Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)
1971-07-14 / nr. 6754
MUI CUM, PUNĂ DL RESPONSABILITATE IATĂ DL PROGRAMUL DL MĂSURI PREZENTAI DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN VIAŢĂ ŞI ÎN SPORT - ADEVĂRAŢI CETĂŢENI AI ROMÂNIEI SOCIALISTE Am citit cu profund interes propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice şi pentru educarea marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Citind fiecare paragraf al măsurilor preconizate de secretarul general al partidului — care şi-au găsit apoi o nouă şi strălucită afirmare în expunerea sa la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative — m-am convins că am în faţă documente de excepţională însemnătate, cuprinzînd idei din viaţa de toate zilele, idei care trebuie transpuse în activitatea noastră cotidiană. Satisfacţia mea — şi acolegilor mei de echipă — a fost cu atît mai mare cu cit mi-am dat seama — o dată în plus — de deosebita atenţie pe care partidul o acordă tineretului Ca cetăţean şi sportiv, ca membru al echipei de fotbal Dinamo şi aiotului reprezentativ, realizez profunzimea politică a acestor documente, înţeleg că trebuie să acordăm o atenţie mai mare creşterii conştiinţei noastre profesionale, întăririi disciplinei şi respectului pentru oamenii muncii. Astăzi, cînd în tara noastră se construieşte noua orînduire socialistă, tineretul trebuie să se găsească — indiferent de domeniul de activitate in care funcţionează — în primele rinduri pentru înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidului nostru. în activitatea sportivă, au existat — din păcate — cazuri cînd disciplina a fostuitată, cînd laturaeducativă a fotbaliştilor — unii dintre ei jucători cunoscuţi şi apreciaţi — a lăsat de dorit, abaterile lor deformînd spectacolul sportiv, etica nouă care trebuie să ne caracterizeze. Exprimîndu-ni adeziunea fierbinte faţă de documentele adoptate, busolă a întregii activităţi în domeniul politico-ideologic mă angajez să depun toate strădaniile pentru a întări latura “ducativă a vieţii noastre sportive, exprimîndu-ne oriunde şi oricînd în viaţă şi pe terenul de sport, ca adevăraţi cetăţeni ai României socialista MIRCEA IXCESCU maestru al sportului internaţional la fotbal UN AJUTOR IMENS OFERIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Recentele propuneri de măsuri prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice se vor răsfrînge neîndoielnic şi asupra sportivilor. Acestea, ca şi expunerea secretarului general al partidului la recenta consfătuire de lucru sunt un îndrumar de excepţională însemnătate pentru toţi cei ce muncesc, inclusivpentru activiştii pe tărîmul educaţiei fizice şi sportului, antrenori, instructori şi sportivi. Documentele pe care am avut bucuria să le studiez, în special emoţionanta cuvîntare rostită de tovarăşul Ceauşescu la consfătuire scot în evidenţă realizările obţinute în activitatea politico-ideologică a partidului nostru, dar nu ocolesc — şi acesta este cred un lucru de mare însemnătate, care dovedeşte forţa partidului , deficienţele manifestate într-un domeniu atît de important, cum este educarea marxist-leninistâ a membrilor de partid, a oamenilor muncii, tineri şi vîrstnici. Sînt preşedinta asociaţiei sportive a întreprinderii „Filatura românească de bumbac“ din Capitală, în fabrica noastră, optzeci la sută din muncitori sunt tinere şi tineri, unii dintre ei mari suhitori ai sportului. Preocuparea noastră este să atragem majoritatea tineretului din fabrică pe terenul de sport, să-i educăm dorinţa de autodepăşire demnitate, dragostea pentru culorile asociaţiei disciplina, atribute definitorii pentru un muncitor al zilelor noastre. Sunt ţeluri spre care tindem, şi pentru a căror îndeplinire nu vom precupeţinici un efort. Transpunerea în viaţă a programului luminos prezentat de furtul nostru secretar general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. nu va fi de un imens ajutor. ELENA TOMA preşdinta asociaţiei sportive .F.R.B.