Sportul, mai 1971 (Anul 27, nr. 1248-1276)
1971-05-06 / nr. 1251
Intrucit societatea noastră, cadrul ei instituţional se află intr-un proces de continuă perfecţionare, stabilirea unor structuri organizatorice adecvate fiecărei etape de dezvoltare constituie o condiţie de prim ordin pentru o cit mai bună funcţionare şi conducere a sistemului social socialist. Şi acest proces, promovat şi condus cu înţelepciune de către Partid, avînd drept ţel primordial satisfacerea cerinţelor de progres social, făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, a cuprins, în mod necesar, şi cadrul organizatoric al mişcării de educaţie fizică şi sport din ţara noastră. Astfel, Conferinţa pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967 a fost chemată să răspundă cerinţelor unei noi etape de dezvoltare a activităţii sportive, Jalonînd drumul parcurs în cei cinci ani care se scurseseră de la prima Conferinţă pe ţară a U.C.F.S. şi subliniind realizările obţinute pe planul cuprinderii unor mase largi in activitatea de educaţie fizică şi sport şi al performanţei. Conferinţa din iulie 1967 şi-a însuşit pe deplin aprecierile cuprinse in Salutul C.C. al P.C.R. şi Consiliului de Miniştri, considerindu-se drept sarcini esenţiale pentru perioada următoare . „Examinind situaţia mişcării sportive în spiritul de exigenţă care-i este propriu, conducerea partidului apreciază că rezultatelele pină acum, cu toate succesele înregistrate, nu sunt pe măsura reală a condiţiilor create, a talentului sportivilor noştri. Orientarea dată de conducerea partidului la Conferinţa pe ţară a U.C.F.S. din 1962 in cuvintul de salut rostit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, privind cuprinderea unor mase tot mai largi, a întregului tineret în practicarea organizată a exerciţiilor fizice şi sportului nu a fost decit parţial realizată”. Intr-un asemenea context, pentru continua îmbunătăţire a întregii activităţi, a luat fiinţă Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport care, caorgan de ________ specialitate, păstrindu-şi caracterul de organism obştesc, să fie totodată investit cu atribuţii precise pe linie de stat pentru asigurarea dezvoltării unitare a educaţiei fizice şi sportului". Noul cadru organizatoric al Paul SLAVESCU (continuare in vac. a S-ai DOCUMENTELE DE PARTID ŞI DE STAT DEFINESC CU CLARITATE ROLUL SOCIAL AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI SEMICENTENARUL NOILOR DESTINE Manifestări ale dragostei si recunoştinţei faţă de Partid ZECI ŞI MII DE TINERI PE STADIOANE... Integrat cu toată fiinţa sa in climatul de puternică efervescenţă in care întregul popor întîmpină gloriosul Semicentenar, tineretul sportiv al patriei noastre socialiste îşi manifestă în diferite moduri dragostea şi recunoştinţa faţă de partid. Şi iată că o nouă veste completează, semnificativ, şiragul iniţiativelor, al realizărilor şi manifestărilor consacrate — ca un sincer şi profund omagiu — aniversăriipartidului , în toate judeţele ţării se vor desfăşura, în zilele de 8 şi 9 mai, acţiuni cultural-sportive de amploare care vor reuni pe stadioane, terenuri şi în săli, zeci de mii de tineri şi tinere. Informaţia, lacomc transmisă, pare să aibă mai multă putere de convingere decît comentariul. Să notăm, aşadar... • In judeţul Timiş se va desfăşura spectacolul sugestiv intitulat „Poem sportiv“, dedicat Semicentenarului, cu participarea a peste 12 000 de tineri. •ia Costeşti, comună cu frumoase tradiţii în sportul de masă, este programată o amplă manifestare cultural-sportivă la care vor fi prezenţi un mare număr de tineri din judeţul Hunedoara. • De ziua partidului, pe stadionul Crişul din Oradea se vor întilni 6 600 de sportivi, cu prilejul unei serbări consacrată Semicentenarului. • In