Sportul, iulie 1975 (Anul 31, nr. 8053-8074)

1975-07-21 / nr. 8067

RUGBYŞTII de la farul AU CÂŞTIGAT „CUPA DE CRISTAL“ CONSTANŢA, 20 (prin tele­fon), sîmbătă au luat sfîrşît în­trecerile turneului de rugby or­ganizat în localitate cu prilejul aniversării a două decenii de existenţă a sportului cu balonul oval pe Litoral. In primul meci s-au întîlnit echipa Constructorul, cîştigătoa­­rea seriei constănţene a diviziei naţionale B, şi formaţia Polonia din Poznan. Desfăşurînd un joc frumos, de o bună calitate teh­nică, rugbyştii constănţeni au reuşit să încheie la egalitate dis­puta cu puternicii lor adversari. Scorul final a fost de 12—12, după ce la pauză oaspeţii con­duceau cu 12—6. Punctele au fost realizate de Jianu şi Dinu cite o încercare, ambele tran­sformate de Constantin, pentru Constructorul, Maiiko — 2 În­cercări, transformate de Hora­cik pentru Polonia. A condus foarte bine V. Cismaş. In meci vedetă s-au întâlnit selecţionara Constanţei şi for­maţia galeză Bonymaen. Partida a oferit spectatorilor un joc foarte agreabil, spectaculos. La capătul unei partide vii, aprig disputate, constănţenii şi-au im­pus superioritatea cîştigînd cu scorul de 12—6 (6—0). Pentru învingători au înscris : Borşaru (încercare), Cristea (încercare de penalizare şi o transfor­mare). Punctele rugbyştilor din Ţara Galilor au fost reali­zate de Hugh care a înscris de două ori prin lovituri de picior. Partida a fost arbitrată de Au­rel Găgeatu. „Cupa de cristal“ pusă în joc, la acest turneu, a revenit for­maţiei Parul Constanţa, campi­oana ţării pe acest an. Cornel POPA, coresp. Campionatele de sărituri pentru copii CLUJENII FURNIZEAZĂ SURPRIZELE locurile fruntaşe s-a dat intre co­piii din Sibiu şi cei din Bucureşti. Dar, furnizînd o surpriză plăcută, săritorii de la C.S.M. Cluj-Napoca, pregătiţi de neobositul şi inimosul antrenor Dionisie Szabó, au obţi­nut în ziua inaugurală două succe­se la „1 m": titlul prin Gabriela Covaci şi locul trei prin Anca Bereş. Ambele sportive au prezen­tat salturi evident mai dificile de­cit principalele lor adversare, fapt determinant în acordarea puncta­jelor. In rest, vom menţiona acu­rateţea salturilor executate de Fe­licia Cirstea (antrenor P. Decusea­­ră) şi maniera netă în care şi-a adjudecat victoria Ion Miclea (an­trenor K. Wittenberger). FATA PRIMII CAMPIONI:, Trambulină 1 m, fete 1 — Felicia Cirstea (Progresul) 346,35 p ; fete II — Gabriela Covaci (CSM Cluj- Napoca) 204,80 p ; băieţi I — D. Oprea (Şc. sp. Sibiu) 330,15; băieţi II — I. Miclea (Şc. sp. Sibiu) — 190,75; Trambulină 3 m, băieţi I — D. Oprea 265,25; băieţi II — I. Miclea 136,20. Astăzi fetele sar de la 3 m (ora 10) şi băieţii de la platformă (ora 16). (D. ST.). Circa 60 de copii din Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea şi Sibiu şi-au început, la Centrul de pregătire olimpică al C.N.E.F.S., disputele pentru cucerirea titlurilor de cam­pioni ai României la sărituri de la trambulină. întrecerile au de­monstrat încă din prima zi că a­ceastă ramură a nataţiei se bucură de preţuire în oraşele cu repre­zentanţi aflaţi acum în Capitală şi că, dintre participanţi, destul de mulţi sunt cei cu perspective de a deveni performeri de certă va­loare. Conform tradiţiei, lupta pentru SEMIFINALA „CUPEI LA ATLETISM - PROBE (Urmare din pag. I) — 14,10 m — 1,95 m — 50,15, 15,69 — 39,50 m — 4,70 m — 54,54 m — 4,47,88), 6. Marek (K.F. Germa­nia) 7555 p. Ceilalţi concurenţi români s-au clasat pe locurile : 12. Nicolau 7221 p, 15. Lixandru 7092 p, 17 Ravenco 6807 p. întrecerea pentatlonistelor s-a desfăşurat, conform regulamentu­lui internaţional, al noii sale pre­vederi, doar intr-o singură zi, du­minică. întrecerea a fost dominată, conform aşteptărilor, de echipa Uniunii Sovietice care se anunţă printre favoritele principale la cu­cerirea trofeului, în finala de la Bydgoszcz. Formaţia sovietică este înainte de toate o echipă foar­te omogenă, cele patru componente ale sale avind o evoluţie la un ni­vel constant în fiecare din cele cinci probe ale competiţiei. Cu atle­te de valoarea Zorii Spasovodskaia, Verei Karpova, Olgar Kukavişini­­kova şi Elenei Smirnova evident că formaţia Uniunii Sovietice n-a avut nici un fel de emoţie in lupta pentru cucerirea primului joc. In ■chimb, în întrecerea individuală evoluţia pentatlonistei bulgare Fenka Sokolova a întrecut aşteptă­rile şi n-a lipsit mult ca ea să fi câştigat. De altfel, de primul loc a fost depăşită doar de 3 puncte . In ceea ce priveşte echipa Bulgariei este de notat faptul că ea a avut neşansa de a fi concurat doar cu ce atlete, Saşa Virbanova, o pen­­tatlonistă de certă valoare fiind const­­in­ă să abandoneze din cauza unui accident suferit chiar la pri­ma probă. Surprinzătoare evoluţia pentatlo­nistelor din echipa Austriei. Avind în frunte pe Liesel Prokop, fostă recordmană mondială a probei şi campioană europeană în 1969, atle­tele austriece au întrecut aşteptă­rile. Clasindu-se pe locul doi ele au obţinut dreptul de a evolua in ultimul act al competiţiei, in fina­lă. In sfîrşit, echipa noastră cu posibilităţi destul de modeste a obţinut un punctaj prea puţin con­cludent. Ce folos că, în general, fetele noastre izbutesc să facă faţă, in mod acceptabil, cerinţelor a pa­tru probe, dacă la greutate ele obţin rezultate extrem de slabe, care le afectează substanţial punc­tajul total ! 