Sportul, septembrie 1970 (Anul 26, nr. 1009-1038)

1970-09-26 / nr. 1034

încheierea vizitei preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Austria Sosirea în Capitală Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, s-au înapoiat vineri seara în Capitală, după vizita oficială făcută în Aus­tria, la invitaţia preşedintelui federal Franz Jonas. Şeful statului român a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, C­orneliu Mănescu, mi­nistrul afacerilor externe, Cor­nel Burtică, ministrul comer­ţului exterior, de consilieri şi experţi. La aeroportul Băneasa, au venit în întimpinare tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Radulescu, Ilie Verdeţ, Ma­xim Berghianu, Florian Dănă­­lache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekaş, Dumitru Popescu, Leonnte Răutu, Vasile Vîlcu, Ştefan Voitec, Miron Constan­­tinescu, Ion Ioniţă, Vasile Fu­lainel, Ion Stănescu, precum şi soţiile conducătorilor de partid şi de stat, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, ai Consiliului de Miniştri, mem­bri ai C.C. al P.C.R., ai Con­siliului de Stat şi ai guvernu­lui, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti. Au fost prezenţi Rudolf Bog­ner, însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Austriei la Bucu­reşti, membri ai Ambasadei Austriei, şefi ai misiunilor di­plomatice acreditaţi in România şi alţi membri ai corpului di­plomatic. La ora 19,20 avionul prezi­denţial a aterizat. Miile de bucureşteni, aflaţi la aeroport, aclamă entuziast, fac o caldă manifestare de dragoste şi înaltă preţuire şefului statului nostru. Conducătorii de partid şi de stat veniţi în întimpinare se apropie de scara avionului, sa­lută cu multă căldură pe to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Pionieri oferă flori preşedin­telui Consiliului de Stat şi so­ţiei sale. Răsună puternice urale, ova­ţii, se scandează îndelung „Ceauşescu—P.C.R.”. Locuitorii Capitalei exprimă în acest fel satisfacţia lor, a întregului nos­tru popor, pentru rezultatele fructuoase ale vizitei făcute în Austria de şeful statului, vizită După-amiază, preşedintele Consiliului de Stat al Republi­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, impreună cu soţia sa, Elena Ceauşescu, şi celelalte persoane oficiale din suita sa, au plecat din Viena spre Bucu­reşti. ... Marea poartă a Vienei, aeroportul Schwechat, de unde a decolat avionul prezidenţial, este sărbătoreşte împodobită cu drapelele naţionale ale Româ­niei şi ale ţării gazdă. Preşedintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu şi so­ţia sa, sosesc la aeroport îm­preună cu preşedintele Franz Jonas şi soţia sa. Cei doi pre­şedinţi trec în revistă garda de onoare aliniată pe aeroport. Sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în timp ce, în semn de omagiu, se trag 21 de salve. Preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi ia apoi rămas bun de la celelalte personalităţi austriece venite pe aeroport : cancelarul federal Bruno Kreisky, minis­trul afacerilor externe, Rudolf Kirchschläger, ministrul cu­care a contribuit la întărirea şi dezvoltarea multilaterală a relaţiilor româno—austriece, la consolidarea păcii şi colaborării în Europa. El exprimă mulţu­miri preşedintelui Consiliului de Stat, pentru contribuţia pe care personal o aduce