frumoasa Luncă a Bistriţei din oraşul Piatra Neamţ, competiţii organizate la 5 ramuri de sport vor reuni peste 4 000 de tineri şi tinere. • In judeţul Satu Mare , 6 000 de tineri vor aduce, prin demonstraţii şi manifestări sportive, omagiul lor sincer de ziua partidului iubit. • Pe stadionul din Rm. Vîlcea, 4 000 de tineri şi-au propus să realizeze, în ziua de 8 mai, un omagial spectacol cultural-sportiv. Alte asemenea iniţiative care exprimă dorinţa fierbinte a tineretului sportiv din întreaga ţară de a cinsti şi prin această masivă prezenţă pe stadioane sărbătorescul eveniment al aniversării partidului, au pornit şi din judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dîmboviţa, Dolj, Mehedinţi, Tulcea, Maramureş, Botoşani, Teleorman, Bihor, Galaţi etc. Pe toate stadioanele ţării, zeci de mii de tineri cu trupuri puternice îşi vor măsura talentul şi pregătirea sportivă, în dorinţa fierbinte de a-şi manifesta, prin participarea la numeroasele manifestări dedicate Semicentenarului, recunoştinţa lor profundă pentru sprijinul şi grija deosebită pe care partidul o poartă mişcării de educaţie fizică şi sport din ţara noastră. Dan GÂRLEŞTEANU AMENAJĂRI NAUTICE LA PITEŞTI In amonte de marele lac Vidraru de la hidrocentrala de pe Argeş, ca şi în aval se amenajează o salbă de alte lacuri mai mici, ale căror ape sunt transformate în energie, de mici uzine electrice. Nu de mult, organele locale au luat iniţiativa ca apele respective să fie transformate şi în lacuri de agrement şi de practicare a sporturilor nautice. Concret, va fi vorba la Piteşti de lacurile de acumulare de la Bascov şi cel de la confluenţa norilor Argeş şi Doamnei, deja terminate. Schiţa primului lac — în lungime de 2 km şi lăţime de 900 m — prefigurează o subzonă de practicare a sporturilor nautice (se duc tratative ca baza de capac-canoe şi de canotaj de la Bucureşti să fie mutată la Piteşti). Tot, aici, se vor amenaja săli şi terenuri sportive de fotbal, baschet, handbal, volei etc. în completare, se construiesc spaţiile de cazare pentru sportivi. Lucruri interesante notăm şi în legătură cu amenajarea celui de-al doilea lac, de la confluenţa rîurilor Argeş şi Doamnei, care are o lungime de 3 km şi o lăţime de 500 m. In jurul lui se va crea, de asemenea, o zonă specifică, avînd ştrand cu bazine de înot pentru toate vîrstele, o piscină acoperită, precum şi o plajă întinsă. Totodată, lingă actualul stadion de atletism se prefigurează şi o zonă pentru sport şi distracţie, cu multiple posibilităţi de practicare a sporturilor nautice. Gh. ARGEŞEANU Festivitate la clubul Dinamo Bucureşti Miercuri, în cadrul unei adunări festive, a fost decernată Clubului sportiv Dinamo Bucureşti Diploma de onoare a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport pentru locul I (grupa I) obţinut în întrecerea desfăşurată în anul 1970. Cu acest prilej, conf. univ. Marin Biriega, vicepreşedinte al C.N.E.F.S. i-a felicitat pe sportivii, antrenorii, activiştii salariaţi şi obşteşti ai clubului pentru frumosul succes repurtat, adresîndu-le totodată îndemnul de a depune şi în viitor noi strădanii pentru ridicarea măiestriei sportive. Mulţumind conducerii C.N.E.F.S. pentru distincţia acordată, preşedintele clubului Dinamo, colonel Valeriu Buzea, şi-a exprimat încrederea că sportivii şi specialiştii clubului, vor depune toate eforturile pentru a menţine locul întâi obţinut în ierarhia cluburilor noastre sportive. In încheierea acestei festivităţi, a luat cuvintul general-locotent Alexandru Dănescu, adjunct al ministrului Afacerilor Interne, care i-a felicitat pe sportivii dinamovişti pentru cîştigarea întrecerii din anul 1970, urîndu-le noi succese în competiţiile anului 1971. Preşedintele clubului Dinartip Bucureşti, Valeriu Bucea, mulţumind —in numele sportivilor şi antrenorilor — pentru distincţia ce le-a fost acordată PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNÎȚI-VÂ ! ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORI ANUL XXVI — Nr. 1251 (6685) 4 PAGINI 30 BANI Joi 6 mai 1971 „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921-1971“ ESTE PURTĂTOAREA UNOR EMOŢIONANTE MESAJE Primire entuziastă in toate judeţele . Un vechi deziderat a devenit realitate Muzeul naţional al sportului în pragul inaugurării editind la un vechi deziderat al sportivilor români, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport a înţeles să onoreze marea sărbătoare a Semicentenarului partidului printr-o realizaredemnă de acest eveniment: ÎNFIINŢAREA MUZEULUI NAŢIONAL AL SPORTULUI. Dincolo de importanţa şi utilitatea unei asemenea instituţii muzeale, mişcarea sportivă românească a considerat de datoria ei să celebreze glorioasele cinci decenii de existenţă a Partidului Comunist Român prin expresia sugestivă şi grea de sensuri a întregii sale istorii, încununată cu splendidele realizări sportive şi performanţe înregistrate în ultimii 20 de ani, adică tocmai în epoca de avint de după Eliberarea ţării. Cu vie emoţie i-am urmărit zilele acestea, în febrila lor activitate, pe tînărul profesor de educaţie fizică Nicolae Postolache şi pe cunoscutul grafician (şi fost internaţional de rugby) Radu Veluda, adică pe custodele şi pe proiectantul unei instituţii de cultură sportivă de atîta vreme visată, şi care, iată, acum se realizează sub ochii noştri. Un spaţiul vast de sub tribuna oficială a stadionului ,,23 August“ se pregăteşte de inaugurare Muzeul naţional al sportului. Am mărturisit emoţia primei întîlniri cu opera în cursde finisare şi sîntem siguri că puternica noastră reacţie afectivă nu va înceta nici in zilele cînd vizita muzeului va deveni ispravă banală de turist în trecere printr-un oraş străin. Ni s-a relatat că, venind aci şi văzînd cum se încropeşte, încetul cu încetul, această „memorie vie“ a sportului românesc, bâtrînul scrimer Dimitrie Raîciu, fost component al lotului etimpic român din 1928, nu şi-a putut stăpini lacrimile de bucurie. Este poate mai greu de explicat sursa sensibilităţii noastre, dar este destul de uşor de înţeles ce reprezintă pentru noi acest uriaş album pe care generaţiile şi-l trec una alteia, ca pe o ştafetă, pentru a perpetua preţioase amintiri. De la strigiliul efebului Tomitan şi basorelieful gladiatorului dac din epoca romană, trecînd prin ghioagele junilor scheieni şi cahla medievală reprezentînd harta boierească de tipul turnirului cavaleresc, pînă la automobilul cu primul număr de înregistrare obţinut în Bucureşti şi splendida cupă a campionilor mondiali de handbal din 1970 — totul e făcut să strălucească în această oglindă retrospectivă a sportului. Ca operă indubitabilă, de istorie, muzeul acesta este o adevărată şcoală fără bănci, în care instruirea se face cu ochii, cu mintea şi cu sufletul. Aci, pe temeiul trecutului se poate înălţa cunoaşterea şi mai buna înţelegere a prezentului şi viitorului. Fiecare sportiv de astăzi este bine să cunoască — Victor BANCIULESCU (continuare in pag. a S-a) TG. JIU. Plecată luni din Timişoara (după ce a străbătut teritoriile judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi), „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921—1971“ a sosit, miercuri, la Tg. Jiu. La ora 14:30, reprezentanţii sportivilor din judeţul Gorj i-au întimpinat, pe purtătorii mesajului, în cel mai tînăr oraş minier din ţară, Motru. După o scurtă festivitate care a avut loc aici, caravana de autoturisme şi motociclete s-a îndreptat către sadionul municipal din localitate. Este ora 16. Numeroşii spectatori prezenţi pe stadion sunt martorii