Sportul, ianuarie 1971 (Anul 27, nr. 1130-1158)

1971-01-26 / nr. 1153

Proletari din toate ţările, uniţi-va ! I DIMENSIUNI SPORTIVE IN ANII CINCINALULUI Bilanţul luptelor-o pagină de aur în cartea sportului românesc , marea familie a sportu­rilor româneşti, luptele deţin poziţia fratelui har­nic şi serios, care silindu-se şi învăţînd carte a ajuns in rîn­­dul oamenilor, fiind preţuit, stt­tuat. Despre această disciplină grea şi pretenţioasă, cu rigori de pregătire peste care nu se poate trece, se vorbeşte cu ad­miraţie, drumul străbătut de ea fiind dat deseori drept pildă. Luptele (cele greco-romane,­­mai ales)­­au adus cu regulari­tate în visteria sportului româ­nesc trofee de preţ, îmbogăţin­­­du-i sipetele cu medalii strălu­citoare, cu cupe de mulţi rîv­­nite. Să încercăm, deci, o scurtă Retrospectivă pe ultimii cinci funi, care corespund pe toate planurile vieţii noastre — eco­nomic," social, cultural,­ artistic — cu perioada cea mai fertilă din întreaga istorie a poporu­lui român. MASA GENEREAZĂ PERFORMANŢĂ, PERFOR­MANŢELE STIMULEAZĂ MASELE Ori de câte ori se discută despre legătura organică exis­tentă între caracterul de masă al unei ramuri sportive şi po­tenţialul ei de performanţă se dă exemplul luptelor. Pentru că ele furnizează intr-adevăr argumentele cele mai convin­gătoare. Dezvoltînd baza de masă a acestei discipline, forurile spe­cializate nu au procedat nici mecanic, nici formal (cum se mai întîmplă în alte sporturi...). Ei au făcut treaba aceasta in­tr-un mod bine gîndit, pornind de la ideea că şi la nivelul BAZEI DE MASA trebuie să existe un procent foarte serios de CALITATE. Că, ţinînd sea­mă de specificul acestui sport, încă de aici, de la această treaptă joasă, începe o selec­ţie judicioasă, astfel ca „maie­chipa din Miercurea Ciuc (antrenor — fostul portar internaţionalul L. Puskas) va încerca să facă o figură fru­moasă în faţa propriului său public la turneul internaţio­nal, una primă” ce urmează a fi a­­poi prelucrată să conţină o con­centraţie cit mai mare din me­talul preţios pe care îl căutăm. Luptele nu s-au lăudat cu competiţii populare care ar fi angrenat zeci şi zeci de noi de tineri (nici nu au urmărit, de altfel, cifrele spectaculoase), dar cele pe care le-au făcut au beneficiat de condiţii apropiate concursurilor autentice în care se stabilesc campionii. Politica de masă a urmărit, în principal, diseminarea pe tot teritoriul ţării a unor nuclee organizatorice bine închegate. In anii 1965-1966, în colabo­rare cu Ministerul agriculturii şi Ministerul forţelor armate, s-au organizat 14 secţii in sco-Hocheiştii nu cunosc odih­na ! Abia încheiat turul III al campionatului şi iată că în faţa lor se află o nouă competiţie care mută centrul de greutate al interesului la Miercurea Ciuc. Pe gheaţa noului patinoar artificial a­­coperit din localitate (aflat în­ stadiul finisărilor, dar oferind condiţii de joc) se va desfă­şura „Cupa F.R.H.“, turneu la care vor participa echipele oraşelor Bratislava (alcătuită din jucători de liga a II-a a campionatului cehoslovac), Budapesta, Sofia, Bucureşti (de fapt reprezentativele na­ţionale) şi o selecţionată lo­cală. Concursul se anunţă inte­resant, din mai multe punc­te de vedere. Formaţia ceho­slovacă (deşi de divizia B) reprezintă o valoare în com­pania căreia orice echipă îşi poate verifica, la un etalon înalt, nivelul de pregătire. Selecţionatele Bucureştiului, Sofiei şi Budapestei fac o uvertură a întîlnirii dintre e­­chipele României, Bulgariei şi Ungariei în grupa C a C.M. din Olanda. In sfîrşit, Selecţionata ’ Miercurea Ciuc (formată pe scheletul echipei Avîntul)are un