Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)
1971-01-14 / nr. 1141
Pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) a anului acesta, aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Concursul va cuprinde curse de 5 km (pentru juniori şi fete) şi 10 km (pentru seniori) şi se va disputa pe pîrtia de la poalele Dealului Negru, în afară de importanţa care o are pentru pregătirea schiorilor care în săptămînile următoare vor participa la o serie de concursuri internaţionale, acea- Istă deplasare a celor mai buni fondişti în judeţul Suceava, va avea — fără îndoială — şi un bun rezultat propagandistic printre localnicii care nu numai că au îndrăgit în ultimii ani schiul, dar au început să se şi remarce în competiţiile naţionale. O DOLEANŢĂ A SCHIORILOR In acest vitreg început de sezon nu numai lipsa de zăpadă face greutăţi schiorilor, ci şi unele întreprinderi care sunt bucuroase că îi pot găzdui, dar în acelaşi timp nu se ocupă în măsură suficientă de funcţionarea mijloacelor mecanice de urcat pante. Este vorba în special de schilifturile din Bucegi care şi anul acesta nu funcţionează cum trebuie. După multe intervenţii, I.H.R. Sinaia a rezolvat pînă la urmă problema schiliftului de la Cota 1500 şi el a fost pus, în condiţii bune, la dispoziţia schiorilor. în schimb, cele două schilifturi de pe pantele superioare ale Vîrfului cu Dor funcţionează după un • KURT SCHIIDER, talentatul schior elveţian remarcat mai des în slalomul uriaş (al 7-lea la campionatele mondiale din 1970), a fost victimă a unei grave căzături în slalomul uriaş de la Berchtesgaden (B.F.G.). In urma operaţiei suferite, el a pierdut un rinichi si va fi nevoit să se retragă din activitatea sportivă. De remarcat faptul că accidentul s-a datorat acroşajului unui fanion cu băţul din material plastic, băţ care bine înfipt în zăpadă, nu a cedat. O ECHIPA FEMININA A FRANŢEI a obţinut în slalomul uriaş de la Oberstaufen o victorie unică în felul ei : a ocupat primele cinci locuri în clasament, cele mai bune dintre adversare, vest-germanca Rosi Mittermaier şi austriaca Anne Marie Proeil, ocupînd de abia locurile 11 şi 7. Pînă acum cea mai categorică victorie a acesprogram fantezist făcind mari greutăţi schiorilor alpini care au nevoie de ele. Şi aceasta fiindcă I.S.B.C. Sinaia nu le-a acordat atenţia cuvenită, nu le-a încadrat cu personal suficient şi nu le-a stabilit un program. Să sperăm că măcar acum cînd toţi schiorii alpini s-au concentrat la Vîrful cu Dor, I.S.B.C. va face ca şi schilifturile să funcţioneze normal. tei echipe, care domină de un deceniu schiul alpin feminin, era cea obţinută anul trecut în coborârea de la Badgastein, cînd schioarele franceze au ocupat primele 4 locuri. • VEDETE DE 18—19 ANI, DAR ŞI MARI SPERANŢE DE 15—16 ANI, acesta este fără îndoială ,,secretul“ succeselor schioarelor franceze. In primele concursuri ale acestui an două tinere din echipa speranţelor s-au remarcat în mod deosebit : Daniele Debernard (16 ani şi jumătate) şi Jocelyne Perillat (15 ani şi jumătate). Daniele a ocupat locul 8 la slalomul special de la Maribor şi locul 16 la uriaşul de la Oberstaufen în timp ce Jocelyne, după ce s-a remarcat în primele coborîri (locul 10 la Sestrieres şi 7 la Val d’Isere), s-a clasat a 10-a la slalomul de la Maribor şi a 3-a la „uriaşul“de la Oberstaufen. De