1. U.R.S.S. 12 893 p 2. Austria 12 215 p 3. România 11 643 p 4. Bulgaria 11 516 6 întrecerea individuală a fost do­minată de duelul dintre Spasovod­skaia şi Sokolova, succesul celei dinţii fiind realizat la limită. Dar iată clasamentul individual : 1. ZOIA SPASOVODSKAIA (U.R.S.S.) 4 433 p (100 mg­­— 13,64 s, greutate — 13,89 m, înălțime — 1,74 m, lungime 5,94 m, 200 m — 25,15), 2. Ilenka Sokolova (Bul­garia) 4 430 p (13,52 — 13,46 m, 1,69 m — 6,18 m — 25,26), 3. Olga Rukavișnikova (U.R.S.S.) 4 224 p, 4. Vera Karpova (U.R.S.S.) 4 216 p, 5. Liesel Prokop (Austria) 4 211 p, 6. Elena Smirnova (U.R.S.S.) 4140. Concurentele românce s-au clasat astfel : 9. Elena Vintila 3954 p, 12. Elena Mirza 3867 p, 13. Coculeana Bucătarii 3822 p, 14. Georgeta Mi­­trache 3382 p. EUROPEI“ COMBINATE ■ ALTE REZULTATE DIN „CUPA EUROPEI“ La Banska Bistrica, în Ceho­­■lovacia, şi la Barcelona, in Spa­nia, au fost programate celelalte două semifinale ale competiţiei pe echipe „Cupa Europei“ la probe combinate. Pină la ora închiderii ediţiei nu ne-au parvenit decit rezultatele definitive înregistrate In întrecerile pentatlonistelor. Pentru finala de la 6 şi 7 septem­brie au mai obţinut calificarea ur­mătoarele formaţii : R.F. Germa­nia, Ungaria, R.D. Germană şi Franţa. In cadrul, semifinalelor au fost înregistrate următoarele punctaje : R.F. Germania 12 856 p. Ungaria 12139 p, Olanda 11 875 p, Da­nemarca 11 673 p. Pe primul loc în clasamentul individual s-a situat Anette Stein (R.F. Germania) cu 4330 p. La Barcelona, echipa R.D. Germane — câştigătoarea primei sdaţii a „Cupei Europei” a totali­zat 13 558­­p. A fost urmată de franţa 12735 p şi Marea Britanie 12 302 p. V. VAISMAN ÎNVINGĂTOR ÎN „MEMORIALUL SADOVEANU“ LA ŞAH Prima ediţie a turneului inter­naţional de şah de la Iaşi, închi­nat memoriei marelui scriitor cla­sic român Mihail Sadoveanu, a luat sfîrşit ieri dimineaţă, cu vic­toria maestrului Volodea Vaisman. înaintea ultimei runde el avea un avans de un punct şi, cu toate ca in reuniunea finală a fost întrecut de timişoreanul Ion Bib­escu, a reuşit să-şi păstreze primul loc. De altfel, runda a 11-a a fost una dintre cele mai agitate ale întregii competiţii, spldindu-se cu numeroase surprize. Locurile 2-3 şi le-au Împărţit Mihai Ghinda (singurul jucător neînvins în tur­neu) şi talentatul maestru bulgar Rumen Anghelov. învins neaşteptat de Béla Pe­ren­yi, Mircea Pavlov a ratat o bună ocazie de a-l ajunge pe li­der, trebuind să se mulţumească cu locul patru. Rezultate : Vaisman — Marcovici //,—//, (după... 15 ore de joc !, în­treruptă In runda a 8-a), Vaisman —Blatny 1—0, Anghelov—Ghindă i/j—i/j Pavlov — Biriescu VI-Vi. Stoică — Perenyi 0—1, Haritver— Marcovici 0—1, Dominguez—Ber­nard 1—0 (r. 10), Vaisman—Biries­cu 0—1, Blatny—Anghelov lh—ih, Ghindă — Haritver 1—0, Perenyi —Pavlov 1—0, Marcovici — Do­minguez 0—1, Bernard Stoica 1—0 (r. 11). . .. vatc. Clasamentul final : 1. V. VAIS­MAN 8. 2—3. M. Ghindă Și K­­Anghelov (Bulgaria) 7Vi. 4 «• Pavlov 7, 5. I. Bib­escu G'n. b. »• Perenyi (Ungaria) 6, 7. A. Marco­vici 5. 8—11. R. Bernard (Polonia), F. Blatny (Cehoslovacia), J. Do­minguez (Spania), V. Stoica 4 h. 12, I.. Haru­ver (Canada) 1 p. _ In încheiere trebuie subliniata buna organizare a­­ turneului și conducerea tehnică impecabilă a­si­guriță de arbitrul principal Dumitru Rădulescu (Iași). MECIUL FEMININ ROMÂNIA - UNGARIA SATU MARE, 20 (prin telefon). In tururile 2 şi 3, ambele echipe şi-au valorificat avantajul culorii albe, cîştigînd cu acelaşi scor : 4—2. Rezultate : Porubsky — Mure­­ şan 1—0, Krizsan — Perevoznic 1—0, Honfi — Polihroniade 0—1, Verőci — Teodorescu 1—0, Finta — Baumstark V2—Vs, Karakas — Makai Vz—Va (t. 2), Mureşau — Krizsan Va—Va, Perevoznic — Honfi Va—Va, Polihroniade — Ve­rőci Va—Va, Teodorescu — Finta 1—0. Baumstark — Karakas Va—Va, Makai — Porubsky 1—0 (t. 3). La jumătatea meciului, echipa de senioare a României conducea cu scorul de 91,—8 . Gazdele domină întrecerea juni­oarelor. După 3 tururi, România — Ungaria 5—1 (Kas — Nuţu­ Va—Va, Csonkics — Jicman 0—1 şi Cson­­kics — Nuţu 0—1, Kas — Jicman Va-Va). 