la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre poporul român şi toate popoa­rele lumii, la instaurarea unui climat de pace şi înţelegere internaţională. In această atmosferă de viu şi puternic entuziasm, tovară­şul Nicolae Ceauşescu se în­dreaptă spre mulţime, stringe prieteneşte mîinile intinse, răs­punde aclamaţiilor care nu con­tenesc, merţului, industriei şi meşte­şugurilor. Josef Stări­bacher, alţi membri ai guvernului şi persoane oficiale austriece. Şeful statului român îşi ia, de asemenea, rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice a­­creditaţi la Viena, prezenţi pe aeroport. La seara avionului, preşedin­tele Consiliului de Stat Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sunt salutaţi căldu­ros de preşedintele Franz Jo­nas, şi soţia sa, Grete Jonas, îşi iau un călduros rămas bun. Cei doi şefi de stat îşi string prieteneşte mîinile. La ora 15.30 avionul prezi­denţial cu care a călătorit şeful statului român în Austria se îndreaptă spre patrie. Oficiali­tăţile venite să salute pe şeful statului român adresează sem­ne prieteneşti. Este o atmos­feră călduroasă, este acea at­mosferă care a însoţit pe tot parcursul vizitei în Austria pe şeful statului român şi pe ce­lelalte oficialităţi care l-au însoţit. (Agerpres) Plecarea din Viena După un meci pasionant, Baschetbaliştii români învinşi la mare luptă de campionii lumii Aseară, in cadrul Balcaniadei, România — Iugoslavia 75-78 • Echipa noastră joacă azi cu Bulgaria ___ ___ Splendid s-a comportat re­prezentativa ţării noastre a­­searâ, în meciul inaugural al Balcaniadei masculine de baschet, în faţa celebrei echi­pe a Iugoslaviei, deţinătoare a titlului de campioană mondială, vicecampioană olim­pică şi europeană. In ciuda handicapului moral şi de ta­lie, băieţii noştri au luptat de la egal la egal cu baschet­baliştii iugoslavi şi au fost la un pas de a cuceri o mare victorie. Şi aşa, însă, evoluţia lor este demnă de toate lau­dele, iar aplauzele entuziaste le-au fost o mică dar pe de­plin meritată răsplată. Partida a început printr-o notă de vădită nervozitate, în special din partea sportivilor noştri. Din această cauză, ei au și pierdut mingea de pa-D. STANCULESCU Ad. VASILIU (Continuat* in pag. * 4 -a) IUGOSLAVIA — ROMÂNIA 78—75 (38—32). Au înscris : Ko­­tarac 17, Knezevici 12, Solman 11, Plecas 10, Simonovici 8, Cermak 7, Rukavina 9, Ka­­picici 6, Jelovac 2, pentru Iu­goslavia, respectiv Albu 28, Popa 12, Diaconesctu 11, Tarau 10, Georgescu 6, Dragomirescu 4, Pirsu 2, Savu 2. Au arbitrat bine un meci dificil S. Szecsy (Ungaria) și A. Katali (Tur­cia). BULGARIA — GRECIA 95—80 (44—34). Au înscris Hristov 23, Golomeev 21, Filipov 11, Dimitrov 9, Percev 3, Ceanev 2, Andreev 2, Jankov 7, Pa­­spalamov 4, Brânzov 6, Kirev 7 pentru Bulgaria, respectiv Kondos 16, Diamantopoulos 21, Trontzos 9, Katsafados 2, Raftopoulos 6, Rammos 6, Christoforu 10, Vassiliadis 10. Au condus bine o partidă fără probleme P .Marin (România) și B. Krumen (Iugoslavia). CLASAMENT 1. Bulgaria 1 1 0 95—80 1 2. Iugoslavia 1 1 0 78—75 1 3. România 1 0 1 75—78 0 4. Grecia 1 0 1 80—95 0 Programul de azi : SALA FLOREASCA, ora 18 : Iugo­slavia — Grecia, ora 19.30 : Ro­mânia — Bulgaria. Marcat de Tarău şi Georgescu, Kapich­i îşi caută spaţiu pentru 0 pasa­ Foto : A. NEAGU De cîtăva vreme, antre­norul federal de baschet trăieşte tragedia unei di­leme. Intre tineri şi bă­­trîni, care e dozajul op­tim pentru o bună echipă naţională ? Apelul la clasici e mai curînd deconcertant, înaintea Universiadei de la Torino, antrenorul l-a citit pe GOETHE : „Ti­nerilor încredere, de le arăţi, / devin cît baţi din palme repede bărbaţi", înaintea Balcaniadei l-a citit pe CICERO : „Dacă tinereţea ar şti, dacă bă­­trineţea ar putea !