Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)

1971-07-14 / nr. 6754

MUI CUM, PUNĂ DL RESPONSABILITATE IATĂ DL PROGRAMUL DL MĂSURI PREZENTAI DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUȘESCU ÎN VIAŢĂ ŞI ÎN SPORT - ADEVĂRAŢI CETĂŢENI AI ROMÂNIEI SOCIALISTE Am citit cu profund interes pro­punerile de măsuri pentru îmbună­tăţirea activităţii politico-ideologice şi pentru educarea marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, prezen­tate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Citind fiecare paragraf al măsuri­lor preconizate de secretarul gene­ral al partidului — care şi-au găsit apoi o nouă şi strălucită afirmare în expunerea sa la consfătuirea de lu­cru a activului de partid din do­meniul ideologiei şi al activităţii po­litice şi cultural-educative — m-am convins că am­ în faţă documente de excepţională însemnătate, cuprinzînd idei din viaţa de toate zilele, idei care trebuie transpuse în activitatea noastră cotidiană. Satisfacţia mea — şi a­­colegilor mei de echipă — a fost cu atît mai mare cu cit mi-am dat seama — o dată în plus — de deo­sebita atenţie pe care partidul o a­­cordă tineretului Ca cetăţean şi sportiv, ca membru al echipei de fotbal Dinamo şi a­­io­tului reprezentativ, realizez profunzi­mea politică­ a acestor documente, înţeleg că trebuie să acordăm­ o aten­ţie mai mare creşterii conştiinţei noastre profesionale, întăririi disci­plinei şi respectului pentru oamenii muncii. Astăzi, cînd în tara noastră se construieşte noua orînduire so­cialistă, tineretul trebuie să se gă­sească — indiferent de domeniul de activitate in care funcţionează — în primele rinduri pentru înfăptuirea politicii marxist-leniniste a partidu­lui nostru. în activitatea sportivă, au existat — din păcate — cazu­ri cînd discipli­na a­ fost­­uitată, cînd­ latura­­educa­tivă a fotbaliştilor — unii dintre ei jucători cunoscuţi şi apreciaţi — a lăsat de dorit, abaterile lor defor­­mînd spectacolul sportiv, etica nouă care trebuie să ne caracterizeze. Exprimîndu-n­i adeziunea fierbinte faţă de documentele adoptate, busolă a întregii activităţi în domeniul po­litico-ideologic mă angajez să de­pun toate strădaniile pentru a întări latura “duca­ti­vă a vieţii noastre sportive, exprimîndu­-ne oriunde şi oricînd în viaţă şi pe terenul de sport, ca adevăraţi cetăţeni ai Româ­niei socialista MIRCEA IXCESCU maestru al sportului internaţional­ la fotbal UN AJUTOR IMENS OFERIT DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Recentele propuneri de măsuri pre­­zentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru îmbunătăţirea activităţii po­li­tico-ideologice se vor răsfrînge neîndoielnic şi asupra sportivilor. Acestea, ca şi­ expunerea secretaru­lui general al partidului la recenta consfătuire de lucru sunt un îndru­mar de excepţională însemnătate pentru toţi cei ce muncesc, inclusiv­­pentru activiştii pe tărîmul educaţiei fizice şi sportului, antrenori, instruc­tori şi sportivi. Documentele pe care am avut bucuria să le studiez, în special emo­ţionanta cuvîntare rostită de tova­răşul Ceauşescu la consfătuire scot în evidenţă realizările obţinute în activitatea politico-ideologică a par­tidului nostru, dar nu ocolesc — şi acesta este cred un lucru de mare însemnătate, care