Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-14 / nr. 1141

Pag. a 2-a (Urmare din pag. 1) a anului acesta, aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist Român. Concursul va cuprinde curse de 5 km (pentru juni­ori şi fete) şi 10 km (pentru seniori) şi se va disputa pe pîrtia de la poalele Dealului Negru, în afară de impor­tanţa care o are pentru pre­gătirea schiorilor care în săptămînile următoare vor participa la o serie de con­cursuri internaţionale, acea- Istă deplasare a celor mai buni fondişti în judeţul Suceava, va avea — fără îndoială — şi un bun rezultat propagan­distic printre localnicii care nu numai că au îndrăgit în ultimii ani schiul, dar au început să se şi remarce în competiţiile naţionale. O DOLEANŢĂ A SCHIORILOR In acest vitreg început de sezon nu numai lipsa de ză­padă face greutăţi schiorilor, ci şi unele întreprinderi care sunt bucuroase că îi pot găz­dui, dar în acelaşi timp nu se ocupă în măsură sufici­entă de funcţionarea mijloa­celor mecanice de urcat pante. Este vorba în­­ special de schilifturile din Bucegi care şi anul acesta nu func­ţionează cum trebuie. După multe intervenţii, I.H.R. Si­naia a rezolvat pînă la urmă problema schiliftului de la Cota 1500 şi el a fost pus, în condiţii bune, la dispozi­ţia schiorilor. în schimb, cele două schilifturi de pe pan­tele superioare­ ale Vîrfului cu Dor funcţionează după un • KURT SCHIIDER, talentatul schior elveţian remarcat mai des în slalomul uriaş (al 7-lea la campionatele mondiale din 1970), a fost victimă a unei gra­ve căzături în slalomul uriaş de la Berchtesgaden (B.F.G.). In urma operaţiei suferite, el a pierdut un rinichi si va fi nevoit să se retragă din activi­tatea sportivă. De remarcat fap­tul că accidentul s-a datorat acroşajului unui fanion cu bă­ţul din material plast­ic, băţ care bine înfipt în zăpadă, nu a ce­dat. O ECHIPA FEMININA A FRANŢEI a obţinut în slalomul uriaş de la Oberstaufen o vic­torie unică în felul ei : a ocu­pat primele cinci locuri în cla­sament, cele mai bune dintre adversare, vest-germanca Rosi Mittermaier şi austriaca Anne Marie Proeil, ocupînd de abia locurile 11 şi 7. Pînă acum cea mai categorică victorie a aces­program fantezist făcind mari greutăţi schiorilor al­pini care au nevoie de ele. Şi aceasta fiindcă I.S.B.C. Sinaia nu le-a acordat aten­ţia cuvenită, nu le-a înca­drat cu personal suficient şi nu le-a stabilit un program. Să sperăm că măcar acum cînd toţi schiorii alpini s-au concentrat la Vîrful cu Dor, I.S.B.C. va face ca şi schilif­turile să funcţioneze normal. tei echipe, care domină de un deceniu schiul alpin feminin, era cea obţinută anul trecut în co­borârea de la Badgastein, cînd schioarele franceze au ocupat primele 4 locuri. • VEDETE DE 18—19 ANI, DAR ŞI MARI SPERANŢE DE 15—16 ANI, acesta este­ fără îndoială ,,secretul“ succeselor schioare­­lor franceze. In primele con­cursuri ale acestui an două ti­nere din echipa speranţelor s-au remarcat în mod deosebit : Da­niele Debernard (16 ani şi ju­mătate) şi Jocelyne Perillat (15 ani şi jumătate). Daniele a ocu­pat locul 8 la slalomul special de la Maribor şi locul 16 la uriaşul de la Oberstaufen în timp ce Jocelyne, după ce s-a remarcat în primele coborîri (locul 10 la Sestrieres şi 7 la Val d’Isere), s-a clasat a 10-a la slalomul de la Maribor şi a 3-a la „uriaşul“­­de la Oberstaufen. De reţinut că ele au luat