Sportul, noiembrie 1970 (Anul 26, nr. 1070-1099)

1970-11-26 / nr. 1095

­I PROLET­A­RI DIN TOATE ŢĂ­RILEM UNITI­V A ! ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1095 (6529) 4 PAGINI 30 BANI Joi 26 noiembrie 1970 ECHIPA ROMÂNIEI A DEBUTAT PROMIŢĂTOR Iei „trofeul carpati“ la ramai feminin TIMIŞOARA 25­­Prin telefon, de la trimişii noştri­, Sala Olimpia le-a primit pe handbalistele participante la cea de a XI-a ediţie a „TROFEULUI CARP­AŢI" cu tri­bunele arhipline. In atmosfera de entuziasm ce, se pare, devine proprie handbalului, cele 8 echipe şi-au disputat primele jocuri, oferind partide de mare luptă. Echipa Ro­­m­âniei, într-o formă îmbucurătoare, a surclasat reprezenta­tiva Poloniei, lăsînd o excelentă impresie. Dintre echipele­­celeilalte Serii s-a detaşat selecţionata R.D. Germane. Dra­matică partida dintre formaţiile Ungariei, campioană mon­dială, şi U.R.S.S., încheiată nedecis. Dar, competiţia este de-abia la început... REPUBLICA DEMOCRATA noastre handbaliste, intiml-GERMANA — ROMANIA date de faima adversarelor, TINERET 19—9 (9—5). Meci la discreţia valoroasei forma­ţii a R.D. Germane, care ne-a probat şi de data aceasta realele sale virtuţi. Handba­listele din R.D. Germană au desfăşurat atacuri în viteză, cu penetraţii rapide pe semi­cerc, au şutat puternic, ne­iimiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiimi. Astăzi, începînd de la ora 15,45 sunt programate următoarele partide: Ro­mânia tineret — Iugosla­via, U.R.S.S.­ — Polonia, R. D. Germană — Ceho­slovacia, România­­ — Ungaria. dmmiimmmmm­i n-au evoluat la adevărata lor cruțător, la poartă. Tinerele Paloare. Au marcat: Braun (7), Gzelake (6), Starke (2), Hochmut (2) Jancke (1), Lück (1) pentru R.D. Geamănă și Tarr (5), Popa (3), Trandafir (1) pentru România-tineret. Au arbitrat K. Nilsson și R. Pettersen — Norvegia. CEHOSLOVACIA — IUGO­SLAVIA 13—12 (9—7). Prima surpriză­­­ turneului. Și chiar dacă victoria handbaliste­lor cehoslovace a fost ob­ţinută în finalul jocului, la un singur gol diferenţă, ea ne-a apărut ca me­ritată. Selecţionata ceho­slovacă a fost mai sigură în acţiuni, foarte precisă în di­rijarea mingii, dovedind prin aceasta o pregătire de an­samblu superioară. Partida a început în nota de domi- Călin ANTONESCU Hristoche NAUM (Continuarea în pag. a 4-a) ­ „TURNEUL DE HOCHEI PRIETENIA“ A ÎNCEPUT­ ­Fază din meciul de hochei U.R.S.S.—R.P. Polonă Foto: Theo MACARSCHI (CITITI­­AMĂNUNTE IN PAG. A IV-a) iNTILNIREA SE VA TRANSMITE LA TELEVIZIUNE O veste îmbucurătoare pen­tru iubitorii fotbalului. Tele­viziunea română va transmite în direct meciul OLANDA — ROMANIA, miercuri 2 decem­brie, cu începere de la ora 21.10. Comentator: Cristian Ţopescu. Iată și celelalte transmisiuni de fotbal : SIMBATA, 28 NOIEMBRIE Ora 14, fotbal : RAPID—DI­NAMO. Transmisie directă (co­mentator Romulus Balaban) : DUMINICA, 8 NOIEMBRIE Ora 12,30, fotbal­­ PROGRE­SUL—STEAUA. Transmisie di­rectă (comentator Marius Po­pescu). LUNI, 38 NOIEMBRIE Ora 32,40, emisiunea Tele­sport prezintă echipa de fotbal a Olandei înaintea meciului de la Amsterdam, cu reprezenta­tiva României. Corespondență specială pentru SPORTUL „MECIUL CU ROMÂNIA ESTE FOARTE IMPORTANT