7.. KOVÁCS, coresp. CAMPIONATELE MONDIALE DE La polo, în prima zi, România ■ Igaria Ediţia­­a II-a a campionatelor mondiale de nataţie a început sîmbătă la Can­,­in Columbia. Pri­mele întreceri desfăşurate au fost meciurile seriilor preliminare la polo şi eliminatoriile probei femi­nine de sărituri de la trambulină. Participînd în seria B, selecţio­nata de polo a României a jucat cu cea a Ungariei, deţinătoarea titlului mondial. După o partidă aprig disputată, campionii mon­diali au obţinut victoria la limi­tă : 8—7. Deşi învinşi, sportivii români îşi menţin şanse de ca­lificare în grupele semifinale (două a cite 4 echipe), deoarece în următoarele jocuri vor întîlni formaţiile Australiei şi Columbiei cotate mai slab valoric. Meciul dintre­­aceste reprezentative a re­venit celei a Australiei cu 6—1. O surpriză s-a produs in seria C, unde echipa S.U.A.­ a terminat la egalitate — 4—4 — cu­­ cea a U.R.S.S., campioană olimpică. Alte rezultate : seria C : Spania—Iran 12—2 ; seria A : Cuba—R.F. Ger­mania 5—4, Iugoslavia — Bulgaria 8—3 ; seria D : Italia—Mexic 6—5 (1), Olanda—Canada 9—4; prima mea am g­aur­a acestei ediţii a campi­elor mondiale de nataţie a re­­t­­ăritoarei de la trambulină -via Kalinina (U.R.S.S.) care aotalizat 489,81 p. Ea a fost urmată­­ clasament de Tatiana vo­inkin (U.R.S.S.) 473,37 p pi Christin­­joock (S.U.A.) 466,52 p. NATAŢIE ,CUPA MUNICIPALĂ" LA CAIAC-CANOE Zilele trecute, s-a desfăşurat pe lacul Snagov concursul de caiac­­canoe dotat cu „Cupa Municipală“. La întrecere au fost prezenţi cei mai buni specialişti ai genului de la cluburile Steaua şi Dinamo Bucureşti. Disputele interesante, a­­prige, au dat cîştig de cauză spor­tivilor de la Steaua care au reu­şit să se claseze de 10 ori pe locul I, faţă de Dinamo, care a înregistrat 8 victorii. Clasamentul pe puncte : Steaua 364, Dinamo 264. REŞIŢENII, CEI MAI BUNI ELEVI ÎNOTĂTORI Cei 320 de elevi înotători, re­prezentând şcoli sportive din 14 oraşe ale ţării, şi-au continuat disputele, în condiţii organizato­rice remarcabile, la bazinul Obor al Şcolii sportive nr. 2. întrecerile, viu disputate în majoritatea pro­belor, au oferit­­spectacole fru­moase, curse cu sosiri „la foto­grafie“, în care învinşii au pri­mit aceleaşi aplauze ca Învingăto­rii. Aşa s-a petrecut, de pildă, la 50 m delfin băieţi, unde Matei Teodorescu (Şc. sp. 2) şi Lauren­­ţiu Tache (Şc. sp. Brăila) au Îno­tat „cap la cap“, iar în final cro­­nometrele le-au consemnat acelaşi timp . 36,2. O impresie cu totul deosebită a lăsat-o juniorul de 16 ani Alexandru Noaptea, elev al antrenorului Alexandru Schmalt­­zer de la Sc. sp. 2. In decurs de patru zile, Noaptea­ a cucerit meda­lia de aur în nu mai puţin de cinci probe : 100 m­, 200 m, 400 m, 1 500 m liber şi 200 m mixt. O perfor­manţă care face cinste talentatu­lui înotător şi antrenorului său, şi care dezvăluie perspectivele unor rezultate competitive chiar pe plan internaţional, cu condiţia insă a unei munci intense, insis­tente, conştiincioase. Tot la capi­tolul performanţelor, vom nota recordul realizat de rima­ Paşa (Dinamo) în cursa de 200 m bras : 3:02,6, un timp foarte bun pentru fetiţe cat. B. Un alt record a fost consemnat la 4x50 m mixt băieţi cat. C de către reprezentanţii Şco­lii sportive Brăila : 2:38,3. In clasamentul pe echipe (o premieră la această competiţie, având drept rezultat o puternică emulaţie în rândul participanţi­lor), primul loc a fost ocupat de Şcoala sportivă din Reşiţa, care a totalizat 326 p. Pe locul secund Şcoala sportivă Brăila 216 p, şi pe locul al treilea Şcoala gene­rală nr. 54 Bucureşti 215 p, am­bele centre cu activitate relativ recentă, dar cu roade dintre cele mai frumoase. Au luat parte 16 echipe. Citeva dintre rezultate : 200 m liber juniori : Al. Noapteş (Sc. sp. 2) 2:11,8 ; 100 m spate băieţi A . L. Orei­­ (Şc. sp. Reşiţa) 1:12,1; 50 m spate fetiţe C : Enikő Szőke (Şc. sp. Tg. Mureş) 38,3 ; 100 m spate băieţi B : Cr. Banu (Lic. 4 Galaţi) 1:13,8; 100 m spate fetiţe B : Andreea Steriu (Sc. g. 54) 1:20,0 ; 200 m delfin fetiţe A : Camelia Popa (Şc. sp. Ploieşti) 2:41,0 ; 200 m bras băieţi A : Fl. Mustaţă (Şc. sp. Brăila) 2:56,0 ; 200 m spate juniori : Tudorel Smeu (Sc. ,p. 54) 2:29.5. D. STANCULESCU CICLIŞTII ROMÂNI PROTAGONIŞTII CAMPIONATELOR BALCANICE (Urmare din pag. 1) „marcat“ şi, in turul 19, iniţiază un atac lung. La poalele dealu­­lui avea sa fie ajuns, dar in acel moment îi face semn lui Ramaş­­canu să se ducă. Acesta sprintea­­za sec, obţine rapid avantaj, pe care şi-l măreşte mereu. In final trona mi­r.Ue de pe ghidon, ges­tul învingătorului, d­ar i se spune ca mai are de, parcurs incă o tură ! Rama­şcanu mai face, nor­mal o tură, după care, dintr-o neînţelegere, mai face incă una !... CLASAMENT : 1. MIRCEA RAMAŞCANU (R) 3.16:41 2 . Kugeba (I) 3.17:30, 3. Şt.