­rilor — a fost prezent si de această dată in tribunele sta­dionului din Dealul Spirii, dind concursului culoare, at­mosfera de, entuziasm necesară cretini ,i performanţelor ,ie inait", nivel, filteresul iubitori­lor de fatletism­ din • celelalte ţări (de f pe ' continent ne-a fost ' relepartide ; numerosul i,pluton* al s,. ziariştilor­ din ■ Ungariei­ Elveţia;"'Anglia,. Italia. După' ce*.decatlonul — cere ne. oferi­tini. meci România HA Ungaria — începuse încă de dimineaţă, la' ora ÎS i-a­­dat startul îţi prima probă a triunghiularului — 100 m.g. •ut. •. • - - DIN NOU VALERIA BUFANU I Prima probă, prima victorie. Excelenta noastră alergătoare pe garduri* ţi-a­m întrecut lejer adversarele, luptmd doar en tronometrul pe care ar fi vrut să-l forţeze să consemneze un nou record. La capătul cursei de 100 mg cronometrele au indicat pentru Valeria Bufanu 73,5 ş­i la o zecime de re­cordul naţional (stabilit de ea , la Internaţionalele de săptă­­­­mina trecută), performanţă cu care la Torino a cucerit medalia de bronz a Universia­dei. Poate că în tentativa sa de îmbunătăţire,­al celei mai bune performanţe naţionale a stopat-o şi viatul puternic din faţă. Alergătoarele din Anglia — Wilson şi Scott — au luptat in... familie pentru locurile II şi III, LIANI — VICTORIE CLARA La 110 mg in lupta pentru primul loc s-a aflat un grup de performeri cu reale velei­tăţi, dominat de italianul Ser­gio Liant. Numai vintul în ra­fale a impietat asupra rezul­tatului final care, în mod nor­mal, trebuia să fie sub 14 s. După primii metri şi după pri­mul gard, în frunte reprezen­tantul nostru — Nicolae Perta. Dar, Liant forţează, preia conducerea — trăgîndu-i după el şi pe vecinii de culoar — şi, apoi, se detaşează clar. O victorie pe deplin meritată. ARESE.. VULPOIUL! In condiţiile unui vînt atît de puternic, ca cel de ieri, a fost evident că pe Francesco Arese, recentul cîştigător al Universiadei de la Torino, n-are o altă intenţie decit aceea de a obţine victoria. Cunoscîndu-şi foarte bine posi­bilităţile şi ştiind eficienţa fi­nişului său, Arese a stat ma­joritatea distanţei de 1500 m pe ultimul plan al plutonului. Abia la ultimul tur el a In­(Continuare in pag. a­­-«) PROGRAMUL DE AZI Cronici de : Romeo VILARA Hristache NAUM Fotografii: A. NEAGU Lungime Greutate ora 19.45 : 800 m Italianul ARESE încheie victorios cursa de 1500 m or» 9.00 : Decatlon — „ h» mg or» 9.30 : Decatlon — «Usc ora 10.00 : Decatlon — prăjină ora 14.00 : Decatlon — sub­;* ora 14.30 : Prăjini Ciocan jfeă ■' tti ora 19.00 : 400 mg înălțime F Disc F ora ÎS.15 : 40o m­F ora 19.15 : 100 mF ora 19.35 : 10­0 m ora 19.50 : Decatlon — 150o m ora 19.55 : 1500 m F ora 17.05 : 400 m Disc ora 17,15 : 5­­o m ora 17,35 : 4x100 m ora 17,50 : 4x100 mF Dum­inică începe la Mannisa (Turcia) BALCANIADADE TIR­­PROBELE DE€ GLONŢ ■ La 41 km, de Izmir (Turcia), în oraşul Manisa începe duminică cea de a IV-a ediţie a Balcaniadei de tir pentru armele cu glonţ. Cei mai buni specialişti ai genului din Iugoslavia, Bul­garia, Albania, Grecia, Tur­cia şi România se vor reuni, timp de cinci zile, pentru desemnarea campionilor bal­canici pe anul 1970. întrecerile reprezintă în a­­celași timp și ultimul test­­înaig,tgat campionatelor lumii, ce" vor "avea loc luna viitoare în* S.U.A. Dar, pe lîngă_ acea­­. a­stă •' verificare atît de impor­­­­tantă a­­potenţialului in ve­derea competiţiei mondiale, concursurile de la Manisa au şi o altă semnificaţie pentru sportivii români. La ediţia trecută de la Bucureşti (1969), 17 titluri balcanice au fost cucerite de trăgătorii din Romania, celelalte şapte re­venind reprezentanţilor Iugo­slaviei. Prin urmare, această supremaţie ciştigată anul trecut va trebui să fie recon­firmată acum ceea ce, să re­cunoaştem, nu va fi uşor. Cunoscînd, însă posibilităţile fruntaşilor tirului de la noi, să sperăm ei evoluţia lor va îndreptăţi aşteptările. Organizatorii turci au sta­bilit ca programul Întreceri­lor să fie inaugurat cu pro­bele de armă liberă culcat 60 f bărbaţi (ambele serii) şi pistol viteză 60 I (seria X). Înotători omâni LA VARNA Patru înotători «de la Şcoala sportivă nr. 7 — Dragoş Ţur­­canu, Mihai Movanu, Emil Manolescu ?