bun prilej de a întâlni parteneri valoroşi şi de a-şi (Continuare în pag. a 2-a) file profesionale şi 10 in cadrul M.F.A., iar cu sprijinul consi­liilor judeţene, 3 centre de copii la Suceava, Constanţa şi Oraşul Gh. Gheorghiu-Dej. în perioada 1967-1969, acţiu­nea a continuat, şi a fost chiar extinsă, luînd fiinţă centre de copii pe lingă cluburi şi mari asociaţii, la Bucureşti, Galaţi, Tirgovişte, Iaşi, Rădăuţi, Lugoj, Petrila, Cîmpulung Muscel, Pi­teşti, Craiova, Constanţa ş.a. Şi, cu toate că luptele sunt un sport greu, care necesită o pregătire lungă, o muncă aspră şi multe renunţări, afluxul spre grupele de copii este din ce în ce mai mare. Faima campioni-Valeriu CHIOSE (Continuare în pag. a 2-a) SEZONUL DE HOCHEI CONTINUĂ ÎN RITM NON-STOP PATDIOARDL­A M. CIUC PRIEŞTE OASPEŢI • Echipele oraşelor Bratislava, Budapesta, Sofia Bucureşti şi M. Ciuc îşi dispută „Cupa federaţiei" Foto: ÎT. DRAGOŞ PATINOAR ARTIFICIAL LA CONSTANŢA Bătrînul Tomis se va îmbogăţi cu o nouă bază sportivă, un pa­tinoar artificial descoperit. Am­plasat în zona stadionului „1 Mai“ şi a noii baze sportive a pio­nierilor, patinoarul artificial (de genul celui de la Floreasca, din Bucureşti) va avea o suprafaţă de gheaţă de 30x60 m, grupuri sani­tare, vestiare şi o tribună pentru aproximativ 2500 de spectatori. C-­POPA, coresp. ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT ANUL XXVI — Nr. 1153 (6587) 4 PAGINI 30 BANI Marţi 26 ianuarie 197? „CUPA STEAGUL ROŞU“ LA SCHI Sîmbătă şi duminică, pe o pîrtie amenajată în bune con­­diţiuni în faţa cabanei Cris­tianul Mare, s-au desfăşurat întrecerile „Cupei Steagul roşu“, competiţie rezervată copiilor şi juniorilor mici. La start au fost prezenţi 73 de mici schiori de la şcolile spor­tive din 9. Neamţ, Predeal, Braşov, de la Dinamo, Braşo­­via, Viitorul şi Steagul roşu. In ciuda timpului călduros, zăpada a fost destul de bună şi suficientă pentru concursul de slalom special care s-a desfăşurat în trei manşe, sîm­bătă una şi duminică două. Iată ciştigătorii — SÎMBĂTĂ: copii — fete: Lili Naftan (Dinamo) ; băieţi: C. Oltea­­nu (P. Neamţ); junioare (f): Cristina Ene (Dinamo) ; bă­ieţi : S. Adăscăliţei (St. roşu). DUMINICA (două manşe) co­pii (f): Aurelia Niţu (Pre­deal) ; b: C. Olteanu (P. Neamţ); juniori (f) : Florica Bereţschi (Predeal); b : Gh. loan (Dinamo); C. GRUIA, coresp. Concursurile de schi ale copiilor devin tot mai numeroase dovedind — dacă mai este nevoie — marea atracţie exercitată de acest sport in lumea celor mici de la care aşteptăm „marii schiori*. lată un aspect de la distribuirea prev­oa le concursul de la Băişoara al micilor sahiori clujeni, disgopat săptămâna trecută " Foto : VAD MIHAI ADUNARI IN ASOCIAŢIILE SPORTIVE .VAGONUL" A... ÎNAINTAT MULT ÎN 1970 Eveniment deosebit în viaţa sportivă a constructorilor ară­deni de vagoane, adunarea ge­nerală a asociaţiei a însemnat o recunoaştere a muzicii depu­se in anul 1970. Este de remar­cat, în primul rînd, faptul că , datorită sprijinului primit din partea comitetului sindica­tului — s-a amenajat o bază materială corespunzătoare, s-a depus străduinţă pentru încasa­rea integrală a cotizaţiilor. Cei 6 250 de membri ai asociaţiei sportive „Vagonul“ au avut po­sibilitatea să practice sporturile preferate. S-a organizat cam­pionatul asociaţiei la 7 ramuri de sport : atletism, popice, şah, tenis de masă, fotbal, nataţie şi haltere, la care au luat parte peste 1 500 de salariaţi. Nu au lipsit nici acţiunile turistice, cele 21 de excursii în ţară şi 3 peste hotare atrăgînd peste 1100 de membri ai asociaţiei. Rămînind în domeniul sportu­lui de masă, trebuie arătat că, în