plecarea în toate aceste curse în ultima grupă, deci cu numere deloc avanta­joase. Dar adevăratele talente înving şi aceste dificultăţi... “ SUBCOMITETUL F.I.S pen­tru coborîre şi slalom nu a fost de acord cu instituirea unui campionat european pentru ju­niori, aşa cum se organizare la probele nordice din 1968. Şi aceasta pentru motivul că la probele alpine cei mai buni t­i­­neri participă — cu succes — la toate concursurile mari inter­naţionale. Or, un titlu de cam­pion al Europei ar putea să nu le facă un serviciu. Urmează ca congresul F.I.S. să ratifice hotă­­rîrea subcomitetului. • COLEGIUL­ DE ANTRENORI AL PROBELOR ALPINE, consti-­ tuit doar cu două luni în ur­mă, şi-a modificat componenţa din cauza lipsei de activitate a unora dintre membrii săi, în ulti­ma sa şedinţă biroul F.R.S.B a aprobat noul colegiu format din : Ion­ Borindei (antrenor fe­deral), preşedinte, Ion Matei, Mihai Bîră, C. Diaconescu, K. Gohn şi C. Tăbăraş, membri. S SCHIORII CAUTĂ ŞI GĂSESC SOLUŢII CRISTIANU­ Soiu Petre (Dinamo Bv.), unul dintre juniorii lotului naţional care va fi prezent la startul „Cupei Unirii" i Brainrran­aj Kanen­ De azi, in sala Floreasca ■gw* PRIMUL TURNEU AL DIVIZIONARELOR FEMININE A De azi pînă duminică, sala Floreasca găzduieşte primul turneu (etapele 1, 2 şi 3) al returului campionatului naţi­onal feminin care progra­mează c­îteva întîlniri impor­tante pentru viitoarea confi­guraţie a clasamentului, ca, de pildă, A.S.A. Cluj — Mu­reşul Tg. Mureş, Voinţa Bu­cureşti — Voinţa Braşov, Constructorul Bucureşti — Mureşul, Cri­şul Oradea — Sănătatea Satu Mare, A.S.A. — Crişul şi I.E.F.S. — Poli­tehnica Bucureşti. Programul etapei inaugu­rale prevedea disputarea ur­mătoarelor partide (în pa­ranteze, rezultatele din tur) : de la ora 10 : A.S.A. Cluj — Mureşul Tg. . Mureş (53—55), Voinţa Bucureşti — Voinţa Braşov (61—62) ; de la ora 16 : Politehnica Bucureşti — Constructorul Bucureşti (72—57), I.E.F.S. — Crişul Oradea (53—51), Sănătatea Satu Mare — Rapid (55—69). înaintea acestor întreceri, clasamentul diviziei A are următoarea înfățişare : 1 Polit. BUC. 9 9 6 910—484 13 2. Rapid 9 7 2 569—477 16 3. I.E.F.S. ; 9 7 2 529—453 16 6. Voinţa Bv. 9 5 4 555—620 14 5. Crişul 9 4 5 497—534 13 6. Sănătatea S.M. 9 4 5 609—632 13 7. Constructorul 9 4 5 465—466 13 8. Mureşul 9 3 6 488—533 12 9. A.S.A. 9 1 3 461—551 10 10. Voința Buc. 9 1 8 479—540 10 Clasamentul diviziei A, după turneul de la Timișoara „CUPA SPORTUL“ 1. Dinamo 19 17 2 1567—1279 36 2. „Poli“ BUC. 19 13 4 1393—1175 34 3. „U“ Tim. 19 13 6 1476—1344 32 4. Steaua 19 13 6 1437—1221 32 5. Rapid 19 11 8 1479—1398 30 6. „Poli“ Gl. 39 10 9 1363—1407 29 7. „U" Cluj 19 10 9 1303—1235 29 8. I C.H.F. 19 9 10 1293—1329 28 9. I.E.F.S. 19 7 12 1246—1366 26 10. „Poli" Cluj 19 4 15 1182—1399 23 11. „Poli“ BV. 19 3 16 1323—1452 22 12. Farul Constanţa 19 2 17 1120—1173 21 î. Dinamo 165 p 2. „Poli“ Buc. 146 p 3. „U“ Timișoara 132 p 4. Steaua 126 p 5. Rapid 117 p 6. „U“ Cluj 102 p 7. I.C.H.F. 93 p 8. „Poli“ Galați 91 p 9. I.E.F.S. 76 p 10. „Poli“ Bv. 44 p 11. „Poli“ Cluj 43 p 12--Barul„Constanta • 7 35 p CHI La început de trimestru, în sălile de sport ale liceelor (Urmare din pag. 1) Am fost întîmpinaţi de recreaţia mare cu o crîncenă bătăile cu zăpadă, care ameninţa să trans­forme în victime ferestrele şcolii, în cabinetul splendidei săli de sport, profesorii Elena San Ma­rino şi