PENTRU PRESTIGIUL NAŢIONALEI OLANDEZE" ! Un interviu cu antrenorul re­prezentativei I de fotbal a Olandei, despre meciul de la 2 decembrie In clişeu, cunos­cutul CRUIFF, la antrenament (Citiţi amănunte In pagina a 4-a) F. C. ARGEŞ-F. C. CURITIBA 2-2 (2-1) UN FINAL DRAMATIC. Stadion „1 Mai“ , timp fri­guros ; teren foarte bun; spec­tatori — aproximativ 5 000. Au marcat : DOBRIN (min. 17), KRUGER (min. 32), JERCAN (min. 44) și LUCAS (min. 86). F.C. ARGEŞ : Niculescu — Pigulea, Olteanu, Vlad, Ivan II (min. 83 Crăciunescu), D. ştefan, Roşu, Frăţilă (min. 46 — Dobrescu ; min. 72 Şte­­fănescu), Iancu (min. 46 — Prepurgel), Dobrin, Jercan. F.C. CURITIBA : Celio — Nilo, Pilotto, Oberdan, Clau­dio, Bidon, Lucas, Pelxinho, Helio (min. 14 Weineck), Kru­ger, Rinaldo. A arbitrat ANTON MUNICH­I (Bucureşti), secondat la linie de I. Chilibar şi M. Marines­cu (ambii din Piteşti). PITEŞTI, 25 (Prin telefon, de la trimisul nostru). Fotbaliştii oaspeţi au abor­dat cea de a doua partidă sus­ţinută în ţara noastră cu gîn­­dul reabilitării după eşecul suferit în meciul cu Rapid. Partida debutează în ritm a­­lert, semnalul ofensivei piteş­­tene fiind dat de către Roşu, autorul a două şuturi pericu­loase la soarta lui Celia. Piteş­­tenii se vor găsi însă, în conti­nuare, faţă în faţă cu o pro­blemă destul de greu de re­zolvat: sistemul defensiv al oaspeţilor — apărare aglome­rată pe centru, bazată, în ulti­mă instanţă, pe jocul la ofsaid î m­icinuindu-le reale difi­cultăţi. În min. 17, însă, Dobrin in­tuieşte magistral „cheia“ des­chiderii unei astfel de apărări, lansîndu-l pe fundaşul lateral Pigulea, car­e driblează un ad­versar, pasează lui D. Ştefan, o nouă centrare la marginea careului mare, unde se afla... tot Dobrin , o preluare pe piept, urmată imediat de un vole splendid şi mingea se duce direct în vinclu . 1—0. Oaspeţii contraatacă puter­nic şi înscriu în min. 30 un gol prin Kruger, anulat nejust de arbitri. Două minute mai tîr­­ziu, acelaşi Kruger înscrie printr-un şut de la marginea Dumitru GRAUR (Continuare în pag. a 3-a) Atacă Dobrin, Lucas ii iese in Intimpinare, in timp ce un alt coechipier al său urmăreşte faza, gata de intervenţie. Fază din partida F.C. Argeş—F.C. Curitiba Foto : V. BAGEAC ­ 3v ■ ■ SPORTUL BĂCĂUAN - SPRE NOI TREPTE VALORICE Am mai avut şi alteori prile­jul să menţionăm preocuparea a­­tentă, susţinută şi plină de soli­citudine pe care organele de par­tid şi de stat din judeţul Bacău o manifestă faţă de fenomenul sportiv. Nu mai departe decât în primăvara acestui an, ziarul nos­tru s-a făcut ecoul unei valo­roase iniţiative băcăuane în di­recţia îmbunătăţirii bazei mate­riale a activităţii de educaţie fi­zică şi sport, care a fost apoi larg îmbrăţişată şi aplicată — cu efecte deosebit de pozitive — în multe alte judeţe ale ţării. Dar, poate că imaginea cea mai autentică şi mai convingă­­toare a acestei preocupări n­e-a apărut zilele trecute, când ni s-a oferit plăcuta ocazie să partici­păm la una din reuniunile de lu­cru ale Biroului Comitetului Jude­ţean de partid, pe a cărei ordine de zi figura şi analiza sportului de performanţă băcăuan. A fost mai mult decit revela­toriu pentru noi să vedem cum