“ Aniversarea unui record! In urmă cu 15 ani, la 14 iulie 1956, in cadrul unei competiţii atletice desfăşurate pe stadionul Republicii din Capitală, Iolanda Balaş a reuşit o săritură excepţională la 1,75 m, cu care a corectat recordul mondial deţinut de atleta engleză Thelma Hopkins (1,74 m). Ne amintim de emoţia cu care a fost urmărit saltul Iolandei la 1,75 m (cît de mare ni se părea pe atunci această înălţime !), de bucuria generală cu care a fost primit acest record mondial, ca şi cele care l-au urmat, pentru că Iolanda Balaş a adus atletismului românesc o sultă impresionantă, unică, de recorduri şi victorii. La această aniversare ne face plăcere să le reamintim : • Recorduri mondiale : 1,75 m Bucureşti 14.7.1956 ; 1,76 m —egalat Bucureşti 13.10.1957; 1,78 m Bucureşti 7.6.1958 ; 1,80 m Cluj 22.6.1958 ; 1,81 m Poiana Braşov 31.7.1958 ; 1,82 m București 4.10.1958 ; 1,83 ro Bucureşti 18.10.1958 ; 1,84 m Bucureşti 21.9.1959 ; 1,85 m Bucureşti 6.6.1960 ; 1,86 m Bucureşti 9.7.1960 ; 1,87 m București 15.4.1961 ; 1,88 m Varşovia 18.6.1961 ; 1,90 m Budapesta 8.7.1961 ; 1,91 m Sofia 16.7.1961. • Campioană olimpică : 1960 — Roma 1,35 m ; 1964 — Tokio 1,90 m. • Campioană europeană: 1953 — Stockholm 1,77 m { 1962 — Belgrad — 1,83 m. • Campioană mondială universitară : 1957 — Paris 1,63 m ; 1959 — Torino 1,80 m ; 1961 — Sofia 1,83 m. RELAŢIA MUNCA-SPORT, DATORIA NOASTRĂ DE ONOARE Luind cunoştinţă de propunerile de măsuri pentru îmbunătăţirea activitaţii poltico-ideologice, pentru educarea marxist-leninistă a, membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum, şi de expunerea secretarului general la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, consider că valoarea acestor documente are o deosebită semnificaţie şi pentru, noi sportivii. Esenţial, după părerea mea, este raportul între muncă şi sport. Este imposibil ca un sportiv să poată da randament la nivelul cerinţelor lotului naţional, atîta timp cit nu este conştient da răspunderea sa, animat de sentimentul înalt al patriotismului, şi nu luptă pentru continua sa perfecţionare, atît la locul de muncă, cit şi la antrenamente. Lipsa de legătură cu factorul muncă creează pericolul limitării sportivului ca om, izolează de realităţile sociale, de răspunderile sale. Relaţia muncă-sport este datoria de onoare a sportivilor. Ca sportivă de performanţă mă angajez să realizez cu conştiinciozitate şi entuziasm programul expus de secretarul general al partidului nostru, la locul meu de muncă şi să devin, totodată, un factor mobilizator in cadrul lotului naţional feminin de volei pentru a folosi cît mai bine nepreţuitul ajutor pe care ni-l dă partidul. EUGENIA REBAC maestru a sportului la volei SA FIM CONŞTIENŢI DE RĂSPUNDEREA NOASTRĂ FAŢĂ DE SOCIETATE Expresie de înaltă ţinută ideologică marxist-leninistă, afirmînd cu consecvenţă patriotismul fierbinte şi internaţionalismul socialist al partidului nostru, răspunzînd pe deplin realităţilor României socialiste, în care trăiesc împreună români şi naţionalităţi conlocuitoare, documentele preconizate şi expuse de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevă faţetele complexe ale unei activităţi de prim ordin pentru edificarea noii societăţi : munca politico-ideologică, cheiar al făuririi unui constructor conştient al socialismului şi comunismului. S-a subliniat, pe bună dreptate, că fiecare dintre noi are obligaţia şi răspunderea de a-şi aduce din plin contribuţia la progresul