Sportul, mai 1971 (Anul 27, nr. 1248-1276)

1971-05-06 / nr. 1251

I­ntrucit societatea noas­tră, cadrul ei instituţio­nal se află intr-un pro­ces de continuă perfec­ţionare, stabilirea unor structuri organizatorice adecvate fiecărei etape de dezvoltare constituie o condi­ţie de prim ordin pentru o cit mai bună funcţionare şi con­ducere a sistemu­lui social socialist. Şi acest proces, promovat şi con­dus cu înţelepciu­ne de către Partid, avînd drept ţel primordial satisfa­cerea cerinţelor de progres so­cial, făurirea societăţii so­cialiste multilateral dezvolta­te, a cuprins, în mod nece­sar,­­ şi cadrul organizatoric al mişcării de educaţie fizică şi sport din ţara noastră. Astfel, Conferinţa pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967 a fost chemată să răspun­dă cerinţelor unei noi etape de dezvoltare a activităţii sportive, Jalonînd drumul par­curs în cei cinci ani care se scurseseră de la prima Confe­rinţă pe ţară a U.C.F.S. şi subliniind realizările obţinute pe planul cuprinderii unor mase largi in activitatea de educaţie fizică şi sport şi al performanţei. Conferinţa din iulie 1967 şi-a însuşit pe de­plin aprecierile cuprinse in Salutul C.C. al P.C.R. şi Con­siliului de Miniştri, conside­­rindu-se drept sarcini esenţia­le pentru perioada următoa­re . „Examinind situaţia miş­cării sportive în spiritul de exigenţă care-i este propriu, conducerea partidului aprecia­ză că rezultatele­­le pină a­­cum, cu toate succesele în­registrate, nu sunt pe măsura reală a condiţiilor create, a talentului sportivilor noştri. Orientarea dată de conducerea partidului la Conferinţa pe ţară a U.C.F.S. din 1962 in cuvintul de salut rostit de to­varăşul Nicolae Ceauşescu, privind cuprinderea unor ma­se tot mai largi, a întregului tineret în practicarea organi­zată a exerciţiilor fizice şi sportului nu a fost decit par­ţial realizată”. Intr-un aseme­nea context, pen­tru continua îm­bunătăţire a în­tregii activităţi, a luat fiinţă Consi­liul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport care, ca­­organ de ________ specialitate, păs­trindu-şi caracterul de organism obştesc, să fie tot­odată investit cu atribuţii pre­cise pe linie de stat pentru asigurarea dezvoltării unitare a educaţiei fizice şi sportului". Noul cadru organizatoric al Paul SLAVESCU (continuare in vac. a S-ai DOCUMENTELE DE PARTID ŞI DE STAT DEFINESC CU CLARITATE ROLUL SOCIAL AL EDUCAŢIEI FIZICE ŞI SPORTULUI SEMICENTENARUL NOILOR DESTINE Manifestări ale dragostei si recunoştinţei faţă de Partid ZECI ŞI MII DE TINERI PE STADIOANE... Integrat cu toată fiinţa sa in climatul de puternică efer­vescenţă in care întregul po­por întîmpină gloriosul Semi­centenar, tineretul sportiv al patriei noastre socialiste îşi manifestă în diferite moduri dragostea şi recunoştinţa faţă de­ partid. Şi iată că o nouă veste com­pletează, semnificativ, şiragul iniţiativelor, al realizărilor şi manifestărilor consacrate — ca un sincer şi profund oma­giu — aniversării­­partidului , în toate judeţele ţării se vor desfăşura, în zilele de 8 şi 9 mai, acţiuni cultural-sportive de amploare care vor reuni pe stadioane, terenuri şi în săli, zeci de mii de tineri şi tinere. Informaţia, lacom­c trans­misă, pare să aibă mai multă putere de convingere decît co­mentariul. Să notăm, aşadar... • In judeţul Timiş se va desfăşura spectacolul sugestiv intitulat „Poem sportiv“, dedi­cat Semicentenarului, cu par­ticiparea a peste 12 000 de ti­neri. •­ia Costeşti, comună cu frumoase tradiţii în sportul de masă, este programată o am­­plă­ manifestare cultural-spor­­tivă la care vor fi prezenţi un m­are număr de tineri din judeţul Hunedoara. • De ziua partidului, pe stadionul Crişul din Oradea se vor întilni 6 600 de sportivi, cu prilejul unei serbări con­sacrată Semicentenarului. • In frumoasa