factorii cei mai responsabili din acest judeţ al Moldovei şi-au gă­sit timpul necesar pentru ca -­­pe lingă alte probleme evident mai importante şi mai presante la ora de faţă - să ia în dez­batere şi activitatea desfăşurată pe plan sportiv. CANTITATE, DAR ŞI CALITATE Informarea prezentată de Con­siliul judeţean pentru educaţie fizică şi sport — pe marginea căreia s-au purtat apoi discuţii — a înfăţişat celor prezenţi ima­ginea dinamică a sportului bă­căuan de astăzi, sugerînd totoda­tă şi conturul său de mîine, di­recţiile în care ar urma să se acţioneze. Participanţii la şedinţă au apreciat că în judeţul lor, altă dată rămas mult in urmă din acest punct de vedere, sportul de performanţă a făcut mari pro­grese în ultima vreme, atît sub raport cantitativ, cit şi calitativ. Dintre dovezile care ar putea venii în sprijinul acestei concluzii cea mai elocventă este, se pare, pre­zenţa a 37 de echipei din judeţul Bacău în campionatele republica­ne ale mai multor ramuri sportive (4 în divizia A, 10 in „B“, 5 în „C“, 18 în diviziile şcolare şi de juniori), majoritatea dintre ele angajate în primul plan al între­cerilor respective, ceea ce semni­fică buna lor valoare. De altfel, noţiunea de calitate este probată şi de existenţa în rîndurile spor­tivilor clasificaţi din judeţ a unui maestru emerit şi a 9 maeştri ai sportului, de ciştigarea a 7 titluri de campioni naţionali — juniori — la box, lupte şi gimnastică, de buna comportare a echipei de fotbal băcăuană în „Cupa euro­peană a tîrgurilor“, ca şi de in­cluderea a 31 de sportivi de pe aceste meleaguri în loturile repu­blicane (printre care fotbalistul Emerich Dembrovsch­i, component de bază al reprezentativei Româ­niei la campionatul mondial din Mexic, gimnastele Paula Ioan, E­­lisabeta Turcu şi Felicia Cornea, toate de la liceul cu profil de spe­cialitate din oraşul Gh. Gheor­­ghiu-Dej, participante la recentele campionate mondiale de la Lju­bljana, luptătorul Adrian Popa — medaliat cu bronz la „europenele“ de juniori, şi alţii). COPIII ŞI JUNIORII — PE PRIMUL PLAN AL ATENŢIEI Ascensiunea viguroasă din ulti­mii ani a sportului băcăuan, du­pă cum au remarcat şi partici­panţii la şedinţa amintită, îşi are principalul mobil în orientarea judicioasă dată activităţii in rîn­­durile copiilor şi juniorilor. Printre altele, în toamna aceas­ta, Consiliul sportiv judeţean, în colaborare cu Inspectoratul şco­lar, a organizat o consfătuire cu toate cadrele didactice care pre­dau educaţia fizică, analizîndu-se în spirit critic activitatea depusă în anul şcolar precedent şi stabil C. FIRANESCU (Continuare în pag. a 2-a) Stadionul Giuleşti va găzdui duminică ÎNTÎLNIREA INTERNAŢIONALA DE FOTBAL (JUNIORI) ROMÂNIA - R. D. GERMANĂ • Intrare gratuită pentru elevi Duminică, de la ora 10, stadionul Giuleşti Va fi gazda întîlnirii internaţio­nale de fotbal dintre re­prezentativele de juniori ale României şi R. D. Ger­mane. Este prima evoluţie a juniorilor noştri după excelenta comportare pe care au avut-o în septem­brie, în Polonia, la „TUR­NEUL PRIETENIEI“, unde elevii antrenorului C. Ar­­deleanu s-au clasat pe pri­mul loc. Noua confruntare inter­naţională face parte din programul de