reţinut că ele au luat plecarea în toate aceste curse în ultima grupă, deci cu numere deloc avantajoase. Dar adevăratele talente înving şi aceste dificultăţi... “ SUBCOMITETUL F.I.S pentru coborîre şi slalom nu a fost de acord cu instituirea unui campionat european pentru juniori, aşa cum se organizare la probele nordice din 1968. Şi aceasta pentru motivul că la probele alpine cei mai buni tineri participă — cu succes — la toate concursurile mari internaţionale. Or, un titlu de campion al Europei ar putea să nu le facă un serviciu. Urmează ca congresul F.I.S. să ratifice hotărîrea subcomitetului. • COLEGIUL DE ANTRENORI AL PROBELOR ALPINE, consti- tuit doar cu două luni în urmă, şi-a modificat componenţa din cauza lipsei de activitate a unora dintre membrii săi, în ultima sa şedinţă biroul F.R.S.B a aprobat noul colegiu format din : Ion Borindei (antrenor federal), preşedinte, Ion Matei, Mihai Bîră, C. Diaconescu, K. Gohn şi C. Tăbăraş, membri. S SCHIORII CAUTĂ ŞI GĂSESC SOLUŢII CRISTIANU Soiu Petre (Dinamo Bv.), unul dintre juniorii lotului naţional care va fi prezent la startul „Cupei Unirii" i Brainrranaj Kanen De azi, in sala Floreasca ■gw* PRIMUL TURNEU AL DIVIZIONARELOR FEMININE A De azi pînă duminică, sala Floreasca găzduieşte primul turneu (etapele 1, 2 şi 3) al returului campionatului naţional feminin care programează cîteva întîlniri importante pentru viitoarea configuraţie a clasamentului, ca, de pildă, A.S.A. Cluj — Mureşul Tg. Mureş, Voinţa Bucureşti — Voinţa Braşov, Constructorul Bucureşti — Mureşul, Crişul Oradea — Sănătatea Satu Mare, A.S.A. — Crişul şi I.E.F.S. — Politehnica Bucureşti. Programul etapei inaugurale prevedea disputarea următoarelor partide (în paranteze, rezultatele din tur) : de la ora 10 : A.S.A. Cluj — Mureşul Tg. . Mureş (53—55), Voinţa Bucureşti — Voinţa Braşov (61—62) ; de la ora 16 : Politehnica Bucureşti — Constructorul Bucureşti (72—57), I.E.F.S. — Crişul Oradea (53—51), Sănătatea Satu Mare — Rapid (55—69). înaintea acestor întreceri, clasamentul diviziei A are următoarea înfățişare : 1 Polit. BUC. 9 9 6 910—484 13 2. Rapid 9 7 2 569—477 16 3. I.E.F.S. ; 9 7 2 529—453 16 6. Voinţa Bv. 9 5 4 555—620 14 5. Crişul 9 4 5 497—534 13 6. Sănătatea S.M. 9 4 5 609—632 13 7. Constructorul 9 4 5 465—466 13 8. Mureşul 9 3 6 488—533 12 9. A.S.A. 9 1 3 461—551 10 10. Voința Buc. 9 1 8 479—540 10 Clasamentul diviziei A, după turneul de la Timișoara „CUPA SPORTUL“ 1. Dinamo 19 17 2 1567—1279 36 2. „Poli“ BUC. 19 13 4 1393—1175 34 3. „U“ Tim. 19 13 6 1476—1344 32 4. Steaua 19 13 6 1437—1221 32 5. Rapid 19 11 8 1479—1398 30 6. „Poli“ Gl. 39 10 9 1363—1407 29 7. „U" Cluj 19 10 9 1303—1235 29 8. I C.H.F. 19 9 10 1293—1329 28 9. I.E.F.S. 19 7 12 1246—1366 26 10. „Poli" Cluj 19 4 15 1182—1399 23 11. „Poli“ BV. 19 3 16 1323—1452 22 12. Farul Constanţa 19 2 17 1120—1173 21 î. Dinamo 165 p 2. „Poli“ Buc. 146 p 3. „U“ Timișoara 132 p 4. Steaua 126 p 5. Rapid 117 p 6. „U“ Cluj 102 p 7. I.C.H.F. 93 p 8. „Poli“ Galați 91 p 9. I.E.F.S. 76 p 10. „Poli“ Bv. 44 p 11. „Poli“ Cluj 43 p 12--Barul„Constanta • 7 35 p CHI La început de trimestru, în sălile de sport ale liceelor (Urmare din pag. 1) Am fost întîmpinaţi de recreaţia mare cu o crîncenă bătăile cu zăpadă, care ameninţa să transforme în victime ferestrele şcolii, în cabinetul splendidei săli