unui moment emoţionant : reprezentanţii judeţului Mehedinţi predau Ştafeta celor din judeţul Gorj, aceste clipe fiind precedate de citirea mesajelor adresate conducerii Partidului. În continuare, s-a desfăşurat un spectacol sportiv dedicat Semicentenarului Partidului, compus din meciuri de fotbal, tenis de cîmp şi întreceri de atletism. Joi la ora 12 Ştafeta îşi va continua călătoria, îndreptindu-se spre Craiova, ALBA IULIA. După desfăşurarea finalei Cupei Semicentenarului la fotbal, dintre echipele Minaur Zlatna şi Soda Ocna Mureş, pe stadionul municipal din localitate a avut loc o festivitate cu un caracter deosebit în faţa unui numeros public, reprezentanţii oraşelor Aiud, Blaj, Cugir, Cîmpeni şi Sebeş au prezentat mesajele sportivilor, adresate conducerii Partidului. Cîteva minute mai tîrziu, la ora 17,15, şi-a făcut apariţia „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921- 1971“, plecată de la Deva. Mesagerii sportivilor din cele două judeţe au citit emoţionantele cuvinte pe care Ştafeta le va duce în Capitală drept mulţumire pentru sprijinul acordat mişcării sportive. MIERCUREA CIUC. După ce a trecut prin Tg. Mureş, Reghin, Gheorghieni, „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921—1971" a sosit, luni, la Miercurea Ciuc, oraşul de reşedinţă a judeţului Harghita. Oameni ai muncii, români şi maghiari, mulţi veniţi şi din localităţi învecinate, au ţinut să fie prezenţi la festivitatea prilejuită de citirea mesajelor sportivilor dn judeţul Mureş şi din judeţul Harghita, VASLUI. In localitatea Codăeşti, la graniţa dintre judeţele Iaşi şi Vaslui, au fost prezente, miercuri, delegaţiile sportivilor care vor prelua „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921—1971“. În drum spre Vaslui, prin toate localităţile prin care a trecut, Ştafeta a fost entuziast primită de populaţie. Pe stadionul Victoria din Vaslui, la ora 16, în cadrul unui program de competiţii închinate Semicentenarului Partidului, au fost citite mesajele reprezentanţilor celor două judeţe. Ştafeta vasluiană, formată din muncitori, ţărani, pionieri, elevi şi sportivi fruntaşi, s-a îndreptat spre judeţul Bacău, unde urmează să sosească în cursul zilei de astăzi, GALAŢI. După ce a străbătut localităţile Medgidia, Tulcea, Isaccea. „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI PCR. 1921—1971" — plecată de pe traseul nr. 5 — a sosit, miercuri, la Galaţi. Festivitatea prilejuită de acest eveniment a avut loc pe stadionul Dunărea din localitate. In prezenţa a numeroşi spectatori şi a reprezentanţilor organelor locale de partid şi de stat, a reprezentanţilor organizaţiilor şi instituţiilor cu atribuţii pe linia mişcării sportive, s-a dat citire mesajelor sportivilor judeţelor Tulcea şi Galaţi. Tot miercuri, Ştafeta şi-a continuat călătoria spre Brăila, Constantin Nour. Unul din cei mai buni boxeri profesionişti de-acum patru decenii, căruia lupta pentru existenţa avea să-i pune mari semne de întrebare. Dar şi pentru el, pentru cel care avea sa alunge antrenor emerit, anii noştri, ai socialismului, au însemnat împlinirea unor aspiraţii. Citiţi-i confesiunea, în pagina a li-a. Un colţ din muzeul aflat în preajma inaugurării ADEVĂRAŢII mii m DE TNEIEIE îl DATOREZ PARTIDULUI Meciurile — vedetă ale semifinalelor de azi: Vasile-Bumb, Alexe— Iancu, Stump —Chivăr încă doi campioni Nedelcea și Cimpeanu C. Gruiescu (stingă) a eschivat directa de dreapta a lui INOTUL-UN SINGUR CANDIDAT PENTRU J.O.! * Pentru E. Almer cursa abia începe # Ceilalţi candidaţi continuă cu... promisiuni Pentru înotătorii români, începutul sezonului în bazin acoperit a fost de bun augur. Cîteva performanţe promiţătoare în cadrul „internaţionalelor" de la Reşiţa şi apoi cursele frumoase realizate de Eugen Almer