dovedeşte forţa partidului , deficienţele manifestate într-un domeniu atît de important, cum este educarea marxist-leninistâ a membrilor de partid, a oamenilor muncii,­ tineri şi vîrstnici. Sînt preşedinta asociaţiei sportive a întreprinderii „Filatura româneas­că de bumbac“ din Capitală, în fa­brica noastră, optzeci la sută din muncitori sunt tinere şi tineri, unii dintre ei mari suhitori ai sportului. Preocuparea noastră este să atragem majoritatea tineretului din fabrică pe terenul de sport, să-i educăm dorinţa de autodepăşire demnitate, dragos­tea pentru culorile asociaţiei disci­plina, atribute definitorii pentru un muncitor al zilelor noastre. Sunt ţe­luri spre care tindem, şi­ pentru a că­ror îndeplinire nu vom precupeţi­­nici un efort. Transpunerea în viaţă a programului luminos prezentat de fu­­rtul nostru secretar general al par­tidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. nu va fi de un imens ajutor. ELENA TOMA preşdinta asociaţiei sportive .F.R.B.“ Aniversarea unui record! In urmă cu 15 ani, la 14 iulie 1956, in cadrul­­ unei competiţii atletice desfăşurate pe stadionul Republicii din Capitală, Iolanda Balaş a reu­şit o săritură excepţională la 1,75 m, cu care a corectat re­cordul mondial deţinut de atleta engleză Thelma Hop­kins (1,74 m). Ne amintim de emoţia cu­ care a fost urmărit saltul Io­­landei la 1,75 m (cît de mare ni se părea pe atunci această înălţime !), de bucuria gene­rală cu care a fost primit a­­cest record mondial, ca şi cele care l-au urmat, pentru că Iolanda Balaş a adus­ atle­tismului românesc o sultă im­presionantă, unică, de recor­duri şi victorii. La această a­­niversare ne face plăcere să le reamintim : • Recorduri mondiale : 1,75 m Bucureşti 14.7.1956 ; 1,76 m —­egalat Bucureşti 13.10.1957; 1,78 m Bucureşti 7.6.1958 ; 1,80 m Cluj 22.6.1958 ; 1,81 m Po­iana Braşov 31.7.1958 ; 1,82 m București 4.10.1958 ; 1,83 ro Bucureşti 18.10.1958 ; 1,84 m Bucureşti 21.9.1959 ; 1,85 m Bucureşti 6.6.1960 ; 1,86 m Bucureşti 9.7.1960 ; 1,87 m București 15.4.1961 ; 1,88 m Varşovia 18.6.1961 ; 1,90 m Budapesta 8.7.1961 ; 1,91 m So­fia 16.7.1961. • Campioană olimpică : 1960 — Roma 1,35 m ; 1964 — Tokio 1,90 m. • Campioană europeană: 1953 — Stockholm 1,77 m { 1962 — Belgrad — 1,83 m. • Campioană mondială uni­versitară : 1957 — Paris 1,63 m ; 1959 — Torino 1,80 m ; 1961 — Sofia 1,83 m. RELAŢIA MUNCA-SPORT, DATORIA NOASTRĂ DE ONOARE Luind cunoştinţă de propunerile de măsuri pentru­ îmbunătăţirea ac­tivi­­taţii poltico-ideologice, pentru edu­carea marxist-leninistă a, membrilor de partid, a tuturor oamenilor mun­cii, prezentate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum, şi de expunerea secretarului general la consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei şi al activităţii politice şi cultural-educative, consider că valoarea acestor documente are o deosebită semnificaţie şi pentru, noi sportivii. Esenţial, după părerea mea, este raportul între muncă şi sport. Este­­ imposibil ca un sportiv să poată da randament la nivelul cerinţelor lotu­lui naţional, atîta timp cit nu este conştient da răspunderea sa, animat de sentimentul înalt al patriotismului, şi nu luptă pentru continua sa per­fecţionare, atît la locul de muncă, cit şi la antrenamente. Lipsa