Luncă a Bis­triţei din oraşul Piatra Neamţ, competiţii organizate la 5 ra­muri de sport vor reuni peste 4 000 de tineri şi tinere. • In judeţul Satu Mare , 6 000 de tineri vor aduce, prin demonstraţii şi manifestări sportive, omagiul lor sincer de ziua partidului iubit. • Pe stadionul din Rm. Vîl­­cea, 4 000 de tineri şi-au pro­pus să realizeze, în ziua de 8 mai, un omagial spectacol cul­­tural-sportiv. Alte asemenea iniţiative care exprimă dorinţa fierbinte a­ tineretului sportiv din în­treaga ţară de a cinsti şi prin această masivă prezenţă pe stadioane sărbătorescul eveni­ment al aniversării partidului, au pornit şi din judeţele Al­ba, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dîmboviţa, Dolj, Mehedinţi, Tulcea, Maramu­reş, Botoşani, Teleorman, Bi­hor, Galaţi etc. Pe toate stadioanele ţă­rii, zeci de mii de tineri cu trupuri puternice îşi vor mă­sura talentul şi pregătirea sportivă, în dorinţa fierbinte de a-şi manifesta, prin parti­ciparea la numeroasele mani­festări dedicate Semicentena­rului, recunoştinţa lor profun­dă pentru sprijinul şi grija deosebită pe care partidul o poartă mişcării de educaţie fi­zică şi sport din ţara noastră. Dan GÂRLEŞTEANU AMENAJĂRI NAUTICE LA PITEŞTI In amonte de marele lac Vidraru de la hidrocentrala de pe Argeş, ca şi în aval se amenajează o salbă de alte lacuri mai mici, ale căror a­­pe sunt transformate în ener­gie, de mici uzine electrice. Nu de mult, organele locale au luat iniţiativa ca apele respective să fie transforma­te şi în lacuri de agrement şi de practicare a sporturilor nautice. Concret, va fi vorba la Piteşti de lacurile de acu­mulare de la Bascov şi cel de la confluenţa norilor Ar­geş şi Doamnei, deja termi­nate. Schiţa primului lac — în lungime de 2 km şi lăţime de 900 m — prefigurează o sub­­zonă de practicare a sportu­rilor nautice (se duc tratative ca baza de capac-canoe şi de canotaj de la Bucureşti să fie mutată la Piteşti). Tot, aici, se vor amenaja săli şi tere­nuri sportive de fotbal, bas­chet, handbal, volei etc. în completare, se construiesc spaţiile de cazare pentru spor­tivi. Lucruri interesante notăm şi în legătură cu amenajarea celui de-al doilea lac, de la confluenţa rîurilor Argeş şi Doamnei, care are o lungime de 3 km şi o lăţime de 500 m. In jurul lui se va crea, de asemenea, o zonă specifi­că, avînd ştrand cu bazine de înot pentru toate vîrstele, o piscină acoperită, precum şi o plajă întinsă. Totodată, lingă actualul stadion de atletism se prefigurează şi o zonă pen­tru sport şi distracţie, cu multiple posibilităţi de prac­ticare a sporturilor nautice. Gh. ARGEŞEANU Festivitate la clubul Dinamo Bucureşti Miercuri, în cadrul unei adunări festive, a fost de­cernată Clubului sportiv Di­namo Bucureşti Diploma de onoare a Consiliului Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport pentru locul I (grupa I) obţinut în întrecerea desfăşurată în anul 1970. Cu acest prilej, conf. univ. Ma­rin Bir­iega, vicepreşedinte al C.N.E.F.S. i-a felicitat pe sportivii, antrenorii, acti­viştii salariaţi şi obşteşti ai clubului pentru frumosul suc­ces repurtat, adresîndu-le tot­odată îndemnul de a depune şi în viitor noi strădanii pen­tru ridicarea măiestriei spor­tive. Mulţumind conducerii C.N.E.F.S. pentru distincţia acordată, preşedintele clubului Dinamo, colonel Valeriu Bu­­zea, şi-a exprimat încrede­rea că sportivii şi specialiştii clubului, vor depune toate eforturile pentru a menţine locul întâi obţinut în ierar­hia cluburilor noastre spor­tive. In încheierea acestei fes­tivităţi, a luat cuvintul ge­­neral-locotent Alexandru Dănescu, adjunct al minis­trului Afacerilor Interne, care i-a felicitat pe sportivii dinamovişti pentru cîştigarea întrecerii din anul 1970, urîndu-le noi succese în com­petiţiile anului 1971. Preşedintele clubului