pregătire în­tocmit în vederea jocurilor din primăvară, din preli­minariile turneului UEFA. PENTRU ELEVI, VE­NIŢI IN GRUPURI OR­GANIZATE, PE CLASE SAU ŞCOALA, INTRA­REA ESTE GRATUITA PLENARA COMUNĂ A C.N.E.F.S. ŞI A COMITETULUI OLIMPIC ROMÂN Ieri, la sediul C.N.E.F.S., a avut loc Ple­nara comună a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport şi a Comitetului Olimpic Român. Pe ordinea de zi a lucrări­lor au figurat analiza stadiului actual de pregătire a loturilor olimpice şi perspecti­vele privind reprezentarea ţării noastre la viitoarea ediţie a Jocurilor Olimpice ’72 de la Sapporo şi München, precum şi o infor­mare în legătură cu principalele acţiuni în­treprinse în domeniul educaţiei fizice şi sportului de masă, în lumina h­otărîrii Ple­narei C.N.E.F.S. din 2 februarie 197­0. La lucrările Plenarei au participat mem­bri ai C.N.E.F.S şi ai C.O.R., şi — ca invi­taţi — activişti ai mişcării sportive, secre­tari generali ai federaţiilor, antrenori, condu­cători ai unor unităţi sportive, ziarişti. în prima parte a lucrărilor, tovarăşul An­gliei Alexe, preşedintele C.N.E.F.S. şi al C.O.R., a prezentat un amplu raport cu pri­vire la stadiul îndeplinirii obiectivelor de pregătire a loturilor olimpice pe primii doi ani, în vederea participării la J.O. din 1972. In continuare, tov. Emil Ghibu, vicepreşe­dinte al C.N.E.F.S., a prezentat planul de măsuri privind perioada următoare de doi ani de pregătire pînă la viitoarea Olimpiadă. Pe marginea documentelor prezentate au luat cuvîntul următorii participanţi la lu­crările Plenarei : M. Pandele, preşedintele clubului Steaua, Ion Corneanu, antrenor emerit la lupte, prof. dr. Andrei Demeter, de la I.E.F.S., Elena Poparad, preşedinta fe­deraţiei de gimnastică, Cornel Baliţă, pre­şedintele C.J.E.F.S. Timiş, prof.­ Al. Forţu, consilier în Ministerul învăţămîntului, Gh. Oprică, preşedintele C.J.E.F.S. Galaţi, Radu Iluţan, antrenor emerit la caiac-canoe, conf. dr. Nicu Alexe, I. Kunst-Ghermănescu, se­cretar al C.N.E.F.S., Efrem Cherteş, şeful comisiei de sport din cadrul U.G.S.R., prof. Gabriel Bădescu, directorul Liceului din Cîmpulung Muscel, Petre Capră, preşedin­tele clubului Rapid, Ion Nae, vicepreşedinta al clubului Dinamo Bucureşti, Gh. Creţu, preşedintele C.J.E.F.S. Argeş, Tudor Vasile, preşedintele C.M.E.F.S. Bucureşti. în concluziile dezbaterilor Plenarei a luat cuvîntul tov. Anghel Alexe, care a arătat importanţa primordială a pregătirii temei­nice şi reprezentării cu cinste a României la Jocurile Olimpice de la Sapporo şi Mün­chen ’72 Vorbitorul a accentuat necesitatea îndeplinirii cu toată răspunderea de către sportivi, cluburi, federaţii şi organisme ale C.N.E.F.S. şi C.O.R., a măsurilor aprobate de Plenara comună. Plenara­ a aprobat în unanimitate raportul şi planul de măsuri privind activitatea vi­itoare de pregătire a loturilor olimpice ale României pentru Olimpiada din 1972. Informarea cu privire­­la principalele ac­ţiuni întreprinse pentru dezvoltarea sportu­lui de masă a fost expusă de tov. Marin Bîrjega, vicepreședinte al C.N.E.F.S. Plenara a ales ca membru în Comitetul Executiv al C.N.E.F.S. pe tov. Aurel C. Neagu, redactor-șef al ziarului „Sportul“. Aspect