ceea ce priveşte extinderea şahului, nu s-a făcut totul. A­­celaşi lucru se poate spune şi despre tenis de masă. Paralel cu activitatea sporti­vă de masă, preocuparea con­siliului asociaţiei a fost îndrep­tată şi către îmbunătăţirea mun­cii în secţiile de performanţă. Cele 15 secţii pe ramură de sport, afiliate la federaţiile de specialitate, au desfăşurat o ac­tivitate mulţumitoare. Afirma­ţia este valabilă pentru secţiile de box, gimnastică, lupte (li­bere şi greco-romane), şah, moto, judo şi polo. Membrii asociaţiei sportive se min­­dresc cu faptul că dintre ei s-a ridicat vicecampionul euro­pean la lupte, Roman Codreanu. Teodor Santău, locţiitor al secretarului comitetului de partid al uzinei, luînd cuvîntul, a scos în evidenţă rezultatele bune obţinute de membrii aso­ciaţiei sportive arătînd, totoda­tă, către ce sectoare trebuie să-şi îndrepte atenţia noul con­siliu de conducere al cărui pre­şedinte este inginerul Nicolae Ionescu. Ioan TANASIUC secretar al asociaţiei sportive este bogată în realizări. Prima e­­diţie a Olimpiadei sindicatelor şi a doua ediţie a Cupei textilistului au fost ciştigate de sportivii aces­tei­ asociaţii ; echipa de fotbal din campionatul judeţean are o com­portare satisfăcătoare, iar echipa (Continuare în pag. a 3-a) NU PERFORMANŢA ÎN PRIMUL RÎND! Privită în ansamblu, activitatea desfăşurată de consiliul asociaţiei sportive „Textilistul“ din Piteşti TENISMANI DE LA STEAUA­­ IN R.F. A GERMANIEI Ieri au părăsit Capitala — In vederea participării a cl­­teva turnee internaţionale — tenismanii clubului Steaua, Eleonora Dumitrescu, Con­stantin Popovici şi Codin Du­mitrescu. Itinerarul lor cu­prinde două oraşe din R. F. a Germaniei: Bremen. 27.1— 2.II și Köln, 5—15.11 a.c. _ CONFERINŢĂ DE PRESĂ LA F.R.F. 1 MARE TURNEU INTERN VAJMAL DE FOTBAL ÎN LUNA AUGUST 1971, LA BUCUREŞTI • SANCŢIUNI PENTRU LIPSA DE RĂSPUNDERE IN PREGĂTIREA ECHIPELOR DE DIVIZIA A III REORGANIZAREA COLEGIULUI CENTRAL DE ANTRENORI • F. C. BAYERN MÜNCHEN ŞI STEAUA ROŞIE BELGRAD INVITATE LA TUR­NEUL INTERNAȚIONAL Aseară, la sediul Federaţiei române de fotbal, a avut loc o conferinţă de presă în ca­drul căreia tov. M. Angelescu, preşedintele federaţiei şi I. Balaş, vicepreşedinte, au in­format pe reprezentanţii pre­sei despre unele probleme ca­re stau în atenţia forului de specialitate. In trimestrul I atenţia ur­mează să fie concentrată a­­supra CONTROLULUI LA E­­CHIPELE DE PE CUPRINSUL I­­ARII, a modului în care au fst realizate acţiunile pe ca­re F.R.F. şi le-a propus în 1970. S-a insistat asupra în­deplinirii hotărîrilor comitetu­lui federal cu privire la dez­voltarea fotbalului de masă şi la măsurile adoptate în privinţa activităţii cluburilor. In perioada următoare va fi analizată activitatea fotba­listică de la Sport Club Ba­cău, Universitatea Craiova, Steagul roşu Braşov şi două organisme teritoriale. într-o fază înaintată se a­­flă un studiu privind activita­tea arbitrilor. Se preconizea­ză lărgirea colegiului central al arbitrilor, care să fie for­mat din 27 de membri, cu un birou de 7 persoane. 20 din­tre aceștia vor fi din provin­cie, alegerea lor urmînd să se facă pe baza criteriului geo­grafic. Se vor stabili de ase­menea criterii pentru alcătui­rea lotului F.I.F.A., ţinîndu-se seama de observările şi apre­cierile colegiului central al arbitrilor şi ale presei. Din cauză că au tratat cu lipsă de răspundere prima parte a pregătirilor, preşedin­ţii cluburilor, preşedinţii sec­ţiilor de fotbal, medicii de la următoarele echipe au fost avertizaţi şi sancţionaţi ad­ministrativ : Progresul, F. C. Argeş, Sport Club Bacău, C.F.R. Cluj şi