Dinartip Bucureşti, Valeriu Bucea, mul­ţumind —­in numele sportivilor şi antrenorilor — pentru dis­tincţia ce le-a fost acordată PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNÎȚI-VÂ ! ZIAR AL CONSILIULUI NAŢIONAL PENTRU EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORI ANUL XXVI — Nr. 1251 (6685) 4 PAGINI 30 BANI Joi 6 mai 1971 „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921-1971“ ESTE PURTĂTOAREA UNOR EMOŢIONANTE MESAJE Primire entuziastă in toate judeţele . Un vechi deziderat a devenit realitate Muzeul naţional al sportului în pragul inaugurării editind la un vechi deziderat al sportivilor români, Con­siliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport a înţeles să onoreze marea sărbătoare a Semicentenarului parti­dului printr-o realizare­­demnă de acest eveniment: ÎNFIIN­ŢAREA MUZEULUI NAŢIONAL AL SPORTULUI. Dincolo de importanţa şi utilitatea unei asemenea instituţii muzeale, mişcarea sportivă românească a considerat de datoria ei să celebreze glorioasele cinci decenii de existenţă a Partidului Comunist Român prin expresia sugestivă şi grea de sensuri a întregii sale istorii, încununată cu splendidele realizări spor­tive şi performanţe înregistrate în ultimii 20 de ani, adică tocmai în epoca de avint de după Eliberarea ţării. Cu vie emoţie i-am urmă­rit zilele acestea, în febrila lor activitate, pe tînărul pro­fesor de educaţie fizică Ni­colae Postolache şi pe cu­noscutul grafician (şi fost in­ternaţional de rugby) Radu Veluda, adică pe custodele şi pe proiectantul unei insti­tuţii de cultură sportivă de atîta vreme visată, şi care, iată, acum se realizează sub ochii noştri. Un spaţiul vast de sub tri­buna oficială a stadionului ,,23 August“ se pregăteşte de inaugurare Muzeul naţional al sportului. Am mărturisit emoţia primei întîlniri cu o­­pera în curs­­de finisare şi sîntem siguri că puternica noastră reacţie afectivă nu va înceta nici in zilele cînd vizita muzeului va deveni ispravă banală de turist în trecere printr-un oraş străin. Ni s-a relatat că, venind aci şi văzînd cum se încropeşte, încetul cu încetul, această „memorie vie“ a sportului românesc, bâtrînul scrimer Dimitrie Raîciu, fost com­ponent al lotului etimpic ro­mân din 1928, nu şi-a putut stăpini lacrimile de bucurie. Este poate mai greu de explicat sursa sensibilităţii noastre, dar este destul de uşor de înţeles ce reprezintă pentru noi acest uriaş album pe care generaţiile şi-l trec una alteia, ca pe o ştafetă, pentru a perpetua preţioase amintiri. De la strigiliul efe­bului Tomitan şi basorelieful gladiatorului dac din epoca romană, trecînd prin ghioa­gele junilor scheieni şi cahla medievală reprezentînd harta boierească de tipul turniru­lui cavaleresc, pînă la auto­mobilul cu primul număr de înregistrare obţinut în Bucu­reşti şi splendida cupă a campionilor mondiali de handbal din 1970 — totul e făcut să strălucească în această oglindă retrospecti­vă a sportului. Ca operă indubitabilă, de istorie, muzeul acesta este o adevărată şcoală fără bănci, în care instruirea se face cu ochii, cu mintea şi cu su­fletul. Aci, pe temeiul tre­cutului se poate înălţa cu­­noaşterea şi mai buna înţe­legere a prezentului şi viito­rului. Fiecare sportiv de as­tăzi este bine să cunoască — Victor BANCIULESCU (continuare in pag. a S-a) TG. JIU. Plecată luni din Timişoara (după ce a străbă­tut teritoriile judeţelor Ca­raş-Severin şi Mehedinţi), „ŞTAFETA SEMICENTENA­RULUI P.C.R. 1921—1971“ a sosit, miercuri, la Tg. Jiu. La ora 14:30, reprezentanţii spor­tivilor din judeţul Gorj i-au întimpinat, pe purtătorii me­sajului, în cel mai tînăr oraş minier din ţară, Motru. După o scurtă festivitate care a a­­vut loc aici, caravana de au­toturisme şi motociclete s-a îndreptat către sadionul mu­nicipal din localitate. Este ora 16. Numeroşii