­ Vaskos (G) 3.17:40, 4. M. Kountras (G) 3:17:41, 5. V. Teodor (R) 3:17:41, 6. M. Gazdici (1) 3:17:41,0... 12 . Gavrilă 3:23:13, 13. V. Hora 3:23:13, 20. I. Cosma 3:25:24,0, 21. V. Cojo­caru­ 3:25:24. C. Ciric și E. Dul­­i£heru au abandonat. Al. Xoaptes, performerul campionatelor. In munici­piul Cf­­. Gheorghiu-Dej­­ MARI NUMĂR I-A APLAUDAT După o îndelungată întrerupere, ac­tivitatea competiţională de motocros s-a reluat duminică în municipiul Gh. Gheorghiu-Dej cu un reuşit con­curs republican, dotat cu­­trofeul „Cupa CAROM", organizat de asocia­ţia cu acelaşi nume din localitate. Traseul de pe dealul Perchiului, de la marginea oraşului, extrem de dur, a supus pe alergători la un dificil examen. Fără doar şi poate, sufragiile celor peste 20 000 de spectatori le-au cu­cerit Aurel Jimesen şi Paul Filipescu, principalii animatori ai probei de se­niori. După ce a cîştigat prima man­şa, conducted de la un cap la altul, Ionescu a luat un start bun şi de manşa decisivă. Dar (păcat că există acest dar), după citeva ture, i s-a defectat roata din faţă şi a fost ne­voit să-i dea cale liberă puternicului său adversar. In continuare, lupta pentru celelalte locuri fruntaşe a de­venit atractivă, Constantin­­ Goran (duminică a împlinit 30 de ani şi a ţinut să fie la înălţime), tinerii ste­te*" *'il,rasu'l‘iv, Ion Popa şi Andrei Benedek icare confirmă bunele apre­cieri». Nicolae Murgo«­! (te revenire de formă) şi Traian Moaşa (o re- DE SPEC­TATURI PE MUIOCROSISNI montat spectaculos după defecţiunea suferită in manşa I), d­isputindu-si cu ardoare întiietatea. La juniori, Ernest Miilner pare a­ fi imbatabil, cîştigînd, din nou, fără drept de a­­pel, iar Jean Pescarii s-a detaşat ca­tegoric in proba motoretelor ,,Mobra*\ CUSAiMENTEIil : seniori (pină la sup cmc) - 1. p. FiUpescu (ITA Tg. Jiu), 2. C. Goran (Poiana Cîmpina), 3. S. Paraleliiv (Loc. Ploiești), 4. N. Murgoci (Poiana Cîmpina)­, 5. I. popa (torpedo Zărnești), 6. A. Benedek (lt. r. Bv.) ; juniori (pină la 350 cmc) — 3. E. Mülner (Torpedo), 2. E. Laub (Torpedo), 3. A. Enceanu (St. r. Bv.); „Mobra“ — 1. I. pescaru (St .r. Bv.), 2. D. Marianov (Poiana), 3. A. Titi­lencu (Torpedo). Corpul de oficiali, condus de arbi­trul N. Manesia (Buc.), a funcţionat ireproşabil. Se cuvine să subliniem munca depusă de v. Secară, I. Cră­ciun (preşedinte şi, respectiv, secre­tar al secţiei moto), şi I. Boaita (in­structorul asociaţiei CAROM) la buna desfăşurare a întrecerilor, precum şi aportul adus de ceilalţi factori inte­resaţi în succesul organizatoric. Traian IOANIŢESCU TRĂG­ORII CLUBULUI STEAUA m AJUNUL UNEI INTERESANTE1 COMPETIŢII ■ ! INTERNA IONALE Trăgătorii club­ului bucureştean Steaua, apreciaţi pentru rezultate­le lor, se află n aceste zile în febra dinaintea unor importante competiţii, l­e­­­­ga campionatele naţionale (probă olimpice) ei­­ se vor alinia la s­oşitul sântăminii (25—27 iulie) şi a întrecerea in­ternaţională Con­ursul Cluburilor Sportive ale Ar­adelor J­rietene. Pe această terţi, a participării ţinta­şilor clubiiU, nostru militar la întrecerile C.S A.P., am avut o discuţie cu Teod­r Coldea, antre­nor principal la secţia de tir a clubului Steaua. Este pentru pri­ma oară find ci»­bul Steaua orga­nizează această competiţie, deci dorim ca reprei­lianţii noştri să aibă o comportar­e onorabilă pe standurile de la lunari. Apoi, a­­vem de apărat­­ prestigiu pe care l-am obţinu la ediţiile pre­cedente. Pistolari Corneliu Ion a instigat proba d viteză de trei ori consecutiv, în­­epind din 1972. Pentru îndeplinir­ea acestui dezi­derat, trăgătorii militari se antre­nează cu asiduitate". După cum nevelata interlocu­torul nostru, toţii membrii lotului­­sunt in formă buijh, unii dintre ei obţin cifre constaţi bune la antre­namentele controlate şi sunt şanse ca steliştii să se claseze pe pri­mele locuri la mi multe probe, atit la cele olimice (armă liberă calibru redus 60 , culcat şi 3x40 l, pistol viteză şi p­loi liber) cit şi la cele de arme cu aer compri­mat (puşcă şi pistol). Bine se prezintă in ajut I competiţiei Corneliu Ion, Ilii Codreanu, Ro­mulus Nicolescu, V­irgil Atanasiu, Petre S­anilor şi alţii. I­a întreceri vor fi prezenţi tră­gători din opt h­ — Bulgaria, Cehoslovacia, Cia , R. n. Ger­mană, Polonia, Igaria, U.R.S.S. şi România. Price competitori se vor număra serie, de cam­pioni ai ţărilor spective, ţintaşi cu reputaţie mon­entalâ şi mon­dială. Concomitent se or desfăşura pe poligonul Tunariu şi întrecerile campionatelor nai­vale de seniori, ediţia 1975, la orele olimpice, la arme cu glon (T.K.) MARGINALII LA SEZONUL­ 1974 - 75 ARBITRAJUL POATE (ȘI TREBUIE) SĂ REALIZEZE UN SALT VALORIC MAI CONSISTENT Ar­.