general al societăţii noastre socialiste. De aceea nu-i este permis nimănui să accepte ideea, uneori vehiculată şi printre ■ sportivi, că unii trebuie să primească mai mult şi să dea cît mai puţin societăţii. Principiile noi de viaţă trebuie să-şi găsească, prin eforturile fiecăruia dintre noi, cei chemaţi să-i educăm şi să-i formăm pe tinerii sportivi, un teren propice de afirmare, încrederea în forţele proprii, afirmarea plenară a personalităţii prin muncă şi respectul muncii, dorinţa vie de a promova în viaţa de toate zilele concepţia despre lume a clasei muncitoare, dragostea pentru culorile ţării — iată trăsături ce trebuie să caracterizeze pe sportivul ţării noastre. Nu este vorba, deci, de nişte idealuri teoretice, ci de nişte sarcini de mare răspundere, de care trebuie să fim conştienţi, mai importante chiar decit performanţa in sine, pentru noi toţi care muncim în domeniul educaţiei fizice şi sportului. prof. ELIAS BARUCH strrnov »merit de atletism PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, W41ȚI-VA. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT ANUL XXVI Nr. 6754 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 14 iulie 1971 în preajma meciului cu echipa R.F. a Germaniei din Cupa Davis „Trebuie să cîştigăm“— declară Ilie Nastase • Explicaţii după Wimbledon şi Baastad • Ilie Nastase din nou lider in Marele Premiu F.I.L.T. • Kuhnke este excelent, iar Bungert — un jucător fluctuant Unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii tenisului din această săptămînă îşi are stabilită scena la Bucureşti,, pe centralul de la Progresul. Aici se vor întilni, cu începere de vineri, reprezentativele României şi R.F. a Germaniei, partidă contînd pentru finala zonei europene — grupa B — din cadrul „Cupei Davis“. Însemnătatea întrecerilor celor trei zile este lesne de înţeles, iar caracterul lor decisiv pentru calificarea în semifinalele inter-zonale le conferă o semnificaţie aparte. Fără îndoială, publicului i se va oferi un spectacol deosebit. Pe teren vor apare două formaţii cu cărţi de vizită prestigioase. Este doar vorba de cele două finaliste ale ultimelor ediţii ale Challengeround-ului : gazdele în 1969, oaspeţii în 1970. Este deci firesc interesul stîrnit printre pasionaţii sportului alb de la noi ca şi printre protagoniştii acestor meciuri. De aceea, nu a surprins pe nimeni faptul că ieri, la mai puţin de 24 de ore după sosirea la Bucureşti a tehismenilor români şi vest-germani, ei au şi luat cu asalt terenurile de la Progresul. Dimineaţa s-au antrenat oaspeţii, Ilie Năsta-se şi Sever Dron, după amiază ace-iaşi plus Ion Ţiriac şi Petre Mărmureanu. . „Simt acum nevoia să mă acomodez cu mingile Dunlop cu care jucăm în „Cupa Davis“, ne spunea Ilie Năstase încă de la coborîrea din avion. „E adevărat că la Baastad am evoluat pe zgură, dar mingile Tretorn care au fost folosite la acest concurs m-au incomodat vădit. Erau extrem de grele". — Referitor la condiţiile de joc mereu schimbătoare — suprafeţe, mingi — crezi că de aici provine ieşirea prematură din turneul de la Wimbledon, căpitanul echipei, prof. St. Georgescu considerînd-o ca un accident. — Intr-adevăr, la Wimbledon unde împreună cu Tiriaua am ajuns cu două zile înaintea începerii competiţiei, nu ne-am putut antrena din cauza ploii. Am intrat direct în concurs, în meciul cu australianul Keldie şi am făcut mari eforturi pentru a ieşi învingător, abia după cinci seturi, şi după ce întrerupsesem partida pentru a doua zi. Abia am terminat cînd organizatorii m-au programat din nou, cu Goven. Obosit şi neobişnuit încă cu terenul acoperit cu iarbă, nu m-am aflat în largul meu. Şi la dublu acomodarea a fost dificilă, dar dacă am fi fructificat o minge