de sport, profesorii Elena San Marino şi Traian Penea aşteptau începutul primei ore de educaţie fizică din acest trimestru, cu cei dintr-a opta. Recreaţia s-a sfîrşit. Eroii bătăliei din curte şi-au făcut apariţia în echipamentul de sport. Fetele de o parte a cortinei ce desparte sala în două, băieţii de alta. Şi ora începe... Băieţii, după o uşoară încălzire, efectuează, o dată cu profesorul, exerciţii de gimnastică (foto 2), iar fetele lucrează la spaliere. Pe margine, cîteva eleve în uniforme nu participă la oră. Ne apropiem cu aparatul, dar linele îşi întorc repede faţa de la obiectiv (foto 3). Le cerem explicaţii. ..Noi am uitat echipamentul...“, „Eu am făcut entorsă...”, „Am scutire pentru educaţia fizică...“, „Fac gimnastică medicală..“, „Am cerut voie pentru ora de azi...“ Scuze în mare parte neîntemeiate, după cum ne preciza profesoara San Marino... Peste o jumătate de oră ne aflam în sala Liceului N. Bălcescu, supraaglomerată ca la un carnaval. Profesorii Leonid Sorbală şi Constantin Tudose se străduiau din răsputeri să nu se incomodeze unul pe altul — „Se repară sala cealaltă, de aceea suntem aşa de mulţi“ — ne-au explicat cei doi profesori. Preferăm colţul fetelor care au ca temă, acum, executarea driblingului şi a pasei la baschet... Un ultim popas la Liceul Mihai Viteazul. In sală, numai 3 elevi, dintre care doi jucau baschet „unu la unu“ de-a latul sălii, iar celălalt cronometru (foto 4). Erau componenţi ai echipei reprezentative a liceului care trebuia sâ aibă antrenament. Am ajuns la jumătatea programului, dar profesorul şi ceilalţi 9—10 jucători lipseau. „A plecat şi dinsul fiindcă n-a avut cu cine să facă antrenament“, ne-a spus „cronometrolul“ Sorin Ionescu... Am întrerupt" aici raidul nostru... Prin urmare, acum, la începutul trimestrului, sălile şcolilor sint din nou pline de dimineaţa pina seara. Nu insă toate. Unele mai vorbesc de lipsa de exigenţa a profesorilor, faţă de cei ce fug de educaţia fizică şi, în schimb, aleargă după scutiri medicale, faţă de cei care lipsesc de la antrenamente şi — de ce nu ? — de la datoria faţă de ei înşişi. sportál Laureaţii anului sportiv 1970 Numărul 6- CALISTRAT CUJOV S -a născut pe malul Dunării, dar n-a iubit padela sau pagaia, deşi se trage dintr-o familie de pescari şi, fireşte, şi-a petrecut o bună parte din copilărie in barcă, alături de tatăl său. Trăgea năvodul dis-de-dimineaţă, sau în faptul serii, dar din Smirdanul Nou, ochii săi căutau spre celălalt mal al Dunării, la Brăila, acolo unde — auzise el — se practica un sport care-l atrăgea ca un magnet. Era firav, dar antrenorul Gheorghe Bobinaru l-a primit în sală şi, in timp ce se ocupa de alţi boxeri, nu scăpa o clipă din vedere. Avea puştiul acesta o scinleie ce lipsea altora : viteză de reacţie neobişnuită, calitate atit de necesară în box. Cuminte, atent la sfaturile antrenorului, Calistrat Cutov a urcat spectaculos în vîrful piramidei, ajungînd in 1970 primul boxer al ţării şi al şaselea sportiv român al anului. De fapt, din 1965 şi pînă in prezent n-a scăpat nici un prilej de a se remarca in ţară şi peste hotare. Cuţov priveşte şi acum cu emoţie la primul său tricou de campion naţional de juniori, pe care l-a îmbrăcat în 1965, şi este în stare să-ţi vorbească ore în şir, fără să te plictisească, despre debutul său în reprezentativa