*ru * analiza valoarea pre­staţiei­­ arbitrilor noştri in meciu- TM. Diviziei A, vom pleca, consi­derăm necesar, de la un punct de referinţă. Termenul de comparaţie ales este în mod firesc contribuţia lor în sezonul precedent 1973/74. Graiul sec al cifrelor este in stare să prefigureze curba valorică din campionatul recent încheiat. Vom prezenta, mai intii, media calificativelor observatorilor fede­rali, cu menţionarea că notarea şi interpretarea ei, pentru arbitraj, seamănă mult cu cifrele trecute în catalogul de şcoală in dreptul rubricii rezervată unei materii abstracte, speciale, anume „purta­rea“. (O notă de 5 sau 6, la purtare, deşi convenţional de tre­cere, coincide, cu o chemare se­veră la ordine). Astfel : 1973/74 : 8,83; 1971 73 : 8,95. Raportul se menţine şi în apre­cierea redactorilor ziarului nostru care au acordat în 1973 74, 163 de „foarte bine“, 106 de „bine“, 27 de „acceptabil“ şi 10 de „slab“. In se­zonul ultim, de care ne ocupăm, 152 f.b. ; 123 b. ; 21 a. ; 7 s., pon­derea aprecierilor nefavorabile fi­ind deci, în scădere. Ca un corolar, în constatările federaţiei de specialitate, făcute publice după omologarea ultimului campionat, referirile la arbitraj sunt conchise în următoarea frază: „Arbitrajele in progres, faţă de alte ediţii ale campionatului". Mergind mai departe cu compa­raţia, interesantă ni se pare cîn­­tărirea sancţiunilor suferite de ar­bitri. Din 34 de „cavaleri ai fluie­rului" in 1973.71, şase au suportat 25 de etape + 12 luni suspendare; in 1974 75, numărul „împricinaţi­lor" a urcat la 13 (dintr-un total de 41) iar suma pedepselor s-a o­­prit la : 12 etape + 16 luni sus­pendare, o retrogradare şi două excluderi din lot. In aparenţă, as­primea acestor măsuri pare efec­tul unor suplimentare cauze nega­tive. In realitate este vorba de o sporire a severităţii noului colegiu central (instalat in octombrie 1971), interpretată ca o pavăză in apărarea obiectivităţii depline, ca o garanţie a calităţii in perspecti­vă, ca o tendinţă de purificare a efectivului de arbitri. S-au dictat sancţiuni aspre pentru abateri mai mici, cum ar fi întîrzierea de­punerii foii de arbitraj, s-au ţinut departe de gazon, sau au fost re­cuzaţi definitiv „cavaleri ai flu­ierului“ prestigioşi pentru neînde­­plinirea testelor fizice, mai pre­tenţioase, mai exigente ca oricînd, în sezonul care s-a încheiat, observaţiile redactorilor noştri, generalizate şi sintetizate, faţă de greşelile din evoluţia conducători­lor de joc, ar fi următoarele : neom­ogenitatea in interpretarea legii avantajului, conlucrarea încă defectuoasă a arbitrilor de centru cu cei de la tuşă, o oarecare re­zistentă la asimilarea ultimelor indicaţii F.I.F.A. şi U.E.F.A. in materie, o aducere greoaie la ace­lași numitor a manierei de a se acorda cartonaşele galbene. Am vorbit de înnoirea condu­cerii arbitrajului, prin remanierea, în toamna trecută, a Colegiului central. Prima grijă a noului or­ganism a fost consolidarea „ma­terialului“ disponibil, prin filtra­rea posibilităţilor fizice şi teore­tice, în urma unor testări de o ri­gurozitate fără precedent. Conco­mitent s-a iniţiat o promovare masivă, prin cooptarea a 14 nume noi in rindul „divizionarilor A". Cu o singură excepţie, proba de foc, delegarea lor la centru in meciurile primei divizii, a fost tre­cută cu succes (un reprezentant al lor, M. Moraru, obţinini­ cea mai bună notare medie din partea ob­servatorilor federali, 9,81) dar cri­ticabil a rămas fenomenul de a aduce in prima scenă, in corpore, oameni fără perspectivă in timp, apropiaţi de limita celor 50 de ani, peste care oficierea in teren este interzisă. Plecînd de la această eroare, promovările cele mai recente (sfir­­şitul campionatului), un număr de opt, au o medie de vîrstă accepta­bilă, de 37 de ani şi jumătate. A­­runcind o privire pe lista divizio­narilor A, se vede uşor că opt din­tre ei, cu mare rutină, cu nume cunoscute vor fi nevoiţi să cedeze locul peste numai trei-patru sezoa­ne. Pentru a cu­ita reîmprospătări de circumstanţă, brusce, pripite, plecindu-se de la ideea legiferată că cel puţin opt jocuri la centru pot da dreptul la o escaladare pe filiera lor C—B—A, s-a renunţat la o sută de „cavaleri ai fluierului“ din rindul arbitrilor divizionari. Preferinţele au mers spre cei mai tineri şi mai competenţi. Ion CUPEN MECIURI AMICALE — FOREST A BISTRIŢA — T. S. LUCCENIC (Cehoslovacia) 1—6 (1—0). Unicul gol al partidei, dominată in majoritatea timpului de gazde, a fost marcat de D. Munteanu (min. 11). (I. TOMA, coresp.). a F.C. CONSTANŢA — MNAMO