din timpul lucrărilor Plenarei Jocurile de verificare sau încheiat ŞI ACUM, PARTIDA DE RUGBY CU FRANŢA Ieri după-amiază, pe stadio­nul „23 August“ — locul unde se va desfăşura şi marea con­fruntare cu echipa Franţei — XV-le nostru reprezentativ a susţinut ultima partidă de ve­rificare, întîlnind, în prima re­priză, pe Progresul şi, in a doua, pe Sportul studenţesc, ambele fruntaşe ale diviziei B. Fără a încerca să supraesti­măm calitatea jocului prestat de selecţionabili, ni s-a părut totuşi că, de data aceasta, în ansamblu echipa a căpătat un Emanuel FANTANEANU (Continuare in pag. a 1-a la rubrică) Selecţionabilii pentru meciul de rugby cu Franţa la antrena­mentul susţinut miercuri după-amiază în compania echipei Progresul Bucureşti. In fotografie, în prim plan, Nica re­­cepţionind un balon pe care îl va transmite coechipierilor lui din linia de treisferturi. Foto : M FELIX In divizia A la baschet: DINAMO—„U" CLUJ 69-65, DAR... O prim* tapetai neintere­­•antâ, in car* wpeţii *u ttcut fiiuraţi«, «valuind „nupele", firi convingere, » determinat pe unii apectatori aâ pleca la pauza meciului de baschet Dinamo — Universitatea Cluj, desfăşurat aaeari In cadrul •­­tapei a Vil-a a diviziei A. Dinamovtatii. In schimb, mai bine zia­­rio-ul Albu — Dia­­conescu — Dragomirescu, au zburdat, au fâcut combinaţii «ara de «are mai «pectaeutaaae si mai eticaee, determinind ca Ut «firşitul celor 20 de minute tabela de »cor aă Înregistreze o diferenţă de 15 puncte: 33_23. A urmat, insă, a doua parte a întîlnirii, în care am asistat la o lovitură de teatru. In opt minute, Dinamo a marcat trei (!) puncte. In vreme ce clu­jenii, ambiţionaţi de perspectiva unei înfrîngeri ruşinoase au înscris 21 de puncte, luînd conducerea (44—42, 50 46, 51—48). Minutul de odihnă so­licitat de antrenorul Dan Nicu­lescu şi schimbările produse în formaţia dinamovistă şi-au făcut, însă, efectul. Condusă cu fermitate de Albu, avînd în Săuca (înlocuitorul lui Mazilu care i-a zbătut, dar fără prea mult folos) un recuperator de bază, echipa Dinamo a preluat conducerea in min. 32 (52—51) şi, deşi Jiu a realizat o diferen­ţă mare, a învins clar, mai cu seamă că studenţii au evoluat in final nainspiraţi, incercind coşul de la aemidistanţă (De­­rruan, Simon), in loc să for­ţeze pătrunderile. Dinamo a ciştigat cu 69—65 (38—23) si s-a instalat pe locul intii, neînvinsă, in campionatul naţional. Dar, in afara victoriei in sine, pen­tru bucureşteni partida a fost importantă şi pentru că a con­stituit un test însemnat in ve­derea jocurilor ce le vor susţine în al doilea tur al C.C.E., în compania campioanei Bulgariei, Akademik Sofia. Or, sub acest aspect, întrecerea a arătat că mai sunt probleme nerezol­vate, ca, de pildă, cea a pivo­­ţilor care sunt departe de nive­lul internaţional. Cit priveşte arbitrajul prestat de P. Marin şi I. Krasznay, apreciem că el a fost mult prea sever, fluie­­rînd mai totul (chiar şi în lupta sub panouri), ceea ce nu se petrece într-un meci inter­naţional. D. STANCULESCU IMPASUL F.R. VOLEI E­voluţiile internaţionale ale sportivilor noştri sînt urmărite cu mare interes de sute şi sute de mii de iubitori ai sportului. Datorita