de le­gătură cu factorul muncă creează pericolul limitării sportivului ca om,­­ izolează de realităţile sociale, de răspunderile sale. Relaţia muncă-sport este datoria de onoare a sportivilor. Ca sportivă de performanţă mă angajez să realizez cu conştiincio­zitate şi entuziasm programul expus de secretarul general al partidului nostru, la locul meu de muncă şi să devin, totodată, un factor mobiliza­tor in cadrul lotului naţional feminin de volei pentru a folosi cît mai bine nepreţuitul ajutor pe care ni-l dă partidul. EUGENIA REBAC maestru a sportului la volei SA FIM CONŞTIENŢI DE RĂSPUNDEREA NOASTRĂ FAŢĂ DE SOCIETATE Expresie de înaltă ţinută ideolo­gică marxist-leninistă, afirmînd cu consecvenţă patriotismul fierbinte şi internaţionalismul socialist al parti­dului nostru, răspunzînd pe deplin realităţilor României socialiste, în care trăiesc împreună români şi na­ţionalităţi conlocuitoare, documentele preconizate şi expuse de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, relevă faţetele complexe ale­­ unei activităţi de prim ordin pentru edificarea noii socie­tăţi : munca politico-ideologică, che­iar al făuririi unui constructor con­ştient al socialismului şi comunis­mului. S-a subliniat, pe bună dreptate, că fiecare dintre noi are obligaţia şi răspunderea de a-şi aduce din plin contribuţia la progresul general al societăţii noastre socialiste. De aceea n­u-i este permis nimănui să accep­te ideea, uneori vehiculată şi prin­tre ■ sportivi, că unii trebuie să pri­mească mai mult şi să dea cît mai puţin societăţii. Principiile noi de viaţă trebuie să-şi găsească, prin eforturile fiecă­ruia dintre noi, cei chemaţi să-i e­­ducăm şi să-i formăm pe tinerii sportivi, un teren propice de afir­mare, încrederea în forţele proprii, afirmarea plenară a personalităţii prin muncă şi respectul muncii, do­rinţa vie de a promova în viaţa de toate zilele concepţia despre lume a clasei muncitoare, dragostea pen­tru culorile ţării — iată trăsături ce trebuie să caracterizeze pe sportivul ţării noastre. Nu este vorba, deci, de nişte idealuri teoretice, ci de nişte sarcini de mare răspundere, de care trebuie să fim conştienţi, mai importante chiar decit perfor­manţa in sine, pentru noi toţi care muncim în domeniul educaţiei fizice şi sportului. prof. ELIAS BARUCH s­­­trrnov »merit de atletism PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, W41ȚI-VA. ZIAR AL CONSILIULUI NATIONAL PENTRU EDUCATIE FIZICA 51 SPORT ANUL XXVI­­ Nr. 6754 4 PAGINI 30 BANI Miercuri 14 iulie 1971 în preajma meciului cu echipa R.F. a Germaniei din Cupa Davis „Trebuie să cîştigăm“— declară Ilie Nastase • Explicaţii după Wimbledon şi Baastad • Ilie Nastase din nou lider in Marele Premiu F.I.L.T. • Kuhnke este excelent, iar Bungert — un jucător fluctuant Unul dintre cele mai importante evenimente ale lumii tenisului din această săptămînă îşi are stabilită scena la Bucureşti,, pe centralul de la Progresul. Aici se vor în­­tilni, cu începere de vineri, repre­zentativele României şi R.F. a Germaniei, partidă contînd pentru finala zonei europene — grupa B — din cadrul „Cupei Davis“. În­semnătatea întrecerilor celor tr­ei zile este lesne de înţeles, iar ca­racterul lor decisiv pentru califi­carea în semifinalele inter-zonale le