BUCUREŞTI 2—1 (1—1). Acest joc a fost viu disputat, ieri la Buş­teni, victoria revenind în cele din urm­ă constănţenilor. Au marcat Pe­­niu şi Corendea pentru dobrogeni, respectiv D. Georgescu. Cele două echipe au folosit următorii jucători: F.C. CONSTANŢA : Popa — Mustafa Antonescu, Bălosu (Doboşi), Nistor — Con­stan­tinescu (Corendea), M. Popescu (Gache) — Peniu (Turcu), Marculescu, Hautmeister, Lică . DI­NAMO : Constantinescu (Caval, Ște­fan) — Cheran, Dobrău (Sătmăreanu­I), M. Marian (G. Sandu), Deleanu — Naghi (Augustin), Custov, R. Nunweiller (I. Marin) — D. Geor­gescu, Zamfir, Vrinceanu. (V. ZBARCEA — coresp.) • C.F.R. CLUJ-NAPOCA — STROM JARNK MARTIN (CEHOSLOV­ACIA) 2—2 (1—0). în ultimul meci al tur­neului întreprins in ţara noastră, echipa cehoslovacă din divizia se­cundă a evoluat ieri după-amiază pe stadionul C.F.R. din Cluj-Napo­­ca, în faţa a circa 8(KK) de spectatori, in compania formaţiei gazdă. După ce clujenii au deschis scorul, in min. 31, prin Gastilian, oaspeţii au egalat în min. 60 prin Miskolţi. Vi­­şan transformă un penalty în min. 62, dar feroviarii vor rata in con­tinuare, şi oaspeţii egalează în min. 81 prin Babakona. A arbitrat Tr. Cosovici (Cluj-Napoca). • LAMINORUL ROMAN — STEAUA LUI (6—2). Aflată în pregă­tiri la P. Neamţ echipa bucureşteană s-a deplasat ieri la Roman, jucînd cu Laminorul (Div. C). Steaua a cîştigat cu 4—1 (2—0), prin golurile marcate de Iordănescu (2), Sameş şi Stoica res­pectiv Dinu. Bucureştenii au folosit ur­mătoarea formaţie : Moraru — An­gheleni, Smarandache, Sameș, Zahiu — Vigu, I. Ion (Stoica), Stroie (Dan­ela) — Botez (Năstase), Iordănescu, Zamfir. (G. GROAPA — coresp.) TURNEUL DE LA GALAŢI DOMINAT DE LUPTĂTORII NOŞTRI (Urmare , pag. 1) Păun (cat. 62 k) şi I. Enache (cat. 82 kg). SASE SPORT/I ROMANI INVINGATORILA „LIBERE" O merituoasă­­comportare au avut şi sportivii î­n lotul de lup­te libere al ţării noastre care au reuşit să iasă iningatori la şase din cele zece categorii de greuta­te. Succesul lucitorilor români es­te cu atit mai îfi semnat cu cit a fost obţinut b­r-o întrecere la care au participat unii dintre cei mai valoroşi spor­­i din lume. De­ altfel, la und­e c­agorii de greu­tate au fost opuşi vnalişti la cam­­pionatele europen mondiale şi la confruntările utt­­elor ediţii ale Jocurilor Olimpici Cele şase vic­torii au fost­­ floate de Ion Arapii (cat. 52 ) , Grigore Con­­drat (cat. 57 kg) Petre Cuman (cat. 62 kg), Mat­i Pircălabu (cat. 74 kg)­ Vasile H­ia (cat. 82 kg) şi Ladislau Simoi (cat. -­ 100 kg). Iată luptătorii­­ tasați pe pri­mele locuri : 'GO-UOMANt ; cat. 48 kg : 1. Gl M'ghe Berceanu (Rom.), 2. C. Ai­tandru (Rom.), 3. M. Secoșan (B ̇ ’­■) ; cat. 52 kg: 1. Nicu Gin­ga (B` ■'•), 2. R. Kraus (R.F.G.) 3. A. Ci­abiano (Italia); cat. 57 kg : 1. I"­ D«li»ă (Rom.), 2. M. Neagu (Ron), 3. G. Molnár (Ung.) ; cat. 62 W : 1. Ion Păun (Rom.), 2. V. Univ (U.R.S.S.), 3. G. Giufrida I cat. 68 kg: 1. laithar FleiscW «n (R.D.G.). 2. St. Kusu (Ruin.). J• H. Wehling (R.D.G.) ; cat. 7*, B : L Vladimir Zriukov (U.R S'Ş. .h- Ciubo­tarii (Rom.), 3. Kocsis (Ung.); cat. 82 kg: I- l", , ;na'',,c (Rom.), 2. M. Petrov ici U. Götze (R.D.G.) ; i'iii* . „ ^ ' 1- Vladimir Vasekin -• I. Sely (Ung.), 3. Fr. Theobald (R.F.G.) ; cat. 10« kg : 1. Ismail Ekuteş (U.R.S.S.), 2. M. Sal­adze (U.R.S.S.), 3. Fr. Albrecht (R.D.G.) ; cat. +100 kg : 1. Roman Codreanu (Rom.), 2. V. Dolipschi (Rom.), 3. S. Mor­­hiladze (U.R.S.S.) ; LIBERE : cat. 48 kg : 1. IVtigur Alonzo (Cuba), 2. O. Demirici (Turcia), 3. W. O­­r­ejnik (Pol.) ; cat. 52 kg : 1. Ion Arapu (Rom.), 2. H. Gali (Ung.), 3. P. Cearnău (Rom.) ; cat. 57 kg : 1. Grigore Condrat (Rom.), 2. G. Angliei (Rom.), 3. Fl. Moț (Rom.); cat. 62 kg : 1. Petre Coman (Rom), 2. C. Moldovan (Rom.), 3. I. Ra­­ mos (Cuba) ; eat. 68 kg : 1. Hamid Oidow (R.P. Mongolă), 2. I. Kocsis (Ung), 3. P. Androne (Rom.) ; cat. 74 kg : 1. Marin Pircălabu (Rom.), 2. Fr. Hempfel (R.D.G.), 3. I. Duwchin (R.P. Mongolă) ; cat. 82 kg : l. Vasile lorga (Rom.), 2. A. Seger (R.F.G.), 3. L. Patro (Pol.); cat. 90 kg : 1. Horst S tot fe meist er (R.D.G.), 2. S. Morcov (Rom.), 3. B. Smongan (Cuba) ; cat. 100 kg: 1. Vladimir Paptiskin (U.R.S.S.), 2. E. Panaite (Rom.), 3. Ii. Buttner (R.D.G.); eat. +100 kg: I. Ladis­lau Şîmon (Rom.), 2. R. Gerke (R.D.G.), 3. E. Kenan (Turcia). Gh. Cioboraru (dreapta) Încearcă o nouă acțiune în G. Kamil ,Italia,, pe care l-a invins. LOTO-PRONOSPORT INFORMEAZĂ ASA ARATA O VARIANTA CU 13 REZULTATE EXACTE LA CONCURSUL PRONOSPORT, ETAPA PIN 20 IULIE 1375 I. I.R.A. Cîmpina — Ch. Brazi X XI. Carpaţi Sinaia — V. Floreşti 2 III. Căratei. Buşteni — P. Cîmpina 1 IV. Şt. C-ţa — Electrica C-­a anulat V. Portul C-ţa — I.M.A. Medgidia 1 VI. M. Mangalia — D. C-vodă anulat VII. Precizia Săcele — I.C.I.M. Bv. X VIII. Torpedo Z. — Măgura Codlea 1 IX. Carpaţi Bv. — Chimia Or. V. X X. Mun. Bihor — Voinţa Oradea 1 XI. Olimpia Oradea — Rec. Salontal I XII. Oituz Tg. Ocna — P. Moine­şti 2 ■ XIII. Energia Ch. Gh. De­. — Letea X FOND DE CISTIGURI LEI 03 113.