Traian Penea aşteptau în­ceputul primei ore de educaţie fizică din acest trimestru, cu cei dintr-a opta. Recreaţia s-a sfîrşit. Eroii bătă­liei din curte şi-au făcut apariţia în echipamentul de sport. Fetele de o parte a cortinei ce desparte sala în două, băieţii de alta. Şi ora începe... Băieţii, după o uşoa­ră încălzire, efectuează, o dată cu profesorul, exerciţii de gimnasti­că (foto 2), iar fetele lucrează la spaliere. Pe margine, cîteva eleve în uniforme nu participă la oră. Ne apropiem cu aparatul, dar li­nele îşi întorc repede faţa de la obiectiv (foto 3). Le cerem expli­caţii. ..Noi am uitat echipamen­tul...“, „Eu am făcut entorsă...”, „Am scutire pentru educaţia fi­zică...“, „Fac gimnastică medica­lă..“, „Am cerut voie pentru ora de­ azi...“ Scuze în mare parte ne­întemeiate, după cum ne preciza profesoara San Marino... Peste o jumătate de oră ne a­­flam în sala Liceului N. Bălcescu, supraaglomerată ca la un carna­val. Profesorii Leonid Sorbală şi Constantin Tudose se străduiau din răsputeri să nu se incomode­ze unul pe altul — „Se repară sala cealaltă, de aceea suntem­ aşa de mulţi“ — ne-au explicat cei doi profesori. Preferăm colţul fetelor care au ca temă, acum, executarea dri­blingului şi a pasei la baschet... Un ultim popas la Liceul Mihai Viteazul. In sală, numai 3 elevi, dintre care doi jucau baschet „unu la unu“ de-a latul sălii, iar celă­lalt cronometru (foto 4). Erau componenţi ai echipei reprezen­tative a liceului care trebuia sâ aibă antrenament. Am ajuns la jumătatea programului, dar pro­fesorul şi ceilalţi 9—10 jucători lipseau. „A plecat şi dinsul fiindcă n-a avut cu cine să facă antrena­ment“, ne-a spus „cronometrolul“ Sorin Ionescu... Am întrerupt" aici raidul nos­tru... Prin urm­are, acum, la începu­tul trimestrului, sălile şcolilor sint din nou pline de dimineaţa pina seara. Nu insă toate. Unele m­ai vorbesc de lipsa de exigenţa a profesorilor, faţă de cei ce fug de educaţia fizică şi, în schimb, aleargă după scutiri medicale, faţă de cei care lipsesc de la antre­namente şi — de ce nu ? — de la datoria faţă de ei înşişi. sportál Laureaţii anului sportiv 1970 Numărul 6- CALISTRAT CUJOV S -a născut pe malul Dunării, dar n-a iu­bit padela sau pa­­gaia, deşi se trage dintr-o familie de pescari şi, fireşte, şi-a petrecut o bună parte din copilărie in barcă, ală­turi de tatăl său. Trăgea nă­vodul dis-de-dimineaţă, sau în faptul serii, dar din Smir­­danul Nou, ochii săi căutau spre celălalt mal al Dună­rii, la Brăila, acolo unde — auzise el — se practica un sport care-l atrăgea ca un magnet. Era firav, dar antrenorul Gheorghe Bobinaru l-a pri­mit în sală şi, in timp ce se ocupa de alţi boxeri, nu­­ scăpa o clipă din vedere. A­­vea puştiul acesta o scinleie ce lipsea altora : viteză de reacţie neobişnuită, calitate atit de necesară în box. Cuminte, atent la sfaturile antrenorului, Calistrat Cutov a urcat spectaculos în vîrful piramidei, ajungînd in 1970 primul boxer al ţării şi al şaselea sportiv român al a­­nului. De fapt, din 1965 şi pînă in prezent n-a scăpat nici un prilej de a se remarca in ţară şi peste hotare. Cu­ţov priveşte şi acum cu e­­moţie la primul său tricou de campion naţional de juni­ori, pe care l-a îmbrăcat în 1965, şi este în stare să-ţi vorbească ore în şir, fără să te plictisească, despre de­butul său în reprezentativa de tineret, cînd l-a scos din luptă, în