“ Intre aceste două lecturi, an­trenorul s-a instruit şi cu zicătorile populare în materie şi s-a consultat cu ziariştii. Pentru a re­veni, în final, la o con­statare a lui BLAGA : „Oamenii în vîrstă fac prea multe obiecţii, se sfătuiesc prea îndelung, se aventurează prea pu­ţin şi se căiesc prea re­pede". .. VICTOR BANCIULESCU PRIMII LAUREAŢI AI CAMPIONATELOR NAŢIONALE DE TENIS Azi, finalele la simplu Citiţi cronica în pag. a 2-a. Noile campioane la dublu fete, Iudith Dibar şi Agneta Kun, la capătul finalei lor victorioase. Azi şi inline-o nouă etapă In divizia A de fotbal Amănunte despre pregătirile pentru jocuri, formațiile proba­bile — în pagina a lll-a : PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILEUMTLVA ! ZIAR Al CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICA ŞI SPORT ANUL XXVI­I Nr. 1034 (6468) 4 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 26 septembrie 1970 DECORAREA UNOR SPORTIVI, ANTRENORI ŞI ACTIVIŞTI Vineri dimineaţa a avut loc la Consiliul de Stat al Re­publicii Socialiste România solemnitatea decorării unor sportivi fruntaşi, componenţi ai loturilor republicane de popice, antrenori şi activişti care muncesc in această dis­ciplină sportivă, înaltele dis­tincţii ■— acordate pentru comportarea remarcabilă la campionatele mondiale de po­pice (ediţia 1970) precum şi pentru contribuţia deosebită adusă la dezvoltarea acestui sport, la ridicarea prestigiu­lui sportului românesc — au fost înmînate de către tova­răşul EMIL BODNARAŞ, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. S-a conferit ORDINUL „MERITUL SPORTIV“ CLA­SA A II-A tovarăşilor Gheor­ghe Bălan, preşedintele Fede­raţiei române de popice, La­­dislau Szöcs, secretar general al Federaţiei române de po­pice, precum şi sportivelor Cornelia Petruşca, Elena Cer­nat, Margareta Szemanyi, Crista Szöcs; ORDINUL „MERITUL SPORTIV“ CLA­SA A III-A sportivilor Tinea Balaban, Ana Marcu-Petres­­cu, Florica Neguţoiu, Petre Purje, Cristu Vînătoru, Con­stantin Rădulescu şi antreno­rilor Ferdinand Popescu şi Tiberiu Szemanyi; MEDALIA „MERITUL SPORTIV" CLA­SA I sportivilor Ilie Băiaş şi Iosif Tismănaru; MEDALIA „MERITUL SPORTIV“ CLA­SA A II-A antrenorului Con­stantin Neguţoiu. In numele Consiliului de Stat, al tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, tovarăşul Emil Bodnaraş a felicitat pe cei decoraţi, urîndu-le noi succese în activitatea de ri­dicare a măiestriei sportive. In numele celor decoraţi, preşedintele Federaţiei româ­ne de popice, Gheorghe Bă­lan, a mulţumit conducerii de partid şi de stat, tovară­şului Nicolae Ceauşescu, pen­tru grija şi sprijinul mate­rial şi moral pe care îl acor­dă dezvoltării mişcării spor­tive, şi a exprimat angaja­mentul sportivilor de a nu pre­cupeţi nici un efort pentru ca şi în viitor să reprezinte cu cinste culorile patriei. Aspect de la solemnitatea decorării sportivilor. ECHIPA BRAZILIAN DE FOTBAL F.C. HANGU