de tineret, cînd l-a scos din luptă, în ultimul rând, pe italianul Casella. Sînt momente care nu se pot uita niciodată, mai cu seamă atunci cînd prilejuiesc satisfacţii deosebite. Şi, Cuţov nu se poate plînge că nu a trecut prin asemenea clipe, mai cu seamă de cînd a venit în secţia de box a clubului Dinamo Bucureşti. Aci, pe lingă competenţă, el a găsit în antrenori, oameni cu mare experienţă de viaţă, pedagogi destoinici şi prieteni. Condiţiile de pregătire, dar mai ales talentul său incontestabil, l-au propulsat. Cuţov ciştigă cu brio — in 1968 — primul său titlu de camion al ţării, la seniori, impunindu-şi definitiv prezenţa in echipa naţională. Şi, iată-l la Ciudad de Mexico, la J.O. Toţi cei 37 de participanţi la categoria semiuşoară ţinteau una dintre medaliile olimpice. Boxeri mulţi, ambiţii mari, speranţe şi mai mari. Ştirile transmise de la faţa locului ne întăreau tot mai mult încrederea in acest tînăr de ispravă: „Cuţov a trecut de finlandezul Nikkinen“. „Tunisianul Lahdhili a înclinat steagul în faţa românului. Cuţov". „Cuţov învinge după mari emoţii pe bulgarul Pilicev“ etc., etc Mexicul a adus blondului dinamovist medalia de bronz. In schimb, la campionatele europene de la Bucureşti, Calistrat a triumfat, incutiunindu-şi cei şapte ani de muncă de pînă acum cu centura de campion al continentului. Primul boxer român al anului 1970 asudă astăzi la munte pentru a-și păstra, la europenele de la Madrid, medalia de aur. De la J.O. din Mexic, campionul nostru și al Europei n-a pierdut nici un meci. Să-i urăm, deci,ca in palmaresul său excelent, să înscrie noi izbinzi sportive. Romeo CALARASANU N. R. Despre Cornel Dinu, cel de al 5-lea clasat în ancheta organizată de „Sportul“ in rîndul cititorilor săi, am publicat un amplu reportaj în numărul nostru de Anul Nou, el fiind și primul fotbalist al anului 1970. FIŞĂ . S-a născut la 10 octombrie 1948, în comuna Smîrdanul Nou. I • Are 1,73 m înălțime, 63,500 kg. I • Face parte din clubul sportiv Dinamo București. I • A început sa practice boxul în anul 1963 la asociația sportivă P.A.L. Brăila. • Este de meserie electrician. • Primul antrenor : Gh. Bobinaru. I • Antrenori actuali : Titi Dumitrescu, E. Fűrész şi C. Nour. PALMARES ! 1965: — Campion naţional de juniori la categoria minimă. 1966 : — Debutează cu o victorie la puncte în naţionala de juniori în meciul cu Ungaria. 1967 : — Campion naţional de juniori la categoria semi- uşoară, în acelaşi an, îmbracă pentru prima oară tricoul reprezentativei de tineret, contra Italiei, cîştigind prin I k.o.3 la Casella 1968 . — Campion naţional de seniori. Medaliat cu I bronz la J.O. din Mexic. 1969 : — Campion naţional de seniori. Campion euro jpean la categoria semiuşoară. Campion balcanic la categoria ușoară. 1970 : — Campion național la categoria ușoară. Cîștigă- I tor al Dinamoviadei. BE? t Bl'St W âg tfsiT IR -9 ECHIPE IN CURSA PENTRU PROMOVAREA IN DIVIZIA A Pe patinoarul artificial acoperit din Miercurea Ciuc s-a încheiat • primul tur al seriei I din campionatul diviziei 1S, la hochei. Iată clasamentul : Tîrnava Od. Secuiesc 4 4 0 0 35—11 8 Cooperatorul , Tg. Secuiesc 4 3 0 1 27—18 6 Şc. sp. M. Ciuc 4 2 0 2 17—24 4 Dinamo B 4 1 0 3 11—22 2 Voinţa M. Ciuc 4 0 0 4 9—24 0 Reamintim şi clasamentul seriei a II-a, desfăşurată la Galaţi : Dunărea 3 3 0 0 36— 2 6 Metalul