şi Marian Slavic la Bremen ne-au reţinut atenţia în primul rînd. A urmat un test dificil în faţa puternicei formaţii poloneze (team care face parte din grupa de elită a continentului), pe care aproape întreaga reprezentativă masculină a ţării l-a trecut cu succes (91— 89). Aşadar, existau toate premisele ca înotătorii români să încheie cu bine o perioadă de aproape şase luni, decisivă pentru confirmarea drepturilor de selecţionare în lotul olimpic. Ei au ratat însă în mare măsură deplina afirmare cu 15 luni înaintea J.O. prin slabele rezultate din cadrul triunghiularului de la Millstatt. Şi pentru o mai bună edificare a celor interesaţi — deşi unii activişti ai F.H. Nataţie continuă să ne demonstreze că întâlnirile respective nu aveau nici un obiectiv special — să precizăm că selecţionata română (fără Slavic, Naghi şi Hohoiu) a pierdut (62—69) în faţa unei tinere echipe franceze din care n-au făcut parte Rousseau, Mosconi, Menu, Berjeau, Letast, Vigorito, Vigne, Combet şi ceilalţi reprezentanţi de frunte ai „cocoşului galic“, şi a reuşit să-şi asigure victoria (63—63) în faţa modestei formaţii a Austriei, abia în ultima probă. Această din urmă confruntare ne-a dovedit, o dată în plus, că încă nu ne putem bizui pe o echipă în adevăratul sens al cuvîntului, ci doar pe cîteva individualităţi. Care sînt posibilităţile acestora la ora actuală ? EUGEN ALMER, cu 17:04,5 pe 1500 m liber (a 14-a performanţă din istoria nataţiei Adrian VASILIU (continuare In vag. a 3-a) In ambianţa extraordinară creată de interesul manifestat de cei peste 5 000 de spectatori, prima gală a semifinalelor a produs un spectacol extrem de atractiv (de la care au făcut excepţie doar boxul cu totul neregulamentar al lui Tudor Nicolae — inexplicabil convocat în lot — precum şi pasivitatea organelor de ordine faţă de cei cîţiva spectatori turbulenţi). Publicul a fost copios servit, cu surprize, cu campion, prematur eliminaţi din cursa spre titluri, cu noi vedete ale căror nume abia se învaţă să se rostească, cu perspectiva unor meciuri finale nesperate, dar şi pasionante, dintre care vom cita ca o mostră doar confruntarea Cuţov — Dobrescu ! In primul mei al semifinalelor categorie, muscă s-au întîlnit C. Gruiescu (Steaua) şi V. Ivan (C.P.M.R.). Aşa cum începuse lupta se anunţa o nouă surpriză. Ivan, mai sigur pe el, mai precis în deplasări, a punctat mai des şi a cîştigat primra repriză. In minutele următoare, însă, Gruiescu s-a impus în lupta de aproape, a lovit mai mult şi şi-a apropriat victoria. Gruiescu b. p. (50) Ivan, O plăcută surpriză a constituit-o pentru spectatori evoluţia tînăruluî T. Cerchia (Portul Constanţa). In partida m C. Ciucă (Steaua), el a lăsat la cabină tracul şi a luptat de la egal la egal cu campionul european. Totuşi, superioritatea tehnică şi plusul de experienţă i-au adus lui Ciucă victoria (fără a convinge pe toţi judecătorii). Ciucă b. p. Cerchia (3—2). Meciul dintre G. Pometru (Rapid) şi M. Dumitraşcu (Farul), din cadrul categoriei pană, a început furtunos. Constănţeanul, cu o direstă de dreapta, l-a zdruncinat pe rapidist în primele minute de luptă, dar replica acestuia a fost promptă : cu stingi dublate la corp şi la figură, Pometcu a acumulat punctele necesare unei victorii in unanimitate. Pometcu b. p. Dumitrascu (5-0). Cu preţul unor mari eforturi, Nedelcea s-a reabilitat în faţa spectatorilor, in partida cu. Arrăzătoaie (Oţelul Galaţi). Dar, ca şi cum şi-ar fi amintit de meciul cu Kiss, în «are Nedelcea a primit o victorie contestată, arbitrii l-au oprit acum din sursa spre titlu, frustrînjîu-l de o decizie pe care o merita. Amăzătoaie b, p. (3—2) Nedelcea. La categoria ușoară. 8. Sa- Mihai TRANCA (continuare in parf. ■ 4-a) V. Ivan și va continua atacul. Fotó : Dragoş NEAGU