IN EUROPA Debutul la Bucureşti, la 21 octombrie, cu Rapid Cunoscuta echipă bra­ziliană F. C. BANGU din Rio de Janeiro va întreprinde, cu începere de la 20 octombrie, un lung turneu în Europa şi Africa. Prin intermediul im­presarului F. R. Fotbal, Zacour, fotbaliştii bra­zilieni au fost contrac­taţi pentru un joc la Bucureşti, în ziua de 21 octombrie, în compania echipei Rapid. F. C. Bangu inaugurează deci turneul în ţara noastră. Din păcate programul turneului lor nu permi­te dată liberă pentru un al doilea meci în România. F. C. Bangu face parte, alături de Fla­menco, Vasco da Gama și Fluminense, din „cvartetul de aur“ al „FOTBALULUI CARIO­CA“, denumire exclusi­vă pentru fotbalul bra­zilian practicat în Rio de Janeiro. 12 medalii de aur, 6 de argint şi 7 de bronz iată excelentul rezultat al trăgătorilor români la Balcaniada de la Manisa MANISA, 25 (prin telefon de la trimisul nostru special). In această mică dar pito­rească localitate s-au desfă­șurat timp de 5 zile întrece­rile Balcaniadei de tir. S-au întîlnit pe standurile poligo­nului reprezentativele ROM­NIEI, IUGOSLAVIEI, BUL­GARIEI, GRECIEI şi TUR­CIEI, în rîndul cărora se află numeroşi performeri ai tiru­lui internaţional. Fără îndoială, „cartea de vizită“ a trăgătorilor noştri, îmbogăţită an de an cu noi şi valoroase performanţe, ob­ţinute în marile întreceri, impunea reprezentativa Ro­mâniei printre favorite... Sportivii români nu s-au dez­minţit. Ei au cucerit 12 me­dalii de aur, 6 de argint şi 7 de bronz, ciştigind detaşat primul loc pe naţiuni. Iată, de altfel, clasamentul pe me­dalii ! 1. ROMANIA 25 (12— 6—7) 2. Iugoslavia 14 ( 6— 2—8) 3. Bulgaria 19 ( 2—12—5) 4. Grecia 2 ( 0— 0—2) 5. Turcia 0 Succesul trăgătorilor din țara noastră a fost cu atît mai deplin, cu cît ei au cu­cerit medalii în toate pro- Constantin COMARNISCHI (Continuare la pag. a 2-a la rubrică) DAN IUGA ȘTEFAN SAFTA EFORTURI PENTRU DEZVOLTAREA BAZEI MATERIALE A SPORTULUI ROMÂNESC IN COMPLEXUL „ 23 AUGUST" — O CITADELĂ A SPORTULUI • NOI SAU LA PITEŞTI ŞI PLOIEŞTI • BAZIN ACOPERIT DE ÎNOT LA BRĂILA • HOCHEI SUB ACOPERIŞ LA MIERCUREA CIUC • RAMTNERI ÎN URMA LA CAPITOLUL „REPARAŢII" Intr-o recentă şedinţă, Bi­roul C.N.E.F.S. a anali­zat, printre altele, modul cum se desfăşoară execuţia lu­crărilor de construcţii şi repa­raţii ale bazelor sportive, pre­văzute în plan pe anul in curs. Tema este amplă, dar, mai cu seamă, foarte importantă şi deosebit de actuală. Este vorba de PATRIMONIUL MA­TERIAL AL MIŞCĂRII SPOR­TIVE, de terenuri, săli, bazine de înot, patinoare, adică locu­rile unde se zămisleşte per­formanţa şi unde autorii ei sînt chemaţi să susţină exame­nul public al trudei şi iscusin­ţei lor. Anul 1970 se anunţă rodnic din acest punct de vedere. De numele lui va rămîne legată darea in exploatare a mai mul­tor agregate sportive de interes naţional. Ne-am propus o călătorie (imaginară) pe şantierele unde se înfăptuiesc aceste obiective, ghid fiindu-ne inginerul OCTA­­VIAN CHIRILA, şeful Servi­ciului de avizare şi controlul construcţiilor sportive din ca­drul C.N.E.F.S. Cu planuri şi machete pe birou, pornim ! PRIMUL POPAS — PAR­CUL „23 AUGUST" DIN CAPITALĂ — După cum ştim, in parcul „23 August" apar noi construc­­ţii-anexă. Ce este prevăzut pentru viitorul apropiat ? Paul IOVAN (Continuare in pag. a l a) Parcul sportiv