Răd 3 2 0 1 19—16 4 Comerţul Tg. Mureş 3 1 0 2 6—18 2 Şc. sp. Gheorghieni 3 0 0 3 3—28 0 în ambele serii urmează să se dispute returul, după care primele două clasate în fiecare grupă vor alcătui un turneu de patru, în care seva juca de asemenea tur-retur. Cîștigătoarea lui va evolua sezonul viitor în divizia A. După cum se vede un drum lung și greu duce spre prima categorie a campionatului. ADUNĂRI ÎN ASOCIAŢIILE SPORTIVE (Urmare din pag. 1) ieşit şi din lucrările adunării generale a asociaţiei sportive. Iubitorii sportului de la „Semănătoarea“ — ne spunea tovarăşul I. Nemeş, preşedintele Consiliului pentru educaţie fizică şi sport — al sectorului 7, care a luat parte la adunare — au ţinut să evoce, cu acest prilej, felul cum, pe rînd, viaţa unor echipe a fost serios primejduită. Echipa de fotbal, de pildă, care activa în categoria „promoţie“, nesprijinită de către factorii interesaţi, a regresat continuu, pînă la retrogradarea ei în campionatul pe sector. Ulterior, prin neprezentarea la meciuri, echipa, practic, s-a autodizolvat... Aproape la fel s-au petrecut lucrurile cu echipa de handbal, care activa în municipiu. Dar, motivindu-se lipsa de elemente (?) care să-i asigure rezerve la valoarea titularilor, echipa a dispărut şi ea. Trist a fost şi,destinul echipeide volei. Nesusţinută moral şi materialpe terenul de antrenament şi de desfăşurare a competiţiilor — comun cu cel de handbal — conducerea uzinei a avizat construirea unei hale şi a unui puţ de mare adîncime, evident, din raţiuni profesionale. Ce s-a oferit, însă, în schimb, după dezafectarea acestui teren ? Nimic... echipa a fost transferată, la sugestia Consiliului pentru educaţie fizică şi sport al sectorului 7, la o altă întreprindere. Acum, fosta echipă , devenită „Electra“, este fruntaşă în campionatul diviziei B. O totală lipsă de interes faţă de baza materială a asociaţiei sportive s-a manifestat şi în cazul arenei de popice. Sportivii au înţeles că unele nevoi presante au obligat conducerea uzinei să dea — temporar — arenei de popice o altă utilizare, să devină dormitor pentru un grup de salariaţi nou angajaţi. Cum că promisiunea de a restitu.i beneficiarilor ei de drept , această arenă, după 6 luni de zile, s-a prelungit sine die. Iată, au trecut mai bine de 14 luni şi arena de popice a rămas tot dormitor... în aceste condiţii, echipa de popice a „Semănătoarei“ a fost nevoită să închirieze o altă arenă, situată în alt sector. Cu alte cuvinte şi bani şi timp pierdut. Este firesc , în momentul de faţă, „Semănătoarea“ desfăşoară o activitate mai bună, numai cu cei 20 de tineri care compun secţia de box de drept, o activitate fructuoasă, dirijată cu pasiune şi pricepere de antrenorii Gh. Zamfirescu şi I. Nicolau), cu alţi 12 tineri din secţia de modelism (două titluri de campioni naţionali la machete şi la individual şi la echipe) şi cu alţi 12 popicari, prezenţi la „promoţie“, în condiţiile de pregătire amintite. Aşadar, din peste 2 000 de membri cut numără asociaţia uzinei, numai 44 sunt cuprinşi, în mod organizat, în activitatea sportivă. Sigur, s-ar mai putea vorbi şi de activităţi la şah şi tenis de masă, dar lipsa unor săli de sport, a unui club (cum s-ar cuveni să existe într-o uzină dintre cele mai mari din Capitală) determină apariţii pasagere ale tineretului în aceste discipline. Există