de breach din setul V, probabil că am fi învins pe Dent și Alexander, calificîndu-ne in semifinale. — In schimb la Baastad, se pare că lucrurile au revenit oarecum la normal. — E bine zis oarecum, pentru că așa cum vă spuneam, mingile nu mi-au convenit. Totuși, jucînd pe zgură, am putut să acţionez mai în voie şi dorind neapărat să mă revanşez după Wimbledon, am aruncat în întrecere toate atu-urile. Cred că cel mai bun meci l-am făcut în finala cu Leschly, un adversar puternic şi incomod pentru că este stângaci. El i-a eliminat de C. COMARNISCHI (Continuare, în pag. a 4-a) IN TABARA DE LA TIMIŞUL DE SUS • Sub poală de codru verde, mititel focşor se vede • „Serile de la Timiş", seri de poezie şi basm • Drumeţie şi sport... la discreţie • Peste 26000 de scrisori de recunoştinţă aceluiaşi destinatar • Un muzeu de suveniruri... şi o infirmerie goală • Sport şi odihnă sau odihnă prin sport? • Veniţi să vedeţi! Se spune că tabăra pionierească de la Timişul de Sus ar fi cea mai frumoasă din judeţul Braşov şi din ţară. Şi nu fără temei. Mărturie stau cele peste 26 000 de scrisori, semne de recunoştinţă, primite de administratorul taberei, „nenea“ Dumitru Rădulescu, în cei 10 ani de cînd locuieşte şi trăieşte pentru această oază de bucurie a copiilor. Tabăra nu trebuie să fie recomandată. Ea te primeşte îmbietor pe o costişă a apei Timişului, cu zîmbetul mereu înnoit, an de an, vară de vară. Tot ceea ce s-a realizat aici pentru înfrumuseţare, s-a obţinut din iniţiativa şi cu mijloacele unor oameni de inimă care se străduiesc să adauge şi să sporească minunăţiile naturale ale acestor locuri. Totul respiră frumuseţe, bun gust, şi grijă de gospodari. Tabăra este un stup în care copiii culeg din coroanele brazilor şi razele soarelui bogăţia sănătăţii prezente şi viitoare. La ora cînd am vizitat-o, tabăra cuprindea 155 de copii ai şcolilor generale nr. 21, 75, 83 şi 200 din Bucureşti — sectorul 4. Concepută ca o vacanţă de odihnă activă, de agrement şi refacere, ea oferă excelente condiţii pentru un program diversificat, în care exerciţiul fizic, mişcarea, sportul ocupă un loc principal, dar se împleteşte armonios în programul cotidian şi cu alte activităţi sociale şi pioniereşti. Zilnic sunt prevăzute drumeţii spre cascada Tamina, spre cabanele Trei Brazi şi Secuilor, spre Cristianul Mare, Piatra Mare sau alţi masivi din împrejurimi, în funcţie de vreme şi dorinţa copiilor. Pe microbaza sportivă şi pe terenurile anexă sunt programate zilnic, sub îndrumarea metodică a prof. N. Bucur, întreceri de fotbal, volei, handbal sau baschet, tragere la ţintă cu arcul, meciuri de tenis de masă, concursuri de atletică .- Mihai BARA (Continuare în pag. a 7-a) Lingă pădurea răcoroasă, pionierii participă cu mai multă voioşie la activităţile detaşamentului. Litoralul românesc este luat cu asalt de mii şi mii de oameni. In imediata apropiere a plajelor însorite, gospodarii locali au amenajat nenumărate terenuri sportive. Pe ele, zilnic, se organizează numeroase întreceri sportive, ca şi cea surprinsă de fotoreporterul nostru Pragoş NEAGU, pe unul din terenurile de solei din stațiunea: TURNEUL INTERNAŢIONAL FEMININ DE ŞAH BRAŞOV 13 (prin telefon). Partida centrală a rundei a 6-a, decisivă pentru întregul concurs, s-a jucat între Alexandra Nicolau şi Maria Rajniku. Avînd în vedere situaţia în clasament, şahista româncă a jucat cu hotărîre la cîştig, evitind citeva posibilităţi clare de a face remiză, în complicaţiile care au urmat. Nicolau a greşit şi pină la urmă a pierdut. în celelalte partide s-au înregistrat următoarele rezultate : Gogilea—Timmer 1-0, Juncu—Bogdan 1-0, Verdei —Cohn 1-0, Teodorescu—Szotank—1i. S-au întrerupt partidele Just—Vokralova și Todorova—Makai. S-a