conferă o semnificaţie aparte. Fără îndoială, publicului i se va oferi un spectacol deosebit. Pe teren vor apare două formaţii cu cărţi de vizită prestigioase. Este doar vorba de cele două finaliste ale ultimelor ediţii ale Challenge­­round-ului : gazdele în 1969, oas­peţii în 1970. Este deci firesc in­teresul stîrnit printre pasionaţii sportului alb de la noi ca şi prin­tre protagoniştii acestor meciuri. De aceea, nu a surprins pe nimeni faptul că ieri, la mai puţin de 24 de ore după sosirea la Bucureşti a tehismenilor români şi vest-ger­­mani, ei au şi luat cu asalt tere­nurile de la Progresul. Dimineaţa s-au antrenat oaspeţii, Ilie Năsta-­­se şi Sever Dron, după amiază ace-­­iaşi plus Ion Ţiriac şi Petre Măr­­mureanu. . „Simt acum nevoia să mă acomo­dez cu mingile Dunlop cu care ju­căm în „Cupa Davis“, ne spunea Ilie Năstase încă de la coborîrea din avion. „E adevărat că la Ba­astad am evoluat pe zgură, dar mingile Tretorn care au fost folo­site la acest concurs m-au incomo­dat vădit. Erau extrem de grele". — Referitor la condiţiile de joc mereu schimbătoare — su­prafeţe, mingi — crezi că de aici provine ieşirea prematură din turneul de la Wimbledon, căpitanul echipei, prof. St. Georgescu considerînd-o ca un accident. — Intr-adevăr, la Wimbledon unde împreună cu Tiriaua am ajuns cu două zile înaintea începerii competiţiei, nu ne-am putut antre­na din cauza ploii. Am intrat di­rect în concurs, în meciul cu australianul Keldie şi am făcut mari eforturi pentru a ieşi învin­gător, abia după cinci seturi, şi după ce întrerupsesem partida pentru a doua zi. Abia am termi­nat cînd organizatorii m-au pro­gramat din nou, cu Goven. Obosit şi neobişnuit încă cu terenul aco­perit cu iarbă, nu m-am aflat în largul meu. Şi la dublu acomoda­rea a fost dificilă, dar dacă am fi fructificat o minge de breach din setul V, probabil că am fi învins pe Dent și Alexander, calificîn­­du-ne in semifinale. — In schimb la Baastad, se pa­re că lucrurile au revenit oarecum la normal. — E bine zis oarecum, pentru că așa cum vă spuneam, mingile nu mi-au convenit. Totuși, jucînd pe zgură, am putut să acţionez mai în voie şi dorind neapărat să mă re­vanşez după Wimbledon, am arun­cat în întrecere toate atu-urile. Cred că cel mai bun meci l-am făcut în finala cu Leschly, un ad­versar puternic şi incomod pentru că este stângaci. El i-a eliminat de C. COMARNISCHI (Continuare, în pag. a 4-a) IN TABARA DE LA TIMIŞUL DE SUS • Sub poală de codru verde, mititel focşor se vede • „Serile de la Timiş", seri de poezie şi basm • Drumeţie şi sport... la discreţie • Peste 26000 de scrisori de recunoştinţă aceluiaşi desti­natar • Un muzeu de suveniruri... şi o infirmerie goală • Sport şi odihnă sau odihnă prin sport? • Veniţi să vedeţi! Se spune că tabăra pionierească de la Timişul de Sus ar fi cea mai frumoasă din judeţul Braşov şi din ţară. Şi nu fără temei. Mărturie stau cele peste 26 000 de scrisori, semne de recunoştinţă, primite de administratorul taberei, „nenea“ Dumitru Rădulescu, în cei 10 ani de cînd locuieşte şi trăieşte pentru această oază de bucurie a copiilor. Tabăra nu trebuie să fie reco­mandată. Ea te primeşte îmbietor pe o costişă a apei Timişului, cu zîmbetul mereu înnoit, an de an, vară de vară. Tot ceea ce s-a rea­lizat aici