oare perspective pentru a readuce ..Semănătoarea“ în prim planul activităţii competiţionale ? Răspunsul poate fi afirmativ, numai dacă consiliul asociaţiei sportive (preşedinte, Octavian Dumitrescu) se va bucura, cel puţin de acum încolo, de sprijinul conducerii uzinei, al tovarăşului director general, ing. I. Căpăţînă, de altfel, cîndva, un om foarte sensibil la nevoile dezvoltării activităţii sportive. Participanţii la adunarea generală a asociaţiei aşteaptă un asemenea sprijin. Şi, poate că, aceste speranţe nu vor rămîne deşarte... -ft- .,i. 1142 (6576) Fruntaşii împărtăşesc din experienţa lor tinerilor Poiana Braşov, început de ianuarie. In elegantul hol al noii clădiri a Grupului social, 15 trăgători, băieţi şi fete, cu căşti de protecţie şi înarmaţi cu puşti şi pistoale cu aer comprimat ochesc de zor in nişte ţinte. Nu era vorba de o secvenţă de film western. Nu. Pe acest minipoligon improvizat (dar bine amenajat pentru a nu se produce nici un fel de stricăciuni) s-au antrenat două săntămîni membrii lotului tie juniori-tineret cărora federaţia de specialitate le-a organizat o tabără de pregătire pe timpul vacanţei de iarnă. ..Am selecţionat 28 de sportivi (20 de băieţi şi 1 8 fete) , ne spune cunoscutul antrenor Viorel Manciu, conducătorul taberei. Ne-am orientat către acei sportivi susceptibili de a ne reprezenta la europenele din august de la Suhl (R. D. Germană) ca şi cei cu perspective mai îndepărtate, de pildă, pentru J. O. 1976. De asemenea, din dorinţa de a stimula activitatea unor centre, am invitat doi ţintaşi, Amalia Mihalache (Focşani) şi Ovidiu Delescu (Iaşi), chiar dacă valoarea lor actuală nu se ridică la nivelul loturilor republicane“. „ Deci, aţi avut la dispoziţie întregul eşalon al speranţelor tirului nostru ? — Da. Cu trei excepţii , au lipsit din motive obiective Safta (bolnav), Coliban şi Codreanu — solicitaţi de pregătirea unor examene. . Vom crea însă, în perioada care urmează, condiţiile pentru ca şi aceşti trăgători să atingă cît mai curînd plafonul corespunzător de instruire. — I-am văzut pe „poligon“ şi pe Virgil Atanasiu, Dan Iuga şi Nicolae Rotaru. S-au antrenat şi ei ? —■ Motivul principal al prezenţei lor la Poiana l-a constituit nu atît pregătirea lor ci dorinţa de a împărtăşi din experienţa lor celor mai tineri. Şi astfel, alături de multiplele cunoştinţe ale vechiului şi inimosului antrenor arădean, Ioan Quintus, tinerii trăgători au putut beneficia şi de îndrumarea unor aşi ai tirului de la noi, mai ales că cei trei s-au arătat foarte sîrguincioşi şi competent). — O ultimă întrebare • practic ce a cuprins jurnalul unei zile de antrenament 7 — După înviorarea de 10—15 minute, cotidian se efectuau trei antrenamente a 5—6 ore (2—3 ore de pregătire fizică generală — schi — și vreo 60 de minute — diverse jocuri: baschet, volei, fotbal, plus două ore de pregătire specifică , lucru cu puşca şi pistolul cu aer comprimat). La acest ultim capitol, unde ponderea a căzut pe latura tehnică, am înregistrat contribuţia valoroasă a antrenorului Quintus şi a lui Atanasiu, Iuga şi Rotaru. S-a lucrat în patru grupe pe 15 linii de tragere. Alături de specialiştii acestui gen de arme (cu aer comprimat şi glonţ) s-au antrenat şi şase talerişti, dar ei au făcut numai pregătire fizică. In sfîrşit, au mai avut loc şi alte activităţi, de