dat remiză partida din runda precedentă Szota—Nicolau, în clasament: Ranniku 6 p., Vereci 4 (1), Nicolau 4, Teodorescu 3Vi etc. S. SAMARIAN I NTR-O DUMINICĂ SPORTIVĂ LA PIATRA NEAMŢ /% întreceri de masă în aer liber, atractive, distractive şi eficiente iiţiativa a aparţinut organelor cărora, prin l legea sportului le revine obligaţia de a pune la îndemîna populaţiei mijloacele cele mai diferite, menite să-i dirijeze odihna spre... mişcare. Nu este nici o descoperire si nici măcar un joc de cuvinte, odihnă prin mişcare sau odihnă activă, care ne-am obişnuit să-i spunem — iată „tratamentul“ căruia i s-au supus aproape 5000 de oameni. In această zi autobuzele pentru transportul în comun au circulat mai mult goale pînă către ora 18. De n-ar fi fost ploaia, probabil că nici la acea oră n-ar fi fost luate cu asalt. Pentru că deşi distanţa pînă la ştrand, din capătul opus al oraşului, este de circa 5 kilometri (ca să nu mai vorbim de cei aproape 15 pînă la Bîtca Doamnei), fiecare a preferat sa parcurgă drumul pe jos, făcînd in felul acesta primele exerciţii fizice în cadrul duminicii sportive. Dacă rezultatul întregii acţiuni ar fi fost numai acest... marş de voie, şi tot de cînd iniţiative asemănătoare şi In alte oraşe ? s-ar putea spune că scopul ce şi l-au propus organizatorii a fost atins pe deplin. Dar cine au fost organizatorii şi ce au dorit ei ? Consiliul judeţean Neamţ al sindicatelor, Comitetul judeţean U.T.C. şi C.J.E.F.S. şi-au propus un interesant experiment să constate dacă, după o săptămînă de preocupări în producţie şi de rezolvare a treburilor familiei, de activitate obştească etc., oamenii vor accepta să-şi petreacă duminica in mijlocul naturii, angrenaţi la diverse manifestări sportive de masă. S-a urmărit, aşadar, oferirea unor posibilităţi de refacere a potenţialului for fizic şi intelectual prin sport. Acţiunea a găsit un ecou nebănuit. Cum spuneam, 5 000 de oameni au venit la ştrandpentru cine nu cunoaşte oraşul Piatra Neamţ, vom preciza că ştrandul este amplasat pe malul Bistriţei, la poalele dealulului Pietricica, deci într-un superb Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 3-a) EXAMENE LA I.E.F.S. CONCURS CU 1300 DE CANDIDAŢI In sfîrşit, zile fierbinţi de vară. Dar această caniculă tîrzie este accentuată, evident, de febra concursurilor de admitere în învăţămîntul superior. Cei mai bine pregătiţi, cei mai sîrguincioşi şi dotaţi se vor numi, peste citeva zile, studenţi. Ca şi în alţi ani reporterul a pornit spre Dealul Spirei, acolo unde în acest iulie însorit are loc concursul de admitere în Institutul pentru Educaţie Fizică şi Sport. Primele informaţii le-am obţinut de la secretariat şi sunt legate în special de cifre. Astfel, am aflat că în acest an s-au înscris la concurs peste 1300 de candidaţi, pentru un număr de 200 locuri. Deci, şase candidaţi pe un loc. In concluzie, un adevărat concurs sportiv, în care, desigur, va învinge cel mai bun, cel care a muncit mai mult şi, normal, acela care are afinităţi evidente cu exerciţiul fizic, în general, cu sportul. Iată-ne, aşadar, urmărind şi no■iînd impresiile unei zile în care, prin faţa comisiilor de la atletism, gimnastică, handbal, volei şi baschet, au trecut sute şi sute de candidaţi. Pe stadionul Republicii un adevărat concurs. LectoriiElena Plocon, Sorin Drăghiţă, Dumitru Alexandrescu, Marin Tănăsescu asistenţii Maria Iliuţă şi Ion Sabău de la catedra de atletism, sub directa supraveghere a şefului catedrei, prof. univ. Eugen Bran, trec în revistă la 100 m, lungime şi aruncarea greutăţii, tineri care trebuie să îndeplinească — şi să depăşească — haremurile stabilite. Cei mai dotaţi nu au motive prea temeinice să fie emoţionaţi. Notele obţinute