spectatori prezenţi pe stadion sunt martorii unui moment emoţionant : reprezentanţii judeţului Mehedinţi predau Ştafeta celor din judeţul Gorj, aceste clipe fiind precedate de citirea mesajelor adresate conducerii Partidului. În con­tinuare, s-a desfăşurat un spectacol sportiv dedicat Semicentenarului Partidului, compus din meciuri de fot­bal, tenis de cîmp şi între­ceri de atletism. Joi la ora 12 Ştafeta îşi va continua călătoria, îndreptin­­du-se spre Craiova, ALBA IULIA. După desfă­şurarea finalei Cupei Semi­centenarului la fotbal, dintre echipele Minaur Zlatna şi Soda Ocna Mureş, pe stadio­nul municipal din localitate a avut loc o festivitate cu un caracter deosebit­­ în faţa unui numeros public, repre­zentanţii oraşelor Aiud, Blaj, Cugir, Cîmpeni şi Sebeş au prezentat mesajele sportivilor, adresate conducerii Partidu­lui. Cîteva minute mai tîr­­ziu, la ora 17,15, şi-a făcut apariţia „ŞTAFETA SEMI­CENTENARULUI P.C.R. 1921- 1971“, plecată de la Deva. Mesagerii sportivilor din cele două judeţe au citit emoţio­nantele cuvinte pe care Şta­feta le va duce în Capitală drept mulţumire pentru spri­jinul acordat mişcării spor­tive. MIERCUREA CIUC. După ce a trecut prin Tg. Mureş, Reghin, Gheorghieni, „ŞTA­FETA SEMICENTENARULUI P.C.R. 1921—1971" a sosit, luni, la Miercurea Ciuc, ora­şul de reşedinţă a judeţului Harghita. Oameni ai muncii, români şi maghiari, mulţi veniţi şi din localităţi înveci­nate, au ţinut să fie prezenţi la festivitatea prilejuită de citirea mesajelor sportivilor dn judeţul Mureş şi din ju­deţul Harghita, VASLUI. In localitatea Co­­dăeşti, la graniţa dintre ju­deţele Iaşi şi Vaslui, au fost prezente, miercuri, delegaţiile sportivilor care vor prelua „ŞTAFETA SEMICENTENA­RULUI P.C.R. 1921—1971“. În drum spre Vaslui, prin toate localităţile prin care a trecut, Ştafeta a fost entu­ziast primită de populaţie. Pe stadionul Victoria din Vaslui, la ora 16, în cadrul unui pro­gram de competiţii închinate Semicentenarului Partidului, au fost­ citite mesajele repre­zentanţilor celor două judeţe. Ştafeta vasluiană, formată din muncitori, ţărani, pio­nieri, elevi şi sportivi frun­taşi, s-a îndreptat spre ju­de­ţul Bacău, unde urmează să sosească în cursul zilei de astăzi, GALAŢI. După ce a stră­bătut localităţile Medgidia, Tulcea, Isaccea. „ŞTAFETA SEMICENTENARULUI PCR. 1921—1971" — plecată de pe traseul nr. 5 — a sosit, miercuri, la Galaţi. Festivita­tea prilejuită de acest eveni­ment a avut loc pe stadionul Dunărea din localitate. In prezenţa a numeroşi specta­tori şi a reprezentanţilor or­ganelor locale de partid şi de stat, a reprezentanţilor orga­nizaţiilor şi instituţiilor cu a­­tribuţii pe linia mişcării spor­tive, s-a dat citire mesajelor sportivilor judeţelor Tulcea şi Galaţi. Tot miercuri, Ştafeta şi-a continuat călătoria spre Brăila, Constantin Nour. Unul din cei mai buni boxeri pro­fesionişti de-a­­cum patru dece­nii, căruia lupta pentru existenţa avea să-i pune­­ mari semne de întrebare. Dar şi pentru el, pentru cel care avea sa alunge antrenor emerit, anii noş­tri, ai socialismu­lui, au însemnat împlinirea unor aspiraţii. Citiţi-i confesiunea, în pagina a li-a. Un colţ din muzeul aflat în preajma inaugurării ADEVĂRAŢII mii m DE TN­EIEIE îl DATOREZ PARTIDULUI Meciurile — vedetă ale semifinalelor de azi: Vasile-Bumb, Alexe— Iancu, Stump —Chivăr încă doi campioni Nedelcea și Cimpeanu C. Gruiescu (stingă) a eschivat directa de dreapta a lui INOTUL-UN SINGUR CANDIDAT PENTRU J.O.! * Pentru E. Almer cursa abia începe # Ceilalţi candidaţi continuă cu... promisiuni Pentru înotătorii români, începutul sezonului în bazin acoperit a fost de bun augur. Cîteva performanţe promiţă­toare în cadrul „internaţio­nalelor" de la Reşiţa şi apoi cursele frumoase realizate de Eugen Almer şi Marian Sla­vic la Bremen ne-au