ultimul rând, pe italianul Casella. Sînt mo­mente care nu se pot uita niciodată, mai cu seamă a­­tunci cînd prilejuiesc satis­facţii deosebite. Şi, Cuţov nu se poate plînge că nu a tre­cut prin asemenea clipe, mai cu seamă de cînd a venit în secţia de box a clubului Di­namo Bucureşti. Aci, pe lingă competenţă, el a găsit în an­trenori, oameni cu mare ex­perienţă de viaţă, pedagogi destoinici şi prieteni. Condi­ţiile de pregătire, dar mai ales talentul său incontesta­bil, l-au propulsat. Cuţov ciştigă cu brio — in 1968 — primul său titlu de cam­ion al ţării, la seniori, impunin­­du-şi definitiv prezenţa in echipa naţională. Şi, iată-l la Ciudad de Mexico, la J.O. Toţi cei 37 de participanţi la categoria semiuşoară ţin­teau una dintre medaliile o­­limpice. Boxeri mulţi, ambi­ţii mari, speranţe şi mai mari. Ştirile transmise de la faţa locului ne întăreau tot mai mult încrederea in acest tînăr de ispravă: „Cuţov a trecut de finlandezul Nik­­kinen“. „Tunisianul Lahdhili a înclinat steagul în faţa ro­mânului. Cuţov". „Cuţov în­vinge după mari emoţii pe bulgarul Pilicev“ etc., etc Mexicul a adus blondului dinamovist medalia de bronz. In schimb, la campionatele europene de la Bucureşti, Ca­listrat a triumfat, incutiunin­du-şi cei şapte ani de mun­că de pînă acum cu centura de campion al continentului. Primul boxer român al anu­lui 1970 asudă astăzi la mun­te pentru a-și păstra, la eu­ropenele de la Madrid, me­dalia de aur. De la J.O. din Mexic, campionul nostru și al Europei n-a pierdut nici un meci. Să-i urăm, deci,­ca in palmaresul său excelent, să înscrie noi izbinzi spor­tive. Romeo CALARASANU N. R. Despre Cornel Dinu, cel de al 5-lea clasat în an­cheta organizată de „Sportul“ in rîndul cititorilor săi, am publicat un amplu reportaj în numărul nostru de Anul Nou, el fiind și primul fotbalist al anului 1970. FIŞĂ . S-a născut la 10 octombrie 1948, în comuna Smîrdanul Nou. I • Are 1,73 m înălțime, 63,500 kg. I • Face parte din clubul sportiv Dinamo București. I • A început sa practice boxul în anul 1963 la asociația sportivă P.A.L. Brăila. • Este de meserie electrician. • Primul antrenor : Gh. Bobinaru. I • Antrenori actuali : Titi Dumitrescu, E. Fűrész şi C. Nour. PALMARES ! 1965: — Campion naţional de juniori la categoria mi­­­­nimă. 1966 : — Debutează cu o victorie la puncte în naţiona­la de juniori în meciul cu Ungaria. 1967 : — Campion naţional de ju­niori la categoria semi-­­ uşoară, în acelaşi an, îmbracă pentru prima oară tricoul reprezentativei de tineret, contra Italiei, cîştigind prin I k.o.3 la Casella 1968 . — Campion naţional de seniori. Medaliat cu I bronz la J.O. din Mexic. 1969 : — Campion naţional de seniori. Campion euro­ j­pean la categoria semiuşoară. Campion balcanic la cate­goria ușoară. 1970 : — Campion național la categoria ușoară. Cîștigă- I tor al Dinamoviadei. BE? t Bl'St W âg tfsiT IR -9 ECHIPE IN CURSA PENTRU PROMOVAREA IN DIVIZIA A Pe patinoarul artificial a­­coperit din Miercurea Ciuc s-a încheiat • primul tur al seriei I din campionatul di­viziei 1S, la hochei. Iată clasamentul : Tîrnava Od. Secuiesc 4 4 0 0 35—11 8 Cooperatorul , Tg. Secuiesc 4 3 0 1 27—18 6 Şc. sp. M. Ciuc 4 2 0 2 17—24 4 Dinamo B 4 1 0 3 11—22 2 Voinţa M. Ciuc 4 0 0 4 9—24 0 Reamintim şi clasamentul seriei a II-a, desfăşurată la Galaţi : Dunărea 3 3 0 0 36— 2 6 Metalul Răd 3 2 0 1 19—16 4 Comerţul Tg. Mureş 