Farul. Antrenorii echipelor U.T.A., Dinamo, S.C. Bacău şi Pro­gresul au fost, de asemenea, sancţionaţi administrativ pen­tru aceeaşi culpă. Biroul federal a initiat or­ganizarea unui mare turneu international pentru vara a­­nului 1971, in luna august, o dată cu inaugurarea instala­ţiei de nocturnă de pe sta­dionul „23 August". Vor lua parte la acest turneu echipa campioană a ţării, cîştigătoa­­rea Cupei şi două reputate e­­chipe internaţionale. Se vor duce tratative cu F. C. Bayern München şi Steaua roşie din Belgrad. Biroul federal are în vedere alcătuirea unei comisii de contractări de partide inter­naţionale şi un impresariat, împreună cu CN.E.F.S. în cadrul conferinţei de presă s-a făcut cunoscut bi­lanţul financiar al federaţiei pe anul 1970, remarcîndu-se că, PENTRU PRIMA DATA, VE­NITURILE FEDERAŢIEI RO­MÂNE DE FOTBAL AU FOST MAI MARI DECIT CHELTUIE­LILE. La solicitarea Direcţiei ge­nerale a sporturilor şi a Fede­raţiei de fotbal din Turcia, Biroul federal a aprobat ca antrenorul Nicolae Petrescu, să lucreze pentru o perioadă de timp în cadrul federației de fotbal din Turcia, ca an­trenor federal şi lector, LA RIO DE JANEIRO. DINAMO BUCUREŞTI — VASCO DA GAMA 2-0 (1-0)— RIO DE JANEIRO, 25 (Agerpres). — FRANCE PRESSE trans­mite : In primul joc al turneului pe care îl întreprinde In Bra­zilia, echipa de fotbal Dinamo Bucureşti a întîlnit pe stadionul ,General Severiando* din Rio de Janeiro formaţia Vasco da Gama. Fotbaliştii români au obţinut victoria cu scorul de 2—0 0— 0) prin golurile marcate de Doru Popescu (min. 20) şi Dumi­­trache (min. 82). CONFECŢIA A DETRONAT PE LIDERUL CAMPIONATULUI FEMININ DE HANDBAL ...ÎN CONSECINŢĂ, UNIVERSITATEA BUCUREŞTI RE­VINE PE PRIMUL LOC, DATORITĂ ÎNFRÎNGERII UNI­VERSITĂŢII TIMIŞOARA • CONSTANŢA ILIE­V­l­i GOLURI ÎN POARTA ECHIPEI CAMPIOANE­I CLUJ, 25 (prin telefon, de la trimisul nostru). Ultimul turneu de sală al campionatului diviziei A la handbal feminin a continuat luni după amiază la Cluj, cu meciurile etapei a XVII-a. O SURPRIZA DE MARI PRO­PORŢII s-a produs în pe­nultimul meci al serii cînd CONFECŢIA BUCUREŞTI A ÎNTRECUT PE UNIVERSITA­TEA TIMIŞOARA, detronind-o din fruntea clasamentului, la numai 24 de ore după ce pre­luase şefia. Bucureştencele au făcut un meci foarte bun, au luptat cu un curaj, pentru care merită laude, au reuşit să pună in valoare forţa de şut a Con­stanţei Ilie, să ciştige un meci dramatic şi să-şi refacă, astfel, reputaţia de echipă care ştie să joace handbal. CONFECŢIA BUCUREŞTI — UNIVERSITATEA TIMIŞOARA 12—11 (7—3) După un meci de înalt ni­vel tehnic realizat în compa­nia Universităţii Bucureşti, graţie căruia a trecut în frun­tea clasamentului, handbaliste­le timişorence au crezut că nu mai au în faţă nici un obsta­col, că vor domina cu uşurinţă şi această ediţie a campiona­tului. Decontractate, prea si­gure de ele, privindu-şi ca pe victime sigure adversarele, handbalistele Universităţii Ti­mişoara au abordat partida cu o indiferenţă periculoasă. In schimb, Confecţia a început cu aplomb şi, avînd-o pe Ilie in­tr-o zi magnifică de şut (a contat foarte mult şi faptul că Matache i-a creat situaţii fa­vorabile şi paravan, pentru a şuta la poarta lui Simo), a transformat o suită de ocazii luînd conducerea şi, apoi, de­­taşîndu-se la 4 puncte. Aceeaşi situaţie s-a menţinut şi la în­ceputul reprizei a doua, (în min. 46 era 12—8) pină cînd — tardiv — campioanele s-au hotărît să forţeze. Ele au reu­şit să reducă din handicap, dar nu să şi întoarcă rezultatul în favoarea lor. Confecţia Bucu­reşti merită felicitări pentru partida realizată, iar Constanţa Ilie — autoarea a II goluri (! !) — titlul de vedetă a tur­neului. Au marcat : Ilie (11) şi Serediuc — pentru Confecţia, Metzenrath (6), Hrivnak (2), Pişcu, Neghină şi Szekely — Hristache NAUM !Continuarea în pag. a 4-a) PERMANENŢA INSTRUIRII U­na din realităţile epocii pe care o traversăm este revoluţia teh­­nico-ştiinţifică. Nu există sector de activitate în care să nu se fi produs­ mutaţii, în care mobili­tatea ideilor, materializată în mijloace şi metodologii noi, să nu fi dus la rezultate spectaculoase, adesea de ne­închipuit cu puţin timp în urmă. Studiul şi cercetarea, comunicarea şi informatica, devenite elementele motoare ale activi­tăţii cotidiene, au o singură finalitate : ridicarea nivelului calitativ al întregii ac­tivităţi. Sportul, în pas cu celelalte sectoare, se înscrie pe aceeaşi orbită a progresului şi are în plus privilegiul — aşa cum spunea recent Henri Coandă — „de a fi o con­tinuă cercetare ştiinţifică la care este su­pusă cea mai preţioasă şi cea mai capri­cioasă tematică : OMUL . Omul — che­mat să-şi desăvârşească potenţialul biolo­gic, capabil să învingă barierele actuale ale cunoaşterii şi limitele propriilor sale posibilităţi. Sensul sportului îmbrăţişează astfel o arie mult mai largă. lată pentru ce, exigenţele faţă de munca celor che­maţi să şlefuiască tînăra materie umană sporesc, indiferent dacă este vorba de practica educaţiei fizice în sensul ei larg, popular, sau despre sportul de perfor­manţă, destinat vârfurilor, elitei. Noile ge­neraţii au nevoie de o educaţie fizică ra­ţională, în strânsa legătură cu toate cele­lalte discipline, care să conveargă spre sănătate, spre echilibru, dezvoltind capa­cităţile necesare însuşirii deprinderilor re­clamate de profesiune, de pregătire pen­tru viaţă. Pe celălalt plan, sportul de per­formanţă presupune azi o încleştare de forţe fără precedent. Victoria nu surtde decît acelora excepţional modelaţi fizic, dotaţi cu un psihic robust, cu voinţa de duritatea metalului. In acest context, pregătirea temeinică a tehnicienilor devine un imperativ şi pre­supune o muncă perseverentă în care acu­mularea de­­ cunoştinţe nu mai poate fi un proces limitat la o anumită perioa­dă, ci unul permanent, neîntrerupt, pe parcursul întregii activitâţi. Nevoia de in­formare curentă, comunicarea, circulaţia amplă de idei şi schimbul curajos de opi­nii, setea de cunoaştere, apar ca nece­sităţi de viaţă. Ele constituie hrana noas­tră zilnică, fără de care am fi condamnaţi iremediabil la plafonare şi mediocritate. Dacă ne-am referi la circulaţia cărţii sportive, a revistei teoretice Educaţie fi­zică şi sport,­­ sau a bogatului material informativ oferit de Sectorul de documen- ■ tare al C.N.E.F.S., Centrul de cercetări ştiin- f­­ifice ori biblioteci, am constata că — din­­ păcate — aceste excelente mijloace sunt­­ insuficient studiate de masa tehnicienilor ! Se spune că pe ușa de intrare a biblio- * tecii de la Memphis — care exista cu ■ 2 000 de ani înaintea erei noastre — era scris: „Aici gâsiți leacuri pentru su­flet*. Ceea ce dovedeşte că atunci, ca şi ■ acum, adevăratul „leac“ al căutărilor şi incertitudinilor noastre, rămâne studiul. " Recentele discuţii purtate în jurul creş­terii eficienţei educaţiei fizice şcolare a unei mai bune reprezentări a României în arena sportivă internaţională şi, mai I ales, a perspectivei vastului plan de dez-­­ voltare a ţării noastre în următorul cin­cinal, evidenţiază printre altele, înalta ras- I pundere socială a celor chemaţi să ridice­­ potenţialul noilor generaţii, constructorii societăţii noastre de m­ine. Şi, tn acelaşi­­ timp, necesitatea permanentei instruirii. ION MATEI I

Next