le dau speranţa unui joc printre cei 200 de admişi. Sala de gimnastică este un ,adevărat furnicar. Comisia formată din şefa catedrei de specialitate, prof. univ. Adina Stroescu, conf. univ. Robert Podlăra şi lectorii Julieta Cintoiu şi Iosif Hidi dau note ca la un adevărat concurs. Cei care au realizat o medie peste 8 sunt cei mai talentaţi. In sala de sport a clubului Protgresul din str. dr. Staicovici şi-a stabilit sediul catedra de handbal. Prin faţa lectorului Elena Jianu şi a asistenţilor Valeria Gogucan şi Ion Bota se perindă cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi la jocuri. Din 1 300, peste 700 îşi în-4 Paul IOVAN I (Continuare in pag. a I-a) . Concurs de atletism pe stadionul Republicii ? Da, dar de data aceasta se întrec candidaţii la ţin loc pe băncile IEFS. Foto : N. DRAGOȘ Semne îmbucurătoare in secţiile de box din Brăila şi Galaţi „Nou val“ în pragul afirmării Ne aflăm în plină vacanţă pugilistică. Cu foarte mici excepţii, uşile sălilor de antrenament s-au închis. Boxerii ■— juniori şi seniori — au intrat într-o binemeritată perioadă de odihnă, bucurindu-se de briza răcoroasă a mării sau de aerul ozonat al munţilor. Deşi, de obicei, bilanţul se face la sfîrşit da an, activitatea unora dintre secţiile de box a fost, în primele şase luni ale anului, prodigioasă, şi tocmai de aceea considerăm utilă acum o trecere în revistă a unora dintre aspectele principale ale cîtorva secţii din centre provinciale binecunoscute în arena boxului autohton. Am făcut, pentru aceasta, un prim popas la Brăila. Tot mai multe gale îndrumate de o comisie judeţeană activă (preşedinte Marian Oliver) şi sprijinite îndeaproape de C.J.E.F.S., secţiile brăilene de box au întocmit ■ un calendar competiţional bogat, realizat integral în această primă jumătate a anului. într-adevăr, n-a trecut o lună fără ca amatorii boxului să nu vizioneze una sau două gale, pe afişul cărora au figurat pugilişti juniori şi seniori. Interesul spectatorilor a fost mare, întrucît organizatorii nu s-au mărginit să aducă în ring numai echipe locale, ci şi din alte oraşe, cum sunt cele din Bacău, Iaşi, Botoşani, Constanţa, Bucureşti, Buzău, Medgidia. La toate acestea se adaugă şi reuniunile din cadrul etapei judeţene a campionatului de juniori. Aceste acţiuni reuşite se datoresc, în bună măsură, faptului că s-au de- Romeo CALARASANU (continuare in pag. a 7-a) Fiind o parte a unui plan mai vast de atragere spre mişcare şi exerciţiu fizic a citm mai multor oameni, duminica sportivă de la Piatra Neamţ oferă (cu retuşurile impuse de speciicul locului) un exemplu de acţiune cu eficienţă maximă. Este de remarcat, în primul rînd, faptul că atunci cînd au fost solicitate, majoritatea conducerilor întreprinderilor au acceptat să sprijine reuşita acestei manifestări , prin grupele şi comitetele sindicale ( fabrica de ciment, cea de hîrtie şi celuloză din vatra Neamţ, combinatul chimic din Roznov, O.C.L. Produse alimentare) s-au făcut înscrieri de participare a tinerilor la una sau mai multe discipline care urmau a se desfășura la ștrand sau la poiana Bîtca Doamnei ; din fondurile comitetelor sindicale s-au cheltuit sume (precizăm că acestea au fost foarte mici) necesare procurării stîlpilor pentru căţărat, bârnei oblice, şi altor materiale. Cu ocazia duminicii sportive, au fost mobilizaţi, de asemenea cu sprijinul organelor sindicale şi al organizaţiilor U.T.C., salariaţi din întreprinderi care au efectuat ore de muncă voluntară în vederea micilor reparaţii necesare bazelor sportive, precum şi amenajării altora noi. Intr-un cuvint se poate vorbi despre o adevărată colaborare între toţi factorii chemaţi să contribuie la extinderea în proporţie de masă, a exerciţiilor fizice.