pentru înfrumuseţare, s-a obţinut din iniţiativa şi cu mij­loacele unor oameni de inimă care se străduiesc să adauge şi să spo­rească minunăţiile naturale ale a­­cestor locuri. Totul respiră frumu­seţe, bun gust, şi grijă de gospo­dari. Tabăra este un stup în care copiii culeg din coroanele brazilor şi razele soarelui bogăţia sănătăţii prezente şi viitoare. La ora cînd am vizitat-o, tabăra cuprindea 155 de copii ai şcolilor generale nr. 21, 75, 83 şi 200 din Bucureşti — sectorul 4. Concepută ca o vacanţă de odihnă activă, de agrement şi refacere, ea oferă ex­celente condiţii pentru un program diversificat, în care exerciţiul fi­zic, mişcarea, sportul ocupă un loc principal, dar se împleteşte armo­nios în programul cotidian şi cu alte activităţi sociale şi pioniereşti. Zilnic sunt prevăzute drumeţii spre cascada Tamina, spre cabanele Trei Brazi şi Secuilor, spre Cristianul Mare, Piatra Mare sau alţi masivi din împrejurimi, în funcţie de vre­me şi dorinţa copiilor. Pe microbaza sportivă şi pe te­renurile anexă sunt programate zil­nic, sub îndrumarea m­etodică a prof. N. Bucur, întreceri de fotbal, volei, handbal sau baschet, tragere la ţintă cu arcul, meciuri de tenis de masă, concursuri de atletică .- Mihai BARA (Continuare în pag. a 7-a) Lingă pădurea răcoroasă, pionierii participă cu mai multă voioşie la activităţile detaşamentului. Litoralul românesc este luat cu asalt de mii şi mii de oameni. In imediata apropiere a plajelor însorite, gos­podarii locali au amenajat nenumărate terenuri sportive. Pe ele, zilnic, se organizează numeroase întreceri spor­tive, ca şi cea surprinsă de fotoreporterul nostru Pragoş NEAGU, pe­ unul din terenurile de solei din stațiunea: TURNEUL INTERNAŢIONAL FEMININ DE ŞAH BRAŞOV 13 (prin telefon). Partida centrală a rundei a 6-a, decisivă pen­tru întregul concurs, s-a jucat între Alexandra Nicolau şi Maria Rajniku. Avînd în­ vedere situaţia în clasa­ment, şahista româncă a jucat cu ho­­tărîre la cîştig, evitind citeva posibi­lităţi clare de a face remiză, în com­plicaţiile care au urmat. Nicolau a greşit şi pină la urmă a pierdut. în celelalte partide s-au­ înregistrat următoarele rezultate : Gogilea—Ti­mm­er 1-0, Juncu—Bogdan 1-0, Verdei —Cohn 1-0, Teodorescu—Szota­nk—1­i. S-au întrerupt partidele Just—Vokra­­lova și Todorova—Makai. S-a dat re­miză partida din runda precedentă Szota—Nicolau, în clasament: Ranni­ku 6 p., Vereci 4 (1), Nicolau 4, Teo­dorescu 3Vi etc. S. SAMARIAN I­ ­NTR-O DUMINICĂ SPORTIVĂ LA PIATRA NEAMŢ /% întreceri de masă în aer liber, atractive, distractive şi eficiente iiţiativa a aparţinut organelor cărora, prin l legea sportului le revine obligaţia de a pune la îndemîna populaţiei mijloacele cele mai diferite, menite să-i di­rijeze­­ odihna spre... mişcare. Nu este nici o descoperire si nici mă­car un joc de cuvinte, odihnă prin mişcare sau odihnă activă, care ne-am obişnuit să-i spunem — iată „tratamentul“ căruia i s-au supus aproape 5000 de oameni. In această zi autobuzele pentru transportul în comun au circulat mai mult goale pînă către ora 18. De n-ar fi fost ploaia, probabil că nici la acea oră n-ar fi fost luate cu asalt. Pen­tru că deşi distanţa pînă la ştrand, din capătul opus al oraşului, este de circa 5 kilometri (ca să nu mai vorbim