­ Carmen Cehan- Zuc — vor lua parte, situzi și mline, la un concura Interna­tional programat la Varna, —7T—.. '■iiLi.t'i.mr r LA TELEVIZIUNE U. T. A. — FEIJENOORD Cel de-al doilea meci din­tre U.T.A. şi Feijenoord, care se va disputa la Arad, In ziua de 30 septembrie, va fi transmis in direct la televi­ziune. Iată o veste de natură să-i bucure, atlt pe iubitorii de fotbal din Arad, care nu-ţi vor putea procura bilete la a­­ceastă mult aşteptată intilnire internaţională, cit şi pe patro­­naţii acestui sport din întreaga ţară. Cu această tărîtură de 2,15 m„ ŞERBAN IOAN şi-a egalat cel mai bun rezultat al său un aer liber PROLETARI DjN­.T0ja.TE TMtmSZtmnSjm * ANUL XXVI ~ Nr. 1027 (6461) ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şi Sf. 4 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 19 septembrie 1970 Campionatele mondiale de scrimă de la Ankara O LGA SZAB0-MEDALIE DE BRONZ Sovietica Galina Gorohova—pe primul loc în întrecerea floretistelor ANKARA, 18 (prin telefon, de la trimisul nostru special). În cea de a 6-a zi a mondia­lelor de scrimă, punctul de atracţie l-a constituit întrece­rea floretistelor. In semifinala I, Novikova- Belova, campioana mondială de anul trecut, a fost serios flancată de Rousselet-Ceretti şi de una dintre reprezentan­­tele ţării noastre, Olga Szabó. Ele se vor califica în finală, în această ordine. Vor fi eli­minate Urbanska (2 v), Mos­dotta (1 v) şi Borotkina (6v). In semifinala a ll-a, Ileana Drîmbă a impus turneului o trenă sufocantă. Au rezistat pînă la urmă numai Gorohova şi Gapais, toate cu cite 3 vic.­torii. Au rămas Lorenzoni (1 v), Ecaterina Jencic-Stahl şi Rejtő, care n-au reuşit să cîş­­tige nici un asalt. Aşadar, în finală s-au cali­ficat două românce—ILEANA DRIMBA şi OLGA SZABO, două sovietice — ELENA NO­­VIKOVA-BELOVA şi GALINA GOROHOVA şi două franţu­zoaice — BRIGITTE GAPAIS şi CATHERINE ROUSSELET­­CERETTI. Finala probei feminine de floretă desfăşurată vineri spre miezul nopţii, a dat cîştig de cauză sportivei sovietice Galina Gorohova. Ea se si­tuează astfel înaintea cam­pioanei olimpice din Mexic şi a campioanei mondiale din Cuba, compatrioata sa, Elena Novikova-Belova, clasată pe locul al doilea. Pe locul trei Olga Szabó. Amănunte asupra întregii finale le vom transmite în nu­mărul viitor. Intre timp, noutăţi din între­cerea echipelor de sabie. Sor­ţii n-au fost favorabili trăgă­torilor români: la o nouă regrupare a echipelor, Ro­­mânia a fost plasată în serie cu Anglia, Iran şi Ungaria. Pierzînd la Anglia cu 99 7 şi la Ungaria cu TO—6, sabrerii noştri n-au putut trece in sfer­turi de finală. ★ Joi, aproape de miezul nop­ţii, s-a decis campioana lumii la floretă bărbaţi. Aceasta a fost echipa Uniunii Sovietice. Sebastian BONIFACIU (Continuare în pag.