ordin cultural, de pregătire teoretică. Ne-am străduit să asigurăm o instruire completă, cît mai folositoare. Am observat mult interes şi din partea sportivilor. Sper că roadele acestei instruiri se vor materializa, prin rezultatele superioare din acest sezon ca şi din cele viitoare. Păreri similare au exprimat şi secretarul general al federaţiei, prof. GAVRII RABANI (care a urmărit pregătirea) ca şi ceilalţi antrenori. Intr-un cuvînt, se poate spune că organizarea taberei speranţelor tirului românesc în această vacanţă de iarnă a însemnat o reuşită, o acţiune care nu va trebui insă să rămină singulară. Ne eindim mai cu seamă la solicitarea sportivilor fruntași în procesul de instruire a tineretului. C COMARNISCH! AZI, LA GRIVIŢA ROŞIE... Consiliul asociaţiei sportive ,,Griviţa Roşie“ se pregăteşte să facă bilanţul unui an muncă, să prospecteze posibilităţile pentru amplificarea şi diversificarea activităţii de educaţie fizică şi sport în 1971. Dacă 1970 a fost un an fructuos sau nu, se va vedea din discuţiile pe care le vor purta reprezentanţii celor peste 3700 de membri. într-adevăr, la 15 ianuarie va avea loc în sala clubului uzinei adunarea de analiză a activităţii şi desemnarea noului consiliu de conducere al asociaţiei. Evenimentul a fost pregătit cu minuţiozitate. La 17 decembrie consiliul asociaţiei a avut o şedinţă, cu prilejul căreia s-au prelucrat instrucţiunile comune ale C.N.E.F.S., U.G.S.R., U.T.C., M.I., UCECOM, cu privire la adunările şi conferinţele ce se desfăşoară, in aceste zile, în întreaga ţară S-a trecut imediat la redactarea dării de seamă, a raportului comisiei de cenzori (pe 1970), planului de măsuri, proiectului de calendar sportiv şi proiectului de buget pe 1971. La ora aceasta, majoritatea materialelor sunt gata. O atenţie deosebită a fost acordată aspectului propagandistic al bilanţului sportiv pe anul 1970. Au fost tipărite invitaţii ce vor fi date membrilor consiliului, ai comisiilor de cenzori, membrilor secţiilor pe ramură de sport, antrenorilor, sportivilor fruntaşi, şi responsabililor sportivi din grupele sindice''De asemenea, s-au tipărit afişe, care au fost plasate la porţile uzinei, şi în ateliere. Conferinţa asociaţiei ,,Urlviţa Roşie“, poate — deci — începe... La Cluj SIMPOZION DEDICAT EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI • ÎN RÎNDURILE * ADOLESCENŢILOR Sub egida cabinetului metodico-ştiinţific de pe lingă C.J.E.F.S. Cluj, care împlineşte 15 ani de activitate, se va desfăşura azi şi miine în oraşul de la poalele Feleacului, simpozionul „Educaţia fizică şi sportul în perioada pubertăţii şi adolescenţei“. Dintre referatele care vor fi prezentate cu acest prilej cităm pe cel al acad. prof. dr. Eugen A. Pora, intitulat: „Aspecte biologice ale perioadei pubertăţii şi adolescenţei“, cel al conf. Dumitru Aluaş „Factorul social şi importanţa lui în educaţia fizică şi sportul din perioada pubertăţii şi adolescenţei“, precum şi comunicările prof. M. Vucescu şi Adalbert Barta „Corelaţia dintre educaţia fizică şi intelectuală la puberi şi adolescenţi“, „Aspecte metodice ale antrenamentului cu tinerii atleţi“ (dr. I. Arnăut, Gh. Biro, Gh. Kiss), „Unele particularităţi ale antrenamentului la tinerii boxeri“ (antrenor I. Chendreanu), „Planul de instruire metodică a tinerilor fotbalişti“ (antrenor Ştefan Naghi).