de cei aproape 15 pînă la Bîtca Doamnei), fiecare a preferat sa parcurgă drumul pe jos, făcînd in felul acesta primele exerciţii fizice în cadrul duminicii sportive. Dacă rezultatul întregii acţiuni ar fi fost numai acest... marş de voie, şi tot de cînd iniţiative asemănătoare şi In alte oraşe ? s-ar putea spune că scopul ce şi l-au propus organizatorii a fost atins pe deplin. Dar cine au fost organizatorii şi ce au dorit ei ? Consiliul judeţean Neamţ al sindicatelor, Comitetul ju­deţean U.T.C. şi C.J.E.F.S. şi-au propus un interesant experiment­ să constate dacă, după o săptămînă de preocupări în producţie şi de rezolvare a treburilor familiei, de activitate obştească etc., oamenii vor accepta să-şi petreacă duminica in mijlocul naturii, angrenaţi la di­verse manifestări sportive de masă. S-a urmărit, aşadar, oferirea unor posibilităţi de refacere a potenţialu­lui for fizic şi intelectual prin sport. Acţiunea a găsit un ecou nebă­­nuit. Cum spuneam, 5 000 de oameni au venit la ştrand­­pentru cine nu cunoaşte oraşul Piatra Neamţ, vom preciza că ştrandul este amplasat pe malul Bistriţei, la poalele dealu­­lului Pietricica, deci într-un superb Ion GAVRILESCU (Continuare în pag. a 3-a) EXAMENE LA I.E.F.S. CONCURS CU 1300 DE CANDIDAŢI In sfîrşit, zile fierbinţi de vară. Dar această caniculă tîrzie este accentuată, evident, de febra con­cursurilor de admitere în învăţă­­mîntul superior. Cei mai bine pre­gătiţi, cei mai sîrguincioşi şi do­taţi se vor numi, peste citeva zile, studenţi. Ca şi în alţi ani repor­terul a pornit spre Dealul Spirei, acolo unde în acest iulie însorit are loc concursul de admitere în Institutul pentru Educaţie Fizică şi Sport. Primele informaţii le-am obţi­nut de la secretariat şi sunt legate în special de cifre. Astfel, am a­­flat că în acest an s-au înscris la concurs peste 1300 de candidaţi, pentru un număr de 200 locuri. Deci, şase candidaţi pe un loc. In concluzie, un adevărat concurs sportiv, în care, desigur, va în­vinge cel mai bun, cel care a muncit mai mult şi, normal, acela care are afinităţi evidente cu exer­ciţiul fizic, în general, cu sportul. Iată-ne, aşadar, urmărind şi no­­■iînd impresiile unei zile în care, prin faţa comisiilor de la atletism, gimnastică, handbal, volei şi bas­chet, au trecut sute şi sute de candidaţi. Pe stadionul Republicii un a­­devărat concurs. Lectorii­­Elena Plocon, Sorin Drăghiţă, Dumitru Alexandrescu, Marin Tănăsescu asistenţii Maria Iliuţă şi Ion Sa­­bău de la catedra de atletism, sub­ directa supraveghere a şefului ca­tedrei, prof. univ. Eugen Bran, trec în revistă la 100 m, lun­gime şi aruncarea greutăţii, ti­neri care trebuie să îndeplinească — şi să depăşească — haremurile stabilite. Cei mai dotaţi nu au motive prea temeinice să fie emo­ţionaţi. Notele obţinute le dau speranţa unui joc printre cei 200 de admişi. Sala de gimnastică este un ,a­­devărat furnicar. Comisia formată din şefa catedrei de specialitate, prof. univ. Adina Stroescu, conf. univ. Robert Podlăra şi lectorii Julieta Cintoiu şi Iosif Hidi dau note ca la un adevărat concurs. Cei care au realizat o medie peste 8 sunt cei mai talentaţi. In sala de sport a clubului Pro­­t­gresul din str. dr. Staicovici şi-a stabilit sediul catedra de handbal.