­e­­­a) OLGA SZABÓ INTERVIU ÎN „DOI TIMPI“ CU ANTRENORUL LUI FEIJENOORD NOUA OBSESIE A LUI1HAPPEE: AMD­ OLANDEZII VOR LUPTA FĂRĂ MENAJAMENTE LA 30 SEPTEMBRIE remarcabilei performanţe ob­ţinute de către Feijenoord în ultimul an. Nu se ştie cine pe­ cine a urcat — Feijenoord pe Hap­pel sau Happel pe Feijenoord — cert este că la ora actuală aceste două nume se află foar­te sus şi impun tuturor. Nu întîmplător, deci, angajarea de către un ziarist (străin, mai ales) a unei discuţii cu Hap­pel ţine de domeniul şansei, în afara unei strategii cu „tactici speciale“. Foarte scump la vedere şi mai ales la vorbă Happel se oferă întrebărilor gazetarilor olandezi doar cîteva minute la sfîrşitul meciurilor impor-Marius POPESCU (Continuare în pag. a 3-a) Mare personalitate a fotba- antrenor din lume de către tului mondial, Ernst Happel, ziariştii de toate naţiile, îşi de cîtva timp cel mai „vînat“ datorează prezentul prestigiu RAID—ANCHETĂ ASOCIAŢIILE-MODEL, FACTOR DE IMPULSIONARE A ACTIVITĂŢII SPORTIVE DE MASĂ Acfiuni interesante fi atractive pentru salariaţii unor întreprinderi din Suceava, Sibiu fi Craiova I­n momentul de faţâ aproape ei nu există Întreprindere­a 1 In­­atltu(Ie care si nu albi o asociaţie sportivă. Numărul acestora se ridică, In present, la 3 000. Numeroşi amatori de aport găsesc În cadrul lor condiţiile necesare practicării disciplinei favorite. Desigur, nu pretutindeni totul cate perfect organizat. Mai există locuri unde treaba­­scorţiie* încă. In achimb, putem apune cu siguranţă că există asociaţii care se fac remarcate printr-o bogată activitate, satis­­făcând pe deplin nevoia oamenilor de a se recrea şi a face mişcare, prin organizarea unor acţiuni interesante şi atractive. Despre unele dintre acestea am mai vorbit. Continuăm astăzi cu publicarea unor materiale despre alte asociate-model, tocmai din dorinţa de a oferi tuturor celor Interesate fapte şi idei — care, puse in practică, au dat roade — pentru a impulsiona Şi mai mult mişcarea sportivă de masă. Asociaţiile sportive U.R.A, Suceava, Independenţa Sibiu şi Chimia Craiova — sunt trei dintre aceste asociaţii-model pe care vi le prezentăm astăzi prin intermediul redactorilor şi corespondenţilor noştri. 90 la suta dintre salariaţi făc sport! Mai m­ult am asistat la un meci de fotbal Intre două echipe — a maiştrilor şi a In­ginerilor. Credeam că este doar un amuzament. Am afat apoi că intruirea era trecută in caleularul sportiv al aso­ciaţiei sportiva U.R.A. Suceava, devenită (şi iu stabilită) aso­­ciaţie-model, ca urmare a in­tensei activităţii ce se desfă­şoară alei. Continulnd cu fot­balul, trebuie să spunem că există un campionat pe secţii — dotat cu o cupă şi un premiu în materiale sportive — care se desfăşoară cu cea mai riguroasă regularitate. Un număr de 5 secţii (atîtea numără uzina) luptă pentru cucerirea trofeului. Concomitent se desfăşoară — în acelaşi cadru organizatoric — campionatele de tenta de masă, lupte, volei şi şah. Dar, cu aceasta eu am epuizat to­tul despre activitatea sportivă din uzina suceveană. Dumini­că de duminică, Cercul ciclo­turistic — care are peste 300 de membri — face excursii la monumentele istorice din ju­deţ.Explicaţia practicării In pro­ton GAVRILESCU (Continuare In pag. 5 1-a) INTILNIREA FEMININĂ DE ŞAH ROMÂNIA—IUGOSLAVIA ÎNCEPE ASTĂZI Braşovului i-a fost acordat privilegiul de a fi gazda u­­nui meci de şah care opune două dintre cele mai puter­nice selecţionate feminine ale lumii , acelea ale ROM­NIEI şi IUGOSLAVIEI. Intîlnirea, devenită tradi­ţională, întreţine flacăra unei vechi rivalităţi. La ultima e­­diţie au triumfat româncele cu 9'/1—6Vi, şi scorul acesta sever le-a făcut pe şahistele iugoslave să aştepte cu în­­dîrjire revanşa. Oaspetele au sosit ieri în Capitală, continuîndu-şi dru­mul cu autocarul la Braşov. In rîndul lor se află elita șahului feminin iugoslav, Milunka Lazarev­ici, Tereza Stadler, surorile Iovanovici, secondate de cîteva jucătoare tinere, însetate de afirmare. România aliniază, de ase­menea, tot ce are mai bun la această oră (Alexandra Nicolau, Elisabeta Polihronia­­de, Margareta Teodorescu, Gertrude