presei, radiou­lui şi, mai cu seamă, televiziunii, putem urmări evoluţiile sportivilor noştri nu numai în ţară, ci şi peste hotare, uneori de la mii şi mii de kilometri distanţă. Contingentul iubitorilor de sport este astăzi uriaş în comparaţie cu trecutul apropiat şi mult mai avizat asupra problemelor intime ale fiecărui sport, atît la scara internă, cit şi la cea internaţională. In ultimul timp s-a dezvoltat şi o mentalitate obiectivă care decurge tocmai din cunoştinţele multiple ale spec­tatorilor şi telespectatorilor, şi anume aceea că se pre­tinde de la sportivii noştri exact ceea ce ei pot să dea pentru culorile cluburilor şi echipelor reprezentative, dacă bineînţeles au făcut totul pentru a se pregăti­­ bine şi a se comporta la nivelul cel mai bun al posibilităţilor lor. Fireşte că atunci cînd echipele naţionale înregistrea­ză rezultate slabe în întîlnirile internaţionale, din motive subiective, opinia publică sportivă se sesizează şi aşteap­tă de la cei în drept, sportivi, federaţii şi C.N.E.F.S. să pună la punct lipsurile pentru ca pe viitor să nu se mai repete eşecuri nedemne. Unul din cazurile negative recen­te a fost acela al echipelor reprezentative de volei, la campionatul mondial din Bulgaria, caz dezbătut în presă, arătîndu-ne pe larg slăbiciunile unor sportivi, antrenorilor echipelor, în special ale acelora de la formaţia feminină, şi federaţiei de specialitate. După şedinţe şi analize îndelungi, Federaţia Română de Volei a sancţionat pe unele jucătoare, fără să spună un cuvânt despre lipsurile proprii şi ale antrenorilor pe care i-a numit. în presă s-a arătat că federaţia respectivă a rămas datoare opiniei publice sportive. Federaţia s-a complăcut, însă, într-o tăcere ciudată. Biroul C.N.E.F.S. s-a sesizat de acest fapt şi zilele tre­cute a chemat în faţa sa biroul F.R. Volei, care a în­tocmit în prealabil o informare şi un plan de măsuri. Spre surpriza generală, în aceste materiale s-a găsit doar o autocritică formală din parisa fsdsrafist. În schimb, aceasta a recomandat in continuare pe antrenorii repre­zentativei feminine de volei a României care s-au făcut vinovaţi de starea precară, de admiterea şi «o folosirea unor situaţii care au dăunat profund comportări normal» a echipei, obţinerii unui loc superior in ierarhia mondiala a acestui sport. A fost de la sine înţeles că biroul C.N.E.F.S., în deplină cunoştinţă de cauză a problemelor voleiului, n-a putut fi de acord cu o asemenea optică. În numita şedinţa s-a arătat membrilor acestei federaţii că nu au dovedit de­plină responsabilitate pentru menţinerea prestigiului la care ajunsese voleiul nostru în anii trecuţi, că nu au în­văţat din experienţa negativă­ a campionatelor­­ europene din Turcia şi s-au arătat în continuare toleranţi. S-a ce­rut ca F.R. Volei să-şi revizuiască atitudinea şi să ia mă­surile cele mai eficiente pentru a pregăti temeinic posi­bilitatea de ultimă oră ce i se oferă în anul vllt°r — calificarea reprezentativelor noastre în turneele Olim­piadei de la München 72. , c o w i • - I Este de așteptat ca, de această data, F.R. Volei sa­­ nu mai întîrzie du răspunsul său, să iasă din impasul in care se află. 1. MITROFANI

Next