reţinut atenţia în primul rînd. A ur­mat un test dificil în faţa puternicei formaţii poloneze (team care face parte din grupa de elită a continentu­lui), pe care aproape întreaga reprezentativă masculină a ţării l-a trecut cu succes (91— 89). Aşadar, existau toate premisele ca înotătorii ro­mâni să încheie cu bine o perioadă de aproape şase luni, decisivă pentru confir­marea drepturilor de selecţio­nare în lotul olimpic. Ei au ratat însă în mare măsură deplina afirmare cu 15 luni înaintea J.O. prin slabele rezultate din cadrul triunghiularului de la Mill­statt. Şi pentru o mai bună edificare a celor interesaţi — deşi unii activişti ai F.H. Nataţie continuă să ne de­monstreze că­ întâlnirile res­pective nu aveau nici un obiectiv special — să preci­zăm că selecţionata română (fără Slavic, Naghi şi Ho­­hoiu) a pierdut (62—69) în faţa unei tinere echipe fran­ceze din care n-au făcut par­te Rousseau, Mosconi, Menu, Berjeau, Letast, Vigorito, Vigne, Combet şi ceilalţi re­prezentanţi de frunte ai „co­coşului galic“, şi a reuşit să-şi asigure victoria (63—63) în faţa modestei formaţii a Aus­triei, abia în ultima probă. Această din urmă confrun­tare ne-a dovedit, o dată în plus, că încă nu ne putem bizui pe o echipă în ade­văratul sens al cuvîntului, ci doar pe cîteva individualităţi. Care sînt posibilităţile aces­tora la ora actuală ? EUGEN ALMER, cu 17:04,5 pe 1500 m liber (a 14-a per­formanţă din istoria nataţiei Adrian VASILIU (continuare In vag. a 3-a) In ambianţa extraordinară creată de interesul manifestat de cei peste 5 000 de specta­tori, prima gală a semifinale­lor a produs un spectacol extrem de atractiv (de la care au făcut excepţie doar boxul cu totul neregulamentar al lui Tudor Nicolae — inexpli­cabil convocat în lot — pre­cum şi pasivitatea organelor de ordine faţă de cei cîţiva spec­tatori turbulenţi). Publicul a fost copios servit, cu surprize, cu campion, prematur elimi­naţi din cursa spre titluri, cu noi vedete ale căror nume abia se învaţă să se rostească, cu perspectiva unor meciuri fi­nale nesperate, dar şi pasio­nante, dintre care vom cita ca o mostră doar confrunta­rea Cuţov — Dobrescu ! In primul m­ei al semifina­lelor categorie, muscă s-au în­­tîlnit C. Gruiescu (Steaua)­ şi V. Ivan (C.P.M.R.). Aşa cum începuse lupta se anunţa o nouă surpriză. Ivan, mai si­gur pe el, mai precis în de­plasări, a punctat mai des şi a cîştigat primr­a repriză. In mi­nutele următoare, însă, Gru­­iescu s-a impus în lupta de aproape, a lovit mai mult şi şi-a apropriat victoria. Gru­iescu b. p. (5­0) Ivan, O plă­cută surpriză a constituit-o pentru spectatori evoluţia tî­­năruluî T. Cerchia (Portul Constanţa). In partida m C. Ciucă (Steaua), el a lăsat la cabină tracul şi a luptat de la egal la egal cu campionul european. Totuşi, superiorita­tea tehnică şi plusul de expe­rienţă i-au adus lui Ciucă vic­­toria (fără a convinge pe toţi judecătorii). Ciucă b. p. Cer­chia (3—2). Meciul dintre G. Pometru (Rapid) şi M. Dumitraşcu (Fa­rul), din cadrul categoriei pa­nă, a început furtunos. Cons­­tănţeanul, cu o direstă de dreapta, l-a zdruncinat pe ra­­pidist în primele minute de luptă, dar replica acestuia a fost promptă : cu stingi du­blate la corp şi la figură, Po­­metcu a acumulat punctele necesare unei victorii in una­nimitate. Pom­etcu b. p. Dumi­­trascu (5-0). Cu preţul unor mari eforturi, Nedelcea s-a reabilitat în faţa spectatorilor, in partida cu­­. Arrăzătoaie (Oţelul Galaţi). Dar, ca şi cum şi-ar fi amin­tit de meciul cu Kiss, în «are Nedelcea a primit o victorie contestată, arbitrii l-au oprit acum din sursa spre titlu, frustrînjîu-l de o decizie pe care o merita. Amăzătoaie b, p. (3—2) Nedelcea. La categoria ușoară. 8. Sa- Mihai TRANCA (continuare in parf. ■ 4-a) V. Ivan și va continua atacul. Fotó : Dragoş NEAGU

Next