Baumstark, Hedira Reicher, Maria Pogorevici) aşa că întîlnirea promite un spectacol şahist de cea mai înaltă calitate. Se va juca la 8 mese, tur­­retur, sîmbătă şi duminică, luni întreruptele, în eleganta sală de festivităţi a hotelu­lui „Carpaţi“ din Braşov. I GEOGRAFIA j IPREPARATIVELOR OLIKEI I rmos­xperienţa preparativelor pentru ultimele e-I difii ale Jocurilor Olimpice a scos un relief | ha adevărul — pînă atunci mai pufin evidentI sau oarecum neglijat — că buna reprezen- I tare a sportului naţional nu poate fi lăsată | doar pe seama unor organe centrale, în speţă a federaţiilor.­­ Urmarea inevitabilă a acestei experienţe a fost mă- I sura descentralizării răspunderii pentru pregătirea spor-I tivilor ce aspiră la un paşaport olimpic. Calităţile pe­ I pinierei, valoarea candidaţilor — pot fi desigur mai I bine judecate de cei mai competenţi specialişti, aflaţi I I I îndeobşte în organele federale. Dar, depistarea ele- I mentelor talentate, depunerea candidaturilor şi pregăti- I rea sportivă propriu-zisâ, potrivit planurilor de per- . I spectivă, incumbă în primul rînd organelor locale, cele I mai bine plasate geograficeşte în acest scop şi cele I mai îndreptăţite să-şi cunoască şi să-şi gospodărească . I zona de activitate. ■ De altfel ,aşa s-a şi procedat la întîmpinarea Jocu- ■I rilor Olimpice din 1972. Planul general de pregătire, I întocmit încă din ianuarie 1969, a avut la bază chiar­­ propunerile antrenorilor şi ale sportivilor înşişi. Preluînd ■ I selectiv aceste candidaturi, consiliile judeţene pentru I educaţie fizică şi sport au întocmit propriile planuri de s­ecţiune, cu cimţămîntul tot mai pregnant al răspunderii ■ I lor pentru prestigiul sportului românesc. Mai mult decît I atît, se para, că a devenit, pentru fiecare judeţ, un mo- * tiv de mîndrie, un titlu de glorie, să trimită loturilor ■ I naţionale — şi în final lotului olimpic — cît mai mulţi I sportivi localnici. Acest sentiment dă loc unei emulaţii * interesante — frumoasă şi utilă în acelaşi timp — care a onorează provincia. | \ Ziarul nostru întreprinde anchete de presă în cîteva ■ judeţe, vizate să furnizeze loturi mai substanţiale de I candidaţi olimpici. Constatările nu au fost întotdeauna | I pozitive. Nu s-a putut determina peste tot fermitatea în pregătirea prezumtivilor olimpici, grija pentru antre- 1 I namente temeinice. Uneori, rezultatele intermediare ne-­­ corespunzătoare nu au constituit justificate semnale de alarmă.­­ Asemenea lipsuri încurajează acele opinii care susţin­­ că la cluburi şi în asociaţiile sportive performerii vizaţi I nu găsesc condiţiile tehnice necesare preparativelor ab­ I­solut obligatorii, că acolo ei nu au climatul de concu-­­ renţă cerut de legile evoluţiei şi progresului in sport.I Fireşte, în cazuri izolate această situaţie poate repre- I zenta realitatea, lată de ce ni se pare extrem de jus I tificată iniţiativa de la Bacău. Un om de partid (şi a-I cest lucru este plin de semnificaţii), secretarul comite - tului judeţean al P.C.R., Victor Enăşoaie, ne mărturisea­­ dorinţa sportivilor fruntaşi băcăuani de a te măsuraI cu colegii lor din alte judeţe cu o tradiţie sportivă ma­­I veche şi de a-şi face mai bine simţită prezenţa tn con- | fruntările internaţionale, lată un punct de vedere rea-I list şi o soluţie pentru angrenarea candidaţilor olimpici I locali tntr-o activitate mai intensă, mai eficientă pen- | tru scopul urmărit. | Preparativele olimpice implică răspunderi multiple și I ample, atribuite — ca o sarcină de onoare — pe o | mare suprafață a teritoriului, cu gîndul la demna re­prezentare a sportului românesc în întrecerile de la I­I München || Sapporo. I­I- MITROFAN ^

Next