din str. dr. Stai­­covici, al clubu­lui bucureştean Progresul, a fost ieri după-amiază în sărbătoare. Conducători, teh­nicieni, antrenori şi sportivi ai a­­cestui club au a­­plaudat cu căi­dură inaugurarea unui nou edificiu sportiv, alcătuit din 3 săli ce vor fi destinate pre­gătirii boxerilor, luptătorilor, seri­merilor și jucăto­rilor de tenis de masă. ! Sala de sport ! ! cere gospodar bun! V­remea se înăspreşte, făcînd nesigură vocea meteorologului de serviciu. Prin bluzele sub­ţiri şi hainele încă de culoare deschisă, aerul pişcă mustrător, vestind schimbarea anotim­purilor. Singurul merit al vremii, în prematura ei mutaţie, este acela de a nu ne lăsa cul­caţi pe o ureche. In plin sezon de mişcare în aer liber, răcirea subită a atmosferei ia rolul unui clopot de alar­mă. Vine vremea retragerii la gura sobei şi, o dată cu ea întrebarea firească: unde şi cum ne vom desfăşura acti­vitatea pe timp friguros ? Ii vom lăsa pe schiori, patinatori şi boberi în bătaia gerului şi a molcomei ninsori. Dar, marea majoritate a vieţii sportive de iarnă se petrece, după cum bine se ştie, în săli, piscine şi hale acoperite. Tocmai despre acestea va fi vorba cu deosebire, în zilele, în săptămînile ce ur­mează. Pentru asigurarea unei activităţi sportive normale în se­zon hivernal, instalaţiile de interior trebuie să fie din vreme pregătite, chiar dacă n-am cunoaşte proverbul cu sania şi vara. Importanţa acestor preparative creşte în raport direct proporţional cu puţinătatea incintelor spor­tive încălzite de care dispunem. În acest sens, este semni­ficativ faptul că revista „VIAŢA STUDENŢEASCĂ" face apel,la doi miniştri, printr-o scrisoare publică, în care se revendică o sală de sport ce a aparţinut­ studenţilor bucureşteni şi a fost deturnată de la destinaţia ei iniţială, fără vreo compensaţie, cum pretinde legea.­­ Aşadar, sălile de sport, atîtea cîte sînt, se cer în primul rin de a fi disponibile pentru sport şi apoi, a fi bine gos­podărite. Ne este cunoscut, din alţi ani, asaltul ce se dă asupra administraţiei sălilor, pentru a obţine un locşor în orarul sălilor, cu toate implicaţiile aferente : echipe ce joacă, echipe ce se antrenează, sporturi diverse, instalaţii specifice. De aci rezultă o sarcină de­ însemnătate pentru proprietarii sălilor : folosirea intensivă a programului (pentru a mulţumi cît mai multe unităţi sportive) şi exploa­tarea extensivă a capacităţilor (pentru a satisface cît mai multe ramuri sportive). În condiţiile menţionate, priorităţile acordate sportivilor de performanţă, candidaţilor şi sporturilor de profil olim­pic ■— sînt logice şi inatacabile. Ceea ce nu implică însă rigiditate , echitatea în distribuirea capacităţilor de an­trenament trebuie să călăuzească pe orice bun gospodar de sală sportivă. . .. . Planurile de perspectivă ale mişcării sportive mărturi­sesc încurajatoare intenţii de a spori substanţial numărul sălilor de sport. Cu sprijinul aşteptat al Ministerului învă­­ţămîntului, acestea ar trebui să abunde în primă linie în mediul şcolar şi universitar. Diseminarea unor aseme­nea instalaţii pe întreaga suprafaţă a ţării r­e-ar face, în anii viitori, să privim mult mai senini înăsprirea vremii şi să ne amintim mai curînd de acea partea a proverbului care vorbeşte de căruţă iarna... ( M.TRUFAN I mmm mmm mmm mmm mmm mmm ) )

Next