3 1 0 2 6—18 2 Şc. sp. Gheorghieni 3 0 0 3 3—28 0 în ambele serii urmează să se dispute returul, după care primele două clasate în fie­care grupă vor alcătui un turneu de patru, în care se­­va juca de asemenea tur-re­­tur. Cîștigătoarea lui va e­­volua sezonul viitor în divi­zia A. După cum se vede un­ drum lung și greu duce spre prima categorie a campionatului. ADUNĂRI ÎN ASOCIAŢIILE SPORTIVE (Urmare din pag. 1) ieşit şi din lucrările adună­rii generale a asociaţiei spor­tive. Iubitorii sportului de la „Semănătoarea“ — ne spu­nea tovarăşul I. Nemeş, preşedintele Consiliului pen­tru educaţie fizică şi sport — al sectorului 7, care a luat parte la adunare — au ţinut să evoce, cu acest prilej,­ fe­lul cum, pe rînd, viaţa u­­nor echipe a fost serios pri­mejduită. Echipa de fotbal, de pildă, care activa în ca­tegoria „promoţie“, nespriji­nită de către factorii inte­resaţi, a regresat continuu, pînă la retrogradarea ei în campionatul pe sector. Ulte­rior, prin neprezentarea la meciuri, echipa, practic, s-a autodizolvat... Aproape la fel s-au petrecut lucrurile cu e­­chipa de handbal, care activa în municipiu. Dar, motivin­­du-se lipsa de elemente (?) care să-i asigure rezerve la valoarea titularilor, echipa a dispărut şi ea. Trist a fost şi,destinul­­ echipei­­de volei. Nesusţinută moral şi mate­rial­­pe terenul de antrena­ment şi de desfăşurare a com­petiţiilor — comun cu cel de handbal — conducerea u­­zinei a avizat construirea u­­nei hale şi a unui puţ de mare adîncime, evident, din raţiuni profesionale. Ce s-a oferit, însă, în schimb, du­pă dezafectarea acestui te­ren ? Nimic...­ echipa a fost transferată, la sugestia Con­siliului pentru educaţie fizi­că şi sport al sectorului 7, la o altă întreprindere. A­­cum, fosta echipă , deveni­tă „Electra“, este fruntaşă în campionatul diviziei B. O totală lipsă de interes faţă de baza materială a a­­sociaţiei sportive s-a mani­festat şi în cazul arenei de popice. Sportivii au înţeles că unele nevoi presante au obligat conducerea uzinei să dea — temporar — arenei de popice o altă utilizare, să devină dormitor pentru un grup de salariaţi nou anga­jaţi. Cum că promisiunea de a restitu.i beneficiarilor ei de drept , această arenă, du­pă 6 luni de zile, s-a prelun­git sine die. Iată, au trecut mai bine de 14 luni şi arena de popice a rămas tot dor­mitor... în aceste condiţii, e­­chipa de popice a „Semănă­toarei“ a fost nevoită să în­chirieze o altă arenă, situată în alt sector. Cu alte cuvin­te şi bani şi timp pierdut. Este firesc , în momentul de faţă, „Se­mănătoarea“ desfăşoară o ac­tivitate mai bună, numai cu cei 20 de tineri care compun secţia de box de drept, o ac­tivitate fructuoasă, dirijată cu pasiune şi pricepere de antrenorii Gh. Zamfirescu şi I. Nicolau), cu alţi 12 tineri din secţia de modelism (două titluri de campioni naţionali la machete şi la individual şi la echipe) şi cu alţi 12 popicari, prezenţi la „promo­ţie“, în condiţiile de pregăti­re amintite. Aşadar, din pes­te 2 000 de membri cut nu­mără asociaţia uzinei, numai 44 sunt cuprinşi, în mod or­ganizat, în activitatea spor­tivă. Sigur, s-ar mai putea vorbi şi de activităţi la şah şi tenis de masă, dar lipsa unor săli de sport, a unui club (cum s-ar cuveni să e­­xiste într-o uzină dintre ce­le mai mari din Capitală) de­termină apariţii pasagere ale tineretului în aceste discipli­ne. Există oare