­­ AZI ESTE ultima zi pentru PROCURAREA BILETELOR LA TRA­GEREA SPECIALA LOTO DIN 22 IU­LIE 1975. Se acordă cistiguri supli­mentare din fond special. Se atribuie autoturisme, bani, excursii. Procu­raţi cu­ mai multe bilete. VA PREZENTĂM PROMOVATELE IN DIVIZIA A ÎMBINAREA DINTRE EXPIRIINJĂ ŞI TINEREII A RETERMINAT REUŞITA RAPIDULUI Spectaculoasa revenire a Ra­pidului în prima divizie a de­monstrat temeinic că părăsirea eşalonului nostru fruntaş, anul trecut, a fost, într-adevăr, o în­­tîmplare. Formaţia din Giuleşti reuşeşte pentru a treia oară a­­ceastă aplaudată revenire. Prima dată în 1952, a doua d­in 1955.’ Victoria finală este cu atit m­ai frumoasă cu cit, dintre cei 28 de jucători folosiţi, 20 sunt cre­aţia antrenorilor de la centrul de copii şi juniori al club­ul­ui Desigur, un rol important de realizarea succesului l-a avut buchetul de vechi fotbalişti, în­cercaţi în ani şi ani de „bătălii”, în prima divizie, precum Rădu­­cariu, Pop, Neagu, M. Stelian, An­­gelescu ori Savu, dar trebuie re­marcat faptul că în formaţia în­vingătoare au apărut o serie de jucători noi, care nu au trebuit să aştepte prea mult pentru a-şi impune valoarea. Despre Grigo­­raş, Risniţă, FI. .Marin, Manca, Niţă, M. Ioniţă sau Petcu s-a mai scris şi, desigur, se va mai scrie. Aportul lor la revenirea formaţiei de lingă Podul Grant în plutonul fruntaş a fost mai mult decit remarcabil. De altfel, din etapa a patra feroviarii s-au aflat tot timpul la conducerea seriei secunde. Succesul se datoreşte şi con­ducerii plină de pricepere şi de ampbiţie a tinerei perechi de an­­tr­enori Ion Moh­oc — Vasile Co­pil. Ajutată de medicul Ştefan Birzu , ea a ştiut să insufle ju­cătorilor dorinţa de victorie, ma­­­terializată şi, prin cucerirea Cupei României. Iată-i pe cei 26 de învingă­tori : portari — Răduianu (24 de prezenţe), M. Ioniţă (12) ; ju­cători de cîmp : Pop (30), Gri­­goraş (30), Iordan (29), Bişniţa (29), Fl. Marin (28), Constanti­­nescu (10), Savu (27), Nea­gu (32), M. Stelian (29), Manea (30), Stan­ca (4), Mihalache (19), Angeles­­cu­ (28), Petcu (17), Bartatos (16), Niţă (19), Opriş (2), R. Naghi (2), Tudosie (2), A. Ioniţă (3), Rădoi (9), Fl. Costea (2), Chihodaru (1), Nicoloff (2). Golgeterul echipei este Neagu (17 goluri), urmat de Manea (11). De remarcat cel­r patru goluri înscrise de portarul Răducanu, toate din penalty. Mircea TUDORAN Petcu, unul din talentati elevi ai pepinierei din Giulești. ACTUALITĂŢI • ACTUALITĂŢI • POLITEHNICA TIMIŞOARA, A­­CASA ŞI LA ORŞOVA. Studenţii ti­mişoreni s-au reunit săptămîna trecu­tă. După trei zile de intens control medical, primele antrenamente s-au desfăşurat la Timişoara. Azi, studenţii îşi vor muta „cartierul general*4 al pregătirilor la Orşova. Intre 20—30 iulie jucătorii „Politehnicii“ vor da Testul Cooper, iar la 3 august vor susţine primul j­oc, cu formaţia iu­goslava Buducinoste Titograd, care va întreprinde un turneu de 1—4 meciuri în ţara noastră. De la pri­mele antrenamente ale studenţilor au lipsit Daşcu (nemotivat) şi Bungău (aflat in ultimele zile de convales­cenţă după o operaţie de amigdale). A F.C .M. REŞIŢA PLEACA MÎINE IN CEHOSLOVACIA. După un sta­giu de pregătire centralizată, efec­tuat între 14—20 iulie la Crivadia, lin­gă Semenic, echipa F.C.M. Reşiţa a revenit în localitate, urmînd ca mîine să plece în Cehoslovacia. La invitaţia clubului Inter Bratislava, fotbaliştii re­­şiţeni vor susţine în această ţară trei jocuri. Primul se va disputa la 24 iu­lie în compania lui Inter Bratislava. In continuare, la 27 şi 30 iulie, F.C.M. Reşiţa va întîlni formaţiile Senica şi Trencin din Divizia secundă a cam­pionatului cehoslovac. • JIUL SE PREGĂTEŞTE LA DEVA. De la 18 iulie, formaţia din Valea Jiului se află la Deva, locali­tate unde va rămine pină la sfirşitul lunii. Intre 1 şi 17 august, echipa va susţine la Petroşani o suită de jocuri amicale cu caracter de verificare în vederea cristalizării formaţiei de ba­ză. Antrenorul Ion Ionescu are la dis­poziţie un lot numeros de jucători, alcătuit, în mare parte, din elemente tinere de perspectivă. Pentru sezonul viitor, conducerea clubului a renunţat la serviciile lui Dodu, Stocker, Naghi, Libardi, Muşat şi Popa. • BARAJUL PENTRU DIVIZIA C. Ieri după-amiază s-au disputat parti­dele retur pentru barajul de promo­vare in Divizia C. Iată citeva dintre rezultate : I.C.S.I.M. Bucureşti — Vic­toria Lehliu 3—2 (3—0). In tur 3—1 ; I.U.C. Ploieşti — Utilajul Făgăraş 0—1 (0—1). In tur 0—2 ; Viitorul Titu — Petrolul Videle 2—0 (1—0). In tur 0—0; Metalul Tg. Secuiesc — Mureşul Tre­­pliţa 4—0 (4—0). In tur 0—2. (Cores­­pondenţi : F­. Negrea, I. Cornea, M. Avanii, Gh. Briotă) • POLITEHNICA IAŞI, PROGRAM INTENS DE ANTRENAMENTE ÎȘI JOCURI. După un stagiu de 12 zile, la Costineşti, echipa ieșeană s-a re­întors în localitate, apoi a efectuat controlul stării de sănătate şi până la 19 iulie a şi parcurs un program de antrenament, cu caracter fizic-teh­­nic-tactic. Sîmbătă la prinz antreno­rul Uie OanA a mutat sediul pregăti­rilor la Tg. Neamţ, pină la 1 august. De la această dată, Politehnica are în program o suită de jocuri. In zile­le de 2 şi 3 august va participa la turneul organizat la Bacău de sport Club, la 7 august va juca la Iaşi cu Macabi Tel Aviv, iar trei zile mai tirziu va întilni echipa bulgară Novo Zagora. la centrul de copii și juniori PROGRESUL OBIECTIV PERMANENT: EFECTUAREA UNEI SELECTE CORESPUNZĂTOARE • II» 1975 — 76 se asteapta rezultatele unui experiment interesant Cind a devenit golgeterul Euro­pei, Rudu Georgescu n-a uitat să afirme că frumoasa sa victorie are rădăcini adinei, în parcul cu pla­tani din str. dr. Staicovici, acolo de unde a pornit. Cind Aurică Heliteaici a ajuns, urcând treaptă cu treaptă, in rindul „tricolorilor“, avea să spună că spectaculoasa lui ascensiune o datorează muncii, am­biţiei sale, dar şi unor „bătrîni“ ca Kluge şi Gorgorin, care l-au cres­cut ca pe copilul lor. Cind Fili­­pescu a devenit unul dintre cei mai buni fundaşi din Divizie... Cind D­umitriu IV... Acum, în perioada unor furtu­noase transferări, alţi doi jucători de la Progresul sunt „disputaţi" de formaţii puternice ale primului nostru eşalon : Dragnea şi Dragu. Dragnea va îmbrăca tricoul echi­pei campioane. Va deveni, proba­bil, secundantul golgeterului Eu­ropei.­­ Şi după ei ? „După ei vor veni alţii — ne spunea la începutul săptăminii tre­cute, Ioan Kluge, coordonatorul centrului de copii şi juniori Pro­gresul. Mă gindesc la Parascan, Iordăchescu, Simion, Diaconu­, Neagu, Turbatu. Iar la promoţiile mai mici avem citeva talente ie­şite din comun. Vă rog să mă cre­deţi, nu exagerez...“. Cu alte cuvinte „întreprinderea“ din str. dr. Staicovici continuă să producă, să formeze cu trudă ju­cători buni pentru fotbalul nostru de performanţă. „ Secretele acestor realizări ? „Nu e vorba de nici un secret­­— consideră acelaşi antrenor, I. Kluge — ei doar de bună organi­zare, de foarte multă muncă, fie o fructuoasă colaborare intre an­trenori, de o permanentă cântare, dăruire şi pasiune. De o mare a­­tenţie acordată selecţiei. Pentru că selecţia se află la începutul drumului sau, altfel spus, temelia pe care se încearcă apoi construi­rea unui edificiu. La Progresul selecţia îmbracă o varietate de forme. Iată patru me­tre modalităţile mai des uzitate î­n­ triaturile din vacanţe, «cetea cu obişnuitul anunţ publicat in ziar sau afişat la poarta clubului ; 2) fiecare copil «rin centru devine, automat, un fel de... mobilizator pentru prietenii săi din bloc sau cartier („Oricine vine la noi cete primit, ascultat, îndrumat" — Nl Gorgorin) ; 3) pe terenurile din str. dr. Staicovici, centrul organizeazit în fiecare an, campionatele inter­­clase şi interseoli ale tuturor inlii­taţilor de invăţăm­nt din sectorul 6, trecîndu­-se, astfel, în revistă un mare număr de elevi ; 4) după un plan bine stabilit, antrenorii merg in cartiere. Şi la înserare sunt no­tate numele „vedetelor“ acelor dispute ad-hoc din Militari. Dru­­mul Taberei. Ferentari. Foarte mulţi din cei 160 de copii şi ju­niori aşa au ajuns in centru­. Iar în prim-plan s-au aflat jucătorii­, foarte îndeminateci, cu orientare bună şi însuşiri fizice. S-a spus, totuşi, că la Progresul nu se a­­cordă atenţie gabaritului. Este oa­­recare adevăr in această afirmaţie­.­ Adevăr din care s-a născut o grupă (1958), antrenată de Ghi Cosma, grupa „uriaşilor“ centrului? Apărătorii au intre 1,81—1,83 nj? mijlocaşii între 1,75—1,78 m, iar atacanţii, peste 1,70 m Înălţime.­ Un experiment. Rămine de văzut cum se va comporta această e­i­chipă in campionatul republican,’. „Să sperăm că mult mai bine decît promoţia ’75, care la tur­neul final a dezamăgit — ne-a spus preşedintele clubului, C. Du­­­mitrescu. Condiţii materiale există. Avem trei terenuri ale centrului, echipament bun, mingi suficiente. Există şi un corp de antrenori pricepuţi — Kluge, Gorgorin, Cus­ma, Cristoloveanu, Rusu. Toate a­­cestea ne îndreptăţesc să conside­răm că putem face mai mult. Atit pentru Progresul, cit si pentru fot­balul nostru, in general". Laurentiu DUMITRESCU

Next