­­ Prin faţa lectorului Elena Jianu­ şi a asistenţilor Valeria Gogu­can­ şi Ion Bota se perindă cei mai mulţi dintre candidaţii înscrişi la­ jocuri. Din 1 300, peste 700 îşi în-4 Paul IOVAN I (Continuare in pag. a I-a) . Concurs de atletism pe stadionul Republicii ? Da, dar de data aceasta se întrec candidaţii la ţin loc pe băncile IEFS. Foto : N. DRAGOȘ Semne îmbucurătoare in secţiile de box din Brăila şi Galaţi „Nou val“ în pragul afirmării Ne aflăm în plină vacanţă pugilis­­tică. Cu foarte mici excepţii, uşile să­lilor de antrenament s-au închis. Bo­xerii ■— juniori şi seniori — au in­trat într-o binemeritată perioadă de odihnă, bucurindu-se de briza ră­coroasă a mării sau de aerul ozonat al munţilor. Deşi, de obicei, bilanţul se face la sfîrşit da an, activitatea unora dintre secţiile de box a fost, în primele şase luni ale anului, pro­digioasă, şi tocmai de aceea consi­derăm utilă acum o trecere în revistă a unora dintre aspectele principale ale cîtorva secţii din centre provin­ciale binecunoscute în arena boxului autohton. Am făcut, pentru aceasta, un prim popas la Brăila. Tot mai multe gale îndrumate de o comisie judeţeană activă (preşedinte Marian Oliver) şi sprijinite îndeaproape de C.J.E.F.S., secţiile brăilene de box au întocmit ■ un calendar competiţional bogat, rea­lizat integral în această primă jumă­tate a anului. într-adevăr, n-a trecut o lună fără ca amatorii boxului să nu vizioneze una sau două gale, pe afişul cărora au figurat pugilişti ju­niori şi seniori. Interesul spectatori­lor a fost mare, întrucît organizatorii nu s-au mărginit să aducă în ring numai echipe locale, ci şi din alte oraşe, cum sunt cele din Bacău, Iaşi, Botoşani, Constanţa, Bucureşti, Buzău, Medgidia. La toate acestea se adaugă şi reuniunile din cadrul etapei jude­ţene a campionatului de juniori. Aceste acţiuni reuşite se datoresc, în bună măsură, faptului că s-au de- Romeo CALARASANU (continuare in pag. a 7-a) F­iind o parte a unui plan mai vast de­ atra­gere spre mişcare şi exerciţiu fizic a cit­m mai multor oameni, duminica sportivă de la Piatra Neamţ oferă (cu retuşurile impuse de speciicul lo­cului) un exemplu de acţiune cu eficienţă maximă. Este de remarcat, în primul rînd, faptul că atunci cînd au fost solicitate, majoritatea conducerilor în­treprinderilor au acceptat să sprijine reuşita acestei manifestări , prin grupele şi comitetele sindicale ( fabrica de ciment, cea de hîrtie şi celuloză din vatra Neamţ, combinatul chimic din Roznov, O.C.L. Produse alimentare) s-au făcut înscrieri de partici­pare a tinerilor la una sau mai multe discipline care urmau a se desfășura la ștrand sau la poiana Bîtca Doamnei ; din fondurile comitetelor sindicale s-au cheltuit sume (precizăm că acestea au fost foar­te mici) necesare procurării stîlpilor pentru căţărat, bârnei oblice, şi altor materiale. Cu ocazia duminicii sportive, au fost mobilizaţi, de asemenea cu sprijinul organelor sindicale şi al organizaţiilor U.T.C., salariaţi din întreprinderi care au efectuat ore de muncă voluntară în vederea micilor reparaţii necesare bazelor sportive, precum şi amenajării altora noi. Intr-un cuvint se poate vorbi despre o adevărată colaborare între toţi fac­torii chemaţi să contribuie la extinderea în proporţie de masă, a exerciţiilor fizice.

Next