perspective pentru a readuce ..Semănă­toarea“ în prim planul ac­tivităţii competiţionale ? Răs­punsul poate fi afirmativ, numai dacă consiliul asocia­ţiei sportive (preşedinte, Oc­­tavian Dumitrescu) se­­ va bucura, cel puţin de acum încolo, de sprijinul condu­cerii uzinei, al­­ tovarăşului director general, ing. I. Căpă­­ţînă, de altfel, cîndva, un om foarte sensibil la nevoile dezvoltării activităţii sportiv­­e. Participanţii la adunarea generală a asociaţiei aşteap­tă un asemenea sprijin. Şi, poate că, aceste speranţe nu vor rămîne deşarte... -ft- .,­i­. 1142 (6576) Fruntaşii împărtăşesc din experienţa lor tinerilor Poiana Braşov, început de ianuarie. In elegantul hol al noii clădiri a Grupului so­cial, 15 trăgători, băieţi şi fete, cu căşti de protecţie şi înarmaţi cu puşti şi pistoale cu aer comprimat ochesc de zor in nişte ţinte. Nu era vorba de o secvenţă de film wes­tern. Nu. Pe acest minipoli­­gon improvizat (dar bine a­­menajat pentru a nu se pro­duce nici un fel de strică­ciuni) s-au antrenat două săntămîni membrii lotului tie juniori-tineret cărora federa­ţia de specialitate le-a orga­nizat o tabără de pregătire pe timpul vacanţei de iarnă. ..Am selecţionat 28 de spor­tivi (20 de băieţi şi 1 8 fete) , ne spune cunoscutul antrenor Viorel Manciu, conducătorul taberei. Ne-am orientat că­tre acei sportivi susceptibili de a ne reprezenta la euro­penele din august de la Suhl (R. D. Germană) ca şi cei cu perspective mai îndepăr­tate, de pildă, pentru J. O. 1976. De asemenea, din do­rinţa de a stimula activita­tea unor centre, am invitat doi ţintaşi, Amalia Mihalache (Focşani) şi Ovidiu Delescu (Iaşi), chiar dacă valoarea lor actuală nu se ridică la nive­­lul loturilor republicane“. „ Deci, aţi avut la dis­poziţie întregul eşalon al speranţelor tirului nostru ? — Da. Cu trei excepţii , au lipsit din motive obiective Safta (bolnav), Coliban şi Codreanu — solicitaţi de pre­­gătirea unor­­ examene. . Vom crea însă, în perioada care urmează, condiţiile pentru ca şi aceşti trăgători să atingă cît mai curînd plafonul co­respunzător de instruire. — I-am văzut pe „po­ligon“ şi pe Virgil Atana­­siu, Dan Iuga şi Nicolae Rotaru. S-au antrenat şi ei ? —■ Motivul principal al prezenţei lor la Poiana l-a constituit nu atît pregătirea lor ci dorinţa de a împăr­tăşi din experienţa lor celor mai tineri. Şi astfel, alături de multiplele cunoştinţe ale vechiului şi inimosului antre­nor arădean, Ioan Quintus, tinerii trăgători au putut be­neficia şi de îndrumarea unor aşi ai tirului de la noi, m­ai ales că cei trei s-au arătat foarte sîrguincioşi şi compe­tent). — O ultimă întrebare • practic ce a cuprins jur­nalul unei zile de antre­nament 7 — După înviorarea de 10—15 minute, cotidian se efectuau trei antrenamente a 5—6 ore (2—3 ore de pregă­tire fizică generală — schi — și vreo 60 de minute — di­verse jocuri: baschet, volei, fotbal, plus două ore de pregătire specifică , lucru cu puşca şi pistolul cu aer com­primat). La acest ultim ca­pitol, unde ponderea a căzut pe latura tehnică, am înre­gistrat contribuţia valoroasă a antrenorului Quintus şi a lui Atanasiu, Iuga şi Rotaru. S-a lucrat în patru grupe pe 15 linii de tragere. Alături de specialiştii acestui gen de arme (cu aer comprimat şi glonţ) s-au antrenat şi şase talerişti, dar ei au făcut nu­mai pregătire fizică. In sfîrşit, au mai avut loc şi alte acti­vităţi, de ordin cultural, de pregătire teoretică. Ne-am străduit să asigurăm o instru­ire completă, cît mai folosi­toare. Am observat mult in­teres şi din partea sportivi­lor. Sper că roadele acestei instruiri se vor materializa, prin rezultatele superioare din acest sezon ca şi din cele viitoare. Păreri similare au expri­mat şi secretarul general al federaţiei, prof. GA­VRII­­ RABANI (care a urmărit pregătirea) ca şi ceilalţi an­trenori. Intr-un cuvînt, se poate spune că organizarea taberei speranţelor tirului românesc în această vacanţă de iarnă a însemnat o reuşită, o ac­ţiune care nu va tre­bu­i insă să rămină singulară. Ne ein­­dim mai cu seamă la solici­tarea sportivilor fruntași în procesul de instruire a tine­retului. C COMARNISCH! AZI, LA GRIVIŢA ROŞIE... Consiliul asociaţiei sportive ,,Griviţa Roşie“ se pregăteşte să facă bilanţul unui an muncă, să prospecteze posibilităţile pentru amplificarea şi diversificarea ac­tivităţii de educaţie fizică şi sport în 1971. Dacă 1970 a fost un an fructuos sau nu, se va vedea din discuţiile pe care le vor purta reprezentanţii celor peste 3700 de membri. într-adevăr, la 15 ianuarie va avea loc în sala clubului uzinei adunarea de analiză a activităţii şi desemnarea noului consiliu de conducere al asociaţiei. Evenimen­tul a fost pregătit cu minuţiozi­tate. La 17 decembrie consiliul asociaţiei a avut o şedinţă, cu prilejul căreia s-au prelucrat in­strucţiunile comune ale C.N.E.F.S., U.G.S.R., U.T.C., M.I., UCECOM, cu privire la adunările şi confe­rinţele ce se desfăşoară, in aceste zile, în întreaga ţară S-a trecut imediat la redactarea dării de seamă, a raportului comisiei de cenzori (pe 1970), planului de măsuri, proiectului de calendar sportiv şi proiectului de buget pe 1971. La ora aceasta, majoritatea materialelor sunt gata. O atenţie deosebită a fost acor­dată aspectului propagandistic al bilanţului sportiv pe anul 1970. Au fost tipărite invitaţii ce vor fi date membrilor consiliului, ai co­misiilor de cenzori, membrilor secţiilor pe ramură de sport, an­trenorilor, sportivilor fruntaşi, şi responsabililor sportivi din gru­pele sindice''De asemenea, s-au tipărit afişe, care au fost plasate la porţile uzinei, şi în ateliere. Conferinţa asociaţiei ,,U­rlviţa Ro­şie“, poate — deci — începe... La Cluj SIMPOZION DEDICAT EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI •­ ÎN RÎNDURILE * ADOLESCENŢILOR Sub egida cabinetului me­­todico-ştiinţific de pe lingă C.J.E.F.S. Cluj, care împlineş­te 15 ani de activitate, se va desfăşura azi şi miine în oraşul de la poale­le Feleacului, simpozionul „Educaţia fizică şi sportul în perioada pubertăţii şi adoles­cenţei“. Dintre referatele care vor fi prezentate cu acest pri­lej cităm pe cel al acad. prof. dr. Eugen A. Pora, intitulat: „Aspecte biologice ale perioa­dei pubertăţii şi adolescenţei“, cel al conf. Dumitru Aluaş „Factorul social şi importanţa lui în educaţia fizică şi spor­tul din perioada pubertăţii şi adolescenţei“, precum şi co­municările prof. M. Vucescu şi Adalbert Barta „Corelaţia dintre educaţia fizică şi inte­lectuală la puberi şi adoles­cenţi“, „Aspecte metodice ale antrenamentului cu tinerii a­­tleţi“ (dr. I. Arnăut, Gh. Biro, Gh. Kiss), „Unele particulari­tăţi ale antrenamentului la ti­nerii boxeri“ (antrenor I. Chendreanu), „Planul de in­struire metodică a tinerilor fotbalişti“ (antrenor Ştefan Naghi).

Next